Nr.

______ / ___________________

Inspectoratul colar Judeean Gorj

Prof. IFAN ION

C.C.D. Gorj
Director,
Prof. MITELEA ILEANA

C.J.R.A.E. Gorj
Director,
Prof. ION ELENA

C. J. A. P. Gorj
Coordonator,
Prof. TULPAN OFELIA

Sptmna toleranei i integrrii :18-24 noiembrie 2013

Ziua Internaional a Toleranei i Integrrii 16 noiembrie

Coordonatori campanie,
Prof.Daniela Scheau
Prof.Nicoleta Popescu

2013
Argument
UNESCO a declarat ziua de 16 noiembrie a fiecarui an ca fiind Ziua Internationala
a Tolerantei. In conformitate cu declaratia adoptata de UNESCO in 1995: Toleranta este
respectul, acceptarea si aprecierea bogatiei si diversitatii culturilor lumii noastre, felurilor
noastre de expresie si manierelor de exprimare a calitatii noastre de fiinte umane. Ea este
incurajata prin cunoasterea, deschiderea spiritului, comunicatie si libertatea gandirii,
constiintei si credintei. Toleranta este armonia in diferente. Ea nu e doar o obligatiune de
ordin etic; ea e, de asemenea, si o necesitate politica si juridica. Toleranta e o virtute care face
ca pacea sa fie posibila si care contribuie la inlocuirea culturii razboiului cu o cultura a pacii.
In plus, Toleranta nu e nici concesie, nici condescendenta ori indulgenta. Toleranta este, mai
ales, o atitudine activa generata de recunoasterea drepturilor universale ale persoanei umane si
libertatilor fundamentale ale altora. Toleranta e responsabilitatea care sustine drepturile
omului, pluralismul (inclusiv, pluralismul cultural), democratia si Statul de drept. Ea implica
respingerea dogmatismului si absolutismului si confirma normele enuntate in instrumentele
internationale cu privire la drepturile omului.
Pentru a celebra Ziua Internationala a Tolerantei, CJRAE Gorj va desfasura in
perioada 18 22 noiembrie 2013 o serie de activitati educative care vizeaza formarea
comportamentelor i atitudinilor tolerante pe baza crora elevii s acioneze cu nelegere i
responsabilitate n diverse circumstane ale vieii. Activitatile vor oferi elevilor posibilitatea de a invata sa
construiasca relatii bazate pe toleranta, intelegere si solidaritate, sa respecte demnitatea fiecarei persoane.

Scop:

Dezvoltarea capacitii elevilor de a dialoga i de a coopera cu ceilali n condiiile

acceptrii pluralismului i valorizrii pozitive a diferenelor ;

Obiective:

Acceptarea diferentelor si constientizarea asemnrilor;

Manifestarea unor atitudini pozitive fa de sine i fa de ceilali;

Exersarea de ctre elevi a atitudinilor i comportamentelor tolerante;

Cultivarea spiritului de acceptare, cooperare, toleranta.

Valorizare:
Realizare Power Point cu imagini i impresii, rezultate ale activitilor desfurate de
colegii consilieri colari. Prezentarea va avea loc la Punctul de Documentare de la sediul
CJRAE GORJ. ( in cadrul intalnirii de evaluare a campaniei).

Pachet de resurse
V oferim un set de exerciii i activiti obligatorii si un set din care putei selecta
conform specificului grupului de implementare ( nivelul clasei, specificul categoriei de
vrst), obiectivelor urmrite , timpului disponibil i stilului propriu. Perioada de desfurare
se ncadreaz n intervalul de timp ( 18 - 22 noiembrie 2013). Pentru c 16 noiembrie este
sambata am stabilit ziua de 20 noiembrie - zi de manifestri comune.
Activiti desfurate n ziua de 20 noiembrie
( aceste activitati sunt obligatorii)
Exerciiul Culoarea Toleranei : De la ora 8,00 la ora 10,00 se realizeaz un sondaj
de opinie printre elevii i profesorii care intr n coal: Ce culoare credei c se
potrivete toleranei? ( a zecea persoan care intr, fie elev, fie profesor), iar la ora 10 , cnd
intervievarea se va ncheia, se vor numra voturile atribuite culorilor, iar cea care va avea mai
multe voturi va fi desemnat culoarea toleranei la nivelul unitatii de nvmnt . Se anun
la clase c n ziua urmtoare , adic 21 noiembrie , fiecare elev este rugat s poarte
ceva( accesoriu, obiect de mbrcminte, etc)care s aib culoarea stabilit n urma sondajului.
Exist i alternativa construirii unei urne, cutii mobile cu care profesorul consilier/profesorul
diriginte s treac pe la fiecare clas i s culeag bileele cu opiunile scrise ale elevilor
referitoare la culoarea toleranei.
Exerciiul Culegere de complimente. Activitatea se desfoar ntr-un spaiu
expoziional ( ex. holul scolii), unde vor fi afiate foi de flipchart sau coli A3. Profesorul
coordonator va desemna 2 3 elevi care sa invite elevii si profesorii, in timpul pauzelor, sa

