Culegere IX X

Calcul algebric. Numere reale.
Progresii
Noțiuni teoretice
1. Formule de calcul prescurtat

• (𝑎𝑎 + 𝑏𝑏)2 = 𝑎𝑎2 + 2𝑎𝑎𝑎𝑎 + 𝑏𝑏 2
• (𝑎𝑎 − 𝑏𝑏)2 = 𝑎𝑎2 − 2𝑎𝑎𝑎𝑎 + 𝑏𝑏 2
• (𝑎𝑎 + 𝑏𝑏 + 𝑐𝑐)2 = 𝑎𝑎2 + 𝑏𝑏 2 + 𝑐𝑐 2 + 2𝑎𝑎𝑎𝑎 + 2𝑎𝑎𝑎𝑎 + 2𝑏𝑏𝑏𝑏
• (𝑎𝑎 + 𝑏𝑏)3 = 𝑎𝑎3 + 3𝑎𝑎2 𝑏𝑏 + 3𝑎𝑎𝑏𝑏 2 + 𝑏𝑏 3
• (𝑎𝑎 − 𝑏𝑏)3 = 𝑎𝑎3 − 3𝑎𝑎2 𝑏𝑏 + 3𝑎𝑎𝑏𝑏 2 − 𝑏𝑏 3
• 𝑎𝑎2 − 𝑏𝑏 2 = (𝑎𝑎 − 𝑏𝑏)(𝑎𝑎 + 𝑏𝑏)
• 𝑎𝑎3 − 𝑏𝑏 3 = (𝑎𝑎 − 𝑏𝑏)(𝑎𝑎2 + 𝑎𝑎𝑎𝑎 + 𝑏𝑏 2 )
• 𝑎𝑎3 + 𝑏𝑏 3 = (𝑎𝑎 + 𝑏𝑏)(𝑎𝑎2 − 𝑎𝑎𝑎𝑎 + 𝑏𝑏 2 )
2. Modulul unui număr real

𝑥𝑥 , 𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑ă 𝑥𝑥 ≥ 0
|𝑥𝑥| = �
−𝑥𝑥 , 𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑ă 𝑥𝑥 < 0
Proprietăți
• |𝑥𝑥| ≥ 0 , 𝑥𝑥 ∈ ℝ
• |𝑥𝑥| = 0 ⇔ 𝑥𝑥 = 0
• |𝑥𝑥𝑥𝑥| = |𝑥𝑥||𝑦𝑦| , 𝑥𝑥, 𝑦𝑦 ∈ ℝ
𝑥𝑥 |𝑥𝑥|
• �𝑦𝑦� = |𝑦𝑦| , 𝑥𝑥, 𝑦𝑦 ∈ ℝ∗
• |𝑥𝑥 + 𝑦𝑦| ≤ |𝑥𝑥| + |𝑦𝑦| , 𝑥𝑥, 𝑦𝑦 ∈ ℝ
3. Partea întreagă și partea fracționară a unui număr real

𝑛𝑛 ∈ ℤ
[𝑥𝑥] = 𝑛𝑛 ⇔ �
𝑛𝑛 ≤ 𝑥𝑥 < 𝑛𝑛 + 1
{𝑥𝑥} = 𝑥𝑥 − [𝑥𝑥]
Proprietăți
• [𝑥𝑥 + 𝑘𝑘] = [𝑥𝑥] + 𝑘𝑘 , 𝑥𝑥 ∈ ℝ, 𝑘𝑘 ∈ ℤ
• {𝑥𝑥} ∈ [0,1)
4. Progresii aritmetice și geometrice
Progresii aritmetice
Definiție: 𝑎𝑎𝑛𝑛 este progresie aritmetică dacă 𝑎𝑎𝑛𝑛+1 = 𝑎𝑎𝑛𝑛 + 𝑟𝑟 unde 𝑟𝑟 ∈ ℝ este rația.
Cazuri particulare: 𝑎𝑎2 = 𝑎𝑎1 + 𝑟𝑟, 𝑎𝑎3 = 𝑎𝑎2 + 𝑟𝑟, 𝑎𝑎4 = 𝑎𝑎3 + 𝑟𝑟, 𝑎𝑎5 = 𝑎𝑎4 + 𝑟𝑟
Termenul general: 𝒂𝒂𝒏𝒏 = 𝒂𝒂𝟏𝟏 + (𝒏𝒏 − 𝟏𝟏)𝒓𝒓
Cazuri particulare: 𝑎𝑎3 = 𝑎𝑎1 + 2𝑟𝑟, 𝑎𝑎4 = 𝑎𝑎1 + 3𝑟𝑟, 𝑎𝑎5 = 𝑎𝑎1 + 4𝑟𝑟
𝑎𝑎+𝑐𝑐
Condiția ca 3 numere să fie în progresie aritmetică: 𝑎𝑎, 𝑏𝑏, 𝑐𝑐 în progresie aritmetică ⇔ 𝑏𝑏 = 2
Suma primilor 𝒏𝒏 termeni ai unei progresii aritmetice:
1
(𝒂𝒂𝟏𝟏 +𝒂𝒂𝒏𝒏 )𝒏𝒏 [𝟐𝟐⋅𝒂𝒂𝟏𝟏 +(𝒏𝒏−𝟏𝟏)⋅𝒓𝒓]⋅𝒏𝒏
𝑺𝑺𝒏𝒏 = 𝑺𝑺𝒏𝒏 =
𝟐𝟐 𝟐𝟐
Progresii geometrice
Definiție: 𝑏𝑏𝑛𝑛 este progresie geometrică dacă 𝑏𝑏𝑛𝑛+1 = 𝑏𝑏𝑛𝑛 ∙ 𝑞𝑞 unde 𝑞𝑞 ∈ ℝ∗ este rația.
Cazuri particulare: 𝑏𝑏2 = 𝑏𝑏1 ∙ 𝑞𝑞, 𝑏𝑏3 = 𝑏𝑏2 ∙ 𝑞𝑞, 𝑏𝑏4 = 𝑏𝑏3 ∙ 𝑞𝑞, 𝑏𝑏5 = 𝑏𝑏4 ∙ 𝑞𝑞
Termenul general: 𝒃𝒃𝒏𝒏 = 𝒃𝒃𝟏𝟏 ∙ 𝒒𝒒𝒏𝒏−𝟏𝟏
Cazuri particulare: 𝑏𝑏3 = 𝑏𝑏1 ∙ 𝑞𝑞 2 , 𝑏𝑏4 = 𝑏𝑏1 ∙ 𝑞𝑞 3 , 𝑏𝑏5 = 𝑏𝑏1 ∙ 𝑞𝑞 4
Condiția ca 3 numere pozitive să fie în progresie geometrică: 𝑎𝑎, 𝑏𝑏, 𝑐𝑐 în progresie aritmetică ⇔
𝑏𝑏 = √𝑎𝑎𝑎𝑎
Suma primilor 𝒏𝒏 termeni ai unei progresii geometrice:
𝒒𝒒𝒏𝒏 −𝟏𝟏
𝑺𝑺𝒏𝒏 = 𝒃𝒃𝟏𝟏 , 𝒒𝒒 ≠ 𝟏𝟏
𝒒𝒒−𝟏𝟏
5. Puteri
• 𝑎𝑎𝑛𝑛 = ��
𝑎𝑎 ∙ �
𝑎𝑎��
∙ 𝑎𝑎 ∙ � ∙ 𝑎𝑎 , 𝑎𝑎 ∈ ℝ, 𝑛𝑛 ∈ ℕ∗
…��
𝑑𝑑𝑑𝑑 𝑛𝑛 𝑜𝑜𝑜𝑜𝑜𝑜
• 𝑎𝑎0 = 1
1
• 𝑎𝑎−1 = 𝑎𝑎 , 𝑎𝑎 ∈ ℝ∗
1
• 𝑎𝑎−𝑛𝑛 = 𝑎𝑎𝑛𝑛 , 𝑎𝑎 ∈ ℝ∗ , 𝑛𝑛 ∈ ℕ∗
1
• 𝑎𝑎2 = √𝑎𝑎 , 𝑎𝑎 ≥ 0
1
𝑛𝑛
• 𝑎𝑎𝑛𝑛 = √𝑎𝑎 , 𝑎𝑎 ≥ 0, 𝑛𝑛 ∈ ℕ, 𝑛𝑛 ≥ 2
𝑚𝑚 1 𝑚𝑚
• 𝑎𝑎 𝑛𝑛 = �𝑎𝑎𝑛𝑛 � , 𝑎𝑎 > 0, 𝑛𝑛 ∈ ℕ, 𝑛𝑛 ≥ 2, 𝑚𝑚 ∈ ℤ
Proprietăți:
• 𝑎𝑎 𝑥𝑥+𝑦𝑦 = 𝑎𝑎 𝑥𝑥 ∙ 𝑎𝑎 𝑦𝑦 , 𝑎𝑎 > 0, 𝑥𝑥, 𝑦𝑦 ∈ ℝ
𝑥𝑥−𝑦𝑦 𝑎𝑎𝑥𝑥
• 𝑎𝑎 = 𝑎𝑎𝑦𝑦 , 𝑎𝑎 > 0, 𝑥𝑥, 𝑦𝑦 ∈ ℝ
• 𝑎𝑎 𝑥𝑥 ∙ 𝑏𝑏 𝑥𝑥 = (𝑎𝑎𝑎𝑎)𝑥𝑥 , 𝑎𝑎, 𝑏𝑏 > 0, 𝑥𝑥 ∈ ℝ
𝑎𝑎𝑥𝑥 𝑎𝑎 𝑥𝑥
• = �𝑏𝑏� , 𝑎𝑎, 𝑏𝑏 > 0, 𝑥𝑥 ∈ ℝ
𝑏𝑏 𝑥𝑥
𝑥𝑥 𝑦𝑦 𝑥𝑥𝑥𝑥
• (𝑎𝑎 ) = 𝑎𝑎 , 𝑎𝑎 > 0, 𝑥𝑥, 𝑦𝑦 ∈ ℝ
6. Radicali
Radicali de ordinul 2 sau 3
√𝑎𝑎 = 𝑏𝑏 ⇔ 𝑏𝑏 2 = 𝑎𝑎 , 𝑎𝑎, 𝑏𝑏 ≥ 0
3 3
√ 𝑎𝑎 = 𝑏𝑏 ⇔ 𝑏𝑏 = 𝑎𝑎 , 𝑎𝑎, 𝑏𝑏 ∈ ℝ
Proprietăți:
− √𝑎𝑎2 = |𝑎𝑎| , 𝑎𝑎 ∈ ℝ
− dacă 𝑎𝑎 ≥ 0 atunci √𝑎𝑎2 = 𝑎𝑎
3
− √𝑎𝑎3 = 𝑎𝑎 , 𝑎𝑎 ∈ ℝ
2
− √𝑎𝑎𝑎𝑎 = √𝑎𝑎√𝑏𝑏 , 𝑎𝑎, 𝑏𝑏 > 0
Generalizare
𝑛𝑛
√𝑎𝑎 = 𝑏𝑏 ⇔ 𝑏𝑏 𝑛𝑛 = 𝑎𝑎 , 𝑛𝑛 ∈ ℕ∗ , 𝑛𝑛 𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝, 𝑎𝑎, 𝑏𝑏 ≥ 0
𝑛𝑛
√𝑎𝑎 = 𝑏𝑏 ⇔ 𝑏𝑏 𝑛𝑛 = 𝑎𝑎, 𝑛𝑛 ∈ ℕ∗ , 𝑛𝑛 𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖 , 𝑎𝑎, 𝑏𝑏 ∈ ℝ
7. Logaritmi
𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑎𝑎 𝑁𝑁 = 𝑥𝑥 ⇔ 𝑎𝑎 𝑥𝑥 = 𝑁𝑁 , 𝑎𝑎 > 0, 𝑎𝑎 ≠ 1 și 𝑁𝑁 > 0
Proprietăți:
• 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑎𝑎 1 = 0 , 𝑎𝑎 > 0, 𝑎𝑎 ≠ 1
• 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑎𝑎 𝑎𝑎 = 1 , 𝑎𝑎 > 0, 𝑎𝑎 ≠ 1
• 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑎𝑎 𝑎𝑎 𝑥𝑥 = 𝑥𝑥 , 𝑎𝑎 > 0, 𝑎𝑎 ≠ 1, 𝑥𝑥 ∈ ℝ
• 𝑎𝑎𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑎𝑎𝑥𝑥 = 𝑥𝑥 , 𝑎𝑎 > 0, 𝑎𝑎 ≠ 1, 𝑥𝑥 > 0
• 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑎𝑎 (𝑥𝑥𝑥𝑥) = 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑎𝑎 𝑥𝑥 + 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑔𝑔𝑎𝑎 𝑦𝑦 , 𝑥𝑥, 𝑦𝑦 > 0, 𝑎𝑎 > 0, 𝑎𝑎 ≠ 1
𝑥𝑥
• 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑎𝑎 𝑦𝑦 = 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑎𝑎 𝑥𝑥 − 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑔𝑔𝑎𝑎 𝑦𝑦 , 𝑥𝑥, 𝑦𝑦 > 0, 𝑎𝑎 > 0, 𝑎𝑎 ≠ 1
• 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑎𝑎 𝑥𝑥 𝑛𝑛 = 𝑛𝑛𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑎𝑎 𝑥𝑥 , 𝑥𝑥 > 0, 𝑎𝑎 > 0, 𝑎𝑎 ≠ 1, 𝑛𝑛 ∈ ℕ∗
𝑛𝑛 1
• 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑎𝑎 √𝑥𝑥 = 𝑛𝑛 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑎𝑎 𝑥𝑥 , 𝑥𝑥 > 0, 𝑎𝑎 > 0, 𝑎𝑎 ≠ 1, 𝑛𝑛 ∈ ℕ∗ , 𝑛𝑛 ≥ 2
𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙 𝑥𝑥
• 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑎𝑎 𝑥𝑥 = 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑏𝑏𝑎𝑎 , 𝑥𝑥 > 0, 𝑎𝑎, 𝑏𝑏 > 0, 𝑎𝑎, 𝑏𝑏 ≠ 1
𝑏𝑏
3
Exerciții recapitulative
– selecție variante elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Centrul Naţional pentru Curriculum
şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar 2009 -
1. Să se determine numărul natural x din egalitatea 1 + 5 + 9 + ⋯ + 𝑥𝑥 = 231.

3 4
2. Să se ordoneze crescător numerele √2, √4, √5.
3. Să se calculeze suma tuturor numerelor naturale de două cifre care se divid cu 11.
4. Să se determine numărul natural x din egalitatea 1 + 3 + 5 + ⋯ + 𝑥𝑥 = 225.
5. Să se determine 𝑎𝑎, 𝑏𝑏 ∈ ℝ, știind că numerele 2, a, b sunt în progresie geometrică și 2, 17, a
sunt în progresie aritmetică.
1 2 3 99
6. Să se calculeze 𝑙𝑙𝑙𝑙 2 + 𝑙𝑙𝑙𝑙 3 + 𝑙𝑙𝑙𝑙 4 + ⋯ + 𝑙𝑙𝑙𝑙 100.
7. Să se calculeze 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙3 �5 − √7� + 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙3�5 + √7� − 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙3 2.
3 4
8. Să se ordoneze crescător numerele √3, √5, √8.
9. Să se arate că 2 ∈ �𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙3 4 ; √5�.
10. Să se calculeze suma primilor 20 de termini ai progresiei aritmetice (𝑎𝑎𝑛𝑛 )𝑛𝑛≥1 , știind că 𝑎𝑎4 −
𝑎𝑎2 = 4 ș𝑖𝑖 𝑎𝑎1 + 𝑎𝑎3 + 𝑎𝑎5 + 𝑎𝑎6 = 30.
11. Să se demonstreze că numărul 𝑎𝑎 = �7 + 4√3 + �7 − 4√3 este număr natural.
1 1 1 1
12. Să se demonstreze că numărul + + + ⋯+ este număr natural.
√1+√2 √2+√3 √3+√4 √99+√100
1+3𝑎𝑎
13. Știind că 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙3 2 = 𝑎𝑎, să se arate că 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙16 24 = 4𝑎𝑎
.
1 1 1 1
14. Se consider numărul real 𝑠𝑠 = 1 + 2 + 22 + 23 + ⋯ + 22009 . Să se demonstreze că 𝑠𝑠 ∈ (1; 2).
3
15. Să se arate că numărul 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙4 16 + 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙3 9 + √27 este număr natural.
1 1
16. Se consideră numărul rational 7 scris sun formă zecimală înfinită 7 = 0, 𝑎𝑎1 𝑎𝑎2 𝑎𝑎3 …. Să se
determine 𝑎𝑎60 .
17. Să se calculeze suma 1 + 4 + 7 + ⋯ + 100.
18. Să se arate că 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙2 3 ∈ (1; 2).
3
19. Să se arate că numărul 100𝑙𝑙𝑙𝑙 2 + √−27 este natural.
1 1 1
20. Să se calculeze partea întreagă a numărului 1 − 3 + 32 − 33 .
21. Să se determine valoarea de adevăr a propoziției: „Suma oricăror două numere iraționale
este un număr irațional”.
7
22. Să se calculeze partea întreagă a numărului 5√2−1.
23. Fie (𝑎𝑎𝑛𝑛 )𝑛𝑛≥1 o progresie aritmetică. Știind că 𝑎𝑎3 + 𝑎𝑎19 = 10, să se calculeze 𝑎𝑎6 + 𝑎𝑎16 .
3
24. Să se arate că numărul 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙9 √3 + 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙4 √2 este irational.
25. Să se determine 𝑎𝑎 ∈ ℝ, astfel încât numerele 2𝑎𝑎−1 , 2−𝑎𝑎+2 + 1, 2𝑎𝑎+1 + 1 să fie în progresie
aritmetică.
26. Să se determine numărul elementelor mulțimii (A∖B) ∩ ℤ știind că 𝐴𝐴 = (−3; 4] ș𝑖𝑖 𝐵𝐵 =
(1; 5].
27. Să se arate că funcția 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = |4𝑥𝑥 − 8| − 2 ⋅ |4 − 2𝑥𝑥| este constantă.
1
28. Să se calculeze �√2009� + 3 �− 3�, unde [𝑥𝑥] reprezintă partea întreagă a lui x, iar {𝑥𝑥}
reprezintă partea fracționară a lui x.
2
29. Să se calculeze partea întreagă a numărului �√3 + √7� .
30. Să se calculeze �−√8� + {−2,8}, unde [𝑥𝑥] reprezintă partea întreagă a lui x, iar {𝑥𝑥}
reprezintă partea fracționară a lui x.
31. Să se arate că numărul �7 + 4√3 − √3 este natural.
4
1 1 1 1
32. Să se arate că numărul 𝑙𝑙𝑙𝑙 �1 − 2� + 𝑙𝑙𝑙𝑙 �1 − 3� + 𝑙𝑙𝑙𝑙 �1 − 4� + ⋯ + 𝑙𝑙𝑙𝑙 �1 − 100� este
întreg.
33. Să se arate că 2 ⋅ (1 + 3 + 32 + ⋯ + 38 ) < 39 .
34. Să se determine numărul real x, știind că numerele 𝑥𝑥 + 1,1 − 𝑥𝑥 ș𝑖𝑖 4sunt în progresie
aritmetică.
35. Să se determine 𝑥𝑥 > 0, știind că numerele 𝑥𝑥, 6 ș𝑖𝑖 𝑥𝑥 − 5 sunt în progresie geometrică.
4𝑛𝑛
36. Să se arate că șirul (𝑎𝑎𝑛𝑛 )𝑛𝑛≥1 , de termen general 𝑎𝑎𝑛𝑛 = 𝑛𝑛+3 este crescător.
37. Să se arate că șirul (𝑎𝑎𝑛𝑛 )𝑛𝑛≥1 , de termen general 𝑎𝑎𝑛𝑛 = 𝑛𝑛2 − 𝑛𝑛 este strict monoton.
38. Să se determine primul termen al progresiei aritmetice 𝑎𝑎1 , 𝑎𝑎2 , 13,17, ⋯.
39. Să se determine primul termen al progresiei geometrice cu termini pozitivi 𝑏𝑏1 , 6, 𝑏𝑏3 , 24, ⋯.
40. Să se calculeze log 7 2009 − 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙7 287 − 1.
3 1
41. Să se ordoneze crescător numerele 𝑎𝑎 = − √27, 𝑏𝑏 = 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙2 16 ș𝑖𝑖 𝑐𝑐 = −2.
42. Să se verifice dacă numărul �3 − 2√2 aparține mulțimii �𝑎𝑎 + 𝑏𝑏√2�𝑎𝑎, 𝑏𝑏 ∈ ℤ�.
43. Se consideră progresia aritmetică (𝑎𝑎𝑛𝑛 )𝑛𝑛≥1 de rație 2 și cu 𝑎𝑎3 + 𝑎𝑎4 = 8. Să se calculeze 𝑎𝑎1 .
3
44. Să se calculeze 10𝑙𝑙𝑙𝑙 7 − √343.
3
45. Să se arate că �−∞; 2� ∩ (𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙2 3 ; +∞) = ∅.
46. Să se determine partea întreagă a numărului 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙2 500.
3
47. Să se arate că numărul √3 aparține intervalului �√2; 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙2 5�.
3
48. Să se ordoneze crescător numerele 𝑎𝑎 = 𝑙𝑙𝑙𝑙 2 − 𝑙𝑙𝑙𝑙 20 , 𝑏𝑏 = 𝐶𝐶32 − 𝐶𝐶42 ș𝑖𝑖 𝑐𝑐 = − �4√4.
49. Se consideră progresia aritmetică (𝑎𝑎𝑛𝑛 )𝑛𝑛≥1 cu rația 3. Știind că suma primilor 10 termeni ai
progresiei este 150, să se determine 𝑎𝑎1 .
50. Numerele reale pozitive 𝑎𝑎, 𝑏𝑏, 𝑐𝑐, 𝑑𝑑 sunt în progresie geometrică. Știind că 𝑑𝑑 − 𝑎𝑎 = 7 ș𝑖𝑖 𝑐𝑐 −
𝑏𝑏 = 2, să se determine rația progresiei.
10
51. Să se caculeze partea întreagă a numărului .
√2−1
52. Fie 𝑎𝑎, 𝑏𝑏, 𝑐𝑐 numere naturale nenule în progresie geometrică. Știind că 𝑎𝑎 + 𝑏𝑏 + 𝑐𝑐 este un
număr par, să se arate că numerele 𝑎𝑎, 𝑏𝑏, 𝑐𝑐 sunt pare.
3
53. Să se ordoneze crescător numerele 3!, √100, 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙2 32.
1
54. Să se caculeze partea întreagă a numărului .
√3−√2
55. Să se arate că �6 + 4√2 𝜖𝜖 �𝑎𝑎 + 𝑏𝑏√2�𝑎𝑎, 𝑏𝑏 ∈ ℤ�.
– selecție variante bac 2009 - 2017 -
1
1. Calculați 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙2 √2 + 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙3 .
√3
3 3
2. Care dintre numerele 2 √6 ș𝑖𝑖 3√3 este mai mare?
3. Arătați că: �√2; √5� ∩ ℤ = {2}.
4. Determinați 𝑥𝑥 > 0, știind că 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙 𝑎𝑎 𝑥𝑥 = 2 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑎𝑎 3 − 3 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑎𝑎 2 , 𝑎𝑎 > 0, 𝑎𝑎 ≠ 1.
5. Determinați numărul elementelor mulțimii 𝐴𝐴 = {𝑥𝑥 ∈ ℤ||𝑥𝑥 + 1| ≤ 24}.
6. Arătați că numărul 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙2 �√7 + √3� + 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙2 �√7 − √3� = 2.
2
7. Să se arate că numărul 𝑛𝑛 = �√5 − 1� + 2√5 este natural.
2
8. Să se arate că numărul 𝑛𝑛 = �√3 − 1� + 2√3 este natural.
5
– selecție teste de antrenament 2020-2021 -
1. Arătați că suma pătratelor elementelor mulțimii 𝑀𝑀 = {𝑛𝑛 ∈ ℕ| 𝑛𝑛 − 1 < 2} este egală cu 5.

