Liceul Teoretic „Șerban Vodă” Slănic

PROGRAMA ŞCOLARĂ ADAPTATA PENTRU

ELEV CU TULBURĂRI/DIFICULTATI DE
INVAŢARE

Curriculum adaptat după:

1.Programa scolară pentru disciplina,,Limba și literature română” si

,,Matematică”, Aprobată prin ordin al ministrului Nr.3418/19.03.2013
2.Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5003 /02.12.2014

Elev Drăgan Eduard

Clasa a IV-a

PROF.INV.PRIMAR Frățilă Alina

Vizat, Vizat Comisie Curriculum

Director,
Prof. Bîtie Lavinia

1
 Prezenta programa a fost adaptată pentru un elev cu Certificat de orientare
școlară, nr........./..........., din clasa a IV-a , de la Liceul Teoretic „Șerban Vodă”,
Slănic.

POSIBILE DIRECŢII PENTRU DIFERENŢIEREA SARCINILOR LA NIVELUL CLASEI,

VOLUMUL – Se poate reduce numărul de elemente pe care elevul trebuie să le înveţe şi

să le completeze.
METODELE DE PREDARE – Se pot : utiliza diverse materiale didactice ilustrate,
introduce mai multe exemple practice, planifica activităţi practice, utiliza grupuri de
învăţare prin cooperare.
PARTICIPAREA – Se poate adapta măsura în care elevul este implicat activ în rezolvarea
sarcinii, va primi sarcini mai simple (eventual practice) pe care să le poată îndeplini.
TIMPUL – Se poate adapta timpul alocat învăţării, completării unei sarcini sau a unui
test, astfel se vor stabili ritmuri de învăţare diferite (creşterea sau scăderea ritmului).
NIVELUL DE SPRIJIN – În funcţie de necesităţi, se poate aloca mai mult sprijin
individual anumitor elevi prin apelarea la: colegi care sa îi ajute, cadre didactice de
sprijin, tutori elevi (de aceeasi vârsta sau mai mari).
GRADUL DE DIFICULTATE – Se pot adapta: nivelul conţinuturilor, tipul problemei,
regulile pe care elevul le poate folosi în rezolvarea sarcinii (permisiunea utilizării
calculatorului la ora de matematică, simplificarea instrucţiunile pentru rezolvarea
sarcinii, schimbarea regulilor pentru a raspunde nevoilor elevilor).
REZULTATUL – Se poate adapta modul în care elevul poate răspunde cerinţelor: a
răspunde la întrebări oral, nu în scris; a folosi un caiet de comunicare pentru unii elevi; a
permite elevilor să demonstreze cunoştinţele pe care le au prin utilizarea unor mijloace
practice.
MODIFICAREA CURRICULUMULUI – Se pot adapta obiectivele sau rezultatele
aşteptate folosind acelaşi conţinut (a se cere acţiunile/cunoştinţele facile).
ÎNLOCUIREA CURRICULUMULUI – Se pot folosi instrucţiuni şi materiale de
învăţare diferite pentru a răspunde scopurilor personale de învăţare ale unui elev (în
timpul unui test de limbă, un elev îşi dezvoltă abilităţile de utilizare a calculatorului în
sala de calculatoare).
PROIECTAREA DE MATERIALE SĂ RESPECTE :
 Includerea unei informaţii mai reduse pe aceeaşi pagină;
 Folosirea culorilor contrastante;
 Sublinierea informaţiei cu creioane colorate;
 Utilizarea în pondere mai mare a exerciţiilor de completare cu răspunsurile potrivite;
 Reflectarea şi exemplificarea cu extrase din experienţe practice
 Acoperirea unor porţiuni din pagină;

2
 (Lista orientativa cu modalitati de adaptari curriculare :
- renuntarea la anumite capitole , teme;
- esentializarea continuturilor;
- utilizarea materialului concret,obiectual si reprezentativ;
- adaptarea modalitatii de evaluare particularitatilor de dezvoltare ale elevului;
- utilizarea desenului , a reprezentarilor grafice si insusirea unor modalitati de
autocontrol.
- diminuarea gradului de dificultate si a volumului temelor scrise . )

3
 Limba si literatura romana

COMETENTE GENERALE

1.Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
3.Recepatrea unei varietati de mesaje scrise, in contexte de comunicare
cunoscute
4.Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