scrie cele mai frumoase complimente pe care le-au primit n ultimele 6 luni. Exerciiul are ca
finalitate un document organizat similar unei culegeri, o micu brour ce va rmne n
cabinetul de consiliere colar pentru a putea fi citit oricnd, de cine dorete, i va marca
celebrarea Zilei Mondiale a Toleranei 2013. Activitatea se poate desfasura si la nivelul clasei.
Exerciiul Zmbesc i asta vreau s primesc! ANEXA 1
Se vor decupa imaginile cu fete zambitoare, iar in timpul pauzelor cativa elevi insotiti de
profesorul consilier vor imparti zambete colegilor si profesorilor.
Exerciiul: Alege cuvntul potrivit!
Elevii sunt rugai s identifice un cuvnt care se asociaz cel mai bine cu cuvntul
toleran. Cuvntul identificat de ctre fiecare elev va fi folosit ct mai des n tot ce exprim
acesta n urmtoarele ore. Se poate continua acest exerciiu i acas, dac se dorete.
Exemple de activiti care pot fi desfurate n perioada 18-22 noiembrie 2013
Exerciii introductive:
1. Concurs de propoziii
Pregtim dou panouri sau mprim tabla n dou pri egale i rugm elevii s se mpart i
ei n dou grupe. Se aliniaz la doi metri de tabl/panouri .Oferim primilor elevi din grup
cte o bucat de cret sau o carioc i explicm regulile.Fiecare membru al echipei va scrie un
cuvnt pentru a se forma o propoziii cu sens.Ctig grupa care termin prima de scris
povestioara.Dup ce primul elev din grup a terminat de scris cuvntul pe tabl se va grbi s
transmit carioca/creta urmtoruui participant.Cuvintele nu trebuie s se repete.La final de
exerciiu se poate iniia o discuie despre valoarea gndirii anticipative, despre cooperare i
toleran n grup.
2. Povestea
Participanii vor alctui o poveste, spunnd fiecare cte o propoziie.Povestea trebuie s aib
introducere, cuprins i ncheiere.Va fi desemnata o persoana( un elev, consilierul scolar)
care va scrie povestea si o va citi la final,pentru a fi analizata de grup( din punt de vedere al
corentei,( expresivitatii,umorului continutului).Se accentueaza importanta cooperarii si
acceptarii punctului de vedere al celuilalt.
3. Viitoarea mea cas

Activitatea const n construirea planului unei case n care participanii ar dori s triasc,
indicnd dimensiunile, cromatica,mobilierul.Se lucreaz pe grupe mici, de 4-5 elevi. Se
prezint lucrrile clasei, discutndu-se aspecte care in de negociere i toleran n grup.
.
4. Cuvinte decupate
Oferim participanilor cteva ziare sau reviste .Le solicitm s decupeze la ntmplare cteva
cuvinte( fara sa le comunicam continuarea exercitiului) Pasul urmtor const n rearanjarea
acestora ntr-o poezie( serioas sau umoristic, dup preferine.) pe o coala flipchart, in
grupe de cate 8-10 elevi.
5. Insula imaginaiei
Se solicit fiecrui elev s aleag o valoare important pentru el: sntate, bogie, iubire,
prietenie,toleran etc i s-i motiveze alegerea prin descrierea, in cateva cuvinte,a unei
insule n care domin respectiva valoare.
Conceptul de toleranta ANEXA 3
Etape :
Se decupeaza piesele tangram dupa liniile trasate si se introduc intr un plic
Elevii sunt impartiti in trei echipe, fiecare echipa primeste un plic cu piese si are sarcina de a colabora
pentru a le asambla si a reconstitui tabloul initial
Se lipesc piesele cu scotch si fiecare echipa isi desemneaza un reprezentant care prezinta colegilor
cuvintele descoperite
Se identifica cu intreaga clasa cuvantul cheie, respectiv toleranta, se analizeaza cuvintele asociate
acestuia si se descopera eventual si alti termeni cu conotatie asemanatoare
Exerciiul: Rolul secret
Se stabilete ca n fiecare clas s fie cte un elev-actor care s interpreteze un rol
(somnorosul, ipohondrul, habotnicul, deficientul de vedere, linguitorul, oportunistul,
manelistul, etc...), iar la sfritul zilei fiecare elev-actor va spune cum s-a simit n rolul su,
care a fost atitudinea colegilor fa de el, a profesorilor.Totul se desfoar n mare secret,
doar cadrele didactice sunt informate despre actorii din clase. Pot fi i profesori care s
interpreteze roluri (subiectiva, nepstoarea, taciturnul, ...), deoarece tolerana funcioneaz n
ambele sensuri. La finalul zilei se analizeaz la nivel de grup cum i cnd anume apar
probleme (reaciile colegilor, propriile sentimente i gnduri) i ce soluii pot fi gsite ca cei
care ne sunt aprope s fie mai tolerani.
Exerciiul ,,Citate despre toleran

Sunt analizate mpreun cu elevii urmtoarele citate , solicitnd exemplificri din viaa de zi
cu zi.
1. Toate fiinele umane se nasc libere i egale n demnitate i drepturi. Ele sunt
nzestrate cu raiune i trebuie s se comporte unele fa de altele n spiritul
fraternitii. *Declaraia Universal a Drepturilor Omului*
2.

,,Fiecare om are dreptul s i se recunoasc pretutindeni personalitatea juridic.

*Declaraia Universal a Drepturilor Omului*

3. ,,Singuri nu realizm nimic n lume. *Sandra Day OConnor*

4. ,,Comunitatea nseamn puterea care se altur puterilor noastre pentru a face
lucrul care trebuie facut. *Starhawk*
5. ,,Legile singure nu pot asigura libertatea de exprimare, pentru ca fiecare persoan
s-i poat exprima fara consecine negative prerea, trebuie s existe un spirit de
toleran n rndul ntregii populaii. *Albert Einstein*
6.

,,Testul curajului intervine cnd suntem n minoritate. Testul toleranei intervine

cnd suntem n majoritate. *Ralph W.Sockman* ,

7. , ,,Prejudecata este o opinie fr judecat. *Voltaire*

8.

,,Cine este nclinat s nu-i respecte pe alii, acela nu se respecta, nainte de toate,
pe sine.*Dostoievski

Exerciiul: Situaii de toleran/ intoleran

Elevii sunt rugai s indice prin T sau I care din urmtoarele situaii sunt considerate a fi
tolerante sau intolerante, argumentnd alegerea fcut:
a) n ora de matematic, doi colegi se joac fcnd zgomot. Profesorul m acuz pe mine, i
sun pe prinii mei s vin la coal, tratndu-m cu indiferen i nencredere.
b) Cltorisem cu bunica mea ntr-un tren rapid. La un moment dat, vine o doamn btrn.
Ea suspina, spunnd: Nu le pas dect de ei. Cnd vor nva tinerii s fie amabili?
Auzind asta, civa biei ncepuser s rd n detrimentul btrnei doamne, cum i-a trit
viaa i nu a mers niciodat pe rute
c) Prinii sunt mereu nelegtori cu noi. Ei pleac n fiecare smbt la bunicii mei, iar eu
de cele mai multe ori nu m-am dus cu ei. Prinii notri i bunicii notri nu sunt fericii din
aceast cauz. Totui, ei au rbdare cu mine i nu m dojenesc, dar mi spun c nu este bine
ceea ce fac.
d) Urcnd n autobuz, am realizat c aveam n poet doar 7 lei (sau mai puin). Cu toate
acestea, oferul m-a lsat s cltoresc.

e) Pe terenul de fotbal al colii se joac elevii din clasele de a V a, a VI a i cei dintr-a

IX a i a X a. Elevii cei mari i gonesc pe cei mici, le iau mingea i i insult. Cei mici
cedeaz, plecnd foarte suprai.
Exerciiul :Regulile unei clase tolerante
Elevii identific cteva reguli de aur ale clasei despre toleran. Se pot inspira lecturnd
urmtorul set de principii ale toleranei:

Respect i vei fi respectat.

n timpul discuiei nu interveni pn ce i este admis opinia.

nelege i vei fi neles.