2. Determinați suma elementelor mulțimii 𝐴𝐴 = �𝑥𝑥 ∈ ℕ� 𝑥𝑥 ≤ √5�.
1 1 1 1 1 1 1 1
3. Arătați că 1 + 2 + 22 + 23 + 24 + 25 + 26 + 27 + 28 < 2.
1 1 99
4. Arătați că �5 + 2� �5 − 2� = 4
.
1 1 1 2 1 1 1
5. Arătați că �1 + 2 + 3 + 6� − �1 + 2 + 3 + 6� = 2.
1 1 5
6. Arătați că �3 − 3 ∙ 5 ∙ 3� ∙ 14 = 1.
7. Calculați primul termen al unei progresii geometrice (𝑏𝑏𝑛𝑛 )𝑛𝑛≥1 în care 𝑏𝑏3 = 12 și rația 𝑞𝑞 = 2
2 2 4
8. Arătați că 5 ∙ �3 + 1� − �2 − 3� = 0
17
9. Arătați că 1,75: 0,25 − 2 � 4 − 2,25� = 3
10. Calculați suma primilor patru termeni ai unei progresii aritmetice (𝑎𝑎𝑛𝑛 )𝑛𝑛≥1 în care 𝑎𝑎1 = 2 și
𝑎𝑎4 = 11.
11
11. Arătați că 2,5: 0,5 − 5 �6,5 − 2 � = 0
1 1
12. Arătați că 2 : 0,5 − 4 : 0,25 = 0
1 1 1 1 12
13. Arătați că �1 + 2 + 3 + 4 − 2 : 0,5� ∙ 13 = 1.
1
14. Arătați că √7�√6 + 1� − √6�√7 + 1� = .
√7+√6
2 2
15. Arătați că numărul 𝑁𝑁 = �√5 + √13� + �√5 − √13� este pătratul unui număr natural.
16. Determinați rația progresiei geometrice (𝑏𝑏𝑛𝑛 )𝑛𝑛≥1 șiind că 𝑏𝑏1 = 2 și 𝑏𝑏3 − 4𝑏𝑏2 = −8 .
17. Arătați că numerele 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙3 5 , √2 și 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙5 9 sunt termenii consecutivi ai unei progresii
geometrice.
18. Determinați numărul de elemente al mulțimii 𝐴𝐴 = �𝑥𝑥 ∈ ℤ�−√5 < 𝑥𝑥 < √7� .
19. Se consideră progresia geometrică (𝑏𝑏𝑛𝑛 )𝑛𝑛≥1 cu 𝑏𝑏1 = 2 și rația 𝑞𝑞 = √5. Calculați partea
întreagă a lui 𝑏𝑏4 .
20. Calculați rația progresiei aritmetice (𝑎𝑎𝑛𝑛 )𝑛𝑛≥1 în care 𝑎𝑎3 = 7 și 𝑎𝑎7 = 15
21. Arătați că 3�2 − √20� + √180 = 6.
22. Arătați că √11�√11 + 1� − (√11 + 3) = 8.
23. Arătați că √16 − √32 + √18 + √2 − 22 = 0.
1 1 15 3
24. Arătați că �2 + 3 − 5� ∙ 16 + √−8 = 0.
2 3 4 17
25. Arătați că �1 − 3 + 4 − 5� : 60 = 1.
1 1 1 5
26. Arătați că 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙5 5 − �2 − 3 + 4� : 12 = 0.
27. Arătați că media geometrică a numerelor 𝑥𝑥 = 25 și 𝑦𝑦 = 144 este egală cu 60.
2
28. Arătați că − �√3 + 1� = 0.
√3−1
1 2 3 14 1
29. Arătați că �2 − 3 + 4� : 12 = 2.
1 1 1
30. Arătați că �2 − 2� �3 − 3� �4 − 4� : 15 = 1
31. Determinați numărul elementelor mulțimii 𝑀𝑀 = �𝑛𝑛 ∈ ℕ� 𝑛𝑛2 < 7 + √7�
6
3 3
32. Arătați că numerele √4, 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙3 9 și √16 sunt termenii consecutivi ai unei progresii geometrice
33. Determinați numărul elementelor mulțimii 𝑀𝑀 = {𝑛𝑛 ∈ ℕ| 2𝑛𝑛 + 1 < 10}
3
34. Determinați produsul elementelor mulțimii 𝐴𝐴 = �𝑛𝑛 ∈ ℕ� √7 < 𝑥𝑥 < 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙2 21�
1 1 1 1 3
35. Arătați că 1 − 3 + 32 − 33 + 34 > 4
3 3 2
36. Arătați că ��6 − √2� + ��1 − √2� = 5
37. Arătați că √3�2√3 + 1� − √3 = 6.
1 1 6
38. Arătați că �7 − 7 ∙ 6 ∙ 7� ∙ 41 = 1
39. Arătați că √12�√3 − 3√2� + √8�3√3 − √2� = 2.
40. Arătați că 2 ∙ 8,5 + 10,5: 3,5 = 20.
7
Funcții
Funcția de gradul I. Funcția de gradul al II-lea
Noțiuni teoretice
Funcții – teorie generală

• Definiție:
Funcția este definită de trei elemente:
− o mulțime numită domeniu de definiție
− o mulțime numită codomeniu
− o lege de corespondență prin care fiecărui element din domeniul de definiție îi
corespunde un singur element din codomeniu
Notație:
𝑓𝑓: 𝐴𝐴 → 𝐵𝐵 unde 𝐴𝐴 este domeniul de definiție iar 𝐵𝐵 este codomeniul
• Imaginea unei funcții
Fie o funcție 𝑓𝑓: 𝐴𝐴 → 𝐵𝐵
𝐼𝐼𝐼𝐼𝐼𝐼 = {𝑦𝑦 ∈ 𝐵𝐵| ∃𝑥𝑥 ∈ 𝐴𝐴 astfel încât 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑦𝑦} = {𝑓𝑓(𝑥𝑥)| 𝑥𝑥 ∈ 𝐴𝐴}
• Graficul unei funcții
Fie o funcție 𝑓𝑓: 𝐴𝐴 → 𝐵𝐵. Se numește graficul funcției 𝑓𝑓 mulțimea:
𝐺𝐺𝑓𝑓 = {(𝑥𝑥, 𝑓𝑓(𝑥𝑥)) | 𝑥𝑥 ∈ 𝐴𝐴}
În cazul funcțiilor numerice avem:
𝐴𝐴(𝑥𝑥, 𝑦𝑦) ∈ 𝐺𝐺𝑓𝑓 ⇔ 𝑦𝑦 = 𝑓𝑓(𝑥𝑥)
Intersecții cu axele de coordonate
∩ 𝑂𝑂𝑂𝑂: 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 0
∩ 𝑂𝑂𝑂𝑂: 𝑥𝑥 = 0
• Monotonia funcțiilor numerice
Fie o funcție numerică 𝑓𝑓: 𝐷𝐷 → ℝ, 𝐷𝐷 ⊂ ℝ
− funcția se numește monotonă dacă este crescătoare sau descrescătoare
− funcția se numește crescătoare dacă
𝑓𝑓(𝑥𝑥1 )−𝑓𝑓(𝑥𝑥2 )
𝑥𝑥 −𝑥𝑥
> 0 , ∀𝑥𝑥1 , 𝑥𝑥2 ∈ 𝐷𝐷, 𝑥𝑥1 ≠ 𝑥𝑥2
1 2
− funcția se numește descrescătoare dacă
𝑓𝑓(𝑥𝑥1 )−𝑓𝑓(𝑥𝑥2 )
𝑥𝑥 −𝑥𝑥
< 0 , ∀𝑥𝑥1 , 𝑥𝑥2 ∈ 𝐷𝐷, 𝑥𝑥1 ≠ 𝑥𝑥2
1 2
Monotonia unei funcții poate fi specificată într-un tabel de monotonie, în care se folosește
simbolul „ ↗ ” pentru funcția crescătoare și simbolul „ ↘ ” pentru funcția descrescătoare.
Interpretarea geometrică a monotoniei unei funcții:
Graficul unei funcții crescătoare „urcă” de la stânga spre dreapta
Graficul unei funcții descrescătoare „coboară” de la stânga spre dreapta
• Paritatea funcțiilor
Fie o funcție 𝑓𝑓: ℝ → ℝ.
− funcția 𝑓𝑓 se numește pară dacă 𝑓𝑓(−𝑥𝑥) = 𝑓𝑓(𝑥𝑥), ∀𝑥𝑥 ∈ ℝ
− funcția 𝑓𝑓 se numește impară dacă 𝑓𝑓(−𝑥𝑥) = −𝑓𝑓(𝑥𝑥), ∀𝑥𝑥 ∈ ℝ
− graficul funcției f are axă de simetrie dreapta x=a, dacă 𝑓𝑓(𝑎𝑎 + 𝑥𝑥) = 𝑓𝑓(𝑎𝑎 − 𝑥𝑥) sau 𝑓𝑓(𝑥𝑥) =
𝑓𝑓(2𝑎𝑎 − 𝑥𝑥)
− graficul funcției f are centru de simetrie punctul A(a;b) dacă
8
𝑓𝑓(𝑥𝑥) + 𝑓𝑓(2𝑎𝑎 − 𝑥𝑥) = 2 ⋅ 𝑏𝑏
• Periodicitatea funcțiilor
Fie 𝑓𝑓: ℝ → ℝ ș𝑖𝑖 𝑇𝑇 > 0
− Funcția f este periodică dacă 𝑓𝑓(𝑥𝑥 + 𝑇𝑇) = 𝑓𝑓(𝑥𝑥); ∀𝑥𝑥 ∈ ℝ
− Cel mai mic număr pozitiv 𝑇𝑇0 (dacă există) se numește perioadă principală
− 𝑓𝑓(𝑥𝑥 + 𝑘𝑘𝑘𝑘) = 𝑓𝑓(𝑥𝑥); ∀𝑥𝑥 ∈ ℝ; 𝑘𝑘 ∈ ℤ∗
• Compunerea funcțiilor
Fie funcțiile 𝑓𝑓: 𝐵𝐵 → 𝐶𝐶 și 𝑔𝑔: 𝐴𝐴 → 𝐵𝐵.
Compunerea funcțiilor 𝑓𝑓 și 𝑔𝑔 este funcția:
𝑓𝑓 ∘ 𝑔𝑔: 𝐴𝐴 → 𝐶𝐶 , (𝑓𝑓 ∘ 𝑔𝑔)(𝑥𝑥) = 𝑓𝑓�𝑔𝑔(𝑥𝑥)� , ∀𝑥𝑥 ∈ 𝐴𝐴
• Funcții injective
O funcție 𝑓𝑓: 𝐴𝐴 → 𝐵𝐵 se numește injectivă dacă
∀𝑥𝑥1 , 𝑥𝑥2 ∈ 𝐴𝐴 , 𝑥𝑥1 ≠ 𝑥𝑥2 ⇒ 𝑓𝑓(𝑥𝑥1 ) ≠ 𝑓𝑓(𝑥𝑥2 )
Alte caracterizări ale funcțiilor numerice injective
− O funcție 𝑓𝑓: 𝐴𝐴 → 𝐵𝐵 este injectivă dacă
𝑓𝑓(𝑥𝑥1 ) = 𝑓𝑓(𝑥𝑥2 ), 𝑥𝑥1 , 𝑥𝑥2 ∈ 𝐴𝐴 ⇒ 𝑥𝑥1 = 𝑥𝑥2
− O funcție 𝑓𝑓: 𝐴𝐴 → 𝐵𝐵 este injectivă dacă pentru orice 𝑦𝑦 ∈ 𝐵𝐵, ecuația 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑦𝑦 are cel mult o
soluție
− O funcție 𝑓𝑓: 𝐴𝐴 → 𝐵𝐵, 𝐴𝐴, 𝐵𝐵 ⊂ ℝ este injectivă dacă orice paralelă dusă la axa Ox, prin
punctele de pe axa Oy din 𝐵𝐵, intersectează graficul funcției 𝑓𝑓 în cel mult un punct
• Funcții surjective
O funcție 𝑓𝑓: 𝐴𝐴 → 𝐵𝐵 se numește surjectivă dacă
∀𝑦𝑦 ∈ 𝐵𝐵 , ∃𝑥𝑥 ∈ 𝐴𝐴 astfel încât 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑦𝑦
Alte caracterizări ale funcțiilor numerice surjective
− O funcție 𝑓𝑓: 𝐴𝐴 → 𝐵𝐵 este surjectivă dacă pentru orice 𝑦𝑦 ∈ 𝐵𝐵, ecuația 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑦𝑦 are cel puțin
o soluție
− O funcție 𝑓𝑓: 𝐴𝐴 → 𝐵𝐵, 𝐴𝐴, 𝐵𝐵 ⊂ ℝ este surjectivă dacă orice paralelă dusă la axa Ox, prin
punctele de pe axa Oy din 𝐵𝐵, intersectează graficul funcției 𝑓𝑓 în cel puțin un punct.
• Funcții bijective
O funcție se numește bijectivă dacă este injectivă și surjectivă.
Alte caracterizări ale funcțiilor bijective
− O funcție 𝑓𝑓: 𝐴𝐴 → 𝐵𝐵 este bijectivă dacă pentru orice 𝑦𝑦 ∈ 𝐵𝐵, ecuația 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑦𝑦 are exact o
soluție
− O funcție 𝑓𝑓: 𝐴𝐴 → 𝐵𝐵, 𝐴𝐴, 𝐵𝐵 ⊂ ℝ este bijectivă dacă orice paralelă dusă la axa Ox, prin
punctele de pe axa Oy din 𝐵𝐵, intersectează graficul funcției 𝑓𝑓 în exact un punct.
• Funcții inversabile
O funcție 𝑓𝑓: 𝐴𝐴 → 𝐵𝐵 se numește inversabilă dacă există o funcție 𝑓𝑓 −1 : 𝐵𝐵 → 𝐴𝐴 (numită inversa
funcției 𝑓𝑓) cu proprietățile:
𝑓𝑓 ∘ 𝑓𝑓 −1 = 1𝐵𝐵 și 𝑓𝑓 −1 ∘ 𝑓𝑓 = 1𝐴𝐴
Adică:
𝑓𝑓�𝑓𝑓 −1 (𝑦𝑦)� = 𝑦𝑦 , ∀𝑦𝑦 ∈ 𝐵𝐵 și
𝑓𝑓 −1 �𝑓𝑓(𝑥𝑥)� = 𝑥𝑥 , ∀𝑥𝑥 ∈ 𝐴𝐴
Teoremă (condiție necesară și suficientă pentru ca o funcție să fie inversabilă)
O funcție este inversabilă dacă și numai dacă este bijectivă.
Metodă de a găsi inversa unei funcții inversabile
Funcția fiind inversabilă, este bijectivă. Deci pentru orice 𝑦𝑦 ∈ 𝐵𝐵 ecuația 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑦𝑦 are exact o soluție
𝑥𝑥 ∈ 𝐴𝐴. Vom defini 𝑓𝑓 −1 (𝑦𝑦) = 𝑥𝑥, unde 𝑥𝑥 este tocmai această soluție.
Deci 𝒇𝒇−𝟏𝟏 (𝒚𝒚) = 𝒙𝒙 ⇔ 𝒇𝒇(𝒙𝒙) = 𝒚𝒚 𝑦𝑦 ∈ 𝐵𝐵, 𝑥𝑥 ∈ 𝐴𝐴
9
• Proprietăți:
− Dacă 𝑓𝑓: 𝐴𝐴 → 𝐵𝐵 este strict monotonă, atunci f este injectivă
− Dacă 𝑓𝑓: ℝ → ℝ este periodică și monotonă, atunci f este constantă
− Dacă 𝑓𝑓: ℝ → ℝ este bijectivă și impară, atunci 𝑓𝑓 −1 este impară
Funcția de gradul I
• Definiție
𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑎𝑎𝑎𝑎 + 𝑏𝑏 , 𝑎𝑎, 𝑏𝑏 ∈ ℝ, 𝑎𝑎 ≠ 0
• Graficul funcției de gradul I este o dreaptă
𝒂𝒂 > 𝟎𝟎 𝒂𝒂 < 𝟎𝟎
𝑦𝑦 𝑦𝑦
𝑂𝑂 𝑥𝑥 𝑂𝑂 𝑥𝑥
Intersecția graficului funcției de gradul I cu axele de coordonate:

−𝑏𝑏
∩ 𝑂𝑂𝑂𝑂: 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 0 ⇒ 𝑎𝑎𝑎𝑎 + 𝑏𝑏 = 0 ⇒ 𝑎𝑎𝑎𝑎 = −𝑏𝑏 ⇒ 𝑥𝑥 = 𝑎𝑎 .
−𝑏𝑏
Deci punctul de intersecție al graficului cu axa Ox exte 𝐴𝐴 � 𝑎𝑎 , 0�
∩ 𝑂𝑂𝑂𝑂: 𝑥𝑥 = 0 ⇒ 𝑓𝑓(0) = 𝑎𝑎 ∙ 0 + 𝑏𝑏 = 𝑏𝑏.
Deci punctul de intersecție al graficului cu axa Oy exte 𝐵𝐵(0, 𝑏𝑏)
• Monotonie
Funcția de gradul I este strict monotonă, și anume:
− dacă 𝑎𝑎 > 0 atunci funcția este strict crescătoare
− dacă 𝑎𝑎 < 0 atunci funcția este strict descrescătoare
• Semn
Tabelul de semn este:
𝑥𝑥 𝑏𝑏
−∞ − 𝑎𝑎 +∞
𝑓𝑓(𝑥𝑥) semn contrar lui 𝑎𝑎 0 semnul lui 𝑎𝑎
Dacă 𝑎𝑎 > 0 atunci tabelul de semn este:

𝑥𝑥 𝑏𝑏
−∞ − 𝑎𝑎 +∞
𝑓𝑓(𝑥𝑥) − − − 0 + + +
Dacă 𝑎𝑎 < 0 atunci tabelul de semn este:
𝑥𝑥 𝑏𝑏
−∞ − 𝑎𝑎 +∞
𝑓𝑓(𝑥𝑥) + + + 0 − − −
10
Funcția de gradul II
• Definiție
𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑎𝑎𝑥𝑥 2 + 𝑏𝑏𝑏𝑏 + 𝑐𝑐 , 𝑎𝑎, 𝑏𝑏, 𝑐𝑐 ∈ ℝ, 𝑎𝑎 ≠ 0
• Graficul funcției de gradul II este o parabolă
𝒂𝒂 > 𝟎𝟎 𝒂𝒂 < 𝟎𝟎
𝑦𝑦
𝑦𝑦
𝑦𝑦 𝑉𝑉
𝑂𝑂 𝑥𝑥
𝑂𝑂 𝑥𝑥
𝑉𝑉
−𝑏𝑏 −∆
Coordonatele vârfului 𝑉𝑉 � 2𝑎𝑎 , 4𝑎𝑎 �, unde ∆= 𝑏𝑏 2 − 4𝑎𝑎𝑎𝑎
Intersecția graficului funcției de gradul II cu axele de coordonate:
∩ 𝑂𝑂𝑂𝑂: 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 0 ⇒ 𝑎𝑎𝑥𝑥 2 + 𝑏𝑏𝑏𝑏 + 𝑐𝑐 = 0. Această ecuație poate avea două, una sau nici o soluție
reală, deci intersecția constă în două, unul sau nici un punct
∩ 𝑂𝑂𝑂𝑂: 𝑥𝑥 = 0 ⇒ 𝑓𝑓(0) = 𝑐𝑐. Deci punctul de intersecție este 𝐵𝐵(0, 𝑐𝑐)
• Monotonie
Funcția de gradul II nu este strict monotonă pe ℝ, ci doar pe intervale.
Dacă 𝑎𝑎 > 0 atunci avem:
𝑥𝑥 𝑏𝑏
−∞ − 2𝑎𝑎 +∞
𝑓𝑓(𝑥𝑥) −∆
↘ ↘ ↘ ↗ ↗ ↗
4𝑎𝑎
𝑏𝑏 𝛥𝛥
În acest caz vârful parabolei, 𝑉𝑉 �− 2𝑎𝑎 ; − 4𝑎𝑎� este punct de minim. Valoarea minimă a funcției este
𝛥𝛥
𝑦𝑦𝑉𝑉 = − 4𝑎𝑎.
Dacă 𝑎𝑎 < 0 atunci avem:
𝑥𝑥 𝑏𝑏
−∞ − 2𝑎𝑎 +∞
𝑓𝑓(𝑥𝑥) −∆
↗ ↗ ↗ ↘ ↘ ↘
4𝑎𝑎
𝑏𝑏 𝛥𝛥
În acest caz vârful parabolei, 𝑉𝑉 �− 2𝑎𝑎 ; − 4𝑎𝑎� este punct de maxim. Valoarea maximă a funcției este
𝛥𝛥
𝑦𝑦𝑉𝑉 = − 4𝑎𝑎
• Semn
Cazul I: ∆> 0
𝑥𝑥 −∞ 𝑥𝑥1 𝑥𝑥2 +∞
𝑓𝑓(𝑥𝑥) 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 0 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 0 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠
𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙 𝑎𝑎 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙 𝑎𝑎 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙 𝑎𝑎
unde 𝑥𝑥1 , 𝑥𝑥2 sunt cele două soluții ale ecuației 𝑎𝑎𝑥𝑥 2 + 𝑏𝑏𝑏𝑏 + 𝑐𝑐 = 0
11
În acest caz (𝛥𝛥 > 0) graficul funcției f intersectează axa Ox în două puncte distincte
Cazul II: ∆= 0
𝑥𝑥 −∞ 𝑥𝑥1 +∞
𝑓𝑓(𝑥𝑥) 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 0 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠
𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙 𝑎𝑎 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙 𝑎𝑎
𝑏𝑏 2
unde 𝑥𝑥1 = − 2𝑎𝑎 este singura soluție a ecuației 𝑎𝑎𝑥𝑥 + 𝑏𝑏𝑏𝑏 + 𝑐𝑐 = 0
În acest caz (𝛥𝛥 = 0) graficul funcției f este tangent la axa Ox în două puncte distincte.
𝑏𝑏
Funcția păstrază semn constant pe tot domeniul de definiție, iar în 𝑥𝑥1 = − 2𝑎𝑎 funcția se anulează.
𝑎𝑎 > 0 ⇒ 𝑓𝑓(𝑥𝑥) ≥ 0; ∀𝑥𝑥 ∈ ℝ
�
𝑎𝑎 < 0 ⇒ 𝑓𝑓(𝑥𝑥) ≤ 0; ∀𝑥𝑥 ∈ ℝ
Cazul III: ∆< 0

𝑥𝑥 −∞ +∞
𝑓𝑓(𝑥𝑥) 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙 𝑎𝑎
În acest caz (𝛥𝛥 < 0) graficul funcției f nu intersectează axa Ox.
𝑎𝑎 > 0 ⇒ 𝑓𝑓(𝑥𝑥) > 0; ∀𝑥𝑥 ∈ ℝ
Funcția păstrază semn constant pe tot domeniul de definiție, �
𝑎𝑎 < 0 ⇒ 𝑓𝑓(𝑥𝑥) < 0; ∀𝑥𝑥 ∈ ℝ
Semnul pentru 𝒂𝒂 > 𝟎𝟎

Cazul I: ∆> 0
𝑥𝑥 −∞ 𝑥𝑥1 𝑥𝑥2 +∞
𝑓𝑓(𝑥𝑥) + + + 0 − − 0 + + +
Cazul II: ∆= 0
𝑥𝑥 𝑏𝑏
−∞ − 2𝑎𝑎 +∞
𝑓𝑓(𝑥𝑥) + + + 0 + + +
Cazul III: ∆< 0
𝑥𝑥 −∞ +∞
𝑓𝑓(𝑥𝑥) + + + + +
• Ecuația de gradul II
𝑎𝑎𝑥𝑥 2 + 𝑏𝑏𝑏𝑏 + 𝑐𝑐 = 0.
− Discuția naturii soluțiilor ecuației
2
∆= 𝑏𝑏 − 4𝑎𝑎𝑎𝑎
Cazul I: ∆> 0
Ecuația are două soluții reale:
−𝑏𝑏+√∆ −𝑏𝑏−√∆
𝑥𝑥1 = , 𝑥𝑥2 =
2𝑎𝑎 2𝑎𝑎
Cazul II: ∆= 0
Ecuația are o soluție reală (o rădăcină dublă)
−𝑏𝑏
𝑥𝑥1 = 𝑥𝑥2 = 2𝑎𝑎
Cazul III: ∆< 0
Ecuația nu are soluții reale dar are două soluții complexe
12
−𝑏𝑏+𝑖𝑖√−∆ −𝑏𝑏−𝑖𝑖√−∆
𝑥𝑥1 = , 𝑥𝑥2 =
2𝑎𝑎 2𝑎𝑎
− Relațiile lui Viete
−𝑏𝑏
𝑥𝑥1 + 𝑥𝑥2 = 𝑎𝑎
� 𝑐𝑐
𝑥𝑥1 𝑥𝑥2 = 𝑎𝑎
− Formule utile
𝑥𝑥12 + 𝑥𝑥22 = 𝑆𝑆 2 − 2𝑃𝑃
3 3 2
Dacă 𝑆𝑆 = 𝑥𝑥1 + 𝑥𝑥2 ; 𝑃𝑃 = 𝑥𝑥1 𝑥𝑥2 , atunci: �𝑥𝑥1 + 𝑥𝑥2 = 𝑆𝑆(𝑆𝑆 − 3𝑃𝑃)
1 1 𝑆𝑆
𝑥𝑥
+ 𝑥𝑥 = 𝑃𝑃
1 2
− Formarea ecuației de gradul II când se cunosc soluțiile 𝑥𝑥1 , 𝑥𝑥2

2
𝑥𝑥 − 𝑆𝑆𝑆𝑆 + 𝑃𝑃 = 0 unde 𝑆𝑆 = 𝑥𝑥1 + 𝑥𝑥2 și 𝑃𝑃 = 𝑥𝑥1 𝑥𝑥2
− Descompunerea trinomului de gradul II
𝑎𝑎𝑥𝑥 + 𝑏𝑏𝑏𝑏 + 𝑐𝑐 = 𝑎𝑎(𝑥𝑥 − 𝑥𝑥1 )(𝑥𝑥 − 𝑥𝑥2 ) unde 𝑥𝑥1 , 𝑥𝑥2 sunt soluțiile ecuației 𝑎𝑎𝑥𝑥 2 + 𝑏𝑏𝑏𝑏 + 𝑐𝑐 = 0
2
13
– selecție variante elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Centrul Naţional pentru
Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar 2009 Aplicații – selecție variante 2009 -
1. Să se rezolve în mulţimea numerelor reale inecuaţia 2𝑥𝑥 2 − 5𝑥𝑥 + 3 ≤ 0.