4
 LIMBA SI LITERATURA ROMANA
 Comptente specifice şi exemple de activităţi de învăţare cls. a IV-a
1.Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
Competente specifice
1.1 sesizarea sensului global al unui mesaj
1.2 deducerea sensului unui cuvânt
necunoscut prin raportare la mesajul
aacultat
2.Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
Competente specifice
2.1 alcatuirea unor texte orale scurte pe
baza unui suport vizual
2.2 exprimarea clara şi corecta a unui
mesaj
2.3 redarea prin cuvinte proprii a
conţinutului unui fragment dintr-un text
citit
2.4 adaptarea vorbirii la diferite situaţii de
comunicare în funcţie de partenerul de
dialog
2.5 utilizarea corecta în exprimarea orală
proprie elementele de construcţie a
comunicării
2.6 manifestarea cooperarii în diferite
situaţii de comunicare
5
Exemple de activităţi de învăţare
- exerciţii de formulări de răspunsuri la
întrebări adresate de învăţător
- exerciţii de înlocuire a unui cuvânt
prin sinonime sau prin antonime
- exerciţii-joc : « La ce foloseşte ? »
Exemple de activităţi de învăţare
- exerciţii de construire a unor texte
orale pe baza unor imagini, aunui şir
de imagini sau pe baza unui şir de
întrebări
- exerciţii de rostire fluentă şi corectă a
unor mesaje ;
- exerciţii de dicţie ;
- memorări, recitări ;
- formulare de răspunsuri la întrebări ce
vizează informaţii esenţiale ce se
desprind din text ;
- exprimarea propriei păreri în legătură
cu întâmplări sau personaje dintr-un
text citit ;
- conversaţii pe teme cunoscute ;
- utilizarea formulelor de salut, de
prezentare, de solicitare, de
permisiune ;
- exerciţii de construire a propoziţiilor
simple şi a propoziţiilor dezvoltate ;
- exerciţii de înlocuire a unor cuvinte cu
sinonime sau cu antonime ;
- exerciţii de dezvoltare a iniţiativei
comunicative şi a curajului de a
interveni în actul comunicării ;
- exerciţii de exprimare a propriilor
opinii şi gânduri în legătură cu fapte şi
întâmplări cunoscute ;
- exerciţii de rezolvare a unor sarcini în
grupe mici de lucru ;
3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute
Competente specifice
3.1 identificarea elementelor de bază ale
organizării textului literar
3.2 citirea în ritm propriu, în mod conştient,
corect un text
Competente specifice
4.1 respectarea regulilor de despărţire a
cuvintelor în silabe, ortografia şi punctuaţia într-
un text propriu
4.2 redactarea unor texte de mică întindere,
ţinând seama de părţile unei compuneri
4.3 asezarea corecta în pagină a textelor scrise,
respectând scrierea cu alineate, spaţiul liber între
cuvinte
4.4 manifestarea interesului pentru redactarea
corectă şi îngrijită a textului cu destinaţie
specială- scrierea funcţională- biletul
4.5 realizarea acordurilor gramaticale în
enunţurile redactate
4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare
6
Exemple de activităţi de învăţare
- exerciţii de recunoaştere a titlului,
autorului, alineatelor ;
- exerciţii de aşezare a textului în raport
cu ilustraţia ;
- exerciţii de citire selectivă în funcţie
de diferite repere : versul, strofa ;
- exerciţii de citire a textelor scurte,
respectând intonaţia impusă ;
- exerciţii de citire selectivă ;
- exerciţii de citire a unor texte literare
la prima vedere, în ritm propriu ;
Exemple de activităţi de învăţare
P
- exerciţii de aplicare a regulilor de despărţire
în silabe în dictări, copieri, enunţuri proprii ;
- exerciţii de folosire corectă a majusculei,
- exerciţii de utilizare corectă a semnelor de
punctuaţie ( punctul, virgula, semnul
întrebării, semnul exclamării) ;
- exerciţii de corectare în perechi a greşelilor
de punctuaţie ;
- exerciţii de construire de propoziţii pe baza
unor imagini  ;
- exerciţii de aşezare corectă a textului în
pagină ;
- exerciţii de plasare corectă a titlului şi a
alineatelor ;
- exerciţii de apreciere corectă a spaţiului
dintre cuvinte ;
- exerciţii de redactare a unor bilete adresate
colegilor ( săculeţul cu amintiri) ;
- exerciţii de completare a datelor personale ;
- copieri, transcrieri, dictări,
- exerciţii de stabilire a acordului gramatical ;
- exerciţii de completare a propoziţiilor
lacunare ;
- exerciţii de redactare a propoziţiilor simple
şi dezvoltate .
  Conţinuturile învăţării

