Setul 2 de probleme şi exerciţii de matematică

(cu privire la structuri algebrice da bază, mulţimi de numere şi inegalităţi numerice)

S2.1 Să se dovedească unicitatea elementului neutru şi a inversului unui element (când există) ı̂n
cadrul unui monoid (𝑀, ⋅) cu 𝑈 (𝑀 ) ∕= ∅.
S2.2 Să se arate că dacă 𝑀 , 𝑀 ′ şi 𝑀 ′′ sunt monoizi ı̂n raport cu operaţiile algebrice 𝜑1 , 𝜑2 şi
respectiv 𝜑3 , iar 𝑓 ∈ 𝐻𝑜𝑚(𝑀, 𝑀 ′ ) şi 𝑔 ∈ 𝐻𝑜𝑚(𝑀 ′ , 𝑀 ′′ ), atunci 𝑔 ∘ 𝑓 ∈ 𝐻𝑜𝑚(𝑀, 𝑀 ′′ ).
S2.3

(i) Să se arate că următoarele operaţii algebrice definite pe ℤ sunt asociative:

𝑎 ∘ 𝑏 = 𝑎 + 𝑏 − 𝑎𝑏, 𝑎 ∗ 𝑏 = 𝑎 + 𝑏 + 𝑎𝑏, ∀ 𝑎, 𝑏 ∈ ℤ

(ii) Sunt (ℤ, +, ∘) şi (ℤ, +, ∗) inele?

S2.4 Fie (𝑀, ∘) un monoid cu unitatea 𝑒. Să se arate că 𝑒 ∈ 𝑈 (𝑀 ) şi că dacă 𝑥, 𝑦 ∈ 𝑈 (𝑀 ), cu
𝑥 ∘ 𝑦 ∈ 𝑈 (𝑀 ), atunci (𝑥 ∘ 𝑦)−1 = 𝑦 −1 ∘ 𝑥−1 (unde 𝑥−1 şi 𝑦 −1 sunt inversele elementelor 𝑥 şi respectiv
𝑦).
S2.5 Fie (𝐺, ∘) şi (𝐺′ , ∗) două grupuri şi 𝑓 : 𝐺 → 𝐺′ un morfism de grupuri. Să se arate că
𝑓 (𝑒) = 𝑒′ şi 𝑓 (𝑥−1 ) = (𝑓 (𝑥))−1 , ∀𝑥 ∈ 𝐺, unde 𝑒 şi 𝑒′ sunt elementele neutre din 𝐺 şi 𝐺′ respectiv.
S2.6 Fie (𝐴, +, ⋅) un inel unitar şi comutativ, iar ∅ ∕= 𝑆 ⊆ 𝐴 un sistem multiplicaitv fără divizori
ai lui zero. Să se arate că funcţia 𝑖𝑆 : 𝐴 → 𝐴𝑆 , unde 𝐴𝑆 este inelul fracţiilor lui 𝐴 relativ la 𝑆, definită
𝑎
prin 𝑖𝑆 (𝑎) = = [(𝑎, 1)]∼ , este un morfism de inele.
1
S2.7 Fie axiomele lui Peano, pentru ℕ, sub următoarea formă:

a1) Există un număr natural numit 0.

a2) Orice număr natural 𝑛 are un unic succesor 𝑠(𝑛).

a3) Numărul 0 nu este succesorul nici unui număr natural.

a4) Dacă 𝑠(𝑚) = 𝑠(𝑛), cu 𝑚, 𝑛 ∈ ℕ, atunci 𝑚 = 𝑛.

a5) Dacă 𝑀 ⊆ ℕeste aşa ı̂ncât 0 ∈ 𝑀 şi, ∀ 𝑛 ∈ 𝑀 , avem 𝑠(𝑛) ∈ 𝑀 , atunci 𝑀 = ℕ.

Pentru oricare patru dintre aceste axiome, excluzând-o pe cea de-a cincea, găsiţi un model de
mulţime (dacă este posibil) ce le satisface. Indicaţi succesiunea elementelor din model ı̂n maniera
0 → 1 → 2 → . . ..
S2.8 Să se demonstreze că dacă 𝑚 şi 𝑛 sunt din ℕ şi 𝑚 + 𝑛 = 0, atunci 𝑚 = 𝑛 = 0.
S2.9 Să se arate că 𝑛 < 𝑠(𝑛), ∀ 𝑛 ∈ ℕ∗ .
S2.10 Să se demonstreze inegalitatea lui Holder