3𝑥𝑥−1 𝑥𝑥+1
2. Să se rezolve în mulţimea numerelor reale ecuația 𝑥𝑥+1 + 2𝑥𝑥−1 = 3.
3. Să se determine valoarea minimă a funcției 𝑓𝑓: ℝ → ℝ; 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 4𝑥𝑥 2 − 8𝑥𝑥 + 1.
4. Să se arate că vârful parabolei 𝑦𝑦 = 𝑥𝑥 2 + 5𝑥𝑥 + 1 este situat în cadranul III.
5. Să se rezolve în ℤ inecuaţia 𝑥𝑥 2 − 10𝑥𝑥 + 12 ≤ 0.
6. Să se determine funcția de gradul al doilea știind că 𝑓𝑓(−1) = 1, 𝑓𝑓(0) = 1, 𝑓𝑓(1) = 3.
7. Să se determine valoarea maximă a funcției 𝑓𝑓: ℝ → ℝ; 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = −𝑥𝑥 2 + 6𝑥𝑥 − 9.
8. Se consideră funcția 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑎𝑎𝑥𝑥 2 + 𝑥𝑥 + 𝑐𝑐. Știind că punctele A(1;2) și B(0;3)
aparțin graficului funcției f, să se determine numerele reale a și c.
9. Să se determine valorile parametrului real m. Știind că graficul funcției 𝑓𝑓: ℝ → ℝ,
𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 + 𝑚𝑚𝑚𝑚 − 2𝑚𝑚 intersectează axa Ox în două puncte situate la distanță 3.
10. Să se determine funcția de gradul întâi, pentru care 𝑓𝑓�𝑓𝑓(𝑥𝑥)� = 2𝑓𝑓(𝑥𝑥) + 1, oricare ar fi
𝑥𝑥 ∈ ℝ.
11. Să se rezolve ecuația 𝑓𝑓�𝑓𝑓(𝑥𝑥)� = 0, știind că 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = −3𝑥𝑥 + 2.
𝑥𝑥+1 𝑥𝑥+2 7
12. Să se rezolve în mulţimea numerelor reale ecuația 𝑥𝑥+2 + 𝑥𝑥+3 = 6.
𝑥𝑥 + 𝑦𝑦 = 4
13. Să se rezolve în ℝ × ℝ sistemul � .
𝑥𝑥𝑥𝑥 = 3
14. Să se determine 𝑎𝑎 ∈ ℝ∗ pentru care (𝑎𝑎 − 3)𝑥𝑥 2 − 𝑎𝑎𝑎𝑎 − 𝑎𝑎 < 0 , oricare ar fi 𝑥𝑥 ∈ ℝ.
15. Să se determine funcția de gradul al doilea al cărei grafic este tangent la axa Ox în punctul
(1;0) și trece prin punctul de coordonate (0;2).
16. Să se determine 𝑎𝑎 ∈ ℝ pentru care 𝑥𝑥 2 + 𝑎𝑎𝑎𝑎 + 2 ≥ 0, oricare ar fi numărul real x.
17. Să se determine imaginea funcției 𝑓𝑓: ℝ → ℝ; 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 − 𝑥𝑥 + 2.
18. Să se determine valoarea minimă a funcției 𝑓𝑓: ℝ → ℝ; 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 − 3𝑥𝑥 + 2.
19. Să se determine funcția 𝑓𝑓: ℝ → ℝ știind că graficul său si graficul funcției 𝑔𝑔: ℝ → ℝ, 𝑔𝑔(𝑥𝑥) =
−3𝑥𝑥 + 3 sunt simetrice față de dreapta x=1.
20. Să se rezolve în mulțimea numerelor complexe ecuația 𝑥𝑥 2 − 2𝑥𝑥 + 2 = 0.
21. Să se determine 𝑎𝑎 ∈ ℝ, pentru care graficul funcției 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = (𝑎𝑎 + 1)𝑥𝑥 2 +
3(𝑎𝑎 − 1)𝑥𝑥 + 𝑎𝑎 − 1, intersectează axa Ox în două puncte distincte.
22. Se consideră funcțiile 𝑓𝑓, 𝑔𝑔: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 − 3𝑥𝑥 + 2, 𝑔𝑔(𝑥𝑥) = 2𝑥𝑥 − 1. Să se rezolve
ecuația (𝑓𝑓 ∘ 𝑔𝑔)(𝑥𝑥) = 0.
2𝑥𝑥+3 𝑥𝑥−1
23. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația 𝑥𝑥+2 = 𝑥𝑥+2.
24. Să se determine funcția de gradul al doilea știind că 𝑓𝑓(−1) = 𝑓𝑓(1) = 0, 𝑓𝑓(2) = 6.
25. Să se determine inversa funcției bijective 𝑓𝑓: ℝ → (1; +∞), 𝑓𝑓(𝑥𝑥)=𝑒𝑒 𝑥𝑥 + 1.
26. Să se determine inversa funcției bijective 𝑓𝑓: (1; +∞) → (0; +∞), 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 3 log 2 𝑥𝑥.
27. Să se determine valoarea minimă a funcției 𝑓𝑓: ℝ → ℝ; 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 − 3𝑥𝑥 + 2.
28. Să se arate că pentru orice 𝑎𝑎 ∈ ℝ∗ , dreapta y=x+4 intersectează parabola y=ax2+(a-2)x+1.
29. Se consideră funcția 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 1 − 2𝑥𝑥. Să se arate că funcția 𝑓𝑓 ∘ 𝑓𝑓 ∘ 𝑓𝑓 este strict
descrescătoare.
30. Să se determine valoarea maximă a funcției 𝑓𝑓: ℝ → ℝ; 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = −2𝑥𝑥 2 + 𝑥𝑥.
31. Fie funcția 𝑓𝑓: ℝ → ℝ; 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 6𝑥𝑥 − 3𝑥𝑥 2 . Să se ordoneze crescător numerele
𝑓𝑓�√2�; 𝑓𝑓(3) ș𝑖𝑖 𝑓𝑓(2).
32. Să se determine două numere reale care au suma 1 și produsul −1.
33. Se consideră funcția 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 2𝑥𝑥 2 − 5𝑥𝑥 + 2. Să se rezolve inecuația 𝑓𝑓(2𝑥𝑥) ≤ 0.
14
34. Se consideră funcția 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 − 𝑚𝑚𝑚𝑚 + 2. Să se determine mulțimea valorilor
parametrului real m, pentru care graficul funcției intersectează axa Ox în două puncte
distincte.
35. Se consideră funcțiile 𝑓𝑓, 𝑔𝑔: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 2𝑥𝑥 − 1, 𝑔𝑔(𝑥𝑥) = −4𝑥𝑥 + 1. Să se determine
coordonatele punctului de intersecție a graficelor celor două funcții.
36. Să se determine valoarea minimă a funcției 𝑓𝑓: ℝ → ℝ; 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 3𝑥𝑥 2 + 4𝑥𝑥 + 2.
37. Să se arate că vârful parabolei asociate funcției 𝑓𝑓: ℝ → ℝ; 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 2𝑥𝑥 2 + 2𝑥𝑥 + 1 se găsește
pe dreapta de ecuație 𝑥𝑥 + 𝑦𝑦 = 0.
38. Graficul unei funcţii de gradul al doilea este o parabolă care trece prin punctele: A(1;-3),
B(-1;3) C(0;1). Să se calculeze valoarea funcției în punctul x=2.
39. Să se determine valorile reale ale lui m pentru care 𝑥𝑥 2 + 3𝑥𝑥 + 𝑚𝑚 > 0, oricare ar fi 𝑥𝑥 ∈ ℝ.
40. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale inecuația −𝑥𝑥 2 + 4𝑥𝑥 − 3 ≥ 0.
41. Fie funcțiile 𝑓𝑓, 𝑔𝑔: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 2 − 𝑥𝑥, 𝑔𝑔(𝑥𝑥) = 3𝑥𝑥 + 2. Să se calculeze:
(𝑓𝑓 ∘ 𝑔𝑔)(𝑥𝑥) − (𝑔𝑔 ∘ 𝑓𝑓)(𝑥𝑥).
42. Să se demonstreze că funcția 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 3𝑥𝑥 3 + 1 este injectivă.
𝑦𝑦 = 𝑥𝑥 2 − 3𝑥𝑥 + 1
𝑦𝑦 = 2𝑥𝑥 2 + 𝑥𝑥 + 4
44. Să se determine imaginea funcției 𝑓𝑓: ℝ → ℝ; 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 + 𝑥𝑥 + 1.
45. Să se determine valorile reale ale lui m pentru care 𝑥𝑥 2 + 𝑚𝑚𝑚𝑚 + 1 ≥ 0, oricare ar fi 𝑥𝑥 ∈ ℝ.
𝑥𝑥 𝑥𝑥
46. Fie 𝑥𝑥1 ș𝑖𝑖 𝑥𝑥2 soluțiile reale ale ecuației 𝑥𝑥 2 + 𝑥𝑥 − 1 = 0. Să se arate că 𝑥𝑥1 + 𝑥𝑥2 ∈ ℤ.
2 1
47. Să se determine valorile parametrului real m pentru care ecuația 𝑥𝑥 2 − 𝑚𝑚𝑚𝑚 + 1 − 𝑚𝑚 = 0 are
două rădăcini reale distincte.
1
48. Să se arate că funcția 𝑓𝑓: (1; +∞) → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 + 𝑥𝑥 este injectivă.
49. Să se demostreze că dreapta de ecuație 𝑦𝑦 = 2𝑥𝑥 + 3 intersectează parabola de ecuație 𝑦𝑦 =
𝑥𝑥 2 − 4𝑥𝑥 + 12 într-un singur punct.
2𝑥𝑥
50. Să se determine imaginea funcției 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2+1.
51. Se considera funcția: ℝ → ℝ; 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 + 2 . Să se rezolve ecuația 𝑓𝑓�𝑓𝑓(𝑥𝑥)� = 𝑓𝑓 2 (𝑥𝑥).
52. Să se determine coordonatele punctului de intersecție dintre dreapta de ecuație 𝑦𝑦 = 2𝑥𝑥 + 1
și parabola de ecuație 𝑦𝑦 = 𝑥𝑥 2 + 𝑥𝑥 + 1.
1
53. Se consideră funcția 𝑓𝑓: (0; +∞) → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 3 . Să se calculeze (𝑓𝑓 ∘ 𝑓𝑓)(512).
√𝑥𝑥
54. Să se arate că vârful parabolei asociate funcției y= 𝑥𝑥 2 + (2𝑎𝑎 − 1)𝑥𝑥 + 𝑎𝑎2 este situat pe
dreapta de ecuație 4𝑥𝑥 + 4𝑦𝑦 = 1.
2𝑥𝑥−1 3𝑥𝑥+2
55. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale inecuația 1−𝑥𝑥 ≥ 1−2𝑥𝑥.
𝑥𝑥 2 + 𝑦𝑦 2 = 13
𝑥𝑥 + 𝑦𝑦 = 5
57. Știind că 𝑥𝑥1 ș𝑖𝑖 𝑥𝑥2 sunt rădăcinile ecuației 𝑥𝑥 2 + 3𝑥𝑥 + 1 = 0, să se calculeze 𝑥𝑥13 + 𝑥𝑥23 .
58. Să se arate că (𝑥𝑥 2 + 4𝑥𝑥 + 5)(𝑥𝑥 2 + 2𝑥𝑥 + 2) ≥ 1, oricare ar fi 𝑥𝑥 ∈ ℝ.
59. Să se determine coordonatele punctului de intersecție a dreaptei 𝑦𝑦 = 2𝑥𝑥 + 1 și parabola 𝑦𝑦 =
𝑥𝑥 2 − 𝑥𝑥 + 3.
60. Fie 𝑥𝑥1 , 𝑥𝑥2 soluțiile ecuației 𝑥𝑥 2 + 5𝑥𝑥 − 1 = 0. Să se arate că 𝑥𝑥13 + 𝑥𝑥23 este număr întreg.
61. Să se arate că funcția 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = |4𝑥𝑥 − 8| − 2|4 − 2𝑥𝑥| este constantă.
62. Să se determine 𝑎𝑎 ∈ ℝ, pentru care parabola 𝑦𝑦 = 𝑥𝑥 2 − 2𝑥𝑥 + 𝑎𝑎 − 1 și dreapta 𝑦𝑦 = 2𝑥𝑥 + 3
au două puncte distincte comune.
63. Să se determine imaginea intervalului [2; 3] prin funcția 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 − 4𝑥𝑥 + 3.
64. Să se determine axa de simetrie a graficului funcției 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 3𝑥𝑥 2 − 6𝑥𝑥 + 1.
65. Să se determine punctele de intersecție a parabolei 𝑦𝑦 = 𝑥𝑥 2 + 5𝑥𝑥 − 6 cu axele de coordonate.
66. Se consideră funcția 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 + 𝑥𝑥 − 2. Să se calculeze 𝑓𝑓 �2 ⋅ �𝑓𝑓(−1)��.
15
67. Să se determine punctele de intersecție a parabolelor 𝑦𝑦 = 𝑥𝑥 2 + 𝑥𝑥 + 1 și 𝑦𝑦 = −𝑥𝑥 2 − 2𝑥𝑥 + 6.
68. Se consideră funcțiile 𝑓𝑓, 𝑔𝑔: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 + 2𝑥𝑥 + 1, 𝑔𝑔(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 − 2009. Să se
demostreze că, pentru orice 𝑥𝑥 ∈ ℝ (𝑓𝑓 ∘ 𝑔𝑔)(𝑥𝑥) ≥ 0.
69. Să se arate că funcția 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 3 + 2 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥 este impară.
1
70. Să se arate că 3 este o perioadă a funcției 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = {3𝑥𝑥}, unde {𝑎𝑎} este partea
fracționară a numărului 𝑎𝑎.
71. Se consideră funcția 𝑓𝑓: ℕ → ℕ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 3𝑥𝑥 + 1. să se demonstreze că funcția 𝑓𝑓 este
neinversabilă.
1
72. Se consideră funcția 𝑓𝑓: ℝ∗ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥. Să se calculeze suma 𝑆𝑆 = 𝑓𝑓�𝑓𝑓(−10)� +
𝑓𝑓�𝑓𝑓(−9)� + ⋯ + 𝑓𝑓�𝑓𝑓(−1)� + �𝑓𝑓(1)� + ⋯ 𝑓𝑓�𝑓𝑓(9)� + ⋯ + 𝑓𝑓�𝑓𝑓(10)� .
1
73. Să se arate că funcția 𝑓𝑓: ℝ∗ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 − 𝑥𝑥 2 este pară.
74. Să se arate că valoarea maximă a funcției 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 3 − 𝑥𝑥 4 este 𝑓𝑓(0).
1
75. Să se arate că funcția 𝑓𝑓: ℝ∗ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 3 − 𝑥𝑥 este impară.
76. Se consideră ecuația 𝑥𝑥 2 − 3𝑥𝑥 + 1 = 𝑂𝑂, cu rădăcinile 𝑥𝑥1 ș𝑖𝑖 𝑥𝑥2 . Să se arate că 𝑥𝑥12 + 𝑥𝑥22 ∈ ℕ.
77. Se consideră funcția 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 − 𝑥𝑥 4 . Să se calculeze (𝑓𝑓 ∘ 𝑓𝑓 ∘ 𝑓𝑓 ∘ 𝑓𝑓)(1).
78. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale inecuația 2𝑥𝑥 2 − 3𝑥𝑥 + 1 ≤ 0.
79. Se consideră funcția 𝑓𝑓: (0; +∞) → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 − 2𝑚𝑚 + 2. Să se determine 𝑚𝑚 ∈ ℝ, astfel
încât graficul funcției f să nu intersecteze axa Ox.
80. Să se determine valorile parametrului 𝑚𝑚 ∈ ℝ, știind că parabola asociată funcției 𝑓𝑓: ℝ → ℝ,
𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 + 𝑚𝑚𝑚𝑚 − 2𝑚𝑚 se află deasupra axei Ox.
81. Se consideră ecuația 𝑥𝑥 2 − 2𝑥𝑥 + 𝑚𝑚 = 0, care are rădăcinile 𝑥𝑥1 ș𝑖𝑖 𝑥𝑥2 . Știind că |𝑥𝑥1 − 𝑥𝑥2 | = 1,
să se determine 𝑚𝑚.
82. Fie 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 1 + 𝑥𝑥. Să se calculeze 𝑓𝑓(−1) + 𝑓𝑓(−2) + 𝑓𝑓(−3) + ⋯ + 𝑓𝑓(−10).
83. Să se determine valorile reale ale lui 𝑚𝑚, știind că 𝑥𝑥 2 + 3𝑥𝑥 + 𝑚𝑚 ≥ 0, oricare ar fi 𝑥𝑥 ∈ ℝ.
84. Se consideră funcția 𝑓𝑓: ℝ → ℝ; 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 − 4𝑥𝑥 + 3. Să se determine abscisele punctelor de
intersecție a graficului funcției f cu axa Ox.
85. Se consideră funcțiile 𝑓𝑓, 𝑔𝑔: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 1 − 𝑥𝑥, 𝑔𝑔(𝑥𝑥) = 2𝑥𝑥 − 1. Să se arate că, funcția
𝑓𝑓 ∘ 𝑔𝑔 este descrescătoare.
𝑎𝑎 𝑏𝑏
86. Numerele reale a și b au suma 5 și produsul 2. Să se calculeze valoarea sumei 𝑏𝑏 + 𝑎𝑎.
87. Să se determine soluțiile întregi ale inecuației 𝑥𝑥 2 + 𝑥𝑥 − 6 ≤ 0.
88. Să se arate că vârful parabolei asociate funcției 𝑓𝑓: ℝ → ℝ; 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 − 4𝑥𝑥 + 9 se găsește
pe dreapta de ecuație 𝑥𝑥 + 𝑦𝑦 = 7.
89. Fie 𝑓𝑓: {1; 2; 3} → {4; 5; 6} o funcție injectivă. Să se arate că 𝑓𝑓(1) + 𝑓𝑓(2) + 𝑓𝑓(3) = 15.
90. Să se determine toate perechile (a,b) de numere pentru care 𝑎𝑎2 + 𝑏𝑏 2 = 𝑎𝑎 + 𝑏𝑏 = 2.
91. Să se determine funcția de gradul al doilea al cărei grafic conține punctele
(0; 4), (1; −2) ș𝑖𝑖(−1; 1).
92. Să se determine valorile reale nenule ale lui m ştiind că 𝑚𝑚𝑥𝑥 2 + 𝑥𝑥 − 2 ≤ 0, oricare ar fi x∈
ℝ.
𝑥𝑥+3
93. Să se arate că funcția 𝑓𝑓: (0; +∞) → (1; 3), 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥+1 este bijectivă.
94. Să se determine valorile parametrului 𝑚𝑚 ∈ ℝ, știind că parabola asociată funcției 𝑓𝑓: → ℝ,
𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 + (𝑚𝑚 + 1)𝑥𝑥 + 𝑚𝑚 este tangentă la axa Ox.
95. Să se arate că funcția 𝑓𝑓: (1; +∞) → (2; +∞), 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 + 1 este bijectivă.
96. Să se determine 𝑎𝑎 ∈ ℝ, știind că distanța de la vârful parabolei 𝑦𝑦 = 𝑥𝑥 2 + 2𝑥𝑥 + 𝑎𝑎 la axa Ox
este egală cu 1.
97. Să se arate că 𝑥𝑥 2 + 3𝑥𝑥𝑥𝑥 + 4𝑦𝑦 2 ≥ 0, oricare ar fi 𝑥𝑥, 𝑦𝑦 ∈ ℝ.
98. Să se dea un exemplu de ecuație de gradul al doilea cu coeficienți întregi care are o soluție
egală cu √3.
16
𝑥𝑥
99. Să se determine imaginea funcției 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 1+4𝑥𝑥 2.
100. Să se arate că funcția 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 + 𝑥𝑥 + 1 nu este injectivă.
101. Să se determine funcţiile de gradul întâi 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, care sunt strict crescătoare şi
îndeplinesc condiţia 𝑓𝑓�𝑓𝑓(𝑥𝑥)� = 4𝑥𝑥 + 3, oricare ar fi x∈ ℝ.
1−𝑥𝑥
102. Să se arate că funcția 𝑓𝑓: (−1; 1) → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑙𝑙𝑙𝑙 1+𝑥𝑥 este impară.
103. Să se studieze monotonia funcției 𝑓𝑓: (0; +∞) → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 2009𝑥𝑥 + log 2009 𝑥𝑥.
104. Fie f o funcție de gradul întâi. Să se arate ca funcția 𝑓𝑓 ∘ 𝑓𝑓 este strict crescătoare.
1. Verificați dacă funcția 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 + 𝑥𝑥 + 1 este injectivă.