1. Formarea capacităţii de citire/ lectură

 Cartea- actualizare, aşezarea textului în pagină, cuprinsul
 Textul literar.
 Textul narativ—recunoaşterea personajelor.
 Poezii cu tematică diversă—strofa, versul.
 Textul nonliterar—afişul.
2. Formarea capacităţii de comunicare
 Comunicarea orală :
Componentele comunicării dialogate ;
Povestirea orală a unui fragment dintr-un text narativ ;
Formularea ideilor principale sub formă de titluri sau sub formă de întrebări ;
Intonarea propoziţiilor enunţiative, interogative şi exclamative.
 Elemente de comunicare nonverbală : -- gesturi, mimică :
 Utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare ;
 Formularea unor răspunsuri la întrebări date ;
 Povestirea unor fapte şi întâmplări după un support vizual ;
 Exprimarea acordului sau dezacordului în legătură cu atitudinea unei persoane.
 Comunicarea scrisă :
Procesul scrierii : -- organizarea textului scris ;
 aşezarea corectă în pagină: plasarea titlului şi folosirea alineatelor
 ortografia şi punctuaţia:
 scrierea cuvintelor care conţin pe “m” înainte de «  b »  sau « p » ;
 scrierea cuvintelor care conţin diftongii : “oa, ea, ia, ie, ua, uă”;
 scrierea corectă a cuvintelor care conţin “â” sau “î”;
 scrierea corectă a ortogramelor “într-o” şi “într-un”;
 Semnele de punctuaţie : punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, două
puncte, virgula în enumerare ;
 Scrierea funcţională : biletul, felicitarea ;
 Copieri, transcrieri, dictări;
 Scrierea imaginativă : -compunerea unor texte scurte ( 4-5 enunţuri) pe baza
unui support vizual : un şir de ilustraţii, benzi desenate ;
 Scrierea despre textul literar : furmularea în scris a răspunsurilor la întrebări,
cu ajutorul învăţătorului ;
3. Elemente de construcţie a comunicării :
 Lexicul : -cuvântul ;
- cuvinte cu sens asemănător ;
- cuvinte cu sens opus ;
 Fonetică : - sunetul şi litera ;
- vocalele şi consoanele ;
- scrierea şi pronunţarea cuvintelor care conţin diftongi;
- scrierea cuvintelor care conţin litera “x”;
- silaba şi despărţirea cuvintelor în silabe ;

7
 MATEMATICĂ EXPLORAREA MEDIULUI

COMPETENŢE GENERALE

1. Utilizarea numerelor in calcule

2. Evidentierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate in spatiul inconjurator
3. Identificarea unor fenomene/relatii/regularitati/structuri din mediul apropiat
4. Generarea unor explicatii simple prin folosirea unor elemente de logica
5. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea si reprezentarea unor date
6. Utilizarea unor etaloane conventionale pentru masurari si estimari

 Competente specifice şi exemple de activităţi de învăţare clasa a IV-a

1. Identificarea unor /relaţii/ regularităţi/structuri din mediul apropiat

Exemple de activităţi de învăţare

Competente specifice
1.1.observarea unor modele / regularităţi
din cotidian, pentru crearea de
raţionamente proprii - identificarea în cotidian / desene / imagini / machete /
filme documentare a elementelor repetitive
- identificarea regulii de construcţie a unui şir de
simboluri sau numere

1.2.aplicarea unor reguli pentru

acontinuarea unor modele repetitive
realizarea unor modele repetitive (cu desene sau cu
obiecte), respectând o regulă dată
- realizarea unor modele repetitive utilizând figuri/
corpuri geometrice de diferite mărimi şi culori
- generarea/ completarea unor şiruri de simboluri sau de
numere folosind o regulă dată