Spune ceea ce gndeti prietenete.

Evit conflictele i rezolv-le panic.

Oricine se poate nela. Nu refuza ajutorul!

. Este politicos s ntrebi ce poi face

Este bine s-i controlezi ntotdeauna emoiile

nelege i vei fi neles

Egalitate i solidaritate, indiferent de reuita colar i nivel material

Spune ce gndeti prietenete

Rbdare, dar nu indiferen

Oricrui om i este dat s greeasc

Nu respinge un ajutor

Acceptarea i aprecierea tuturor

Greeala recunoascut este pe jumtate iertat

Orice schimbare trebuie nceput de la propria persoan

Libertatea exprimrii

Dojana nu-i duneaz niciodat unui nelept

Situaiile de conflict pot fi rezolvate pe cale panic

Ascultarea i respectarea opiniei fiecrui elev

Cu timp i cu rbdare dobndeti nelepciune

Accept un compliment cu senintate i recunotin

Nu judeca faptele celorlali, fr s cunoti cauzele care le-au provocat

Implic-te cu deschidere n activitile comune

Nu este bine s jigneti pe cineva

Accept c nimeni nu e perfect, deci nici tu!

ChestionarSUNT

TOLERANT?-

Aplicarea

chestionarului

presupune

desfurarea prealabil a exerciiului Regulile unei clase tolerante

Elevii sunt rugai s rspund la urmtoarele afirmaii cu DA sau NU , analizndu-i
comportamentul din timpul activitii de stabilire a regulilor unei clase tolerante.
1. Am fost tolerant() n timpul activitii de stabilire a regulilor unei clase
tolerante.DA NU
2.

Cnd cellalt vorbea, eu l ascultam cu atenie. DA NU

3.

Eu respectam ordinea n care trebuia s vorbesc. DA NU

4.

i ntrerupeam pe ceilali. DA NU

5.

Nu mi impuneam criteriile, doar le expuneam. DA NU

6.

Ascultam cu respect. DA NU

7.

Nu urlam pentru a nvinge, vorbeam pentru a convinge cu propriile-mi idei.

DA NU

8. Am participat i am contribuit la realizare regulilor. DA NU

9. . Mi-am artat dezacordul fr s m simt contrariat(). DA NU
10. i consideram inamici pe cei care nu gndeau ca i mine. DA NU
11. . Dup mine, aceste teme ne intereseaz mult. DA NU
12. Mediteaz asupra urmtoarelor ntrebri:
Crezi c ar fi posibil s te amuzi jucndu-te cu copii din alte cartiere sau din alte orae?
___________________________________________________________________________
Dar din alte ri? _____________________________________________________________
Crezi c ai putea avea ceva n comun cu copii pe care nu-i cunoti nc? Gndete-te la nite
exemple.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

i-ar plcea s te poi juca cu copii pe care nu-i cunoti venind din aceste locuri?
___________________________________________________________________________
Ce jocuri le-ai propune ? _______________________________________________________
Cu ajutorul unei desen, reprezint locul i scena unde ai putea s te ntlneti ca s te joci cu
aceti copii.

Chestionar : CT DE TOLERANT/ ETI?

ncercuii rspunsul care vi se potrivete cel mai bine, primul la care gndurile voastre se
opresc. Numrai apoi care rspunsuri predomin: a, b sau c? i nu uitai: problemele apar
atunci cnd exist prea mult toleran sau prea puin! Perfectibili suntem cu toii, n orice
moment!
1. Ce prere ai despre afirmaia Gusturile nu se discut?
a. Unii chiar nu au gusturi...
b. Foarte adevrat. Dac le accept pe ale mele, le accept i eu pe ale lor.
c. Se discut, dar amical.
2. Cnd cineva nu este de acord cu ceea ce spui...
a. E problema lui
b. Incerc s l/o fac s neleag.
c. Imi sustin ideea, dar o iau in considerare i pe a lui.
3. Comanzi o pizza si dureaz exagerat de mult pn este gata. Tu...
a. M ridic, prsesc localul trntind ua
b. Atept, ce s fac, oricum e prea trziu s m duc n alt parte.
c. Asta e, ncerc s mi gsesc un subiect drgu de discutat cu cineva...
4. Prietenul/prietena ta i pune un piercing n sprnceana.
a. i art n fiecare zi cletele cu care o s i-l scot cnd prind momentul...
b. i spun c e puin exagerat ce a fcut...
c. Nu-mi place, n-am ce face i trebuie s accept.
5. Apreciaz urmtoarea afirmaie: Toi trim sub acelai cer, dar nu toi avem acelai
orizont:
a. Da, foarte adevrat!
b. Important este ca cei cu orizonturi diferite s mearg pe drumuri diferite, pentru a nu se
impiedica unii de alii...
c. Fiecare cu orizontul lui, cred c e normal s fie asa.
6. n echipa n care lucrezi, un coleg face o greeal care face s se piard tot ce ai
muncit pn atunci:
a. l/o desfiinez!
b. Nu spun nimic, dar o s vad el...
c. l apr, oricine poate grei.
7. Colegul/colega de banca are un parfum insuportabil (cauze cosmetice sau naturale ! )
a. Dac-i spun c duhnete se supr... aa c iau distan!

b. Las c mine procedez la fel i eu, s-l/o vd ce face...