𝑛
( 𝑛
)1/𝑝 ( 𝑛
)1/𝑞
∑ ∑ ∑
∣𝑎𝑘 ∣∣𝑏𝑘 ∣ ⩽ ∣𝑎𝑘 ∣𝑝 ∣𝑏𝑘 ∣𝑞 ,
𝑘=1 𝑘=1 𝑘=1

1 1
∀ 𝑎1 , 𝑎2 , . . . , 𝑎𝑛 , 𝑏1 , 𝑏2 , . . . , 𝑏𝑛 ∈ ℝ, 𝑛 ∈ ℕ∗ , 𝑝, 𝑞 ∈ (1, ∞), + =1
𝑝 𝑞
S2.11 Să se arate că, ∀ 𝑎1 , 𝑎2 , . . . , 𝑎𝑛 , 𝑏1 , 𝑏2 , . . . , 𝑏𝑛 ∈ ℝ şi 𝑝 ⩾ 1, are loc inegalitatea lui Minkowski:
( 𝑛
)1/𝑝 ( 𝑛
)1/𝑝 ( 𝑛 )1/𝑝
∑ ∑ ∑
∣𝑎𝑘 + 𝑏𝑘 ∣𝑝 ⩽ ∣𝑎𝑘 ∣𝑝 + ∣𝑏𝑘 ∣𝑝
𝑘=1 𝑘=1 𝑘=1

S2.12 Să se arate că, ∀ 𝑥1 , 𝑥2 , . . . , 𝑥𝑛 ∈ ℝ∗+ , 𝑡1 , 𝑡2 , . . . , 𝑡𝑛 ∈ [0, 1], cu 𝑡1 + 𝑡2 + . . . + 𝑡𝑛 = 1, avem

 𝑥𝑡11 ⋅ 𝑥𝑡22 ⋅ . . . ⋅ 𝑥𝑡𝑛𝑛 ⩽ 𝑡1 𝑥1 + 𝑡2 𝑥2 + . . . + 𝑡𝑛 𝑥𝑛 .

(inegalitatea generalizată amediilor)

S2.13 Să se demonstreze că, ∀ 𝑛 ∈ ℕ∗ şi 𝑎1 , 𝑎2 , . . . , 𝑎𝑛 ∈ ℝ+ , are loc inegalitate lui Carleman
𝑛
∑ 𝑛
∑
1/𝑘
(𝑎1 𝑎2 . . . 𝑎𝑘 ) ⩽𝑒 𝑎𝑘 ,
𝑘=1 𝑘=1

unde 𝑒 e un coeficient optimal când 𝑛 → ∞. Egalitatea are loc dacă şi numai dacă 𝑎1 = 𝑎2 = . . . =
𝑎𝑛 = 0.
S2.14 Să se arate că dacă 𝑀 este o mulţime nevidă, atunci (𝒫(𝑀 ), ∪) este un monoid comutativ.
S2.15 Să se arate că, oricare ar fi monoidul (𝑀, ∘), dubletul (𝑈 (𝑀 ), ∘) este grup. Când (𝑈 (𝑀 ), ∘)
este comutativ?
S2.16 Fie (𝑀, ∘) un monoid comutativ cu simplificare şi ’∼’ o relaţie binară definită pe 𝑀 × 𝑀
prin (𝑥, 𝑦) ∼ (𝑥′ , 𝑦 ′ ) ⇐⇒ 𝑥𝑦 ′ = 𝑥′ 𝑦. Să se arate că ’∼’ este o relaţie de echivalenţă pe 𝑀 × 𝑀 .
S2.17 Arătaţi că dacă 𝑀 este o mulţime ce satisface cele cinci axiome ale lui Peano şi 𝑛 ∈ 𝑀 ,
atunci 𝑠(𝑛) ∕= 𝑛, ∀ 𝑛 ∈ 𝑀 (vezi S2.7).
S2.18 Să se arate că, pentru orice 𝑛 ∈ ℕ∗ , 𝑎1 , 𝑎2 , . . . , 𝑎𝑛 ∈ ℝ∗+ şi 𝑥1 , 𝑥2 , . . . , 𝑥𝑛 ∈ ℝ, are loc
inegalitatea

𝑥21 𝑥22 𝑥2 (𝑥1 + 𝑥2 + . . . + 𝑥𝑛 )2

+ + ... + 𝑛 ⩾
𝑎1 𝑎2 𝑎𝑛 𝑎1 + 𝑎2 + . . . + 𝑎𝑛 .