2. Determinați mulțimea valorilor funcției 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = |𝑥𝑥|.
3−𝑥𝑥
3. Să se arate că funcția 𝑓𝑓: (−3; 3) → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑙𝑙𝑙𝑙 3+𝑥𝑥 este impară.
4. Determinați mulțimea valorilor funcției 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 + 𝑥𝑥 + 1.
5. Determinaţi coordonatele vârfului parabolei asociate funcției 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 + 2𝑥𝑥 + 4.
6. Arătați că 𝑥𝑥1 + 𝑥𝑥2 + 2𝑥𝑥1 𝑥𝑥2 = 23 știind că 𝑥𝑥1 ș𝑖𝑖 𝑥𝑥2 sunt soluțiile ecuației 𝑥𝑥 2 − 3𝑥𝑥 + 10 = 0
7. Determinați numărul real 𝑎𝑎 ştiind că f (1) = 𝑎𝑎 , unde 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 + 3.
8. Determinați produsul 𝑓𝑓(1) ⋅ 𝑓𝑓(2) ⋅ 𝑓𝑓(3) ⋅ 𝑓𝑓(4), 𝑢𝑢𝑢𝑢𝑢𝑢𝑢𝑢 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 − 3.
9. Calculați (𝑔𝑔 ∘ 𝑓𝑓)(3) unde 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 − 3 și 𝑔𝑔: ℝ → ℝ, 𝑔𝑔(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 + 2015.
10. Determinați numărul real 𝑎𝑎 ştiind că punctul 𝐴𝐴(𝑎𝑎; 0)aparține graficului funcției 𝑓𝑓: ℝ → ℝ,
𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 − 2.
11. Calculați produsul 𝑓𝑓(−1) ⋅ 𝑓𝑓(0) ⋅ 𝑓𝑓(1), 𝑢𝑢𝑢𝑢𝑢𝑢𝑢𝑢 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 2𝑥𝑥 + 3.
12. Calculați (𝑔𝑔 ∘ 𝑓𝑓)(0) unde 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 + 2016 și 𝑔𝑔: ℝ → ℝ, 𝑔𝑔(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 − 2016.
13. Determinați numărul real 𝑎𝑎 ştiind că punctul 𝐴𝐴(1; 0)aparține graficului funcției 𝑓𝑓: ℝ → ℝ,
𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 − 𝑎𝑎.
14. Se consideră 𝑥𝑥1 ș𝑖𝑖 𝑥𝑥2 soluțiile ecuației 𝑥𝑥 2 − 4𝑥𝑥 + 1 = 0. Arătați că 4𝑥𝑥1 𝑥𝑥2 − (𝑥𝑥1 + 𝑥𝑥2 ) = 0.
15. Determinați numărul real 𝑚𝑚 ştiind că punctul 𝐴𝐴(𝑚𝑚; 0)aparține graficului funcției 𝑓𝑓: ℝ → ℝ,
𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 + 2𝑥𝑥 − 1.
1. Determinați cel mai mare număr întreg 𝑚𝑚 pentru care soluțiile ecuației 𝑥𝑥 2 − 11𝑥𝑥 + 𝑚𝑚 = 0
sunt numere reale.
2. Se consideră funcția 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 + 6. Determinați numărul real 𝑎𝑎, știind că
𝑓𝑓(𝑎𝑎) = 𝑓𝑓(𝑎𝑎 − 2).
3. Se consideră funcția 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 − 𝑚𝑚𝑚𝑚 + 2𝑚𝑚, unde 𝑚𝑚 este număr real.
Determinați mulțimea valorilor reale ale lui 𝑚𝑚, știind că 𝑓𝑓(𝑥𝑥) > 0 pentru orice număr real
𝑥𝑥.
4. Se consideră funcția 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 − 𝑚𝑚𝑚𝑚 + 5, unde 𝑚𝑚 este număr real. Determinați
numărul real 𝑚𝑚, știind că vârful parabolei asociate funcției 𝑓𝑓 are abscisa egală cu 3.
5. Se consideră funcția 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 + 15. Determinați numărul real 𝑚𝑚, pentru care
𝑓𝑓(𝑚𝑚) + 𝑓𝑓(𝑚𝑚 + 1) = 35.
17
6. Se consideră funcția 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 5 − 2𝑥𝑥. Arătați că 𝑓𝑓(0) ∙ 𝑓𝑓(1) ∙ 𝑓𝑓(2) ∙ 𝑓𝑓(3) ∙
𝑓𝑓(4) ∙ 𝑓𝑓(5) < 0.
7. Se consideră funcția 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 − 2𝑥𝑥. Determinați abscisele punctelor de
intersecție a graficului funcției 𝑓𝑓 cu dreapta de ecuație 𝑦𝑦 = 2𝑥𝑥 − 3.
8. Se consideră funcțiile 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 3𝑥𝑥 + 2 și 𝑔𝑔: ℝ → ℝ, 𝑔𝑔(𝑥𝑥) = 2𝑥𝑥 − 3. Calculați
(𝑓𝑓 ∘ 𝑔𝑔)(2).
9. Se consideră funcțiile 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 + 𝑥𝑥 + 1 și 𝑔𝑔: ℝ → ℝ, 𝑔𝑔(𝑥𝑥) = 2𝑥𝑥 + 2.
Demonstrați că 𝑓𝑓(𝑥𝑥 + 1) − 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑔𝑔(𝑥𝑥), pentru orice număr real 𝑥𝑥.
10. Se consideră funcția 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 + 𝑎𝑎, unde 𝑎𝑎 este număr real. Determinați numărul
real 𝑎𝑎, știind că (𝑓𝑓 ∘ 𝑓𝑓)(1) + 𝑓𝑓(1) = 1.
11. Se consideră funcția 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 + 𝑚𝑚, unde 𝑚𝑚 este număr real. Determinați
numărul real 𝑚𝑚, știind că punctul 𝐴𝐴(𝑓𝑓(1), 1) aparține graficului funcției 𝑓𝑓.
12. Se consideră o funcție 𝑓𝑓: ℝ → ℝ. Demonstrați că funcția 𝑔𝑔: ℝ → ℝ, 𝑔𝑔(𝑥𝑥) = 𝑓𝑓(𝑥𝑥) − 𝑓𝑓(−𝑥𝑥)
este impară.
13. Se consideră funcția 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 2𝑥𝑥 + 𝑎𝑎, unde 𝑎𝑎 este număr real. Determinați
numărul real 𝑎𝑎, știind că numerele 𝑓𝑓(0), 𝑓𝑓(2) și 𝑓𝑓(1) sunt termeni consecutivi ai unei
progresii geometrice.
14. Se consideră funcțiile 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 − 2𝑥𝑥 + 𝑎𝑎 și 𝑔𝑔: ℝ → ℝ, 𝑔𝑔(𝑥𝑥) = −𝑥𝑥 2 + 2𝑏𝑏𝑏𝑏 +
1, unde 𝑎𝑎 și 𝑏𝑏 sunt numere reale. Determinați numerele reale 𝑎𝑎 și 𝑏𝑏, știind că parabolele
asociate celor două funcții au același vârf.
15. Se consideră funcția 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = {2𝑥𝑥}, unde {𝑥𝑥} reprezintă partea fracționară a lui 𝑥𝑥.
1
Arătați că 𝑓𝑓 �𝑥𝑥 + 2� = 𝑓𝑓(𝑥𝑥), pentru orice număr real 𝑥𝑥.
16. Se consideră funcțiile 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 − 4𝑥𝑥 și 𝑔𝑔: ℝ → ℝ, 𝑔𝑔(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 + 2𝑥𝑥 − 6.
Determinați abscisa punctului de intersecție a graficelor funcțiilor 𝑓𝑓 și 𝑔𝑔.
17. Se consideră funcția bijectivă 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 2𝑥𝑥 − 3. Determinați abscisa punctului de
intersecție a graficelor funcțiilor 𝑓𝑓 și 𝑓𝑓 −1 .
18. Se consideră funcția 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 − 6𝑥𝑥 + 7. Arătați că 𝑓𝑓�√2� ∙ 𝑓𝑓�1 + √2� ∙
𝑓𝑓�2 + √2� ∙ … ∙ 𝑓𝑓�10 + √2� = 0
19. Se consideră funcția 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 3𝑥𝑥 − 5. Determinați mulțimea valorilor reale ale lui
𝑥𝑥 pentru care 𝑓𝑓(𝑥𝑥) > 2𝑓𝑓(1) + 4.
20. Se consideră funcția 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 3𝑥𝑥 − 1. Calculați (𝑓𝑓 ∘ 𝑔𝑔)(1).
21. Se consideră funcția 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 − 5𝑥𝑥 + 6. Determinați abscisele punctelor de
intersecție a graficului funcției 𝑓𝑓 cu axa 𝑂𝑂𝑂𝑂.
22. Se consideră 𝑥𝑥1 și 𝑥𝑥2 soluțiile ecuației 𝑥𝑥 2 − 4𝑥𝑥 + 𝑚𝑚 = 0, unde 𝑚𝑚 este număr real.
Determinați numărul real 𝑚𝑚 pentru care 𝑥𝑥12 + 𝑥𝑥22 = 2.
23. Determinați numerele reale 𝑚𝑚, știind că punctul 𝐴𝐴(𝑚𝑚, 6) aparține graficului funcției 𝑓𝑓: ℝ →
ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 + 2.
24. Se consideră funcția 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 2𝑥𝑥 + 1. Determinați mulțimea valorilor reale ale lui
𝑥𝑥 pentru care 𝑓𝑓(𝑥𝑥) ≥ 𝑓𝑓(1).
25. Determinați numărul real 𝑚𝑚 pentru care graficul funcției 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 − 𝑚𝑚𝑚𝑚 + 3
conține punctul 𝐴𝐴(2,5).
26. Determinați imaginea funcției 𝑓𝑓: [1,5] → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 2𝑥𝑥 + 1.
27. Determinați coordonatele punctului de intersecție a graficelor funcțiilor 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) =
𝑥𝑥 2 − 2𝑥𝑥 și 𝑔𝑔: ℝ → ℝ, 𝑔𝑔(𝑥𝑥) = 2𝑥𝑥 − 4.
28. Se consideră 𝑥𝑥1 și 𝑥𝑥2 soluțiile ecuației 𝑥𝑥 2 + 𝑚𝑚𝑚𝑚 + 1 = 0, unde 𝑚𝑚 este număr real.
Determinați numărul real 𝑚𝑚, știind că 𝑥𝑥1 + 𝑥𝑥2 + 2𝑥𝑥1 𝑥𝑥2 = 1.
29. Calculați 𝑓𝑓(−1) ∙ 𝑓𝑓(1), unde 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 − 3𝑥𝑥 + 2.
30. Arătați că 2(𝑥𝑥1 + 𝑥𝑥2 ) − 𝑥𝑥1 𝑥𝑥2 = 4, unde 𝑥𝑥1 și 𝑥𝑥2 sunt soluțiile ecuației 𝑥𝑥 2 − 7𝑥𝑥 + 10 = 0.
18
31. Se consideră funcția 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 + 𝑎𝑎2 , unde 𝑎𝑎 este număr real. Determinați
numerele reale 𝑎𝑎, pentru care 𝑓𝑓(1) = 2.
32. Determinați numărul real 𝑎𝑎, știind că punctul 𝐴𝐴(4,0) aparține graficului funcției 𝑓𝑓: ℝ → ℝ,
𝑓𝑓(𝑥𝑥) = −𝑥𝑥 + 𝑎𝑎.
33. Se consideră funcția 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 − 1. Calculați 𝑓𝑓(0) ∙ 𝑓𝑓(1) ∙ 𝑓𝑓(2) ∙ 𝑓𝑓(3) ∙ 𝑓𝑓(4) ∙
𝑓𝑓(5).
34. Determinați numărul natural 𝑛𝑛 pentru care punctul 𝐴𝐴(𝑛𝑛, 7) aparține graficului funcției
𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 + 𝑥𝑥 + 1.
35. Determinați numărul real 𝑚𝑚 pentru care 𝑓𝑓(1) = 0, unde 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 + 𝑚𝑚.
36. Determinați coordonatele punctului de intersecție a graficului funcției 𝑓𝑓 cu axa 𝑂𝑂𝑂𝑂, unde
𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 2𝑥𝑥 2 + 𝑥𝑥 + 3.
37. Determinați numărul real 𝑎𝑎 pentru care punctul 𝐴𝐴(1,0) aparține graficului funcției 𝑓𝑓: ℝ →
ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 + 𝑎𝑎𝑎𝑎 + 1.
38. Se consideră funcția 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 − 6𝑥𝑥 + 𝑚𝑚, unde 𝑚𝑚 este număr real. Determinați
valorile reale ale lui 𝑚𝑚 pentru care vârful parabolei asociate funcției 𝑓𝑓 are ordonata strict
mai mare decât 0.
39. Se consideră funcția 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 + 𝑎𝑎𝑎𝑎, unde 𝑎𝑎 este număr real astfel încât 𝑓𝑓(1) =
𝑓𝑓(5). Arătați că 𝑓𝑓(2) = 𝑓𝑓(4).
40. Determinați cel mai mic număr natural 𝑛𝑛 pentru care ecuația 𝑥𝑥 2 − 3𝑥𝑥 + 3 − 𝑛𝑛 = 0 are două
soluții distincte în mulțimea numerelor reale.
41. Se consideră funcția 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 − 2𝑥𝑥 + 𝑚𝑚, unde 𝑚𝑚 este număr real. Determinați
valorile reale ale lui 𝑚𝑚 pentru care 𝑓𝑓(𝑥𝑥) > 1, pentru orice număr real 𝑥𝑥.
42. Se consideră funcția 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 + 𝑚𝑚, unde 𝑚𝑚 este număr real. Determinați
numărul real pozitiv 𝑚𝑚 pentru care numerele 𝑓𝑓(0), 𝑓𝑓(1) și 𝑓𝑓(2) sunt, în această ordine,
termeni consecutivi ai unei progresii geometrice.
43. Se consideră o funcție impară 𝑓𝑓: ℝ → ℝ. Demonstrați că funcția 𝑔𝑔: ℝ → ℝ, 𝑔𝑔(𝑥𝑥) = (𝑓𝑓(𝑥𝑥))2
este pară.
44. Se consideră funcția 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 − 10𝑥𝑥 + 𝑚𝑚, unde 𝑚𝑚 este număr real.
Determinați numărul real 𝑚𝑚 pentru care vârful parabolei asociate funcției 𝑓𝑓 este situat pe
axa 𝑂𝑂𝑂𝑂.
45. Se consideră funcția 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 + 4𝑥𝑥. Determinați abscisele punctelor de
intersecție a graficului funcției 𝑓𝑓 cu dreapta 𝑑𝑑 de ecuație 𝑦𝑦 = 5𝑥𝑥 + 2.
46. Se consideră funcția 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = −3𝑥𝑥 + 18. Determinați abscisa punctului de
intersecție a graficului funcției 𝑓𝑓 ∘ 𝑓𝑓 cu axa 𝑂𝑂𝑂𝑂.
47. Se consideră funcțiile 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 − 2 și 𝑔𝑔: ℝ → ℝ, 𝑔𝑔(𝑥𝑥) = 5𝑥𝑥 + 20. Calculați
(𝑔𝑔 ∘ 𝑓𝑓)(2).
48. Se consideră funcțiile 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 − 3 și 𝑔𝑔: ℝ → ℝ, 𝑔𝑔(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 − 2𝑚𝑚𝑚𝑚 − 6, unde
𝑚𝑚 este număr real. Determinați numărul real 𝑚𝑚, știind că graficul funcției 𝑓𝑓 intersectează
axa 𝑂𝑂𝑂𝑂 într-un punct în care și graficul funcției 𝑔𝑔 întersectează axa 𝑂𝑂𝑂𝑂.
49. Determinați coordonatele punctului de intersecție a graficului funcției 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) =
2𝑥𝑥 − 6 cu graficul funcției 𝑔𝑔: ℝ → ℝ, 𝑔𝑔(𝑥𝑥) = 6 − 𝑥𝑥.
50. Se consideră funcția 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 − 2𝑥𝑥 + 𝑎𝑎, unde 𝑎𝑎 este număr real. Determinați
numerele reale 𝑎𝑎 pentru care 𝑓𝑓(𝑎𝑎) = 2.
51. Determinați numărul real 𝑎𝑎, știind că punctul 𝐴𝐴(2, −2) aparține graficului funcției 𝑓𝑓: ℝ →
ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = −3𝑥𝑥 + 𝑎𝑎 + 1.
19
Elemente de trigonometrie
Noțiuni teoretice
Funcția sinus Funcția cosinus

𝑓𝑓: ℝ → [−1; 1], 𝑓𝑓: ℝ → [−1; 1],
Domeniul maxim
𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = cos 𝑥𝑥

∀ 𝑥𝑥 ∈ ℝ → 𝐴𝐴 ∈ 𝐶𝐶(0; 1) ∀ 𝑥𝑥 ∈ ℝ → 𝐴𝐴 ∈ 𝐶𝐶(0; 1)
𝐴𝐴(𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥 ; 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥) 𝐴𝐴(𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥 ; 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥)
Funcția sin este mărginită: −1 ≤ 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥 ≤ 1 Funcția cos este mărginită: −1 ≤ 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥 ≤ 1
Perioada și
mărginirea
Funcția sin este periodică cu perioada principală Funcția cos este periodică cu perioada principală
𝑇𝑇0 = 2𝜋𝜋 𝑇𝑇0 = 2𝜋𝜋
𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠(𝑥𝑥 + 2𝑘𝑘𝑘𝑘) = 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥 ; ∀𝑥𝑥 ∈ ℝ, ∀𝑘𝑘 ∈ ℤ 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐(𝑥𝑥 + 2𝑘𝑘𝑘𝑘) = 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥; ∀𝑥𝑥 ∈ ℝ, ∀𝑘𝑘 ∈ ℤ
Funcția 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 este impară: Funcția 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 este pară:
Pariatea
𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠(−𝑥𝑥) = − 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥 ; ∀𝑥𝑥 ∈ ℝ 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐(−𝑥𝑥) = 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥 ; ∀𝑥𝑥 ∈ ℝ

Graficul funcției este simetric față de originea Graficul funcției este simetric față de axa
axelor. ordonatelor.
Funcția 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 este crescătoare pe orice interval de Funcția 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 este crescătoare pe orice interval de
Monotonia
𝜋𝜋 𝜋𝜋
forma: �− 2 + 2𝑘𝑘𝑘𝑘; 2 + 2𝑘𝑘𝑘𝑘� forma: [𝜋𝜋 + 2𝑘𝑘𝑘𝑘; 2(𝑘𝑘 + 1)𝜋𝜋]
funcției
Funcția 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 este descrescătoare pe orice interval de

Funcția 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 este descrescătoare pe orice interval
𝜋𝜋 3𝜋𝜋 forma: [2𝑘𝑘𝑘𝑘; 2(𝑘𝑘 + 1)𝜋𝜋].
de forma: � 2 + 2𝑘𝑘𝑘𝑘; 2 + 2𝑘𝑘𝑘𝑘�.
funcției 𝑓𝑓: ℝ → −1; 1]
Graficul și semnul
[
𝜋𝜋 𝜋𝜋
𝑓𝑓: �− 2 ; 2 � → [−1; 1] ; 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥 𝑓𝑓: [0; 𝜋𝜋] → [−1; 1]; 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥
Restricția bijectivă
f este bijectivă ⇒inversabilă

20
Funcțiile inverse arcsin și arccos
𝜋𝜋 𝜋𝜋
𝑓𝑓 −1 : [−1; 1] → �− 2 ; 2 � ; 𝑓𝑓 −1 (𝑥𝑥) = 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎 𝑥𝑥 𝑓𝑓 −1 : [−1; 1] → [0; 𝜋𝜋]; 𝑓𝑓 −1 (𝑥𝑥) = arccos 𝑥𝑥
Graficul funcției inverse
𝜋𝜋 𝜋𝜋
Funcția 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎 𝑥𝑥 : [−1; 1] → �− 2 ; 2 � este: Funcția arccos 𝑥𝑥 ∶ [−1; 1] → [0; 𝜋𝜋] este:
1. strict crescătoare; 1. strict descrescătoare;
2. convexă pe [−1; 0] și concavă pe [0; 1];
Proprietăți
2. concavă pe [−1; 0] și convexă pe [0; 1];

3. impară 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎(−𝑥𝑥) = −𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥 3. 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎(−𝑥𝑥) = 𝜋𝜋 − 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎 𝑥𝑥;
𝜋𝜋 𝜋𝜋 4. arccos(cos 𝑥𝑥) = 𝑥𝑥, ∀𝑥𝑥 ∈ [0; 𝜋𝜋];
4. 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎(𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥) = 𝑥𝑥; ∀𝑥𝑥 ∈ �− 2 ; 2 � 5. 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐(𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎 𝑥𝑥) = 𝑥𝑥, ∀𝑥𝑥 ∈ [−1; 1]
5. 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠(𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎 𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 ∀𝑥𝑥 ∈ [−1; 1]
Funcția tangetă Funcția cotangentă
𝑓𝑓: ℝ ∖ �
(2𝑘𝑘+1)𝜋𝜋
; 𝑘𝑘 ∈ ℤ� → ℝ; 𝑓𝑓: ℝ ∖ {𝑘𝑘𝑘𝑘; 𝑘𝑘 ∈ ℤ} → ℝ
2
𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥
𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑡𝑡𝑡𝑡 𝑥𝑥
Domeniul maxim
𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥
𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥 = ;𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥 ≠ 0
𝑡𝑡𝑡𝑡 𝑥𝑥 = 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥 ; 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥 ≠ 0 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥
Funcția tg este periodică cu perioada principală 𝑇𝑇0 = Funcția ctg este periodică cu perioada principală
Perioada
𝜋𝜋 𝑇𝑇0 = 𝜋𝜋
𝑡𝑡𝑡𝑡(𝑥𝑥 + 𝑘𝑘𝑘𝑘) = 𝑡𝑡𝑡𝑡 𝑥𝑥 ; ∀𝑥𝑥 ∈ 𝐷𝐷, ∀𝑘𝑘 ∈ ℤ 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐(𝑥𝑥 + 𝑘𝑘𝑘𝑘) = 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥 ; ∀𝑥𝑥 ∈ 𝐷𝐷, ∀𝑘𝑘 ∈ ℤ
Funcția 𝑡𝑡𝑡𝑡 este impară: Funcția 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 este impară:

Pariatea
tg(−𝑥𝑥) = − 𝑡𝑡𝑡𝑡 𝑥𝑥 ; ∀𝑥𝑥 ∈ 𝐷𝐷 ctg(−x) = − 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥 ; ∀𝑥𝑥 ∈ 𝐷𝐷

Graficul funcției este simetric față de originea axelor. Graficul funcției este simetric față de originea
axelor.
21
Funcția tg este crescătoare pe orice inerval de forma: Funcția ctg este descrescătoare pe orice inerval
Monotonia
𝜋𝜋 𝜋𝜋 de forma: (𝑘𝑘𝑘𝑘; (𝑘𝑘 + 1)𝜋𝜋).

funcției
�− 2 + 𝑘𝑘𝑘𝑘; 2 + 𝑘𝑘𝑘𝑘�.
Graficul și semnul funcției
𝜋𝜋 𝜋𝜋
𝑓𝑓: �− 2 ; 2 � → ℝ; 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡 𝑓𝑓: (0; 𝜋𝜋) → ℝ; 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥
Restricția
bijectivă

