Concursul de creativitate în fizică şi tehnologii ŞTEFAN PROCOPIU

Etapa naţională/ regională, Vatra Dornei 1-3 iunie 2012

Secţiunea Lucrări scrise

Probă pentru clasa a IX-a

 Timp de lucru: 3 ore. Pentru redactarea răspunsurilor poate fi utilizat calculatorul de buzunar.

În … cosmos!
1. Procedeu. Ajungi pe o planetă a cărei rază este R= 2000 km, a cărei atmosferă este foarte
rarefiată. Realizezi o serie de fotografii, la interval de 0,2 s, ale unui corp mic rotund aruncat în
sus. Fotografiile sunt reprezentate în diagrama alăturată (în dreapta). Ce informaţii despre
planetă poţi obţine din prelucrarea acestor date? Calculează.
2. Observare. Pe care dintre cristalele transparente din figură, A sau B, având acelaşi indice de
refracţie, n = 2 şi aceeaşi lungime maximă, egală cu diametrul emisferei l-aţi alege pentru a-l
monta pe nava spaţială drept scut anti-laser (reflectă cel mai
mult lumina incidentă)?
3. Deducţie. Eşti echipat cosmonaut, stai în picioare pe
suprafaţa unui sol străin lunecos ca gheaţa. Solul este atât A B
de alunecos încât nu există frecare între pantofii tăi şi
gheaţă. Ce succesiune de mişcări poţi efectua, astfel încât,
la sfârşitul acestora sa fii tot în picioare pe suprafaţa solului, dar cu faţa în sensul opus?
4. Analiză. Această fotografie de la NASA demonstrează că vacile au posibilitatea de a sări peste
Lună. Energia necesară pentru a lansa un obiect de pe Pământ este dată de următoarea
1 1
ecuaţie: E = kMm −  , unde:
 r0 r1 
-11 2 2 24
k=6,672·10 Nm /kg , Mp =5,98 ·10 kg este masa
Pământului, m este masa obiectului, r0 =6,38 ·10 m
6

raza iniţială (raza Pământului), r1 raza finală.

Distanţa Pământ - Lună este de aproximativ 3,85·10
8

m. Câtă energie trebuie să cheltuiască o vacă de 450

kg, pentru a sări peste Lună? (Nu luaţi în calcul
gravitaţia Lunii, nici atmosfera Pământului).
Presupunând că se efectuează lucru mecanic doar în
timpul saltului, care trebuie să fie viteza sa iniţială?
Care va fi viteza sa finală, la întoarcerea pe Pământ?
Presupunând din nou că întreaga energie mecanică
este primită prin lucrul mecanic efectuat în cursul saltului iniţial, adică pe o distanţă aproximativ egală cu
lungimea picioarelor ei (de 1 m), care trebuie să fie acceleraţia vacii?
5. Previziune. Cum s-ar modifica durata unui an, dacă toată apa mărilor şi oceanelor Pământului s-ar
evapora brusc?
6. Explicare. Care ar putea fi efectul meteoriţilor ce cad pe Pământ asupra mişcării acestuia?
7. Perspicacitate. Norii sunt formați din picături de apă, iar apa este de aproximativ 800 de ori mai densă
decât aerul. De ce plutesc ei la înălţimea atmosferei planetei şi nu cad precum o piatră pe sol?
8. Utilizări neobişnuite. Trebuie să construiţi un dispozitiv cu care să puteţi observa ce este pe suprafaţa
planetei pe care a amerizat nava voastră cosmică, care este scufundată intr-un lac cu lichid opac. Ce
materiale veţi utiliza şi cum veţi proceda?
9. Eseu. Scrie un scurt eseu în care să prezinţi literar trei fenomene fizice cu care se confruntă un
cosmonaut în timpul zborului său în spaţiul cosmic, precum şi consecinţele acestora.

 Răspunsurile se notează cu câte 10 puncte, cu 1 p. din oficiu.