c. Poate e doar o ntmplare, sau e bolnav/...
8. O persoana atee trebuie:
a. Plimbat puin pe la biseric
b. neleas, trece printr-un moment de rtcire.
c. i respect convingerile.
9. A grei este:
a. Frustrant.
b. Omenete, atta timp ct nu m afecteaz pe mine.
c. Ceva ce se ntmpl oricnd, oricui.
10. Cand o persoan exagereaz, profitnd de bunvoina ta:
a. Ce? A, NU, asta e deja prea mult!
b. i spun ce m deranjeaz.
c. O las s vd pn unde poate merge.
Interpretarea rezultatelor:
Majoritate de A un grad destul de mare de intoleran, i vine greu s accepi ideile
altora, s nelegi ce fac, de ce fac cum vor ei i nu cum vrei tu, deoarece aa e cel mai bine!
Pentru a relaiona ct mai optim cu ceilali, ncearc s fii empatic i vei vedea c multe
lucruri se vor schimba n bine!
Majoritate de B indecisul care, n sinea sa, e mult mai puin tolerant dect se declar.
Ti-ar plcea s poi lua atitudine, dar a te impune presupune un prea mare consum de energie
pentru tine, aa c lai lucrurile aa cum sunt, oricum, tu spui ca ei i faci ca tine. ncearc i
tu s fii empatic, chiar ajut!
Majoritate de C cu adevrat, ai un grad foarte ridicat de toleran. Poate prea mare. Oare
nu rezolvi problemele care apar... ignorndu-le? Comunicarea nu e punctul tau forte, dar
mbuntind-o, vei vedea c multe din lucrurile care te supr se vor schimba cnd tu vei ti
cum s iei atitudine.
Activitatea :Comoara clasei Elevii primesc cartoane colorate pe care sunt scrise
numele colegilor. Sarcina lor este s gseasc pentru fiecare coleg un mesaj pozitiv i s l
scrie pe carton. La sfrsitul activitii se va realiza un panou cu mesaje pozitive, aprecieri,
ndemnuri, ncurajri adresate fiecarui elev in parte.
Concurs de eseuri: Cum as putea fi prieten cu un copil ....... . violent;; barfitor;
laudaros; certaret; timid; fara incredere in el; rautacios; prefacut
Formula prieteniei concurs in diada pentru stimularea gandurilor si trairilor
pozitive fata de ceilalti din jur. Elevii sunt rugati sa identifice ingredientele unei
prietenii adevarate.Exemplu: Prietenia mea .........cu ..........=..............+............+.......+
Se analizeaza in diada, apoi se scrie o formula unica, la nivel de grup( fiecare diada
selecteaza 2-3 ingrediente)

 Povestea omuletului de lemn

Profesorul consilier citeste elevilor povestea, discuta despre importanta increderii in
sine, a cunoasterii de sine si le imparte doua stelute. Pe spatele unei stelute elevii completeaza
propozitia ,,Sunt special pentru ca .........., iar cealalta steluta o daruiesc unei persoane pe care
ei o considera speciala. Mai intai elevii citesc stelutele cu ,,Sunt special........., iar apoi frontal
cativa elevi sunt rugati sa precizeze cui vor darui steluta si sa argumenteze de ce persoana
respectiva este speciala pentru ei. ANEXA 2
Intr un tinut indepartat locuiau niste omuleti mici, din lemn, ciopliti toti de un tamplar
pe nume Eli. Acesta isi avea atelierul pe un deal, de la a carui inaltime se vedea intreg satul.
Fiecare omulet era altfel. Unii aveau nasul mare, altii aveau ochii mari. Unii erau inalti,
altii erau scunzi. Unii purtau palarie, altii purtau costum. Insa doua lucruri le erau comune:
toti erau facuti de acelasi tamplar si traiau in acelasi sat.
De dimineata pana seara, zi de zi, omuletii faceau un singur lucru: lipeau etichete unul
pe celalalt. Fiecare omulet avea o cutie plina cu stelute aurii si o cutie plina cu bulinute negre.
Cat era ziua de lunga ii vedeai pe strazile satului lipind stelute sau buline unul pe celalalt.
Omuletii draguti, din lemn lustruit si frumos vopsiti intotdeauna primeau stelute, dar
aceia din lemn necizelat, cu vopseaua sarita, nu primeau decat buline.
Tot stelute primeau si cei talentati; unii puteau ridica greutati deasupra capului, altii puteau
sari peste cutii inalte. Mai erau unii care stiau cuvinte dificile, iar altii care cantau cantece
frumoase. Acestora toata lumea le dadea stelute aurii. Asa se face ca unii omuleti aveau trupul
plin de stelute Ori de cate ori primeau cate o steluta se simteau atat de bine incat isi doreau
sa mai faca ceva ca sa poata primi inca una.
Altii insa nu stiau sa faca prea multe lucruri si aveau parte doar de buline. Pancinello era
unul dintre acestia din urma.
Tot timpul incerca sa sara cat mai sus, ca altii dar intotdeauna cadea la pamant. Iar cand
ceilalti il vedeau jos se adunau buluc in jurul lui si lipeau buline pe el. De multe ori se mai si
zgaria in cadere, lucru pentru care mai primea buline negre. Iar dupa aceea cand incerca sa le
explice omuletilor de ce cazuse mereu spunea cate o neghiobie si toti se ingramadeau sa
lipeasca si mai multe buline pe el.
Dupa un timp avea atat de multe incat nu mai voia sa iasa pe strada, se temea ca va face
iar ceva anapoda: cine stie, o sa-si uite palaria sau o sa calce intr-o balta si imediat o sa
primeasca bulinute!!!
Adevarul este ca avea atat de multe buline incat ceilalti omuleti veneau si ii lipeau altele
fara nici un motiv.
Merita multimea asta de buline negre, isi spuneau omuletii unii altora.
Este clar ca nu e bun de nimic!
Dupa un timp Pancinello a ajuns sa creada ce se spunea despre el:

Asa este, nu sunt bun de nimic!, isi spunea el. In rarele dati cand iesea din casa statea
cu cei care erau ca el, cu multe buline. Cu ei se simtea mai in largul lui.
Intr-o zi, se intalni cu un omulet total diferit de ceilalti: nu avea nici stelute, nici buline.
Era din lemn si atat. Era o fata pe nume Lucia.
Sa nu credeti ca oamenii nu incercau sa lipeasca etichete si pe ea! Incercau numai ca nu
ramaneau lipite ci cadeau. Fiindca nu avea nici o bulina, unii o admirau atat de mult incat se
grabeau sa-i lipeasca o steluta. Dar nici una nu statea lipita. Altii insa o priveau cu dispret
fiindca nu avea nici o stea si atunci vroiau sa ii lipeasca o bulina dar si aceasta cadea imediat.
Ca ea vreau sa fiu, ii trecu prim minte lui Pancinello.
Nu mai vreau sa primesc etichete de la ceilalti! Asa ca o intreba pe Lucia cum se face
ca ea nu are nicio eticheta.
,, Eu cred despre mine ca sunt o persoana speciala si cred ca si tu esti o persoana tare
deosebita! Sa stii un lucru cei din jurul tau vor avea pareri diferite despre tine, dar cel mai
mult conteaza ce crezi tu despre tine. Etichetele se lipesc doar daca le consideri importante.
Daca tu nu te respecti, nici ceilalti nu te vor respecta.
Daca tu nu te consideri important, nici ceilalti nu-ti vor acorda importanta.
Daca tu nu te iubesti, nici ceilalti nu te vor iubi.
Totul porneste de la tine, din interiorul tau, de la relatia si comunicarea cu tine insuti.
mpac-te cu tine nsui, cu ceea ce eti tu, cu esena fiinei tale, dac vrei s-i fie bine.
ncepe prin a crede c nu eti nici inferior, nici superior celorlali. Eti TU, unic i
special. Fii mndru de tine, apreciaz-te, repet-i ntruna c MERII!
,, Sunt special chiar daca nu pot ridica greutati deasupra capului, chiar daca nu pot sari
peste cutii inalte, chiar daca nu stiu cuvinte deosebite sau cantece frumoase ?
Pana sa primeasca raspunsul Luciei, o bulina deja cazuse.
Activitatea Jucriile fericite!
Pentru nceput li se adreseaz elevilor urmtoarele ntrebri:
1. Ce jucrii /jocuri preferate avei?
2. Ci dintre voi au frai/surori?
Se lectureaz urmtoarea poveste:
Au existat doi frai care dormeau n camere separate i fiecare dintre ei avea jucriile sale.
Atunci cnd cineva venea n vizit i intra n camera fratelui cel mare se minuna din cauza
dezordinii; toate jucriile erau pe jos: mingea n pat, soldelul lng dulap, cu picioarele n
sus, piesele de puzzle amestecate, nct cu greu reueai s-i dai seama crui puzzle aparin,

ursuleii mpreun cu mainuele, sub pat hinuele ppuilor. Oriunde peai, pe tot
covorul, lng pat ori lng fereastr sau u, gseai cte o jucrie. Dac, n schimb, cel venit
n vizit intra n camera mezinului, rmnea uimit de ct ordine exista. Cnd copilul se
juca, l puteai vedea cu cteva jucrii n jurul lui, iar celelalte, aezate frumos pe rafturi. ntr-o
sear, atunci cnd amndoi copiii dormeau, jucrile au nceput s vorbeasc ntre ele.
Comunicau una cu cealalt printr-o sprtur din peretele ce desparea camerele n care
dormeau copiii. Din camera celui mare, jucriile se plngeau de comportamentul copilului: Toat ziua ip la noi, ne arunc i ne trntete. M arunc de perete fiindc sirena pe care o
am nu mai cnt frumos. S-a stricat i am nevoie de reparaii, dar el nu s-a gndit la asta, ci
m-a aruncat direct n perete, spunea maina de poliie. - Nici mie nu mi-e prea bine. Mi-a rupt
scara pe care urcau pompierii n cldire ca s salveze oamenii din incendii, spunea maina de
pompieri. Jucriile din camera copilului ordonat se minunau de ct suferin au parte
prietenii lor. Le era chiar greu s le spun c cel mic are grij de ele, le cur o dat pe
sptmn i le d prinilor la splat, c ppuilor li se schimb hainele i sunt pieptnate i
aranjate frumos, c maina de poliie e gata oricnd de vreo intervenie, iar ursuleii stau
mpreun, toat familia, pe raft, atunci cnd nu sunt luai la joac. Pe bun dreptate, jucriile
mezinului erau fericite din cale afar.
Povestea este spus copiilor fr a se oferi un final, tocmai pentru a-i provoca la
discuii. Iat cteva ntrebri:
1. Ce credei c s-a ntmplat cu jucriile n seara aceea ?
2. Care a fost decizia jucriilor nefericite?
Au rmas n continuare alturi de copilul dezordonat sau au hotrt s se mute n camera
celui mic?
3. Cum credei c s-a simit copilul cel mare, cnd s-a trezit dimineaa i i-a vzut camera
goal, fr jucrii?
4. Dac ai fi poliistul care conduce maina de politie cu sirena defect, cum l-ai amenda pe
copilul care te distruge? Ce pedeaps ai alege pentru el?
5. Cu care dintre cei doi copii crezi c semeni?
6. Cum crezi c se simt jucriile tale? Sunt fericite sau triste? Sufer ori sunt bucuroase
atunci cnd te joci cu ele?