Funcțiile inverse arctg și arcctg

𝜋𝜋 𝜋𝜋
𝑓𝑓 −1 : ℝ → �− 2 ; 2 � ; 𝑓𝑓 −1 (𝑥𝑥) = 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎 𝑥𝑥 𝑓𝑓 −1 : ℝ → (0; 𝜋𝜋); 𝑓𝑓 −1 (𝑥𝑥) = 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎 𝑥𝑥
Graficul funcției inverse
𝜋𝜋 𝜋𝜋
Funcția 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎 𝑥𝑥 : ℝ → �− 2 ; 2 � este: Funcția 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎 𝑥𝑥 : ℝ → (0; 𝜋𝜋) este:
1. strict descrescătoare;
1. strict crescătoare;
2. concavă pe (−∞; 0] și convexă pe
2. convexă pe (−∞; 0] și concavă pe [0; +∞);
Proprietăți
[0; +∞);
3. impară: 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎(−𝑥𝑥) = − 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎 𝑥𝑥 ; ∀𝑥𝑥 ∈ ℝ
3. 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎(−𝑥𝑥) = 𝜋𝜋 − 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎 𝑥𝑥 ; ∀𝑥𝑥 ∈ ℝ
4. 𝑡𝑡𝑡𝑡(𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎 𝑥𝑥) = 𝑥𝑥; ∀𝑥𝑥 ∈ ℝ
𝜋𝜋 𝜋𝜋 4. 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐(𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎 𝑥𝑥) = 𝑥𝑥; ∀𝑥𝑥 ∈ ℝ;
5. 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎(𝑡𝑡𝑡𝑡 𝑥𝑥) = 𝑥𝑥; ∀𝑥𝑥 ∈ �− 2 ; 2 � 5. 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎(𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥) = 𝑥𝑥; ∀𝑥𝑥 ∈ (0; 𝜋𝜋)
22
Semnul funcțiilor 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 și 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 pe intervalul [0; 2𝜋𝜋].
Formule trigonometrice
1. Relaţii între funcţiile trigonometrice ale unui argument

sin 2 α + cos 2 α = 1 sin α
tgα =
sin α = ± 1 − cos α2 cos α
cos α
cos α = ± 1 − sin 2 α ctgα =
sin α
tgα ⋅ ctgα = 1
tgα 1
sin α = ; cos α =
± 1 + tg α
2
± 1 + tg 2α
π 
ctg  − α  =
tgα ,
π  π  π  2 
sin  − α  = cos α cos − α  = sin α tg  − α  = ctgα
2  2  2   π
α ∈  0, 
 2
sin( 2kπ + α ) = sin α cos(2kπ + α ) = cos α tg (kπ + α ) = tgα ctg (kπ + α ) =
ctgα
2. Formule de adunare
sin(α ± β ) = sin α ⋅ cos β ± sin β ⋅ cos α ; cos(α ± β ) = cos α ⋅ cos β  sin α ⋅ sin β
tgα ± tgβ tgα ± tgβ
tg (α ± β ) = ; tg (α ± β ) =
1  tgα ⋅ tgβ 1  tgα ⋅ tgβ
3. Formule pentru multiplii de argument

sin 2α = 2 sin α ⋅ cos α ; cos 2α = cos 2 α − sin 2 α = 1 − 2 sin 2 α = 2 cos 2 α − 1
2tgα 2 ctg 2α − 1 ctgα − tgα
tg 2α = = ctg 2α = =
1 − tg α ctgα − tgα
2
2ctgα 2
sin 3α = 3 sin α − 4 sin 3 α ; cos 3α = 4 cos 3 α − 3 cos α
2tgα 1 − tg 2α
sin 2α = ; cos 2α =
1 + tg 2α 1 + tg 2α
4. Formule pentru jumataţi de argument
23
α 1 − cos α α 1 + cos α
sin =± ; cos =± ;
2 2 2 2
α sin α 1 − cos α 1 − cos α
tg = = = ± ;
2 1 + cos α sin α 1 + cos α
𝛼𝛼 2𝑡𝑡 1 − 𝑡𝑡 2 2𝑡𝑡
Dacă notăm 𝑡𝑡𝑡𝑡 2 = 𝑡𝑡, avem: 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝛼𝛼 = 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝛼𝛼 = 𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡 = 1−𝑡𝑡 2
1 + 𝑡𝑡 2 1 + 𝑡𝑡 2
5. Sume, diferenţe şi produse

α+β α −β α −β α +β
sin α + sin β = 2 sin cos sin α − sin β = 2 sin cos
2 2 2 2
α +β α −β α +β β −α
cos α + cos β = 2 cos cos cos α − cos β = 2 sin sin
2 2 2 2
sin(α + β ) sin(α − β )
tgα + tgβ = ; tgα − tgβ =
cos α ⋅ cos β cos α ⋅ cos β
1
sin α ⋅ sin β = [cos(α − β ) − cos(α + β )]
2
1
cos α ⋅ cos β = [cos(α + β ) + cos(α − β )]
2
1
sin α ⋅ cos β = [sin(α + β ) + sin(α − β )]
2
tgα + tgβ
tgα ⋅ tgβ =
ctgα + ctgβ
6. Ecuaţii trigonometrice fundamentale

=
sin x a, a ∈ [−1,1] ⇒ x ∈ {(−1) k arcsin a + kπ k ∈ Z }
=
cos x a, a ∈ [−1,1] ⇒ x ∈ {± arccos a + 2kπ k ∈ Z }
=
tgx a, a ∈ R ⇒ x ∈ {arctga + kπ k ∈ Z
=
ctgx a, a ∈ R ⇒ x ∈ {arcctga + kπ k ∈ Z }
𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝐸𝐸(𝑥𝑥) = 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝐹𝐹(𝑥𝑥) ⇒ 𝐸𝐸(𝑥𝑥) = (−1)𝑘𝑘 ⋅ 𝐹𝐹(𝑥𝑥) + 𝑘𝑘𝑘𝑘; 𝑘𝑘 ∈ ℤ
𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝐸𝐸(𝑥𝑥) = 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝐹𝐹(𝑥𝑥) ⇒ 𝐸𝐸(𝑥𝑥) = ±𝐹𝐹(𝑥𝑥) + 2𝑘𝑘𝑘𝑘; 𝑘𝑘 ∈ ℤ
𝑡𝑡𝑡𝑡 𝐸𝐸(𝑥𝑥) = 𝑡𝑡𝑡𝑡 𝐹𝐹(𝑥𝑥) ⇒ 𝐸𝐸(𝑥𝑥) = 𝐹𝐹(𝑥𝑥) + 𝑘𝑘𝑘𝑘; 𝑘𝑘 ∈ ℤ
𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝐸𝐸(𝑥𝑥) = ctg 𝐹𝐹(𝑥𝑥) ⇒ 𝐸𝐸(𝑥𝑥) = 𝐹𝐹(𝑥𝑥) + 𝑘𝑘𝑘𝑘; 𝑘𝑘 ∈ ℤ
7. Ecuații trigonometrice care se rezolvă cu ajutorul unor ecuații algebrice:
𝑎𝑎 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠2 𝑥𝑥 + 𝑏𝑏 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥 + 𝑐𝑐 = 0; Aceste ecuații se reduc la rezolvarea ecuației 𝑎𝑎𝑡𝑡 2 +

𝑎𝑎 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 2 𝑥𝑥 + 𝑏𝑏 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥 + 𝑐𝑐 = 0 ; 𝑏𝑏𝑏𝑏 + 𝑐𝑐 = 0, unde
𝑎𝑎 𝑡𝑡𝑡𝑡2 𝑥𝑥 + 𝑏𝑏 𝑡𝑡𝑡𝑡 𝑥𝑥 + 𝑐𝑐 = 0; 𝑡𝑡 = 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥, 𝑡𝑡 ∈ [−1; 1]
𝑎𝑎 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐2 𝑥𝑥 + 𝑏𝑏 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥 + 𝑐𝑐 = 0; sau
𝑎𝑎, 𝑏𝑏 ∈ ℝ∗ t =𝑡𝑡𝑡𝑡 𝑥𝑥 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥
24
𝑎𝑎 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 2𝑥𝑥 + 𝑏𝑏 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥 + 𝑐𝑐 = 0 𝑎𝑎, 𝑏𝑏 ∈ ℝ∗ Se notează sinx= t, 𝑡𝑡 ∈ [−1; 1] și se folosește formula:
𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 2𝑥𝑥 = 1 − 2 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠2 𝑥𝑥 ⇒ 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 2𝑥𝑥 = 1 − 2𝑡𝑡 2
𝑎𝑎 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 2𝑥𝑥 + 𝑏𝑏 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥 + 𝑐𝑐 = 0 𝑎𝑎, 𝑏𝑏 ∈ ℝ∗ Se notează cosx=t, 𝑡𝑡 ∈ [−1; 1] și se folosește formula
𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 2𝑥𝑥 = 2 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 2 𝑥𝑥 − 1 ⇒ 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 2𝑥𝑥 = 2𝑡𝑡 2 − 1
8. Ecuații trigonometrice de forma: 𝒂𝒂 𝒔𝒔𝒔𝒔𝒔𝒔 𝒙𝒙 + 𝒃𝒃 𝒄𝒄𝒄𝒄𝒄𝒄 𝒙𝒙 + 𝒄𝒄 = 𝟎𝟎; 𝒂𝒂; 𝒃𝒃 ≠ 𝟎𝟎
𝑥𝑥 (2𝑘𝑘+1)𝜋𝜋
Metoda I: Se notează 𝑡𝑡𝑡𝑡 2 = 𝑡𝑡; 𝑥𝑥 ≠ ; 𝑥𝑥 ∈ ℤ si se utilizează formulele:
2
2𝑡𝑡 1−𝑡𝑡 2
𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥 = 1+𝑡𝑡 2 ș𝑖𝑖 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥 = 1+𝑡𝑡 2 .
𝑎𝑎 𝑏𝑏
Metoda II. Dacă 𝑏𝑏
sau 𝑎𝑎 reprezintă valoarea tangentei unui unghi cunoscut, atunci ecuația data se
𝑎𝑎 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝛼𝛼 𝑏𝑏 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝛼𝛼
împarte la b (sau a) și se notează 𝑏𝑏 = 𝑡𝑡𝑡𝑡 𝛼𝛼 = 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝛼𝛼 (sau 𝑎𝑎 = 𝑡𝑡𝑡𝑡 𝛼𝛼 = 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝛼𝛼).
25
𝜋𝜋 15𝜋𝜋
1. Să se calculeze 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 8 ⋅ 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 8
.
23𝜋𝜋 𝜋𝜋
2. Să se calculeze 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 12
⋅ 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 12.
1
3. Știind că 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝛼𝛼 = 3 să se calculeze 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 2𝛼𝛼.
4. Să se rezolve în mulțimea (0; 𝜋𝜋) ecuația 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 3𝑥𝑥 = 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥.
91
5. Să se arate că 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠2 10 + 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠2 20 + ⋯ + 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠2 900 = 2 .
6. Știind că 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥 = 3, să se calculeze 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 2𝑥𝑥.
1
7. Să se rezolve în mulțimea [0; 2𝜋𝜋) ecuația 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥 = − 2.
3𝜋𝜋 5
8. Fie 𝛼𝛼 ∈ �𝜋𝜋; 2
� astfel încât 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝛼𝛼 = − 13. Să se calculeze 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝛼𝛼.
𝜋𝜋 3
9. Fie 𝛼𝛼 ∈ �2 ; 𝜋𝜋� astfel încât 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝛼𝛼 = 5. Să se calculeze 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 2𝛼𝛼.
10. Să se rezolve în mulțimea [0; 2𝜋𝜋) ecuația 𝑡𝑡𝑡𝑡(−𝑥𝑥) = 1 − 2 𝑡𝑡𝑡𝑡 𝑥𝑥.
1
11. Să se rezolve în mulțimea [0; 2𝜋𝜋) ecuația 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 2𝑥𝑥 = 2.
𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 1−𝑡𝑡𝑡𝑡 1
12. Să se arate că 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 2 = 2
.
1
13. Știind că 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥 = 3, să se calculeze 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 2𝑥𝑥.
14. Să se calculeze 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 750 + sin 150 .
𝜋𝜋 1
15. Să se calculeze 𝑡𝑡𝑡𝑡 �2 − 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎 2�.
𝜋𝜋 𝜋𝜋 𝜋𝜋 𝜋𝜋
16. Știind că 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 �6 + 4 � + 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 �6 − 4 �.
17. Să se rezolve în mulțimea [0; 2𝜋𝜋) ecuația 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥 + cos 𝑥𝑥 = 0.
1 𝜋𝜋
18. Să se rezolve în intervalul [−1; 1] ecuația 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎 2 + 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎 𝑥𝑥 = 3 .
𝜋𝜋 1
19. Fie 𝛼𝛼 ∈ �2 ; 𝜋𝜋� astfel încât 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝛼𝛼 = 3. Să se calculeze 𝑡𝑡𝑡𝑡 𝛼𝛼.
1
20. Știind că 𝛼𝛼 ∈ ℝ și că 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝛼𝛼 + 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝛼𝛼 = 3, să se calculeze 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 2𝛼𝛼.
𝜋𝜋 3
21. Fie 𝛼𝛼 ∈ �2 ; 𝜋𝜋� astfel încât 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝛼𝛼 = 5. Să se calculeze 𝑡𝑡𝑡𝑡 𝛼𝛼.
𝜋𝜋
22. Știind că 𝛼𝛼 ∈ �0; 2 � și că 𝑡𝑡𝑡𝑡 𝛼𝛼 + 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝛼𝛼 = 2, să se calculeze 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 2𝛼𝛼.
𝜋𝜋 �2−√2
23. Să se arate că 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 8 = 2 .
24. Să se arate că 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 6 < 0.
1 𝜋𝜋
25. Să se rezolve în intervalul [−1; 1] ecuația 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎 + 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎 𝑥𝑥 = 2 .
√2
𝜋𝜋 3 𝑥𝑥
26. Știind că 𝑥𝑥 ∈ �2 ; 𝜋𝜋� și că 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥 = 5, să se calculeze 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 2.
1 𝜋𝜋
27. Știind că 𝑥𝑥 ∈ ℝ și că 𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡 = 2, să se calculeze 𝑡𝑡𝑡𝑡 �𝑥𝑥 + 3 �.
28. Se consideră triunghiul ascuțit unghic ABC în care are loc relația 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝐵𝐵 + 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝐵𝐵 = 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝐶𝐶 +
𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝐶𝐶. Să se demonstreze ca triunghiul este isoscel.
29. Să se rezolve în mulțimea [0; 2𝜋𝜋) ecuația 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥 + cos 𝑥𝑥 = −1.
1 √3
30. Să se arate că numărul 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 �𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎 2� + 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 �𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎 2 � este natural.
31. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥 = 1 + 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 2 𝑥𝑥.
26
√6+√2
33. Să se determine numărul soluțiilor ecuație 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥 = 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 2𝑥𝑥 din intervalul [0; 2𝜋𝜋).
√6−√2
35. Să se demonstreze egalitatea 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠(𝑎𝑎 + 𝑏𝑏) ⋅ 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠(𝑎𝑎 − 𝑏𝑏) = 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠2 𝑎𝑎 − 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠2 𝑏𝑏, ∀𝑎𝑎, 𝑏𝑏 ∈ ℝ.
1
36. Fie numerele reale a și b astfel încât 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑎𝑎 + 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑏𝑏 = 1 și 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑎𝑎 + 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑏𝑏 = 2. Să se calculeze
𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐(𝑎𝑎 − 𝑏𝑏).
37. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥 + cos(−𝑥𝑥) = 1.
√6+√2
38. Să se arate că 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 1050 + 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 750 = .
2
𝜋𝜋 3
39. Fie 𝛼𝛼 ∈ �2 ; 𝜋𝜋� astfel încât 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑛𝑛 𝛼𝛼 = 5. Să se calculeze 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝛼𝛼.
40. Să se arate că 2(𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 750 − 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 150 ) = √2.
1 𝜋𝜋
41. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎 𝑥𝑥 + 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎 3 = 2 .
42. Să se verifice egalitatea 2(𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 750 + 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 150 ) = √6.
𝜋𝜋
43. Știind că 𝑥𝑥 ∈ �0; 2 � și că 𝑡𝑡𝑡𝑡 𝑥𝑥 = 3, să se calculeze 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 2𝑥𝑥.
1
44. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎 2𝑥𝑥 = − 2.
𝜋𝜋 12
45. Să se calculeze 𝑡𝑡𝑡𝑡 2𝛼𝛼, știind că 𝛼𝛼 ∈ �0; 2 � ș𝑖𝑖 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝛼𝛼 = 13.
46. Să se calculeze 𝑡𝑡𝑡𝑡(𝑎𝑎 + 𝑏𝑏), știind că 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑎𝑎 = 2 ș𝑖𝑖 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑏𝑏 = 5.
47. Să se calculeze 𝑡𝑡𝑡𝑡 2𝑥𝑥, știind că 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥 = 3.
48. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 2𝑥𝑥 + 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥 = 0.
49. Să se calculeze 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠2 𝑥𝑥, știind că 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥 = 6.
50. Fie ABC un triunghi cu 𝑡𝑡𝑡𝑡 𝐴𝐴 = 2, 𝑡𝑡𝑡𝑡 𝐵𝐵 = 3. Să se determine măsura unghiului C.
𝛼𝛼 1
51. Știind că 𝑡𝑡𝑡𝑡 2 = , să se calculeze 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝛼𝛼.
√3
52. Să se calculeze 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 2 𝑥𝑥, știind că 𝑡𝑡𝑡𝑡 𝑥𝑥 = 4.
𝜋𝜋 2𝜋𝜋 3𝜋𝜋 4𝜋𝜋
53. Să se calculeze 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 3 + 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 3 + 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 3 + 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 3 .
1
54. Să se calculeze 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 2𝛼𝛼, știind că 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝛼𝛼 = 3.
11𝜋𝜋
55. Să se calculeze 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 2
.
7𝜋𝜋
56. Să se calculeze 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 12 .
57. Să se calculeze 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 750 − 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 150 .
58. Să se calculeze 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 750 ⋅ 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 150 .
𝜋𝜋 1
59. Fie 𝛼𝛼 ∈ �2 ; 𝜋𝜋� astefl încât 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 2𝛼𝛼 = 2. Să se calculeze 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝛼𝛼.
𝜋𝜋 1
60. Fie 𝛼𝛼 ∈ �2 ; 𝜋𝜋� astefl încât 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 2𝛼𝛼 = 2. Să se calculeze 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝛼𝛼.
61. Să se rezolve în mulțimea [0; 2𝜋𝜋) ecuația 2 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥 + 1 = 0.
𝜋𝜋 3 𝛼𝛼
62. Fie 𝛼𝛼 ∈ �2 ; 𝜋𝜋� astfel încât 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝛼𝛼 = 5. Să se calculeze 𝑡𝑡𝑡𝑡 2 .
𝜋𝜋 𝜋𝜋
63. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 �2𝑥𝑥 + 2 � = 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 �𝑥𝑥 − 2 �.
𝜋𝜋 𝜋𝜋
64. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 �𝑥𝑥 − 4 � = 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 �3𝑥𝑥 + 4 �.
𝜋𝜋 𝜋𝜋
65. Să se rezolve în (0; 𝜋𝜋)ecuația 𝑡𝑡𝑡𝑡 �𝑥𝑥 + 3 � = 𝑡𝑡𝑡𝑡 �2 − 𝑥𝑥�.
66. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația 3 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥 + √3 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥 = 0.
67. Să se rezolve în mulțimea [0; 2𝜋𝜋] ecuația √3 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥 − 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥 = 1.
𝜋𝜋 3
68. Fie 𝛼𝛼 ∈ �0; 2 � astfel încât 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝛼𝛼 = 4. Să se calculeze 𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡.
27
𝜋𝜋 𝜋𝜋 𝜋𝜋
69. Fie 𝑎𝑎, 𝑏𝑏 ∈ �− 2 ; 2 �, astfel încât 𝑎𝑎 + 𝑏𝑏 = 4 . Să se arate că 𝑡𝑡𝑡𝑡 𝑎𝑎 ⋅ 𝑡𝑡𝑡𝑡 𝑏𝑏 + 𝑡𝑡𝑡𝑡 𝑎𝑎 + 𝑡𝑡𝑡𝑡 𝑏𝑏 = 1.
𝑥𝑥 1 𝜋𝜋
70. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎 3 + 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎 = 3.
√3
71. Fie 𝑥𝑥 ∈ ℝ, astfel încât 𝑡𝑡𝑡𝑡2 𝑥𝑥 = 6. Să se calculeze 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 2 𝑥𝑥.
1
72. Fie 𝑥𝑥 ∈ ℝ, astfel încât 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥 = 2 + 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥. Să se calculeze 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 2𝑥𝑥.
𝜋𝜋
73. Fie 𝑎𝑎, 𝑏𝑏 ∈ ℝ, astfel încât 𝑎𝑎 + 𝑏𝑏 = 2 . Să se arate că 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 2𝑎𝑎 + 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 2𝑏𝑏 = 2 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐(𝑎𝑎 − 𝑏𝑏).
1
74. Fie 𝑎𝑎 ∈ ℝ, astfel încât 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑎𝑎 = 4. Să se calculeze 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 3𝑎𝑎.
75. Să se arate că 𝑡𝑡𝑡𝑡 10 ⋅ 𝑡𝑡𝑡𝑡 20 ⋅ 𝑡𝑡𝑡𝑡 30⋅ … ⋅ 𝑡𝑡𝑡𝑡 890 = 1.
76. Fie 𝑎𝑎, 𝑏𝑏 ∈ ℝ, astfel încât 𝑎𝑎 − 𝑏𝑏 = 𝜋𝜋. Să se arate că are loc relația 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑎𝑎 ⋅ 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑏𝑏 ≤ 0.
3𝜋𝜋
77. Fie 𝑎𝑎, 𝑏𝑏 ∈ ℝ, astfel încât 𝑎𝑎 + 𝑏𝑏 = 2 . Să se arate că 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 2𝑎𝑎 − 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 2𝑏𝑏 = 0.
78. Să se calculeze suma 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 10 + 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 20 + ⋯ + 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 1790 .
𝜋𝜋
79. Numerele reale x și y verifică egalitatea 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎 𝑥𝑥 + 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎 𝑦𝑦 = 2 . Să se arate că 𝑥𝑥𝑥𝑥 = 1.
𝜋𝜋
80. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎 √3 + 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎 𝑥𝑥 = 2 .
3𝜋𝜋 3
81. Să se calculeze 𝑡𝑡𝑡𝑡 𝑥𝑥, știind că 𝑥𝑥 ∈ � 4 ; 𝜋𝜋� și 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 2𝑥𝑥 = − 5.
𝜋𝜋 𝜋𝜋
82. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 �𝑥𝑥 + 6 � + 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 �3 − 𝑥𝑥� = 1.
𝜋𝜋
83. Fie 𝑎𝑎, 𝑏𝑏 ∈ ℝ, astfel încât 𝑎𝑎 + 𝑏𝑏 = 3 . Să se arate că 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 2𝑎𝑎 − 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 2𝑏𝑏 − sin(𝑎𝑎 − 𝑏𝑏) = 0.
84. Să se arate că 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 400 ⋅ 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 1400 = 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 2 1300 .
3𝜋𝜋 1
85. Fie 𝛼𝛼 ∈ �𝜋𝜋; 2 � astfel încât 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝛼𝛼 = − 3. Să se calculeze 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 2𝛼𝛼.
86. Fie 𝛼𝛼 ∈ ℝ, astfel încât 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝛼𝛼 + 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝛼𝛼 = 1. Să se calculeze 𝑡𝑡𝑡𝑡 2𝛼𝛼.
𝜋𝜋 𝜋𝜋
87. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 �𝑥𝑥 + 3 � = 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 �𝑥𝑥 − 6 �.
88. Să se arate că 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥 + 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 3𝑥𝑥 + 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 5𝑥𝑥 = (1 + 2 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 2𝑥𝑥) ⋅ 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 3𝑥𝑥.
𝜋𝜋 3
89. Știind că 𝛼𝛼 ∈ �2 ; 𝜋𝜋� și că 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝛼𝛼 = 5, să se calculeze 𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡.
90. Să se determine cel mai mare element al mulțimii {𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 1 ; 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 2 ; 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 3}.
𝜋𝜋 1
91. Să se rezolve în intervalul (0; 5) ecuația 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 �2𝑥𝑥 + 6 � = − 2.
92. Să se determine 𝛼𝛼 ∈ (0; 2𝜋𝜋) astfel ca 𝑡𝑡𝑡𝑡 𝛼𝛼 = 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝛼𝛼.
2
93. Fie 𝛼𝛼 ∈ ℝ cu 𝑡𝑡𝑡𝑡 𝛼𝛼 = 5. Să se calculeze |𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑎𝑎|.
94. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 2𝑥𝑥 = 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥.
𝜋𝜋 2√2
1. Știind că 𝑥𝑥 ∈ �2 ; 𝜋𝜋� și că 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥 = , calculați 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥.
3
𝜋𝜋 𝜋𝜋 3𝜋𝜋
2. Fie mulțimea 𝐴𝐴 = �0; 6 ; 2 ; 𝜋𝜋; 2 �. Care este probabilitatea ca, alegând un element din
mulțimea A, acesta să fie soluție a ecuației 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠3 𝑥𝑥 + 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 3 𝑥𝑥 = 1.
𝜋𝜋 1
3. Rezolvați în mulțimea [0; 2𝜋𝜋) ecuația 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 �𝑥𝑥 − 6 � = 2.
𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥+4 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥
4. Determinați măsura x a unghiului ascuțit știind că 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥
= 5.
𝜋𝜋
5. Rezolvați în [0; 𝜋𝜋] ecuația 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 �2𝑥𝑥 + 2 � = 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 3𝑥𝑥.
𝜋𝜋 3 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥−2 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥
6. Determinați 𝑥𝑥 ∈ �0; 2 � știind că 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥
= 1.
28
𝜋𝜋 3 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥+𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥
7. Determinați 𝑥𝑥 ∈ �0; 2 � știind că sin 𝑥𝑥
= 4.
𝜋𝜋 𝜋𝜋
8. Arătați că 4 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 12 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 12 = 1.
𝜋𝜋
9. Se consideră numerele a și b astfel încât 𝑎𝑎 + 𝑏𝑏 = 3 . Arătați că 2 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑏𝑏 = 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑎𝑎 + √3 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑎𝑎.
10. Arătați că 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠(𝜋𝜋 − 𝑥𝑥) + 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠(𝜋𝜋 + 𝑥𝑥) = 0, pentru orice număr real x.
3𝜋𝜋 3𝜋𝜋
11. Arătați că 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 � 2 + 𝑥𝑥� − 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 � 2 − 𝑥𝑥� = 0, pentru orice număr real x.
𝜋𝜋
12. Arătați că (1 + 𝑡𝑡𝑡𝑡2 𝑥𝑥) 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 2 𝑥𝑥 − (1 + 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐2 𝑥𝑥) 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠2 𝑥𝑥 = 0, pentru orice 𝑥𝑥 ∈ �0; 2 �.
3
13. Arătați că 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠2 300 + 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 2 45° = 4.
12 𝜋𝜋 5
14. Arătați că 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥 = 13, știind că 𝑥𝑥 ∈ �0; 2 � ș𝑖𝑖 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥 = 13.
𝜋𝜋 5 12
15. Dacă 𝑥𝑥 ∈ �0; 2 � și 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥 = 13, arătați că 𝑡𝑡𝑡𝑡 𝑥𝑥 = 5
.
16. Arătați că 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠2 1500 + 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 2 60° = 1.
𝑥𝑥 𝑥𝑥 5𝑥𝑥 𝜋𝜋
1. Se consideră 𝐸𝐸(𝑥𝑥) = 𝑡𝑡𝑡𝑡 2 − 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 2 + 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥 + 2 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 3
; 𝑥𝑥 ∈ (0; 𝜋𝜋). Arătați că 𝐸𝐸 �2 � = 1.
𝜋𝜋 𝜋𝜋 𝜋𝜋 1
2. Determinați 𝑥𝑥𝑥𝑥 �0; 2 � pentru care 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 �2 − 𝑥𝑥� − 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 �2 − 𝑥𝑥� = 2.
𝜋𝜋 𝜋𝜋 𝜋𝜋
3. Determinați 𝑥𝑥𝑥𝑥 �0; 2 � pentru care 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 �2 − 𝑥𝑥� − 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 �2 − 𝑥𝑥� = sin 𝑥𝑥 − cos 𝑥𝑥.
4. Calculați 𝑆𝑆 = 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝜋𝜋 + 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 2𝜋𝜋 + 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 3𝜋𝜋 + ⋯ + 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 2020𝜋𝜋.
1
5. Știind că 𝑥𝑥 ∈ (𝜋𝜋; 2𝜋𝜋) ș𝑖𝑖 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 2𝑥𝑥 = 3, calculați 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥.
3𝜋𝜋 4
6. Determinați 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥, știind că 𝑥𝑥 ∈ � 2 ; 2𝜋𝜋� ș𝑖𝑖 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥 = 5.
7. Calculați 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 2𝑥𝑥, știind că (2 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥 + 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥)2 = 2 + 3 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠2 𝑥𝑥.
8. Determinați 𝑥𝑥𝑥𝑥(0; 𝜋𝜋), știind că 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥 − 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥 = √2.
9. Determinați 𝑥𝑥𝑥𝑥(0; 𝜋𝜋), știind că 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 2𝑥𝑥 − 3 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥 − 2 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥 + 3 = 0.
𝜋𝜋
10. Calculați 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥, știind că 𝑥𝑥𝑥𝑥 �0; 2 � și 2(𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 4 𝑥𝑥 − 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠4 𝑥𝑥) = −1.
𝜋𝜋
11. Artătați că, dacă 𝑥𝑥 ∈ �0; 2 � și 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥 + 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥 = cos 2𝑥𝑥, atunci 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥 − 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥 = −1.
𝜋𝜋 𝜋𝜋
12. Arătați că dacă 𝑥𝑥 ∈ �0; 2 � astfel încât 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥 + 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥 = √2 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥, atunci 𝑥𝑥 = 8 .
𝑡𝑡𝑡𝑡 600
13. Arătați că 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 300 ⋅𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 450 = √2.
2 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 300
14. Arătați că 2 𝑡𝑡𝑔𝑔 450 +1 = 𝑡𝑡𝑡𝑡 300 .
1
15. Arătați că 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 2 45° − 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠2 30° = 4.
1
16. Arătați că √3 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 300 + 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 300 + 2 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 900 = 2.
17. Arătați că 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 300 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 300 + 2 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 450 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 450 − 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 600 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 600 = 1.
𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 1350
18. Arătați că 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 450 = 1.
19. Arătați că 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠2 130° + 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 2 50° = 1.
𝜋𝜋 √2
20. Dacă 𝑥𝑥𝑥𝑥 �0; 2 � și 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥 = , arătați că 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠2 𝑥𝑥 − 2 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥 + 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 2 𝑥𝑥 = 0.
2
𝜋𝜋 5 12
21. Pentru 𝑥𝑥𝑥𝑥 �0; 2 � astfel încât 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥 = 13, arătați că 𝑡𝑡𝑡𝑡 𝑥𝑥 = 5
.
29
𝜋𝜋 √3
22. Calculați sin 𝑥𝑥, știind că 𝑥𝑥𝑥𝑥 �0; 2 � și 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥 = .
2
𝜋𝜋 3
23. Calculați sin 𝑥𝑥, știind că 𝑥𝑥𝑥𝑥 �0; 2 � și 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥 = 5.
12 𝜋𝜋 5
24. Arătați că 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥 = 13, știind că 𝑥𝑥𝑥𝑥 �0; 2 � și 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥 = 13.
1 1 𝜋𝜋
25. Arătați că 1+𝑡𝑡𝑡𝑡 𝑥𝑥 + 1+𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥 = 1, pentru orice 𝑥𝑥𝑥𝑥 �0; 2 �.
26. Determinați 𝑥𝑥 ∈ (0; 𝜋𝜋) pentru care 2 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠(𝜋𝜋 − 𝑥𝑥) = 1.
27. Se consideră expresia 𝐸𝐸(𝑥𝑥) = 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥 − 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠(𝜋𝜋 − 𝑥𝑥) + 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥 + 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐(𝜋𝜋 − 𝑥𝑥) + 𝑡𝑡𝑡𝑡 2𝑥𝑥, unde
𝜋𝜋 𝜋𝜋
𝑥𝑥 ∈ �0; 4 �. Arătați că 𝐸𝐸 �8 � = 1.
28. Determinați 𝑥𝑥 ∈ (0; 1) pentru care 4 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐(𝜋𝜋 − 𝑥𝑥) + 3 = 0.
29. Determinați 𝑥𝑥 ∈ (0; 𝜋𝜋), știind că 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 2𝑥𝑥 + 6 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥 − 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥 − 3 = 0.
25𝜋𝜋 23𝜋𝜋
30. Arătați că 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 6 + 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 3 = 1.
31. Arătați că 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 60𝑜𝑜 ⋅ 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 60𝑜𝑜 + 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 900 − 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 300 ⋅ 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 300 = 1.
30
Numere complexe
Noțiuni teoretice
Mulțimea numerelor complexe se notează cu ℂ și este mulțimea tuturor numerelor z de forma:

ℂ = {𝑧𝑧|𝑧𝑧 = 𝑎𝑎 + 𝑏𝑏𝑖𝑖; 𝑎𝑎, 𝑏𝑏 ∈ ℝ; 𝑖𝑖 2 = −1}.
Forma algebrică a unui număr complex
Dacă 𝑧𝑧 ∈ ℂ ⇒ 𝑧𝑧 = 𝑎𝑎 + 𝑏𝑏𝑖𝑖; 𝑎𝑎; 𝑏𝑏 ∈ ℝ; 𝑖𝑖 2 = −1

𝒛𝒛 = 𝒂𝒂 + 𝒃𝒃𝒊𝒊 𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑎𝑎; 𝑏𝑏 ∈ ℝ se numește forma algebrică a numărului complex z.
Fie z = a + bi un număr complex. Atunci:
• Se numește partea reală a lui z, numărul a si se notează: Re(z).
• Se numește partea imaginară a lui z, numărul b și se notează: Im(z).
• Dacă a=0, numărul z = bi se numește număr pur imaginar.
• Se numește modulul numărului complex z: |𝑧𝑧| = √𝑎𝑎2 + 𝑏𝑏 2 .
• Se numește conjugatul numărului complex z: 𝑧𝑧̅ = 𝑎𝑎 − 𝑏𝑏𝑖𝑖.
Obs. 𝑧𝑧 ⋅ 𝑧𝑧̅ = |𝑧𝑧|2.
Operații cu numere complexe scrise sub formă algebrică

Fie z1=a1 + b1i și z2=a2 + b2i. Atunci:
• 𝑧𝑧1 + 𝑧𝑧2 = (𝑎𝑎1 + 𝑎𝑎2 ) + (𝑏𝑏1 + 𝑏𝑏2 )𝑖𝑖
• 𝑧𝑧1 − 𝑧𝑧2 = (𝑎𝑎1 − 𝑎𝑎2 ) + (𝑏𝑏1 − 𝑏𝑏2 )𝑖𝑖
• 𝑧𝑧1 ⋅ 𝑧𝑧2 = (𝑎𝑎1 𝑎𝑎2 − 𝑏𝑏1 𝑏𝑏2 ) + (𝑎𝑎1 𝑏𝑏2 + 𝑎𝑎2 𝑏𝑏1 )𝑖𝑖
𝑧𝑧 𝑧𝑧 ⋅𝑧𝑧̅
• 𝑧𝑧1 = |𝑧𝑧1 |22
2 2
Puterile lui i
𝑖𝑖 1 = 𝑖𝑖; 𝑖𝑖 2 = −1; 𝑖𝑖 3 = −𝑖𝑖; 𝑖𝑖 4 = 1

𝑖𝑖 4𝑘𝑘+1 = 𝑖𝑖; 𝑖𝑖 4𝑘𝑘+2 = −1; 𝑖𝑖 4𝑘𝑘+3 = −𝑖𝑖; 𝑖𝑖 4𝐾𝐾+4 = 1
Obs. 𝑖𝑖 4𝑘𝑘+1 + 𝑖𝑖 4𝑘𝑘+2 + 𝑖𝑖 4𝑘𝑘+3 + 𝑖𝑖 4𝐾𝐾+4 = 0
Numere complexe conjugate – proprietăți –
• 𝑧𝑧 + 𝑧𝑧̅ 𝜖𝜖 ℝ; ∀ 𝑧𝑧 ∈ ℂ ��
z z�1
• �z1� = ��
2 z2
• 𝑧𝑧 ⋅ 𝑧𝑧�𝜖𝜖 ℝ; ∀ 𝑧𝑧 ∈ ℂ • ��
𝑧𝑧 = )𝑛𝑛
𝑛𝑛 (𝑧𝑧̅
• ��
𝑧𝑧1 + 𝑧𝑧2 = 𝑧𝑧�1 + 𝑧𝑧̅2 • 𝑧𝑧 ∈ ℝ ⇔ 𝑧𝑧̅ = 𝑧𝑧
• 𝑧𝑧1 ∙ 𝑧𝑧2 = 𝑧𝑧̅1 ⋅ 𝑧𝑧̅2
�� • z este număr complex pur
imaginar ⟨=⟩ 𝑧𝑧̅ = −𝑧𝑧
31
Modulul unui număr complex – proprietăți –
𝑧𝑧 |𝑧𝑧 |
• |z| ≥ 0; ∀ z ∈ ℂ • �𝑧𝑧1� = |𝑧𝑧1| ∀ 𝑧𝑧1 ; 𝑧𝑧2 ∈ ℂ; 𝑧𝑧2 ≠ 0
2 2
• |𝑧𝑧| = |𝑧𝑧̅| = |−𝑧𝑧| = |−𝑧𝑧̅|; ∀ z ∈ ℂ • |𝑧𝑧 𝑛𝑛 | = |𝑧𝑧|𝑛𝑛 ; ∀ z ∈ ℂ
• |𝑧𝑧1 ⋅ 𝑧𝑧2 | = |𝑧𝑧1 | ⋅ |𝑧𝑧2 |; ∀𝑧𝑧1 ; 𝑧𝑧2 ∈ ℂ • |𝑧𝑧1 + 𝑧𝑧2 | ≤ |𝑧𝑧1 | + |𝑧𝑧2 | ∀ 𝑧𝑧1 ; 𝑧𝑧2 ∈ ℂ
Forma trigonometrică a numerelor complexe
Fie z = a + bi un număr complex nenul. Notăm cu r = |𝑧𝑧| = √𝑎𝑎2 + 𝑏𝑏 2 , 𝑟𝑟 ≠ 0.

Argumentul numărului complex z este numărul 𝜑𝜑 determinat din egalitățile:
𝑎𝑎 𝑎𝑎 𝑏𝑏 0 ⋅ 𝑏𝑏
𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝜑𝜑 = = 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝜑𝜑 = =
𝑟𝑟 √𝑎𝑎2 + 𝑏𝑏 2 𝑟𝑟 √𝑎𝑎2 + 𝑏𝑏 2
Argumentul numărului complex z se notează: arg(z).
Forma trigonometrică a numărului complex z = a + bi este:

𝒛𝒛 = 𝒓𝒓(𝒄𝒄𝒄𝒄𝒄𝒄 𝜑𝜑 + 𝒊𝒊 𝒔𝒔𝒔𝒔𝒔𝒔 𝝋𝝋)
Operații cu numere complexe scrise sub formă trigonometrică
Fie 𝑧𝑧1 = 𝑟𝑟1 (𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝜑𝜑1 + 𝑖𝑖 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝜑𝜑2 ); 𝑧𝑧2 = 𝑟𝑟2 (𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝜑𝜑2 + 𝑖𝑖 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝜑𝜑𝑧𝑧 ). Atunci:
• 𝑧𝑧1 = 𝑧𝑧2 <⇒ 𝑟𝑟1 = 𝑟𝑟2 ș𝑖𝑖 𝜑𝜑1 = 𝜑𝜑2 + 2𝑘𝑘𝑘𝑘; 𝑘𝑘 ∈ ℤ
• 𝑧𝑧1 ⋅ 𝑧𝑧2 = 𝑟𝑟1 ⋅ 𝑟𝑟2 (𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐(𝜑𝜑1 + 𝜑𝜑2 ) + 𝑖𝑖 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠(𝜑𝜑1 + 𝜑𝜑2 ))
𝑧𝑧 𝑟𝑟
• 𝑧𝑧1 = 𝑟𝑟1 (𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐(𝜑𝜑1 − 𝜑𝜑2 ) + 𝑖𝑖 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠(𝜑𝜑1 − 𝜑𝜑2 ))
2 2
• 𝑧𝑧 𝑛𝑛 = 𝑟𝑟 𝑛𝑛 (𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑛𝑛𝑛𝑛 + 𝑖𝑖 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑛𝑛 𝜑𝜑)
𝑛𝑛 𝑛𝑛 𝜑𝜑+2𝑘𝑘𝑘𝑘 𝜑𝜑+2𝑘𝑘𝑘𝑘
• Rădăcina de ordin n a numărului complex z: √𝑧𝑧 = √𝑟𝑟 �𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑛𝑛 + 𝑖𝑖 ⋅ 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑛𝑛 � ,
𝑘𝑘 = {0; 1; ⋯ 𝑛𝑛}
32
Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar 2009 -
1. Să se arate că numărul (1 − 𝑖𝑖)24 este număr real.

1 1 2
2. Să se arate că numărul �1−𝑖𝑖 − 1+𝑖𝑖� este număr real.
1 1
3. Să se calculeze 1+2𝑖𝑖 + 1−2𝑖𝑖.
8+𝑖𝑖
4. Să se calculeze modulul numărului complex 7−4𝑖𝑖.
5. Să se rezolve în mulțimea numerelor complexe ecuația 𝑧𝑧 2 = −4.
1
6. Știind că 𝑧𝑧 ∈ ℂ și că 𝑧𝑧 2 + 𝑧𝑧 + 1 = 0, să se calculeze 𝑧𝑧 4 + 𝑧𝑧 4.
1 1
7. Să se calculeze 1+𝑖𝑖 + 1−𝑖𝑖.
2 2
8. Să se arate că numărul �1 + 𝑖𝑖√3� + �1 − 𝑖𝑖√3� este număr întreg.
2−𝑖𝑖
9. Să se calculeze modulul numărului complex 𝑧𝑧 = 2+𝑖𝑖.
2
10. Să se arate că numărul �1 + 𝑖𝑖√3� este număr întreg.
14. Să se calculeze 1 + 𝑖𝑖 + 𝑖𝑖 2 + ⋯ + 𝑖𝑖 10 .
1 −1+𝑖𝑖√3
15. Să se calculeze 𝑧𝑧 + 𝑧𝑧 pentru 𝑧𝑧 = 2 .
16. Să se calculeze (1 − 𝑖𝑖)(1 + 2𝑖𝑖) − 3(2 − 𝑖𝑖).
17. Fie z1 și z2 soluții complexe ale ecuației 2𝑧𝑧 2 + 𝑧𝑧 + 50 = 0. Să se calculeze |𝑧𝑧1 | + |𝑧𝑧2 |.
18. Să se calculeze modulul numărului complex 1 + 𝑖𝑖 + 𝑖𝑖 2 + ⋯ + 𝑖𝑖 6 .
19. Să se calculeze (1 + 𝑖𝑖)10 + (1 − 𝑖𝑖)10.
20. Să se calculeze modulul numărului complex 𝑧𝑧 = (3 + 4𝑖𝑖)4.
21. Să se calculeze modulul numărului complex (2 + 𝑖𝑖)3 + (2 − 𝑖𝑖)3.
−1+𝑖𝑖√3
22. Se dă numărul complex 𝑧𝑧 = 2
. Să se demnstreze că 𝑧𝑧 2 = 𝑧𝑧̅.
𝑎𝑎+2𝑖𝑖
23. Se consideră 𝑎𝑎 ∈ ℝ și numărul complex 𝑧𝑧 = 2+𝑎𝑎𝑖𝑖. Să se determine a pentru care 𝑧𝑧 ∈ ℝ.
1−𝑖𝑖
24. Să se determine partea reală a numărului complex 𝑧𝑧 = 1+𝑖𝑖.
25. Să se arate că numărul (2 + 𝑖𝑖)4 + (2 − 𝑖𝑖)4 este întreg.
6
26. Să se determine partea reală a numărului 𝑧𝑧 = �√3 + 𝑖𝑖� .
8
27. Să se arate că, dacă z este soluție a ecuației 𝑧𝑧 2 + 2𝑧𝑧 + 4 = 0, atunci 𝑧𝑧 2 − 𝑧𝑧 = 0.
28. Să se rezolve în mulțimea numerelor complexe ecuația 2𝑧𝑧̅ + 𝑧𝑧 = 3 + 4𝑖𝑖.
1+4𝑖𝑖
29. Să se determine partea reală a numărului complex 𝑧𝑧 = 4+7𝑖𝑖.
30. Să se calculeze (2 + 𝑖𝑖)(3 − 2𝑖𝑖) − (1 − 2𝑖𝑖)(2 − 𝑖𝑖).
25 25
31. Să se arate că numărul 4+3𝑖𝑖 + 4−3𝑖𝑖 este întreg.
𝑧𝑧̅ +7𝑖𝑖
32. Să se determine 𝑧𝑧 ∈ ℂ știind că 𝑧𝑧
= 6.
33. Să se calculeze (1 + 𝑖𝑖)20 .
𝜋𝜋 𝜋𝜋 100
34. Să se arate că numărul �𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 4 + 𝑖𝑖 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 4 � este număr real.
35. Să se calculeze |5 − 12𝑖𝑖| − |12 + 5𝑖𝑖|.
36. Să se rezolve în mulțimea numerelor complexe ecuația 𝑧𝑧 2 + 3𝑧𝑧 + 4 = 0.
33
37. Să se calculeze (1 − 𝑖𝑖)(1 − 𝑖𝑖 2 )(1 − 𝑖𝑖 3 ) ⋯ (1 − 𝑖𝑖 2009 ).
38. Să se verifice că numărul 1 + 𝑖𝑖 este rădăcină a ecuației z4 + 4 = 0.
39. Fie 𝑧𝑧 ∈ ℂ. Să se arate că numărul 𝑖𝑖(𝑧𝑧 − 𝑧𝑧̅) este real.
1+3𝑖𝑖 1−3𝑖𝑖
40. Să se arate că numărul 1−3𝑖𝑖 + 1+3𝑖𝑖 este număr real.
41. Fie z o rărdăcină de ordin 3 a unității diferită de 1. Să se calculeze 𝑧𝑧 2 + 𝑧𝑧 + 1.
42. Să se determine numerele complexe z care verifică relația 𝑧𝑧 + 3𝑖𝑖 = 6𝑧𝑧̅.
2𝜋𝜋 4𝜋𝜋 6𝜋𝜋 8𝜋𝜋
43. Să se arate că 1 + 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 5 + 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 5 + 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 5 + 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 5 = 0.
2
44. Să se calculeze modulul numărului complex 𝑧𝑧 = �√2 − 1 + 𝑖𝑖�√2 + 1�� .
45. Să se calculeze modulele rădăcinilor complexe ale ecuației 𝑧𝑧 2 + 2𝑧𝑧 + 4 = 0.
(1−2𝑖𝑖)(3𝑖𝑖−1) 4
46. Să se calculeze � � .
5
47. Fie 𝑧𝑧 ∈ ℂ astfel încât 𝑧𝑧 + 2𝑧𝑧̅ = 3 + 𝑖𝑖. Să se calculeze modulul numărului complex z.
1. Să se determine 𝑥𝑥,, 𝑦𝑦 ∈ ℝ știind că 𝑥𝑥(1 + 2𝑖𝑖) + 𝑦𝑦(𝑧𝑧 − 𝑖𝑖) = 4 + 3𝑖𝑖.