8
 2. Utilizarea numerelor în calcule elementare

Exemple de activităţi de învăţare

Competente specifice
2.1. Recunoaşterea numerelor naturale
din concentrul 0- 10 000 şi a fracţiilor - citirea unui număr şi scrierea numerelor de la 0 la 10
subunitare sau echiunitare, cu numitori 000 cu cifre / litere
mai mici sau egali cu 10 - identificarea, într-un număr, a cifrei unităţilor /
zecilor / sutelor / miilor
- compunerea şi descompunerea numerelor în / din mii,
sute, zeci şi unităţi
- numărare crescătoare şi descrescătoare din 1 în 1,
din 2 în 2, din 3 în 3, cu precizarea limitelor
intervalului (de la ...până la.., mai mic decât ... dar mai
mare decât ...)

1.2 Compararea si sa ordonarea
numerelor naturale în intervalul 0-10
000, respectiv a fractiilor subunitare
sau echiunitare care au acelasi numitor,
mai mic sau egal cu 10
- compararea a două numere mai mici decât 10 000
folosind numărătoarea poziţională sau reprezentări
- compararea unor numere mai mici sau egale cu 10
000 utilizând algoritmul de comparare
- utilizarea semnelor <, >, = în compararea numerelor
sau fracţiilor cu ajutorul unor exemple concrete şi a
unor reprezentări grafice

2.3. Ordonarea numerelor naturale în -precizarea succesorului şi/sau a predecesorului unui

concentrul 0 – 10 000 şi respectiv a
fracţiilor subunitare sau echiunitare
care au acelaşi numitor, mai mic sau
egal cu 10
număr
- ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor numere
mai mici sau egale cu 10 000
- rotunjirea/aproximarea numerelor în contexte
similare unor situaţii din viaţa cotidiană
- determinarea unor numere care să respecte condiţii
date (mai mic decât ..., mai mare sau egal cu ... etc.)

2.4. Efectuarea de adunări şi scăderi de

numere naturale în concentrul 0 - 10 - efectuarea de adunări/scăderi de numere naturale,
000 sau cu fracţii cu acelaşi numitor fără trecere și cu trecere peste ordin, în concentrul 0 –
1 000

descompunerea numerelor în concentrul 0 – 1 000,

utilizând adunarea şi scăderea, fără trecere și cu
trecere peste ordin
- descompunerea numerelor în concentrul 0 – 10 000,
utilizând adunarea şi scăderea, fără trecere și cu
trecere peste ordin
- jocuri de rol care solicită compunerea/
descompunerea numerelor din concentrul 0 – 10 000

2.5. Efectuarea de înmulţiri de numere -rezolvarea de exerciţii folosind tabla înmulţirii

9
 în concentrul 0 - 10 000 şi de împărţiri - efectuarea de înmulţiri cu 10, 100
folosind tabla înmulțirii, respectiv tabla - rezolvarea de exerciţii folosind tabla împărţirii
împărțirii - efectuarea de înmulţiri între numere formate cu două
sau trei cifre şi numere formate cu o cifră
- efectuarea de înmulţiri între numere formate cu două
cifre
- utilizarea unor proprietăţi ale înmulţirii în calcule

- utilizarea calculatorului pentru verificarea

rezultatelor unor operaţii de înmulţire şi împărţire

2. Explorarea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spaţiul

înconjurător

Exemple de activităţi de învăţare

Competente specifice
2.1 Localizarea unor obiecte in spatiu
si in reprezentari, in situatii familiare - descrierea poziţiei obiectelor din spaţiu, în raport
cu alte obiecte
- descrierea structurii unui ansamblu de obiecte
- utilizarea reprezentărilor schematice/realizarea
planului clasei, marcarea sau citirea indiciilor etc.
- realizarea unor desene, respectând condiţii date

jocuri de orientare în spaţiu

- găsirea unor obiecte folosind indicii

2.2 Explorarea unor caracteristici

simple ale figurilor şi corpurilor - identificarea şi denumirea figurilor geometrice
geometrice in context familiale
plane
- recunoaşterea şi descrierea unor obiecte care au
forma unor corpuri geometrice cunoscute, din mediul
apropiat (cub, paralelipiped, cilindru, sferă, con)
- conturarea figurilor geometrice plane cu ajutorul
instrumentelor de geometrie/şabloanelor (pătrat,
triunghi, dreptunghi, cerc)
- realizarea unor desene/ colaje folosind figurile
geometrice învăţate
- identificarea numărului de figuri geometrice plane
dintr-un desen dat/ dintr-o figură geometrică
„fragmentată”
-construirea unor corpuri geometrice folosind diverse
materiale (beţişoare, scobitori, plastilină etc.)
- jocuri de construcţii cu corpuri geometrice