Activitatea : A TE MULUMI CU CEEA CE ETI

Li se comunic elevilor c fiecare dintre noi suntem valoroi, suntem unici pentru c suntem
buni la ceva anume, avem caliti.Nu exist niciun copil care s nu aib mcar o calitate.Este
foarte important s ne cunoatem calitile i s nu ne dorim ceva ce nu putem realiza.
Se lectureaz povestea:
A fost odat o broscu estoas mic, foarte mic, cea mai mic dintre suratele sale. Alta mai
mic nu vzuse nimeni pn atunci, att de mic nct de multe ori fusese actor, jucndu-l pe
cel mai mic dintre piticii din Alb-ca-Zpada i cei apte pitici. Problema nu era c era att
de scund, ci c asta o fcea nefericit. Cteodat, fiinelor nu le place s fie diferite de
celelalte fiine. A nceput s se gndeasc ce ar fi putut face pentru a deveni mai nalt. Poate
c trebuia s fac lucrurile pe care le fcea cineva nalt, aa c ca mers la doamna Stru, cea
mai nalt pasre din lume, i a ntrebat-o: - Ce faci ca s fii nalt? - Pi, a spus doamna Stru,
nu m-am gndit niciodat cu adevrat la asta, dar cred c e din cauza faptului c mi ntind
gtul foarte mult pn la pmnt pentru a mnca grune sau pentru a-mi scufunda capul n
nisip. Broscua a decis s ncerce i ea. A nceput s ciuguleasc boabe de pe pmnt, dar i s-a
prut extrem de dificil s se aplece asemenea unui stru, iar seminele i provocau grea. i-a
pus o masc pe fa pentru a putea respira i i-a ngropat capul n nisip, dar, din fericire i-a
dat seama c era periculos i a renunat... i dup toate astea nu a crescut nici mcar un
centimetru. Trebuie s existe o cale mai bun, s-a gndit, aa c l-a ntrebat pe cel mai nalt
animal: - Spune-mi, doamn Giraf, ce faci pentru a fi aa nalt? - Poate e din cauz c m
ntind pentru a mnca frunzele fragede din vrful copacilor, a rspuns doamna Giraf.
Broscua, ncercnd s imite girafa, s-a ridicat pe vrfurile picioarelor i s-a ntins. Cum nu
avea nicio ans s ajung n vrful copacului, a decis s se caere pn la frunzele fragede din
vrf. Crengile ascuite o zgriau, a nceput s sngereze i, cnd a ajuns n vrf, a descoperit
c frunzele aveau un gust i mai ru dect seminele. Nu crescuse niciun centimetru i i era
foarte ru. - Dac doamnele Stru i giraf nu m pot ajuta, s-a gndit nefericita broscu,
poate trebuie s gsesc o persoan cu adevrat nalt i s aflu ce face. Dup ce a cutat puin,
l-a gsit pe domnul Baschet. Ajungndu-i pn la glezne cnd sttea lng el, a ntrebat: -Ce
faci pentru a fi aa de nalt? - Lucrez mult la sal, alerg n jurul terenului de baschet i arunnc
mingi, a rspuns domnul Baschet. Aa c broscua i-a dedicat cteva luni de zile lucrului la
sal, alergatului n jurul terenului de baschet i aruncrii la co. Voia s-i ias foarte bine, dar,
din nou, nu a crescut nici mcar o fraciune dintr-un centimetru. Pentru c fiinele nalte nu o
ajutaser, a decis c avea nevoie de cineva nelept, aa c a vizitat-o pe btrna doamn
Bufni. -mi poi spune cum s fiu nalt? A ntrebat. -Spune-mi, de ce vrei s fii mai nalt
dect eti? l-a ntrebat doamna Bufni. -Pi, cred c a putea ctiga o lupt dac a intra n

ea. -Ct de des te bai? -O, nu foarte des, de fapt, nu-mi amintesc s m fi btut vreodat. Dar,
dac a fi mai nalt, a fi mai puternic, iar oamenii m-ar respecta mai mult. -Oamenii nu te
respect acum? a ntrebat doamna Bufni. -Nu, nu chiar, a rspuns broscua cea scund. -E
ceva ce ai putea face dac ai fi nalt i nu poi face acum, fiind scund? a continuat Bufnia.
-Nu tiu, a rspuns broscua cea scund, pus pe gnduri. tiu sigur c nu vreau s ciugulesc
boabe de pe pmnt, nu vreau s mi ngrop capul n nisip, nu vreau s mnnc frunze din
vrful copacilor i nu vreau s arunc la co la nesfrit. Am ncercat toate astea i nu sunt
pentru mine. -Deci, ce poi face acum, a ntrebat doamna Bufni, i nu ai putea face dac ai fi
nalt? -Ei bine, pot juca unul dintre piticii din Alb-ca-Zpada i i pot face pe copiii mici s
rd i s fie fericii. Pot s vorbesc cu copiii de la nivelul lor i, n consecin, i neleg mai
bine, ne putem distra mpreun... A vzut un zmbet ridicndu-se n colurile ciocului doamnei
Bufnie i a schiat un surs i pe faa ei bucuroas i rotunjoar n timp ce vorbeau...
ntrebri:
1. De ce la final broscua este fericit i zmbete?
2. Gndii-v fiecare dintre voi i spunei celorlali ce tii voi s facei cel mai bine,
ce activitate v face plcere s o desfurai1
3. Exist ceva ce v place s facei, dar nu reuii?Ce soluie gsim la aceast
problem?
Activitatea: Cele 3 porti ..

Se citete povestea urmtoare: Un rege avea un fiu destept si curajos. Ca sa il

pregateasca pentru a infrunta viata, il trimise la un batran intelept. - Lumineaza-ma! Ce
trebuie sa stiu in viata? - Vorbele mele se vor pierde precum urmele pasilor tai pe nisip, dar o
sa-ti dau totusi cateva sfaturi. In drumul tau prin viata vei intalni trei porti. Citeste ce scrie pe
fiecare dintre ele. O dorinta mai puternica decat tine te va impinge sa le urmezi. Nu incerca sa
te intorci, caci vei fi condamnat sa retraiesti din nou si din nou ceea ce incerci sa eviti. Nu pot
sa iti spun mai mult. Tu singur trebuie sa treci prin asta, cu inima si cu trupul. Acum du-te!
Urmeaza drumul acesta drept din fata ta. Batranul intelept disparu si tanarul porni pe drumul
vietii.
Nu dupa mult timp, se gasi in fata unei porti mari, pe care se putea citi: SCHIMBA
LUMEA! - Asta era si intentia mea, gandi printul, caci chiar daca sunt lucruri care imi plac pe
aceasta lume, altele nu-mi convin deloc. Atunci incepu prima sa lupta. Idealul sau, abilitatea si
vigoarea sa il impinsera sa se confrunte cu lumea, sa intreprinda, sa cucereasca, sa modeleze
realitatea dupa dorinta sa. El gasi placerea si betia cuceritotului, dar nu si alinarea inimii.
Reusi sa schimbe cateva lucruri, dar multe altele ii rezistara. Anii trecura. Intr-o zi il intalni