(Titu Andreescu)
S2.19 Să se demonstreze că, ∀ 𝑛 ∈ ℕ∗ şi 𝑎1 , 𝑎2 , . . . , 𝑎𝑛 ∈ ℝ∗+ , avem

𝑛 ⎛ 𝑛 ⎞1/2
∑ ∑
2
𝑎𝑘 ⎜ 𝑎𝑘 ⎟
√ 𝑘=1 ⎜ 𝑘=1 ⎟
min (𝑎1 , 𝑎2 , . . . , 𝑎𝑛 ) ⩽ 𝑛
𝑎1 𝑎2 . . . 𝑎𝑛 ⩽ ⩽⎜ ⎟ ⩽ max (𝑎1 , 𝑎2 , . . . , 𝑎𝑛 )
𝑛 ⎜ 𝑛
⎝
⎟
⎠

S2.20 Să se arate că mulţimea ℕ a numerelor naturale ı̂nzestrată cu operaţiile

𝑛1 ∧ 𝑛2 = (𝑛1 , 𝑛2 ) şi 𝑛1 ∨ 𝑛2 = [𝑛1 , 𝑛2 ], ∀ 𝑛1 , 𝑛2 ∈ ℕ,

unde (𝑛1 , 𝑛2 ) semnifică cel mai mare divizor comun al numerelor 𝑛1 şi 𝑛2 , iar [𝑛1 , 𝑛2 ] ı̂nseamnă cel
mai mic multiplu comun al numerelor 𝑛1 şi 𝑛2 , are o structură algebrică de latice. Ce atribute are
această latice? (Este ea completă, distributivă sau/şi modulară?)
S2.21 Dacă 𝐴 şi 𝐵 sunt ”mpo” (mulţimi parţial ordonate), fie ℱ(𝐴; 𝐵) mulţimea funcţiilor de la
𝐴 la 𝐵, pe care se defineţe relaţia parţială-ordine următoare:

𝑓 ⩽ℱ 𝑔 ⇐⇒ 𝑓 (𝑥) ⩽𝐵 𝑔(𝑥), ∀ 𝑥 ∈ 𝐴,

unde ⩽𝐵 este notaţia pentru relaţia de ordine parţială pe 𝐵.

Să se demonstreze că, dacă 𝐵 este o latice ı̂n raport cu operaţiile
{
𝑦1 , când 𝑦1 ⩽𝐵 𝑦2
𝑦1 ∧ 𝑣2 = min {𝑦1 , 𝑦2 } = şi
𝑦2 , când 𝑦2 ⩽𝐵 𝑦1

{
𝑦2 , când 𝑦1 ⩽𝐵 𝑦2
𝑦1 ∨ 𝑣2 = max {𝑦1 , 𝑦2 } = , ∀ 𝑦1 , 𝑦2 ∈ 𝐵,
𝑦1 , când 𝑦2 ⩽𝐵 𝑦1

atunci şi ℱ(𝐴; 𝐵) este o latice faţă de două operaţii uşor deductibile ı̂n context.
 S2.22 (𝐺, ∘) fiind un grup, să se vadă că mulţimea 𝒮(𝐺) a tuturor subgrupurilor lui 𝐺 este o latice
faţă de ordinea parţială ”⊆”.
S2.23 Arătaţi că mulţimea tuturor relaţiilor de echivalenţă pe o mulţime 𝐴, notată cu ℰ𝑞(𝐴), este
o latice completă ı̂n raport cu ordinea parţială ”⊆”.
S2.24 Să se arate că (𝒫(𝑋), ∪, ∩, 𝒞(𝑋), ∅, 𝑋) este o algebră Boole.
S2.25 Fie (𝐵, ∨, ∧,′ , 0, 1) o algebră Boole. Să se demonstreze că, dacă 𝑥 şi 𝑦 sunt elemente ale
algebrei 𝐵, astfel ı̂ncât

𝑥 ∧ 𝑦 = 0 şi 𝑥 ∨ 𝑦 = 1,

atunci 𝑥 = 𝑦 ′ .

Bibliografie orientativă

1. D. Buşneag, D. Pı̂rv - Lecţii de algebră, Ed. Universitaria, Craiova, 2002.

2. I. D. Ion, R. Nicolae - Algebră, E. D. P., Bucureşti, 1982.
3. Mihai Onucu Drâmbe - Inegalităţi. Idei şi metode., Ed. GIL, Zalău, 2003.
4. S. Burris, H. P. Sankappanavar - A course in Universal Algebra, The millenium Edition, 2000,
(cap. I + cap. IV).