10
 4.Utilizarea unor etaloane conventionale pentru masurari si estimari

Exemple de activităţi de învăţare

Competente specifice
4.1. Utilizarea unor instrumente şi unităţi
de măsură standardizate, în situaţii - utilizarea instrumentelor şi a unităţilor de măsură
concrete standard, adecvate în realizarea unor măsurări

- măsurarea unor dimensiuni, capacităţi/volume, mase,

4.2. Operarea cu unităţi de măsură interval de timp stabilit (de exemplu, într-o săptămână)
standardizate, fără transformări
folosind instrumente adecvate
- înregistrarea şi interpretarea rezultatelor unor
măsurători, folosind exemple din viața cotidiană
- identificarea şi compararea valorilor monedelor şi a
bancnotelor
- înregistrarea activităţilor desfăşurate în şcoală într-un
- ordonarea unor date în funcţie de succesiunea derulării
lor în timp (de exemplu, activităţi într-o zi/ săptămână)
- efectuarea unor calcule folosind unităţi de măsură
pentru lungime, masă, capacitate (volum), unităţi
monetare

4.5.Rezolvarea de probleme in situatii familiare

Exemple de activităţi de învăţare

Competente specifice
5.1. Utilizarea terminologiei specifice
şi a unor simboluri matematice în - rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află produsul/
rezolvarea şi/sau compunerea de câtul/ jumătatea/ sfertul/ dublul etc.”
probleme cu raţionamente simple - identificarea unor fracţii, utilizând suport concret
sau desene (pizza, tort, măr, pâine, cutie de bomboane,
tablete de ciocolată etc.)
- aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda
balanţei sau prin efectuarea probei adunării/ scăderii
- utilizarea simbolurilor (<, ≤,>, ≥,=) pentru
compararea unor numere sau a rezultatelor unor
operaţii aritmetice
- identificarea rolului parantezelor rotunde asupra
rezultatului final al unui exerciţiu

5.2. Înregistrarea în tabele a unor date

observate din cotidian - selectarea şi gruparea unor simboluri /numere/
figuri/corpuri geometrice după mai multe criterii date
şi înregistrarea datelor într-un tabel
11
 - ordonarea unor evenimente/obiecte din cotidian
după anumite criterii (după dimensiuni, preferinţe)
- înregistrarea în tabele a observaţiilor din investigaţii

5.3. Rezolvarea de probleme cu -identificarea şi analiza datelor din ipoteza unei

operaţiile aritmetice studiate, în
concentrul 0 - 10 000
probleme
- identificarea cuvintelor/sintagmelor în enunţurile
problemelor care sugerează operaţiile aritmetice
studiate (a dat, a primit, a distribuit în mod egal, de
două ori mai mult etc.)
- rezolvarea şi compunerea de probleme folosind
simboluri, numere sau reprezentări grafice
- asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare
grafică /desen sau cu o expresie numerică dată

 Conţinuturile învăţării

 Numere naturale de la 0 la 10 000: formare, scriere, citire, comparare, ordonare:

 Adunarea şi scăderea numerelor naturale în intervalul 0—10 000

 terminologie specifică: termen, sumă, cu atât mai mult, cu atât mai puţin;
 aflarea numarului necunoscut ;
 Înmulţirea şi împărţirea numerelor naturale in concentrul 0-10 000
 înmulţirea numerelor scrise cu o singură cifră;
 terminologie: de atâtea ori mai mult, dublul;
 tabla înmulţirii;
 ordinea efectuării operaţiilor ( cu numere până la 10 000),
 împărţirea numerelor naturale la o singură cifră, în relaţie cu tabla înmulţirii;
 terminologie: de atâtea ori mai puţin, jumătate, sfert;
 tabla împărţirii dedusă din tabla înmulţirii;
 ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor rotunde;
 Înmulţirea şi împărţirea în intervalul 0—10 000
 înmulţirea cu 10 , 100;
 înmulţirea unui număr natural de 2 cifre cu un număr natural scris cu o singură cifră;
 împărţirea la 10 şi la 100;
 împărţirea unui număr natural de trei cifre la un număr natural de o cifră, fără rest,
fără împrumut;
 Rezolvare de probleme cu o singură operaţie.
 Fracţii subunitare şi echiunitare cu numitorul mai mic sau egal cu 10
 diviziuni ale unui întreg: doime, treime, ..., zecime; reprezentări prin desene
 terminologie specifică: fracţie, numitor, numărător
 Elemente intuitive de geometrie:
 Forme plane: pătrat, triunghi, cerc, dreptunghi, punctul, segmentul;
 Interiorul şi exteriorul unei figuri geometrice;
 Observarea şi descrierea intuitivă a obiectelor cu forme spaţiale de cub, sferă.
 Măsurători folosind etaloane neconvenţionale: palmă, cot, pas,
 Unităţi de măsură pentru:
 Lungime: metrul şi centimetrul;
12
  Capacitate: litrul;
 Masă: kilogramul;
 Timp: ora, minutul, ziua, săptămâna, luna, anul;
 Monede şi bancnote: recunoaştere,
 Utilizarea instrumentelor de măsură adecvate: metrul, rigla gradată, cântarul.

ȘTIINȚE ALE NATURII

13
Competențe generale

1. Explorarea caracteristicilor unor corpuri, fenomene şi procese

2. Investigarea mediului înconjurător folosind instrumente şi procedee specifice

3. Rezolvarea de probleme din viaţa cotidiană valorificând achiziţiile despre

propriul corp şi despre mediul înconjurător

 Copetente specifice şi exemple de activităţi de învăţare clasa a IV-a

1. Explorarea caracteristicilor unor corpuri, fenomene și procese

2.
Exemple de activităţi de învăţare
Competente specifice

1.1. Identificarea unor relatii intre -utilizarea unor modele pentru observarea relațiilor
corpuri in cadrul unor fenomene si dintre componentele unui sistem (de exemplu:
procese utilizarea unor planșe, diapozitive reprezentând
diverse medii de viață pentru observarea relațiilor
dintre condițiile oferite de acestea și aspectul
viețuitoarelor)
- observarea dirijată a unor scheme simple, desene
pentru evidențierea relațiilor dintre componentele
unui sistem (de exemplu: schema unor lanțuri trofice
simple, schema unui circuit electric)
- recunoașterea unor caracteristici ale unor corpuri,
fenomene, procese pornind de la prezentarea unor
scurte texte științifice adaptate vârstei elevilor, a unor
povești sau povestiri (de exemplu: descrierea
ciclurilor de viață la unele organisme)
- observarea unor aspecte dinamice ale realității
înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de
viață cunoscut prin vizionarea unor filme sau
realizarea unor jocuri de rol (de exemplu: mișcarea
planetelor Sistemului Solar)

1.2. Utilizarea unor criterii pentru identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în
ordonarea si clasificarea unor corpuri, cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de
fenomene și procese exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare
în diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă
al corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce
14
 căldură sau curent electric, transparența corpurilor)
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/
procese după anumite criterii (de exemplu:
ordonarea etapelor ciclului de viață la un organism;
ordonarea corpurilor în funcție de gradul de
scufundare în apă)