din nou pe batranul intelept, care il intreba: - Ce ai invatat tu pe acest drum? - Am invatat sa
deosebesc ceea ce e in puterea mea de ceea ce imi scapa, ceea ce depinde de mine de ceea ce
nu depinde de mine. - Bine, zise batranul. Utilizeaza-ti fortele pentru ceea ce sta in puterea ta
si uita ceea ce-ti scapa printre degete. Si disparu. Putin dupa aceasta intalnire, printul se gasi
in fata celei de-a doua porti, pe care statea scris: SCHIMBA-I PE CEILALTI! - Asta era si
intentia mea, gandi el. Ceilalti sunt sursa de placere, bucurii si satisfactii, dar si de durere,
necazuri si frustrari. El se ridica deci contra a tot ce-l deranja sau nu-i placea la cei din jurul
sau. Incerca sa le patrunda in caracter si sa le extirpeze defectele. Aceasta fu a doua lupta a sa.
Intr-o zi, pe cand medita asupra utilitatii tentativelor sale de a-i schimba pe ceilalti, il intalni
din nou pe batranul intelept, care-l intreba: - Ce ai invatat tu, deci, pe acest drum? - Am
invatat ca nu ceilalti sunt cauza sau sursa bucuriilor sau necazurilor, a satisfactiilor sau
infrangerilor mele. Ei sunt doar prilejul, ocazia care le scoate la lumina. In mine prind
radacina toate aceste lucruri. - Ai dreptate, spuse batranul. Prin ceea ce trezesc ceilalti in tine,
ei te descopera in fata ta. Fii recunoscator celor care fac sa vibreze in tine bucuria si placerea,
dar si celor care fac sa se nasca in tine suferinta sau frustrarea, caci prin ei viata iti arata ce
mai ai inca de invatat si calea pe care trebuie sa o urmezi. Nu dupa multa vreme, printul
ajunse in fata unei porti pe care scria: SCHIMBA-TE PE TINE INSUTI! - Daca eu sunt cauza
problemelor mele, atunci inseamna ca asta imi ramane de facut, isi zise el si incepu lupta cu el
insusi. El cauta sa patrunda in interiorul sau, sa-si combata imperfectiunile, sa-si inlature
defectele, sa schimbe tot ce nu-i placea la el, tot ce nu corespundea idealului sau. Dupa cativa
ani de lupta cu el insusi, dupa ce cunoscu cateva succese, dar si esecuri si rezistente, printul il
intalni iarasi pe batranul intelept, care-l intreba: - Ce ai invatat tu pe acest drum? - Am invatat
ca exista in noi lucruri pe care le putem ameliora, dar si altele care ne rezista si pe care nu le
putem invinge. - Asa este, spuse batranul. - Da, dar m-am saturat sa lupt impotriva a tot, a toti
si chiar impotriva mea! Oare nu se termina niciodata? Imi vine sa renunt, sa ma dau batut si sa
ma resemnez. - Asta va fi ultima ta lectie, dar inainte de a merge mai departe, intoarce-te si
contempla drumul parcurs, raspunse batranul si apoi disparu. Privind inapoi, printul vazu in
departare spatele celei de-a treia porti pe care statea scris: ACCEPTA-TE PE TINE INSUTI!
Printul se mira ca n-a vazut cele scrise atunci cand a patruns prima data prin acea poarta, dar
in celalalt sens. - In lupta devenim orbi, isi zise el. Si mai vazu zacand pe jos, peste tot in jurul
lui, tot ce a respins si a invins in lupta cu el insusi: defectele, umbrele, frica, limitele sale. Le
recunoscu pe toate si invata sa le accepte si sa le iubeasca. Invata sa se iubeasca pe el insusi,
fara sa se mai compare, sa se judece, sa se invinovateasca. Il intalni din nou pe batranul
intelept, care-l intreba: - Ce-ai invatat in plus pe acest drum? - Am invatat ca urand sau

detestand o parte din mine inseamna sa ma condamn sa nu fiu niciodata de acord cu mine
insumi. Am invatat sa ma accept in totalitate, neconditionat. - Bine, acesta este primul lucru
pe care nu trebuie sa il uiti in viata, acum poti merge mai departe. Printul zari in departare cea
de-a doua poarta, pe spatele careia scria: ACCEPTA-I PE CEILALTI! Si in jurul lui recunoscu
toate personele pe care le-a intalnit in viata sa, pe cei pe care i-a iubit si pe cei pe care i-a urat,
pe cei pe care i-a ajutat si pe cei pe care i-a infruntat. Dar spre surpriza sa, acum era incapabil
sa le vada imperfectiunile, defectele, lucruirle care altadata il deranjau enorm si impotriva
carora luptase. Batranul intelept aparu din nou si il intreba: - Ce-ai invatat mai mult decat
prima data pe acest drum? - Am invatat ca fiind in acord cu mine insumi nu mai am nimic de
reprosat celorlalti si nici nu ma mai tem de ei. Am invatat sa ii accept si sa-i iubesc asa cum
sunt. - Bine, acesta este cel de-al doilea lucru pe care trebuie sa il tii minte. Continua drumul.
Printul zari prima poarta, prin care trecuse cu mult timp in urma,
si vazu ceea ce era scris pe spatele ei: ACCEPTA LUMEA! Privi in jurul sau si recunoscu
acea lume pe care a dorit sa o cucereasca, s-o transforme, s-o schimbe. Fu izbit de lumina si
de frumusetea tuturor lucrurilor, de perfectiunea lor. Era totusi aceeasi lume de alta data. Oare
lumea se schimbase, sau privirea sa? Atunci se ivi batranul, care-l intreba: - Ce ai invatat pe
drumul asta? - Acum am invatat ca lumea este oglinda sufletului meu. Ca eu nu vad lumea, ci
ma vad pe mine in ea. Cand sunt fericit, lumea mi se pare minunata; cand sunt necajit, lumea
imi pare trista. Ea nu este nici vesela, nici trista. Ea exista. Atat. Nu lumea ma necajea, ci
starea mea de spirit si grijile pe care mi le faceam. Am invatat sa o accept fara sa o judec, fara
nicio conditie. Acesta este cel de-al treilea lucru important pe care nu trebuie sa-l uiti. Acum
esti impacat cu tine, cu ceilalti si cu lumea! Esti pregatit sa pornesti spre ultima incercare:
trecerea de la linistea implinirii, la implinirea linistii, spuse el si disparu pentru totdeauna.
ntrebri:
1. Care este mesajul pe care l transmite aceast poveste?
2. Unde se situeaz fiecare dintre voi pe drumul din poveste, la ce poart?
3. Care credei c va fi urmtoarea oprire pe drumul vostru?
Activitatea Cei de lng noi
Elevii sunt impartiti in patru echipe. Fiecare echipa primeste un caz, il dezbat impreuna si raspund
la intrebare. Apoi, se distribuie echipelor fisa de lucru ,,Dac eu a fi n situaia ta, a fi simit, a
fi gndit, m-a fi comportat!, o completeaza si isi desemneaza un reprezentant pentru a
impartasi ideile celorlalti.
Emel
Emel este o feti turcoaic cu ochii migdalai i prul negru strlucitor i sntos. Pasiunile ei sunt
dansul i patinajul. De curnd, a mplinit 9 ani i a primit o earf roie de prins la mijloc, ce i
nfrumuseeaz micarea n dans. Locuiete ntr-un cartier frumos din Constana. Lng casa ei, are
vecini turci, ttari, greci, dar i romni. Atunci cnd iese afar se joac cu cei de aceeai etnie,