 Problemele se repartizează pe diplome (profiluri creative) în felul următor:
- NEWTON (gândire teoretică): 1, 2, 3, 4, 5 (50 p.);
- ARHIMEDE (spirit de observaţie şi perspicacitate): 1, 2, 3, 6, 7 (50 p.);
- COPERNIC (flexibilitatea gândirii): 1, 2, 3, 8, 9 (50 p.);
- EINSTEIN (originalitatea gândirii) - abordări şi soluţii originale;
- PROCOPIU - cumulează punctajele (150 p.).

Autori: Prof. Partenie Doina Helene, Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri” Iaşi;
prof. Irina Zamfirescu Colegiul Tehnic „Mihail Sturdza” Iaşi
 Concursul de creativitate în fizică şi tehnologii ŞTEFAN PROCOPIU
Etapa naţională/ regională, Vatra Dornei 1-3 iunie 2012
Secţiunea Lucrări scrise

Probă pentru clasa a X-a

 Timp de lucru: 3 ore.

 Pentru redactarea răspunsurilor poate fi utilizat calculatorul de buzunar.

Gândiţi creativ!
1. Jurnal de observaţii. De ce pe malul unei ape curgătoare este mai cald iarna, iar vara este mai răcoare?
2. Deducţie. Explicaţi în care dintre următoarele situaţii viteza de evaporare a apei dintr-un lac este mai
mare: a) o zi toridă de vară; b) o zi în care norii acoperă Soarele şi bate vântul; c) o zi în care norii
acoperă Soarele şi bate vântul şi plouă.
3. Analiză. O oală minune de înălţime H este umplută jumătate cu apă. Supapa oalei se deschide la o
presiune de n ori mai mare decât presiunea atmosferică. Dacă din momentul începerii încălzirii până în
momentul deschiderii supapei nivelul apei a scăzut cu ∆h, să se aprecieze ce temperatură are apa în
momentul deschiderii supapei. Se cunosc µapă, p0, ρapă, R.
4. Previziune. Într-o zi în care sunt anunţate depăşiri ale nivelului normal de radiaţie ultravioletă, suntem în
siguranţă dacă norii acoperă Soarele? Justificaţi.
5. Evaluare. O instalaţie telegrafică veche cuprinde un acumulator cu t.e.m. de 15 V şi rezistenţă interioară
de 15 Ω, un fir de linie de 80 Ω şi un receptor de 5 Ω. Un pol al acumulatorului, cât şi un pol al
receptorului sunt legaţi la pământ (considerat cu rezistenţă nulă). La o defecţiune pe linie apare între un
punct al liniei şi pământ o „scurgere de tensiune” pe o rezistenţă necunoscută, observându-se un curent
de 840 mA la postul transmiţător şi un curent de 84 mA la postul receptor. Localizează poziţia
defecţiunii.
6. Estimare. O saltea pneumatică este îndoită la mijloc la un unghi drept, trăgând de un capăt. Estimează,
în condiţii rezonabile, valoarea forţei medii.
7. Perspicacitate. Apa dintr-un vas pus pe o plită fierbinte se vaporizează prin fierbere, iar vasul se afumă
în interior. Unde trebuie udat cu apă rece pentru ca scrumul să sară mai uşor - în interiorul vasului, sau
la exteriorul acestuia?
8. Clubul ingenioşilor. Ai la dispoziţie bateria de la lanternă, aţă, ac şi un fir de cupru. Cum poţi să-ţi
improvizezi o busolă din ele?
9. Scenariu. Scrieţi un scurt scenariu pentru realizarea unui film pe tema risipirii energiei (electrice, termice)
observate în locuinţă, în activitatea proprie zilnică.

 Răspunsurile se notează cu câte 10 puncte, cu 1 p. din oficiu.

 Problemele se repartizează pe diplome (profiluri creative) în felul următor:
- NEWTON (gândire teoretică): 1, 2, 3, 4, 5 (50 p.);
- ARHIMEDE (spirit de observaţie şi perspicacitate): 1, 2, 3, 6, 7 (50 p.);
- COPERNIC (flexibilitatea gândirii): 1, 2, 3, 8, 9 (50 p.);
- EINSTEIN (originalitatea gândirii) - abordări şi soluţii originale;
- PROCOPIU - cumulează punctajele (90 p.).