2.Investigarea mediului înconjurător folosind instrumente și procedee specifice

Exemple de activităţi de învăţare

Competente specifice
2.1. Elaborarea unui plan propriu -construirea punctului de plecare al investigației
pentru realizarea unei investigații a proprii/ identificarea unei probleme, prin formularea
mediului înconjurător unor întrebări (de exemplu: „Ce se ascunde în
sămânța unei plante?”)
- stabilirea etapelor investigației proprii
- identificarea metodelor de lucru (de exemplu:
observarea unor semințe puse la încolțit)
- stabilirea resurselor necesare (de exemplu: 10
semințe de fasole sau alte plante, vase, vată, apă)
- implicarea în alegerea modalităților de lucru
(individual/ în grup)
2.2. Aplicarea planului dat pentru - colectarea de date utile investigației din surse
efectuarea unei investigații a mediului diferite (cărți, reviste, internet, filme, excursii,
înconjurător experiențe simple) pentru diferite etape
- parcurgerea etapelor de lucru (de exemplu:
realizarea unui paravan din hârtie închisă la culoare
în jurul unui ghiveci, plasarea celuilalt ghiveci
alăturat, udarea periodică a plantelor)
- realizarea de observații periodice asupra aspectului
cercetat (de exemplu: observarea culorii frunzelor
celor două plante, a ritmurilor de creștere la cele
două plante, a orientării creșterii celor două plante, a
apariției de noi frunze sau flori)

2.3. Reprezentarea grafică a rezultatelor - reprezentarea în grafice, tabele, diagrame a unor

unor observații realizate în cadrul date obținute experimental (de exemplu: realizarea
diferitelor etape ale demersului unui tabel cu date zilnice referitoare la ritmul de
investigativ utilizând tabele, diagrame, creștere al plantelor aflate în condiții diferite de
formule simple iluminare)
- realizarea unor desene, planșe, colaje, afișe care să
ilustreze aspecte ale investigației realizate (de
exemplu: realizarea unui afiș cu fotografii ale
plantelor aflate în condiții diferite de iluminare, în
etape succesive ale investigației)

3. Rezolvarea de probleme din viața cotidiană valorificând achizițiile

despre propriul corp și despre mediul înconjurător

3.1. Identificarea unor modalități -recunoașterea unor factori de risc asupra propriei

15
 obișnuite de menținere a sănătății
3.2. Identificarea unor modalități de -exersarea unor deprinderi de utilizare rationala a
protejare a mediului înconjurător
sănătăți, pornind de la prezentarea unor texte scurte,
vizionarea unor filme, studii de caz (de exemplu:
consum de alimente nesănătoase, lipsa mișcării)
- extragerea unor informații utile despre alimente prin
exerciții de citire a unor etichete ale produselor
alimentare (de exemplu: termenul de garanție al unui
aliment)
-identificarea unor reguli de igienă prin discuții,
simulări (de exemplu: igienă alimentară, necesitatea
aerisirii camerei, necesitatea activităților sportive)
unei resurse( de ex.inscenari cu situatii in care un
copil nu opreste apa de la robinet cand periaza dintii,
nu stinge lumina cand paraseste incaperea;
-amenajarea și întreținerea spațiului verde al școlii,
îngrijirea plantelor/ animalelor din colțul viu al clasei,
realizarea și îngrijirea unui acvariu/ terariu, îngrijirea
animalelor domestice/ de companie

Conținuturi

 Științele vieții
Omul - menținerea stării de sănătate
Cicluri de viață în lumea vie
- Părinți și urmași în lumea vie: asemănări și deosebiri
- Principalele etape din ciclul de viață al plantelor și al animalelor
Relații dintre viețuitoare și mediul lor de viață
- Adaptări ale viețuitoarelor la condiții de viață din diferite medii (pajiște, pădure, râu, mare, deșert)
Omul - menținerea stării de sănătate

- Dieta echilibrata, miscare

 Științele pământului
Pământul in Sistemul Solar
-Planetele Sistemului Solar. Mișcările Pământului
- Soarele - sursă de căldură și lumină. Ciclul zi - noapte, anotimpuri. Modificările vremii
- Ritmuri cotidiene și anuale ale activităților viețuitoarelor

Influența omului asupra mediului de viață

-
- Dispariția speciilor (vânătoare/ pescuit excesiv).
-Protejarea mediului

 Științele fizicii
Corpuri - proprietăți

-Plutirea corpurilor în apă

- Proprietățile apei. Utilizări ale apei în diferite stări de agregare
Schimbări ale caracteristicilor corpurilor și materialelor
- Amestecuri și separarea amestecurilor
- Dizolvarea. Influența temperaturii asupra procesului de dizolvare
16
- Ardere, ruginire, putrezire, alterare, coacere
Energie - surse și efecte
- Transferul de căldură între obiecte. Materiale conductoare și izolatoare de căldură
Curent electric. Lumină
- Circuite electrice simple

17