care par s o neleag mai bine, tiindu-i familia i obiceiurile. De ceva vreme sufer c la coal
unii colegi i-au srbtorit ziua de natere i nu au invitat-o, spunndu-i c este turcoaic.
Ce credei c a gndit Emel n momentul n care nu a fost invitat de colegi?

--------------------------------------------------------Istvan
Istvan are 12 ani i este ungur. Este un bun sportiv, ce a obinut mai multe medalii la atletism.
Recent s-a mutat la o coal din oraul Trgovite. Ar dori s povesteasc de succesele lui, dar de
multe ori se simte stnjenit, deoarece nu tie prea bine romnete. Copiii rd de el i l imit. Pe zi
ce trece simte c este tratat altfel de noii colegi i a nceput din ce n ce mai mult s fie singur.
Pasiunea pentru sport nu mai este suficient pentru a fi bucuros i mplinit. Prinii l vd deseori
trist i fr prieteni.
nchipuii-v cum ar trebui s reacioneze Istvan fa de colegii lui de clas ?

---------------------------------------------Rada
Rada este n clasa I la o coal din cartierul Ferentari, Bucureti. Face parte dintr-o familie de rromi
cu muli frai. Prinii ei de multe ori nu au avut bani s i cumpere lucruri pe care i le-ar fi dorit.
Vine la coal mbrcat modest. St singur n banc pentru c nu a vrut nimeni s stea alturi de
ea. Cu toate acestea, colegii ei nu o chem s participe la jocurile lor i de multe ori evit s
colaboreze cu ea n echip la diferite activiti. Doamna nvtoare a remarcat-o n pauze c
deseneaz foarte frumos. Pe foaie, se desena pe ea, la joac, nconjurat de muli copii. Lucrrile
ei au fost afiate la panoul de expoziie al clasei.
Ce credei c a determinat-o pe Rada s deseneze muli copii mpreun cu ea?

---------------------------------------------David
David este un bieel firav de 10 ani, are prul ca focul i pistrui ce i acoper nasul i obrajii. El
este evreu i de la bunicul su a motenit talentul de a cnta foarte frumos. La un concurs
intercolar a fost remarcat de cei din juriu i a fost sftuit s urmeze o coal de muzic. De multe
ori a venit acas suprat, spunndu-le prinilor c i se spune rocovanul pistruiat. Cnd copiii l
strig i l poreclesc, i vine s plng. Acum i se pare c toat lumea se uit numai la prul i
pistruii lui.
Cum credei c se va purta David de acum n acolo cu colegii?

----------------------------------------------

Fisa de lucru: ,,Dac eu a fi n situaia ta, a fi simit, a fi gndit, m-a fi

comportat!

Daca as fi in situaia lui Emel

As fi simtit

As fi gandit

M as fi comportat

Fisa de lucru: ,,Dac eu a fi n situaia ta, a fi simit, a fi gndit, m-a fi

comportat!
Daca as fi in situaia Radei
As fi simtit

As fi gandit

M as fi comportat

Fisa de lucru: ,,Dac eu a fi n situaia ta, a fi simit, a fi gndit, m-a fi

comportat!

Daca as fi in situaia lui Istvan

As fi simtit

As fi gandit

M as fi comportat

Fisa de lucru: ,,Dac eu a fi n situaia ta, a fi simit, a fi gndit, m-a fi

comportat!

Daca as fi in situaia lui David

As fi simtit

As fi gandit

M as fi comportat

Anexa 1

Zmbesc i asta vreau s primesc!

Se vor decupa imaginile cu fetele zambitoare, iar in timpul pauzelor cativa elevi insotiti de
profesorul consilier vor imparti zambete colegilor si profesorilor.

Zmbesc i asta vreau s primesc!

Zmbesc i asta vreau s primesc!

Zmbesc i asta vreau s primesc!

Zmbesc i asta vreau s primesc!

Zmbesc i asta vreau s primesc!

Zmbesc i asta vreau s primesc!

ANEXA 2

Anexa 1

ANEXA 3

B U

N TA T E
P R

I E

T E

E G AL

T O L E R

A C

C E

N I

I T A TE

N
T

RE

P A C E
A R M O N

IE

D R A G

O S

T E

S P R I J I N
T O L

E R A N

D I V E R S I TAT E

R B
N T EG R A

D A R E
R
E

D R A
BU

GO S

T E

V O I N

S P R I

J I N
T OL

ER

A N

R B D A R E
D I
I N

V E
T

R
G R

I TA
A R

TE
E