Selecţie după: Prof. dr. Marius P. Smirnov, Colegiul „Gr. Moisil” Iaşi;
prof. Mihai Keller, Col. Naţional „G. Ibrăileanu” Iaşi.
 Concursul de creativitate în fizică şi tehnologii ŞTEFAN PROCOPIU
Etapa naţională, Vatra Dornei 1 - 3 iunie 2012
Secţiunea Lucrări scrise

Probă pentru clasa a XII-a

 Timp de lucru: 3 ore.

 Pentru redactarea răspunsurilor poate fi utilizat calculatorul de buzunar.

Gândiţi creativ!
1. Deducţie. Un aparat des utilizat (devenit clasic) în laboratoarele de analize chimice este
spectrometrul cu flacără. Care ar putea fi principiul de funcţionare al acestuia? Poate fi folosit doar pentru
determinări calitative sau şi cantitative? Justifică.
2. Analiză. Este posibil ca un electron liber, iniţial în repaus, să absoarbă un foton?
3. Previziune. Ce este dubletul sodiului şi care crezi că este importanţa acestuia în stabilirea
performanţelor unui spectrometru?
4. Evaluare. Viteza maximă a electronilor emişi de o fotocelulă cu lucrul mecanic de extracţie
Lex = 5,92 ⋅10 −19 J este v max = 4 ⋅ 10 5 m / s . Ştiind că puterea constantă primită de catodul fotocelulei este
P = 0,5mW , să se determine procentul din numărul de fotoni care interacţionează cu electronii catodului
dacă intensitatea curentului fotoelectric de saturaţie este I = 1,6 µA . Se dau: masa electronului
−19
me = 9,1 ⋅10 −31 kg şi sarcina electrică elementară e = 1,6 ⋅ 10 C .
5. Analogie. Pentru atomul de hidrogen s-a evaluat pentru un interval scurt de timp (pe baza modelului
Bohr) o intensitate a curentului electric corespunzător mişcării electronului pe orbită I = 130 µA .Care a fost
orbita electronului care a determinat acest curent? Se cunosc: masa electronului me = 9,1 ⋅10 −31 kg ,
constanta lui Planck h = 6,626 ⋅ 10 −34 Js , sarcina elementară e = 1,6 ⋅ 10 −19 C , permitivitatea electrică a
vidului ε 0 = 8,854 ⋅ 10 −12 F / m .
6. Inventivitate. Ce s-ar putea înţelege prin „capcană magnetică”? Ce particule ar putea fi capturate?
Pot fi „păstrate” acestea în repaus?
7. Perspicacitate. Eşti de acord că optica este frumoasă şi datorită „ROGVAIV”- ului? Ce semnifică
această înşiruire de litere, ce fenomene i se pot asocia şi ce aplicaţii tehnico-ştiinţifice îţi sugerează?
8. Clubul ingenioşilor. Ai la dispoziţie voltmetre şi ampermetre analogice de curent continuu, sursă de
tensiune alternativă variabilă, variator de frecvenţă, condensatoare, bobine şi rezistoare, diode şi
conductoare de legătură. Imaginează o metodă de studiu calitativ al circuitelor de curent alternativ realizate.
Cum sunt afectate măsurătorile de frecvenţa tensiunii aplicate circuitului?
9. Eseu. „Colonizarea planetei Marte”.

 Răspunsurile se notează cu câte 10 puncte, cu 1 p. din oficiu.

 Problemele se repartizează pe diplome (profiluri creative) în felul următor:
- NEWTON (gândire teoretică): 1, 2, 3, 4, 5 (50 p.);
- ARHIMEDE (spirit de observaţie şi perspicacitate): 1, 2, 3, 6, 7 (50 p.);
- COPERNIC (flexibilitatea gândirii): 1, 2, 3, 8, 9 (50 p.);
- EINSTEIN (originalitatea gândirii) - abordări şi soluţii originale;
- PROCOPIU - cumulează punctajele (90 p.).

Autor: prof. Ion Cazacu-Davidescu, Lic. „M. Costin” Paşcani