2. Calculați produsul de numere complexe 𝑖𝑖 ⋅ 𝑖𝑖 3 ⋅ 𝑖𝑖 5 ⋅ 𝑖𝑖 7 ⋅ 𝑖𝑖 9 ⋅ 𝑖𝑖 11 .
3. Calculați [(1 − 𝑖𝑖)(𝑖𝑖 − 1)]4 .
4. Calculați modulul numărului complex 𝑧𝑧 = 1 − 𝑖𝑖√3.
5. Calculați modulul numărului complex 𝑧𝑧 = (1 + 𝑖𝑖)2 .
6. Să se rezolve în mulțimea numerelor complexe ecuația 𝑧𝑧 2 = −9.
7. Arătați că numărul 𝑎𝑎 = 3(3 − 2𝑖𝑖) + 2(5 + 3𝑖𝑖) este real.
8. Determinați partea reală a numărului complex 1 + 2𝑖𝑖 + 3𝑖𝑖 2 .
9. Determinați numerele reale a și b, țtiind că (𝑎𝑎 + 𝑏𝑏)(𝑖𝑖 + 1) = (𝑎𝑎 − 𝑏𝑏 + 1)(𝑖𝑖 − 1), unde
i2= -1.
10. Se consideră numere complexe z1 = 2+3i și z2 = 1+2i. Arătați că 2z1-3z2 = 1.
11. Se consideră numărul complex z=2+i. Arătați că 𝑧𝑧 + 𝑧𝑧̅ + 𝑧𝑧 ⋅ 𝑧𝑧̅ = 9, unde 𝑧𝑧̅ este
conjugatul lui z.
12. Se consideră numerele complexe z1 = 2+3i și z2 = 4 - 6i. Arătați că numărul 𝑧𝑧1 𝑧𝑧2 + 2𝑧𝑧1 +
𝑧𝑧2 este real.
13. Determinați numărul complex z, știind că 2𝑧𝑧̅ − 𝑧𝑧 = 1 − 3𝑖𝑖, unde unde 𝑧𝑧̅ este conjugatul
lui z.
14. Se consideră numărul complex z = 1- 2i. Arătați că 𝑧𝑧 2 − 2𝑧𝑧 + 5 = 0.
15. Se consideră numerele complexe z1 = 3 - i și z2 = 8 – 3i. Arătați că 3𝑧𝑧1 − 𝑧𝑧2 = 1.
16. Calculați modulul numărului complex 𝑧𝑧 = (2 + 3𝑖𝑖)(2 − 3𝑖𝑖) − (9 − 3𝑖𝑖).
17. Arătați că numărul 𝑧𝑧 = �1 − 𝑖𝑖√2��1 + 𝑖𝑖√2� este număr natural, 𝑖𝑖 2 = −1.

18. Se consideră numărul complex z = 2+i. Arătați că 𝑧𝑧 2 − 4𝑧𝑧 + 5 = 0.
19. Arătați că (1 + 𝑖𝑖)2 − 2(1 + 𝑖𝑖) + 2 = 0, unde 𝑖𝑖 2 = −1.
34
1. Arătați că numărul 𝑎𝑎 = (4 + 3i)2 + (3 − 4i)2 este natural, unde i2 = −1.

2. Se consideră numărul complex 𝑧𝑧 = 3 − i ⋅ Arătați că 𝑧𝑧 2 − 6𝑧𝑧 + 10 = 0 ⋅
3. Se consideră numărul complex 𝑧𝑧 = 1 + i. Arătați că 2𝑧𝑧 − 𝑧𝑧 2 = 2.
4. Se consideră numerele complexe 𝑧𝑧1 = 3 − 3i ș𝑖𝑖 𝑧𝑧2 = 5 − 6i. Arătați că 2𝑧𝑧1 − 𝑧𝑧2 = 1.
2 2
5. Determinați partea reală a numărului complex 𝑧𝑧 = �1 + i√3� − �1 − i√3�
6. Determinați partea reală a numărului complex 𝑧𝑧 = (3 + 2i)(3 − 2i) − (4 − i).
7. Determinați numărul complex z, pentru care 𝑧𝑧 = 3𝑧𝑧̅.
4
8. Arătați că, dacă 𝑧𝑧 2 + 𝑧𝑧 + 2 = 0 , unde z este număr complex, atunci 𝑧𝑧 2 + 𝑧𝑧 2 = −3.
9. Arătați că, dacă z = 3 + i, unde z este un număr complex, atunci 𝑧𝑧 2 − 6𝑧𝑧 + 10 = 0.
10. Arătați că numărul 𝐴𝐴 = 𝑧𝑧(2 + 3i) + 𝑧𝑧̅(2 − 3i) este real, pentru orice număr complex,
unde 𝑧𝑧̅ este conjugatul lui z.
11. Arătați că numărul 𝑛𝑛 = (1 + 6i)2 + (3 − 2i)2 este întreg negativ, unde i2 = −1.
12. Se consideră numărul complex z = 1 + i. Arătați că 𝑧𝑧 2 − 𝑧𝑧 − i = −1.
13. Se consideră numărul complex z care are proprietatea 𝑧𝑧 2 = 1 − i. Arătați că 𝑧𝑧 4 + 2i =
0
14. Determinați numărul complex z, pentru care 𝑧𝑧 − 2𝑧𝑧̅ = −2 + 6i.
15. Calculați modulul numărului complex 𝑧𝑧 = (2 + 3i)(2 − 3i) − (9 − 3i).
16. Arătați că numărul 𝑎𝑎 = (4 + 3𝑖𝑖)2 + (3 − 4𝑖𝑖)2 este natural, unde 𝑖𝑖 2 = −1.
17. Se consideră numărul complex 𝑧𝑧 = 3 − 𝑖𝑖 ⋅ Arătați că 𝑧𝑧 2 − 6𝑧𝑧 + 10 = 0 ⋅
18. Se consideră numărul complex 𝑧𝑧 = 1 + 𝑖𝑖. Arătați că 2𝑧𝑧 − 𝑧𝑧 2 = 2.
19. Se consideră numerele complexe 𝑧𝑧1 = 3 − 3𝑖𝑖 ș𝑖𝑖 𝑧𝑧2 = 5 − 6𝑖𝑖. Arătați că 2𝑧𝑧1 − 𝑧𝑧2 = 1.
2 2
20. Determinați partea reală a numărului complex 𝑧𝑧 = �1 ⊢ 𝑖𝑖√3� − �1 − 𝑖𝑖√3� .
21. Determinați partea reală a numărului complex 𝑧𝑧 = (3 + 2𝑖𝑖)(3 − 2𝑖𝑖) − (4 − 𝑖𝑖).
22. Determinați numărul complex z, pentru care 𝑧𝑧 = 3𝑧𝑧̅.
4
23. Arătați că, dacă 𝑧𝑧 2 + 𝑧𝑧 + 2 = 0 , unde z este număr complex, atunci 𝑧𝑧 2 + 𝑧𝑧 2 = −3.
24. Arătați că, dacă z = 3 + i, unde z este un număr complex, atunci 𝑧𝑧 2 − 6𝑧𝑧 + 10 = 0.
25. Arătați că numărul 𝐴𝐴 = 𝑧𝑧(2 + 3𝑖𝑖) + 𝑧𝑧̅(2 − 3𝑖𝑖) este real, pentru orice număr complex,
unde 𝑧𝑧̅ este conjugatul lui z.
26. Arătați că numărul 𝑛𝑛 = (1 + 6𝑖𝑖)2 + (3 − 2𝑖𝑖)2 este întreg negativ, unde 𝑖𝑖 2 = −1.
27. Se consideră numărul complex z = 1 + i. Arătați că 𝑧𝑧 2 − 𝑧𝑧 − 𝑖𝑖 = −1.
28. Se consideră numărul complex z care are proprietatea 𝑧𝑧 2 = 1 − 𝑖𝑖. Arătați că 𝑧𝑧 4 + 2𝑖𝑖 =
0.
29. Determinați numărul complex z, pentru care 𝑧𝑧 − 2𝑧𝑧̅ = −2 + 6𝑖𝑖.
30. Calculați modulul numărului complex 𝑧𝑧 = (2 + 3𝑖𝑖)(2 − 3𝑖𝑖) − (9 − 3𝑖𝑖).
35
Ecuații iraționale. Ecuații exponențiale. Ecuații
logaritmice
Noțiuni teoretice
Ecuații iraționale
Definiție: Se numește ecuație irațională, o ecuație în care necunoscuta este sub radical. Pentru
rezolvarea unei ecuații iraționale se au în vedere următoarele etape:
2𝑛𝑛
 Stabilirea condițiilor de existență pentru radicalii de ordin par; ( �𝐸𝐸(𝑥𝑥) există ⟨=⟩𝐸𝐸(𝑥𝑥) ≥
0)
 Eliminarea radicalilor prin:
• ridicarea ambilor membrii la puteri convenabile; Atenție! Ridicarea membrilor la puteri
pare se poate efectua doar atunci când ambii membrii sunt pozitivi, așadar se impun
condiții.
• efectuarea unor substituții (notații) sau a unor amplificări cu expresii conjugate, prin care
ecuația irațională se va reduce la rezolvarea unor ecuații cunoscute (ecuații de gradul I,
II, ecuații iraționale fundamentale, etc);
 Verificarea/stabilirea soluțiilor ecuației
Tipuri de ecuații iraționale fundamentale
2𝑛𝑛
1. �𝐸𝐸(𝑥𝑥) = 𝑏𝑏, unde 𝑛𝑛 ∈ ℕ∗ ; 𝑏𝑏 ∈ ℝ, iar unde 𝐸𝐸(𝑥𝑥) este o expresie care conține necunoscuta
x.
Soluțiile ecuației se determină, astfel:
𝐸𝐸(𝑥𝑥) ≥ 0
 C.E. � ; se rozolvă sistemul și se determină domeniul de definiție al ecuației;
𝑏𝑏 ≥ 0
2𝑛𝑛
 Se ridică egalitatea la puterea 2n, iar ecuația devine: �𝐸𝐸(𝑥𝑥) = 𝑏𝑏 ⇔ 𝐸𝐸(𝑥𝑥) = 𝑏𝑏 2𝑛𝑛 .
2𝑛𝑛+1
2. �𝐸𝐸(𝑥𝑥) = 𝑏𝑏, unde 𝑛𝑛 ∈ ℕ∗ ; 𝑏𝑏 ∈ ℝ, iar unde 𝐸𝐸(𝑥𝑥) este o expresie care conține necunoscuta
x.
 Nu se impun condiții de existență (2n+1 – număr impar)
 Se ridică egalitatea la puterea 2n+1, iar ecuația devine:
2𝑛𝑛+1
�𝐸𝐸(𝑥𝑥) = 𝑏𝑏 ⇔ 𝐸𝐸(𝑥𝑥) = 𝑏𝑏 2𝑛𝑛+1
2𝑛𝑛 2𝑛𝑛
3. �𝐸𝐸(𝑥𝑥) = �𝐹𝐹(𝑥𝑥), unde 𝑛𝑛 ∈ ℕ∗ , iar unde 𝐸𝐸(𝑥𝑥), respectiv F(x) sunt expresii care conțin
necunoscuta x.
𝐸𝐸(𝑥𝑥) ≥ 0
 C.E. � ; se rozolvă sistemul și se determină domeniul de definiție al ecuației;
𝐹𝐹(𝑥𝑥) ≥ 0
2𝑛𝑛 2𝑛𝑛
 Se ridică egalitatea la puterea 2n, iar ecuația devine: �𝐸𝐸(𝑥𝑥) = �𝐹𝐹(𝑥𝑥) ⇔ 𝐸𝐸(𝑥𝑥) = 𝐹𝐹(𝑥𝑥).
36
2𝑛𝑛+1 2𝑛𝑛+1
4. �𝐸𝐸(𝑥𝑥) = �𝐹𝐹(𝑥𝑥), unde 𝑛𝑛 ∈ ℕ∗ , iar unde 𝐸𝐸(𝑥𝑥), respectiv F(x) sunt expresii care
conțin necunoscuta x.
 Nu se impun condiții de existență (2n+1 – număr impar)
 Se ridică egalitatea la puterea 2n+1, iar ecuația devine:
2𝑛𝑛+1 2𝑛𝑛+1
�𝐸𝐸(𝑥𝑥) = �𝐹𝐹(𝑥𝑥) ⇔ 𝐸𝐸(𝑥𝑥) = 𝐹𝐹(𝑥𝑥)
𝑘𝑘 𝑝𝑝
5. �𝐸𝐸(𝑥𝑥) = �𝐹𝐹(𝑥𝑥), unde k, p sunt numere naturale 𝑘𝑘, 𝑝𝑝 ≥ 2, iar unde 𝐸𝐸(𝑥𝑥), respectiv F(x)
sunt expresii care conțin necunoscuta x.
 Se determină cel mai mare divizor comun al numerelor k și p, d=(k;p);
 În cazul în care numerele k și p sunt pare se stabilesc condițiile de existență și se
determină domeniul de definiție al ecuației;
 Se ridică egalitatea la puterea d, iar ecuația devine:
𝑑𝑑 𝑑𝑑
�𝐸𝐸(𝑥𝑥)�𝑘𝑘 = �𝐹𝐹(𝑥𝑥)�𝑝𝑝
Ecuații exponențiale
Definiție: Se numește ecuație exponențială, o ecuație în care necunoscuta este la exponent. În

rezolvarea ecuațiilor exponențiale se utilizează proprietățile funcției exponențiale (injectivitate,
monotonie) și substituții prin care ecuația exponențială se va reduce la rezolvarea unor ecuații
cunoscute (ecuații de gradul I, II, ecuații exponențiale fundamentale, etc);
Tipuri de ecuații exponențiale fundamentale
1. 𝑎𝑎𝐸𝐸(𝑥𝑥) = 𝑏𝑏 𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑎𝑎; 𝑏𝑏 ∈ ℝ, 𝑎𝑎 > 0, 𝑎𝑎 ≠ 1, unde 𝐸𝐸(𝑥𝑥) este o expresie care conține necunoscuta x.
 Dacă 𝑏𝑏 > 0 ⇒ 𝐸𝐸(𝑥𝑥) = 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑎𝑎 𝑏𝑏
 Dacă 𝑏𝑏 < 0 => ecuația nu are soluții
2. 𝑎𝑎𝐸𝐸(𝑥𝑥) = 𝑎𝑎𝐹𝐹(𝑥𝑥) cu 𝑎𝑎 ∈ ℝ, 𝑎𝑎 > 0, 𝑎𝑎 ≠ 1, unde E(x), respectiv F(x) sunt expresii care conțin
necunoscuta x.
𝑎𝑎𝐸𝐸(𝑥𝑥) = 𝑎𝑎𝐹𝐹(𝑥𝑥) ⇒ 𝐸𝐸(𝑥𝑥) = 𝐹𝐹(𝑥𝑥)
3. 𝑎𝑎𝐸𝐸(𝑥𝑥) = 𝑏𝑏 𝐸𝐸(𝑥𝑥) cu 𝑎𝑎; 𝑏𝑏 ∈ ℝ, 𝑎𝑎, 𝑏𝑏 > 0, 𝑎𝑎, 𝑏𝑏 ≠ 1
Soluțiile ecuației se determină, astfel: se împarte egalitatea la 𝑏𝑏 𝐸𝐸(𝑥𝑥) (sau 𝑎𝑎𝐸𝐸(𝑥𝑥) )
𝑎𝑎 𝐸𝐸(𝑥𝑥)
𝑎𝑎𝐸𝐸(𝑥𝑥) = 𝑏𝑏 𝐸𝐸(𝑥𝑥) ⇔ �𝑏𝑏� = 1 ⇒ 𝐸𝐸(𝑥𝑥) = 0
4. 𝑚𝑚 ⋅ 𝑎𝑎𝐸𝐸(𝑥𝑥)+𝑘𝑘1 + 𝑛𝑛 ⋅ 𝑎𝑎𝐸𝐸(𝑥𝑥)+𝑘𝑘2 + 𝑝𝑝 ⋅ 𝑎𝑎𝐸𝐸(𝑥𝑥)+𝑘𝑘3 = 𝑏𝑏, 𝑘𝑘1 ; 𝑘𝑘2 ; 𝑘𝑘3 ∈ ℤ, 𝑎𝑎, 𝑏𝑏 ∈ ℝ, 𝑎𝑎, 𝑏𝑏 > 0, 𝑎𝑎, 𝑏𝑏 ≠ 1,
unde 𝐸𝐸(𝑥𝑥) este o expresie care conține necunoscuta x.
Soluțiile ecuației se determină, astfel: se utilizează metoda factorului comun, iar ecuația devine:
𝐸𝐸(𝑥𝑥) (𝑚𝑚
𝑎𝑎 ⋅ ⋅ 𝑎𝑎𝑘𝑘1 + 𝑛𝑛 ⋅ 𝑎𝑎𝑘𝑘2 + 𝑝𝑝 ⋅ 𝑎𝑎𝑘𝑘3 ) = 𝑏𝑏. După efectuarea calculelor din paranteză, ecuația devine
o ecuație de tipul 1.
5. 𝑚𝑚 ⋅ 𝑎𝑎2𝐸𝐸(𝑥𝑥) + 𝑛𝑛 ⋅ 𝑎𝑎𝐸𝐸(𝑥𝑥) + 𝑝𝑝 = 0; 𝑚𝑚, 𝑛𝑛, 𝑝𝑝 ∈ ℝ; 𝑎𝑎 ∈ ℝ, 𝑎𝑎 > 0, 𝑎𝑎 ≠ 1, unde 𝐸𝐸(𝑥𝑥) este o
expresie care conține necunoscuta x.
Soluțiile ecuației se determină, astfel: se notează 𝑎𝑎𝐸𝐸(𝑥𝑥) = 𝑡𝑡; 𝑡𝑡 > 0, iar ecuația se reduce la
rezolvarea unei ecuații de gradul al II-lea 𝑚𝑚 ⋅ 𝑡𝑡 2 + 𝑛𝑛 ⋅ 𝑡𝑡 + 𝑝𝑝 = 0.
37
Ecuații logaritmice
Definiție: Se numește ecuație logaritmică, o ecuație care conție necunoscuta la baza logaritmului,
sau în argumentul acestuia. Pentru rezolvarea unei ecuații logaritmice, se au în vedere următoarele
etape:
𝐸𝐸(𝑥𝑥) > 0
 Stabilirea condițiilor de existență a logaritmilor: log 𝐹𝐹(𝑥𝑥) 𝐸𝐸(𝑥𝑥) există ⟺ �𝐹𝐹(𝑥𝑥) ≠ 1
𝐹𝐹(𝑥𝑥) > 0
 Se utilizează proprietățile funcției logaritmice (injectivitate, monotonie) precum și
proprietățile logaritmilor;
 Se utilizează substituții prin care ecuația logaritmică se va reduce la rezolvarea unor ecuații
cunoscute (ecuații de gradul I, II, ecuații logaritmice fundamentale, etc);
Tipuri de ecuații logaritmice fundamentale
1. log 𝑎𝑎 𝐸𝐸(𝑥𝑥) = 𝑏𝑏, unde 𝑎𝑎 ∈ ℝ; 𝑎𝑎 > 0; 𝑎𝑎 ≠ 1; 𝑏𝑏 ∈ ℝ, 𝐸𝐸(𝑥𝑥) este o expresie care conține
necunoscuta x.
Soluțiile ecuație se determină, astfel:
 C.E. 𝐸𝐸(𝑥𝑥) > 0, se rezolvă inecuația și se determină domeniul de definiție al ecuației;
 log 𝑎𝑎 𝐸𝐸(𝑥𝑥) = 𝑏𝑏 ⟺ 𝐸𝐸(𝑥𝑥) = 𝑎𝑎𝑏𝑏
2. log 𝐸𝐸(𝑥𝑥) 𝑎𝑎 = 𝑏𝑏, unde 𝑎𝑎 ∈ ℝ; 𝑎𝑎 > 0; 𝑏𝑏 ∈ ℝ, 𝐸𝐸(𝑥𝑥) este o expresie care conține necunoscuta x.
 C.E.� , se rezolvă sistemul și se determină domeniul de definiție al ecuației;
𝐸𝐸(𝑥𝑥) ≠ 1
𝑏𝑏
 log 𝐸𝐸(𝑥𝑥) 𝑎𝑎 = 𝑏𝑏 ⟺ 𝑎𝑎 = �𝐸𝐸(𝑥𝑥)� .
3. log 𝑎𝑎 𝐸𝐸(𝑥𝑥) = log 𝑎𝑎 𝐹𝐹(𝑥𝑥) unde 𝑎𝑎 ∈ ℝ; 𝑎𝑎 > 0; 𝑎𝑎 ≠ 1, iar 𝐸𝐸(𝑥𝑥), respectiv F(x) sunt expresii
care conțin necunoscuta x.
 C.E. � , se rezolvă sistemul și se determină domeniul de definiție al ecuației;
 log 𝑎𝑎 𝐸𝐸(𝑥𝑥) = log 𝑎𝑎 𝐹𝐹(𝑥𝑥) ⟺ 𝐸𝐸(𝑥𝑥) = 𝐹𝐹(𝑥𝑥).
4. 𝑚𝑚 ∙ 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑎𝑎 𝐸𝐸(𝑥𝑥) + 𝑛𝑛 ∙ 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑎𝑎 𝐹𝐹(𝑥𝑥) = 𝑏𝑏, unde 𝑎𝑎, 𝑚𝑚, 𝑛𝑛 ∈ ℝ; 𝑎𝑎 > 0; 𝑎𝑎 ≠ 1, 𝑏𝑏 ∈ ℝ, iar 𝐸𝐸(𝑥𝑥),
respectiv F(x) sunt expresii care conțin necunoscuta x.
 𝑚𝑚 ∙ 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑎𝑎 𝐸𝐸(𝑥𝑥) + 𝑛𝑛 ∙ 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑎𝑎 𝐹𝐹(𝑥𝑥) = 𝑏𝑏 ⟺ 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑎𝑎 (𝐸𝐸(𝑥𝑥)𝑚𝑚 ∙ 𝐹𝐹(𝑥𝑥)𝑛𝑛 ) = 𝑏𝑏, ecuație se reduce
astfel, la o ecuație de tip 1.
5. 𝑚𝑚 ∙ 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑎𝑎 𝐸𝐸(𝑥𝑥) − 𝑛𝑛 ∙ 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑎𝑎 𝐹𝐹(𝑥𝑥) = 𝑏𝑏, unde 𝑎𝑎, 𝑚𝑚, 𝑛𝑛 ∈ ℝ; 𝑎𝑎 > 0; 𝑎𝑎 ≠ 1, 𝑏𝑏 ∈ ℝ, iar 𝐸𝐸(𝑥𝑥),
respectiv F(x) sunt expresii care conțin necunoscuta x.
𝐸𝐸(𝑥𝑥)𝑚𝑚
 𝑚𝑚 ∙ 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑎𝑎 𝐸𝐸(𝑥𝑥) − 𝑛𝑛 ∙ 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑎𝑎 𝐹𝐹(𝑥𝑥) = 𝑏𝑏 ⟺ 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑎𝑎 � 𝐹𝐹(𝑥𝑥)𝑛𝑛 � = 𝑏𝑏, ecuație se reduce astfel, la o
ecuație de tip 1.
6. 𝑚𝑚 ⋅ 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑎𝑎2 𝐸𝐸(𝑥𝑥) + 𝑛𝑛 ⋅ 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑎𝑎 𝐸𝐸(𝑥𝑥) + 𝑝𝑝 = 0, unde 𝑎𝑎, 𝑚𝑚, 𝑛𝑛, 𝑝𝑝 ∈ ℝ; 𝑎𝑎 > 0; 𝑎𝑎 ≠ 1, iar 𝐸𝐸(𝑥𝑥), este
o expresie care conține necunoscuta x.
 C.E. 𝐸𝐸(𝑥𝑥) > 0, se rezolvă inecuația și se determină domeniul de definiție al ecuației;
Se notează 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑎𝑎 𝐸𝐸(𝑥𝑥) = 𝑡𝑡, iar ecuația se reduce la rezolvarea unei ecuații de gradul al II-lea
𝑚𝑚 ⋅ 𝑡𝑡 2 + 𝑛𝑛 ⋅ 𝑡𝑡 + 𝑝𝑝 = 0.
38
– selecție variante elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Centrul Naţional pentru Curriculum şi
Evaluare în Învăţământul Preuniversitar 2009 -
1. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: 𝑙𝑙𝑙𝑙(𝑥𝑥 − 1) + 𝑙𝑙𝑙𝑙(6𝑥𝑥 − 5) = 2.

2. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: 9𝑥𝑥 − 10 ⋅ 3𝑥𝑥+1 + 1 = 0.
3
3. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: √7𝑥𝑥 + 1 − 𝑥𝑥 = 1.
4. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙2 (2−𝑥𝑥+1 + 1) = 𝑥𝑥.
5. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: 𝑙𝑙𝑙𝑙(𝑥𝑥 + 1) − 𝑙𝑙𝑙𝑙 9 = 1 − 𝑙𝑙𝑙𝑙 𝑥𝑥.
6. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: 𝑥𝑥 = 6�√𝑥𝑥 − 2 − 1�.
3 3
7. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: √8 − 𝑥𝑥 = √9 − 4𝑥𝑥.
8. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: √−2𝑥𝑥 + 1 = 3.
9. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: �𝑥𝑥 + 8 − 6 ⋅ √𝑥𝑥 − 1 = 1.
10. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: 𝑙𝑙𝑙𝑙(𝑥𝑥 + 9) + 𝑙𝑙𝑙𝑙(7𝑥𝑥 + 3) = 1 + 𝑙𝑙𝑙𝑙(𝑥𝑥 2 + 9).
11
11. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙2 𝑥𝑥 + 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙4 𝑥𝑥 + 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙8 𝑥𝑥 = 6
.
2𝑥𝑥 𝑥𝑥+1
12. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: 2 − 3 ⋅ 2 + 8 = 0.
𝑥𝑥 𝑥𝑥
13. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: 3 + 9 = 2.
14. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: 𝑙𝑙𝑙𝑙2 𝑥𝑥 + 5 𝑙𝑙𝑙𝑙 𝑥𝑥 − 6 = 0.
15. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: √2𝑥𝑥 − 1 = 3.
16. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: 𝑥𝑥 = √2 − 𝑥𝑥.
17. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙3 (𝑥𝑥 + 1) + 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙3 (𝑥𝑥 + 3) = 1.
18. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: 22𝑥𝑥+1 + 2𝑥𝑥+2 = 160.
19. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: 16𝑥𝑥 + 3 ⋅ 4𝑥𝑥 = 4.
20. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: 3 ⋅ 4𝑥𝑥 − 6𝑥𝑥 = 2 ⋅ 9𝑥𝑥 .
21. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: √2𝑥𝑥 − 1 = 𝑥𝑥.
22. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: 3𝑥𝑥 + 1 = −3𝑥𝑥 + 8.
23. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: 4𝑥𝑥 − 2𝑥𝑥 = 12.
24. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: 2 ⋅ 3𝑥𝑥 + 31−𝑥𝑥 = 7.
25. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: 𝑙𝑙𝑙𝑙2 𝑥𝑥 + 𝑙𝑙𝑙𝑙 𝑥𝑥 = 6.
26. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: 2𝑥𝑥 + √16 + 𝑥𝑥 2 = 11.
27. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: 2𝑥𝑥 + 2𝑥𝑥+1 + 2𝑥𝑥−1 = 56.
28. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: √𝑥𝑥 − 1 + √2 − 𝑥𝑥 = 1.
.3
29. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: √𝑥𝑥 − 1 + 1 = 𝑥𝑥.
30. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: √𝑥𝑥 + 8 − √𝑥𝑥 = 2.
3
31. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: √2 − 𝑥𝑥 + 𝑥𝑥 = 2.
32. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: 4𝑥𝑥 − 5 ⋅ 2𝑥𝑥+1 + 16 = 0.
33. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: 1 + 5𝑥𝑥 − 2 ⋅ 25𝑥𝑥 = 0.
34. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙22 𝑥𝑥 + 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙2 (4𝑥𝑥) = 4.
39
35. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: 3𝑥𝑥+1 + 31−𝑥𝑥 = 10.
1 5
36. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙3 𝑥𝑥 + 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙 = 2.
3 𝑥𝑥
5
37. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙5 𝑥𝑥 + 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑥𝑥 5 = 2.
38. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: 2𝑥𝑥 + 4𝑥𝑥 = 20.
3
39. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: √2 − 𝑥𝑥 + √𝑥𝑥 − 2 = 0.
40. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙2 �√𝑥𝑥 2 + 𝑥𝑥 − 2� = 1.
41. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: 4𝑥𝑥 − 2𝑥𝑥 = 56.
3
42. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: √1 − 𝑥𝑥 = 1 + 𝑥𝑥.
43. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: √𝑥𝑥 + 1 = 5 − 𝑥𝑥.
44. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: 𝑙𝑙𝑙𝑙 𝑥𝑥 + 𝑙𝑙𝑙𝑙(9 − 2𝑥𝑥) = 1.
𝑥𝑥+1
45. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: 2𝑥𝑥 + 4 2 = 12.
46. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: 5𝑥𝑥 + 5−𝑥𝑥 = 2.
47. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑥𝑥 2 + 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙√𝑥𝑥 2 = 9.
4
48. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: 3𝑥𝑥 + 9𝑥𝑥 = 9.
6 3
49. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: √𝑥𝑥 2 − 2𝑥𝑥 + 1 = √3 − 𝑥𝑥.
1. Rezolvați în mulțimea numerelor reale, ecuația: 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙3(𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙4 (𝑥𝑥 2 − 17)) = 1.

2. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: √𝑥𝑥 2 − 2𝑥𝑥 + 1 = 𝑥𝑥 + 1. 2010
3
3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale, ecuația: √42𝑥𝑥 = 8. Bac 2010
√𝑥𝑥+4 √𝑥𝑥−4 11
4. Rezolvați: +2⋅ = .
√𝑥𝑥−4 √𝑥𝑥+4 3
√𝑥𝑥−4 √𝑥𝑥+4 11
5. Rezolvați: +2⋅ = .
√𝑥𝑥+4 √𝑥𝑥−4 3
6. Să se determine soluțiile reale ale ecuației 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙2 (𝑥𝑥 2 + 𝑥𝑥 + 2) = 2.
1
7. Rezolvați în mulțimea numerelor întregi, ecuația: 2𝑥𝑥+3 = 4. Bac 2011
8. Să se determine soluțiile reale ale ecuației 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙3 (𝑥𝑥 + 2) − 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙3(𝑥𝑥 − 4) = 1.
2 1
9. Rezolvați în mulțimea numerelor reale, ecuația: 31−𝑥𝑥 = 27. Bac 2011
10. Rezolvați în mulțimea numerelor reale, ecuația: 7𝑥𝑥 + 7𝑥𝑥+1 = 392. Bac 2011
3
11. Rezolvați: √1 + 7𝑥𝑥 = 1 + 𝑥𝑥. Model 2012
12. Rezolvați în mulțimea numerelor reale, ecuația: 4 𝑙𝑙𝑙𝑙2 𝑥𝑥 = 𝑙𝑙𝑙𝑙 1000 𝑥𝑥.
13. Rezolvați în mulțimea numerelor reale, ecuația: 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙2(2 − 𝑥𝑥 2 ) = 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙2 𝑥𝑥.
14. Rezolvați în mulțimea numerelor reale, ecuația: 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙2(2𝑥𝑥) = 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙2 (1 + 𝑥𝑥).
15. Rezolvați în mulțimea numerelor reale, ecuația: 3𝑥𝑥 + 3𝑥𝑥+1 = 4.
16. Rezolvați în mulțimea numerelor reale, ecuația: 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙3 𝑥𝑥 = 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙3(4 − 𝑥𝑥).
2
17. Rezolvați în mulțimea numerelor reale, ecuația: 26−𝑥𝑥 = 2𝑥𝑥 .
18. Rezolvați în mulțimea numerelor reale, ecuația: 3𝑥𝑥+2 = 91−𝑥𝑥 .
19. Rezolvați în mulțimea numerelor reale, ecuația: 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙3(𝑥𝑥 2 − 4) = 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙3 (6𝑥𝑥 − 12).
20. Rezolvați în mulțimea numerelor reale, ecuația: (3𝑥𝑥 − 1)(3𝑥𝑥 − 3) = 0.
40
21. Rezolvați în mulțimea numerelor reale, ecuația: √𝑥𝑥 2 + 𝑥𝑥 + 1 = 1.
22. Rezolvați în mulțimea numerelor reale, ecuația: 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙2(2𝑥𝑥 + 1) = 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙2 5.
23. Rezolvați în mulțimea numerelor reale, ecuația: 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙2(𝑥𝑥 2 − 4𝑥𝑥 + 4) = 0.
2
24. Rezolvați în mulțimea numerelor reale, ecuația: 5𝑥𝑥 −5𝑥𝑥 = 53−3𝑥𝑥 .
25. Rezolvați în mulțimea numerelor reale, ecuația: √𝑥𝑥 + 3 = 4.
26. Rezolvați în mulțimea numerelor reale, ecuația: 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙3(𝑥𝑥 2 − 6𝑥𝑥 + 6) = 𝑙𝑙𝑜𝑜𝑜𝑜3 1.
2
27. Rezolvați în mulțimea numerelor reale, ecuația: 3𝑥𝑥 −3𝑥𝑥 = 3𝑥𝑥−4 .
28. Rezolvați în mulțimea numerelor reale, ecuația: √𝑥𝑥 + 1 = 5.
1. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: l𝑜𝑜𝑜𝑜4 (𝑥𝑥 2 + 4𝑥𝑥 + 5) = 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙4 (2𝑥𝑥 + 4)
2. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: l𝑜𝑜𝑜𝑜7 (7𝑥𝑥) + 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑥𝑥 7 = 3
3. Rezolvați în muțimea numerelor reale ecuația: l𝑜𝑜𝑜𝑜5 �√𝑥𝑥 + 1� + 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙5 �√𝑥𝑥 − 1� = 2
4. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: √𝑥𝑥 + 2 = √8 − 𝑥𝑥
5. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: 2 ∙ 3𝑥𝑥 − 3𝑥𝑥+1 + 27 = 0
1
6. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: l𝑜𝑜𝑜𝑜2 𝑥𝑥 + 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙 𝑥𝑥 = 2
2
𝑥𝑥−2 1 7−2𝑥𝑥
7. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: 4 = �4�
8. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: 16𝑥𝑥 + 2 ∙ 4𝑥𝑥 − 8 = 0
9. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: 3𝑥𝑥 + 3𝑥𝑥−2 + 3𝑥𝑥+2 = 91
3
10. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: √26𝑥𝑥 = 16
11. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: 81𝑥𝑥 = 3
12. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: lg(5𝑥𝑥 − 1) = 𝑙𝑙𝑙𝑙2 + 𝑙𝑙𝑙𝑙7
13. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: √𝑥𝑥 2 + 2 = 3√3
14. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: √𝑥𝑥 2 − 9 = 𝑥𝑥 − 3
15. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: √𝑥𝑥 + 4 = 5
16. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: 72𝑥𝑥+1 = 74−𝑥𝑥
17. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: √3𝑥𝑥 − 4 = √𝑥𝑥 + 20
18. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: √4𝑥𝑥 − 3 = √2𝑥𝑥 + 1
19. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: √𝑥𝑥 − 1 = √𝑥𝑥 2 − 2𝑥𝑥 − 1
20. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: 4𝑥𝑥 + 41−𝑥𝑥 = 4
𝑥𝑥 2 −1
21. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: = √𝑥𝑥 + 1
√𝑥𝑥−1
1
22. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: 3 + 32−𝑥𝑥 = 1 + √3
𝑥𝑥
23. Rezolvați în muțimea numerelor reale ecuația: l𝑜𝑜𝑜𝑜3 (−𝑥𝑥) = 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙3 (𝑥𝑥 2 − 2𝑥𝑥 − 2)
3 3
24. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: √1 + 𝑥𝑥 + √1 − 𝑥𝑥 = 2
25. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: 3𝑥𝑥+1 − 3𝑥𝑥 = 2𝑥𝑥+2 − 2𝑥𝑥+1
26. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: √2𝑥𝑥 + 3 = 𝑥𝑥 + 1
27. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: l𝑜𝑜𝑜𝑜2 (2𝑥𝑥 2 + 𝑥𝑥 + 1) − 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙2 (𝑥𝑥 2 − 𝑥𝑥 + 2) = 1
𝑥𝑥−1
28. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: lg(𝑥𝑥 2 + 𝑥𝑥 − 2) = 1 + 𝑙𝑙𝑙𝑙 2
29. Rezolvați în muțimea numerelor reale ecuația: l𝑜𝑜𝑜𝑜5 (2𝑥𝑥 + 1) = 2
30. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: √3𝑥𝑥 + 1 = 3𝑥𝑥 + 1
41
31. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: √14 − 𝑥𝑥 = √3𝑥𝑥 + 6
32. Rezolvați în muțimea numerelor reale ecuația: l𝑜𝑜𝑜𝑜5 (𝑥𝑥 + 1) = 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙5 (11 − 𝑥𝑥)
33. Rezolvați în muțimea numerelor reale ecuația: l𝑜𝑜𝑜𝑜2 (2𝑥𝑥 + 4) = 4
3
34. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: √𝑥𝑥 + 2 − 2 = 0
35. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: 1 + √𝑥𝑥 − 2 = 3
36. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: √3𝑥𝑥 − 2 = 5
37. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: √5𝑥𝑥 + 1 = 6
38. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: 33𝑥𝑥+1 = 34
39. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: √2𝑥𝑥 + 1 = 5
40. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: √4𝑥𝑥 − 3 = 5
41. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: √𝑥𝑥 + 3 = 𝑥𝑥 − 3
42. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: l𝑜𝑜𝑜𝑜3 (2𝑥𝑥 2 − 2) = 2𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙3 (𝑥𝑥 + 1)
43. Rezolvați în muțimea numerelor reale ecuația: l𝑜𝑜𝑜𝑜5 (25𝑥𝑥) + 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑥𝑥 5 = 4
44. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: l𝑜𝑜𝑜𝑜5 (𝑥𝑥 + 2) + 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙5 (2𝑥𝑥 − 1) = 2
45. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: 2l𝑜𝑜𝑜𝑜5 (𝑥𝑥 − 1) = 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙5 (3𝑥𝑥 + 1)
46. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: 22𝑥𝑥 − √2 ∙ 2𝑥𝑥 = 2𝑥𝑥+1 − 2√2
47. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: 𝑥𝑥 + √𝑥𝑥 − 5 = 7
48. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: 2 ∙ 9𝑥𝑥 − 32𝑥𝑥 − 3 = 0
49. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: 23−𝑥𝑥 − 22−𝑥𝑥 + 25−𝑥𝑥 = 9
1
50. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: 4𝑥𝑥−5 = 16
51. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: l𝑜𝑜𝑜𝑜2 (𝑥𝑥 2 − 4𝑥𝑥 + 12) = 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙3 27
52. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: l𝑜𝑜𝑜𝑜7 (3𝑥𝑥 − 2) = 1
53. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația: √9 − 𝑥𝑥 = 𝑥𝑥 − 3
54. Rezolvați în muțimea numerelor reale ecuația: 106−2𝑥𝑥 = 1002
42
Permutări. Aranjamente. Combinări. Binomul lui
Newton
Noțiuni teoretice
Fie A o mulţime nevidă cu n elemente.

Definiție: Mulţimea finită A se numeşte mulţime ordonată, dacă elementele sale sunt aşezate
într-o ordine bine determinată.
Definiție: Fie A o mulțime finită. Se numește permutare, orice mulțime ordonată formată cu
toate elementele mulțimii A. Numărul permutărilor unei mulțimi cu n elemente este P n = n!,
unde n!=𝟏𝟏 ⋅ 𝟐𝟐 ⋅ 𝟑𝟑 ⋅ … ⋅ 𝒏𝒏, n ≥ 1.
Formule uzuale:
 0! = 1
 𝑃𝑃𝑛𝑛 = 𝑛𝑛 ⋅ 𝑃𝑃𝑛𝑛−1 ⇔ 𝑛𝑛! = 𝑛𝑛 ⋅ (𝑛𝑛 − 1)!, ∀𝑛𝑛 ∈ ℕ∗ ;
𝑃𝑃𝑛𝑛+1 (𝑛𝑛+1)!
 𝑃𝑃𝑛𝑛 = 𝑛𝑛+1 ⇔ 𝑛𝑛! = 𝑛𝑛+1 , ∀𝑛𝑛 ∈ ℕ;
 𝑛𝑛 ⋅ 𝑛𝑛! = (𝑛𝑛 + 1 − 1) ⋅ 𝑛𝑛! = (𝑛𝑛 + 1) ⋅ 𝑛𝑛! − 1 ⋅ 𝑛𝑛! = (𝑛𝑛 + 1)! − 𝑛𝑛!, ∀𝑛𝑛 ∈ ℕ;
𝑛𝑛 𝑛𝑛+1−1 𝑛𝑛+1 1 1 1
 (𝑛𝑛+1)!
= (𝑛𝑛+1)! = (𝑛𝑛+1)! − (𝑛𝑛+1)! = 𝑛𝑛! − (𝑛𝑛+1)!, ∀𝑛𝑛 ∈ ℕ.
Definiție: Fie A o mulțime finită cu n elemente, 𝑛𝑛 ∈ ℕ∗ , atunci orice submulțime ordonată care
conține k elemente din cele n ale mulțimii A se numește aranjament de n elemente luate câte k,
𝒏𝒏!
0≤k≤n. Numărul aranjamentelor de n elemente luate câte k, 0 ≤ k ≤ n, este A kn , unde 𝑨𝑨𝒌𝒌𝒏𝒏 = (𝒏𝒏−𝒌𝒌)!
sau 𝑨𝑨𝒌𝒌𝒏𝒏 = 𝒏𝒏(𝒏𝒏 − 𝟏𝟏)(𝒏𝒏 − 𝟐𝟐) ⋯ (𝒏𝒏 − 𝒌𝒌 + 𝟏𝟏).
Formule uzuale:
 𝐴𝐴0𝑛𝑛 = 1; 𝐴𝐴1𝑛𝑛 = 𝑛𝑛; 𝐴𝐴2𝑛𝑛 = 𝑛𝑛(𝑛𝑛 − 1); 𝐴𝐴𝑛𝑛𝑛𝑛 = 𝑛𝑛!;
 𝐴𝐴𝑘𝑘𝑛𝑛 = (𝑛𝑛 − 𝑘𝑘 + 1) ⋅ 𝐴𝐴𝑘𝑘−1𝑛𝑛 ; ∀𝑘𝑘 ∈ ℕ; 0 ≤ 𝑘𝑘 ≤ 𝑛𝑛 ;
 𝐴𝐴𝑘𝑘𝑛𝑛 ⋅ 𝑃𝑃𝑛𝑛−𝑘𝑘 = 𝑃𝑃𝑛𝑛 ; ∀𝑘𝑘 ∈ ℕ; 0 ≤ 𝑘𝑘 ≤ 𝑛𝑛
 𝐴𝐴𝑘𝑘𝑛𝑛 = 𝑛𝑛 ⋅ 𝐴𝐴𝑘𝑘−1
𝑛𝑛−1 , ∀𝑘𝑘 ∈ ℕ; 0 ≤ 𝑘𝑘 ≤ 𝑛𝑛 .
Definiție: Fie A o mulțime finită cu n elemente, 𝑛𝑛 ∈ ℕ∗ , atunci orice submulțime care conține k
elemente din cele n ale mulțimii A se numește combinare de n elemente luate câte k, 0≤k≤n.
𝑨𝑨𝒌𝒌 𝒏𝒏!
Numărul combinărilor de n elemente luate câte k, 0 ≤ k ≤ n, este 𝑪𝑪𝒌𝒌𝒏𝒏 , unde 𝑪𝑪𝒌𝒌𝒏𝒏 = 𝑷𝑷𝒏𝒏 = 𝒌𝒌!(𝒏𝒏−𝒌𝒌)!.
𝒌𝒌
Observație: Numărul total de submulțimi ale unei mulțimi cu n elemente este egal cu 2𝑛𝑛 .
⟨=⟩𝐶𝐶𝑛𝑛0 + 𝐶𝐶𝑛𝑛1 + 𝐶𝐶𝑛𝑛2 + ⋯ + 𝐶𝐶𝑛𝑛𝑛𝑛 = 2𝑛𝑛
⟨=⟩𝐶𝐶𝑛𝑛0 + 𝐶𝐶𝑛𝑛2 + 𝐶𝐶𝑛𝑛4 + ⋯ = 𝐶𝐶𝑛𝑛1 + 𝐶𝐶𝑛𝑛3 + 𝐶𝐶𝑛𝑛5 + ⋯ = 2𝑛𝑛−1.
Formule uzuale:
𝑛𝑛(𝑛𝑛−1)
 𝐶𝐶𝑛𝑛0 = 1; 𝐶𝐶𝑛𝑛1 = 𝑛𝑛; 𝐶𝐶𝑛𝑛2 = ; 𝐶𝐶𝑛𝑛𝑛𝑛 = 1;
2
𝐴𝐴𝑘𝑘 𝑛𝑛(𝑛𝑛−1)(𝑛𝑛−2)⋯(𝑛𝑛−𝑘𝑘+1)
 𝐶𝐶𝑛𝑛𝑘𝑘 𝑛𝑛
= 𝑃𝑃 = ;
𝑘𝑘 1⋅2⋅3⋯𝑘𝑘
43
𝑛𝑛−𝑘𝑘+1
 𝐶𝐶𝑛𝑛𝑘𝑘 = 𝑘𝑘
⋅ 𝐶𝐶𝑛𝑛𝑘𝑘−1 ;
𝑛𝑛
𝑘𝑘−1
 𝐶𝐶𝑛𝑛𝑘𝑘 = 𝑘𝑘 ⋅ 𝐶𝐶𝑛𝑛−1 ;
 C nk = C nn − k ;
𝑘𝑘 𝑘𝑘−1
 𝐶𝐶𝑛𝑛𝑘𝑘 = 𝐶𝐶𝑛𝑛−1 + 𝐶𝐶𝑛𝑛−1 .
Observație: Diferența dintre aranjamente și combinări. Aranjamente → submulțimi ordonate

(contează ordinea), Combinări → submulțimi (nu contează ordinea).
Formule uzuale:
Fie 𝑓𝑓: 𝐴𝐴 → 𝐵𝐵 și card (A)=k, card (B) = n. Atunci :
 Numărul total de funcții este 𝑛𝑛𝑘𝑘 ;
 Numărul total de funcții injective este 𝐴𝐴𝑘𝑘𝑛𝑛 ;
 Numărul total de funcții strict monotone este 2 ⋅ 𝐶𝐶𝑛𝑛𝑘𝑘 ;
 Numărul total de funcții surjective :
𝑛𝑛𝑘𝑘 − 𝐶𝐶𝑛𝑛1 ⋅ (𝑛𝑛 − 1)𝑘𝑘 + 𝐶𝐶𝑛𝑛2 ⋅ (𝑛𝑛 − 2)𝑘𝑘 − 𝐶𝐶𝑛𝑛3 ⋅ (𝑛𝑛 − 3)𝑘𝑘 + ⋯ + (−1)𝑛𝑛−1 ⋅ 𝐶𝐶𝑛𝑛𝑛𝑛−1
 Numărul total de funcții bijective este 𝑃𝑃𝑘𝑘 ; (𝑛𝑛 = 𝑘𝑘).
Binomul lui Newton Pentru orice număr natural n, cu 𝑛𝑛 ≥ 1, are loc următoarea egalitate:
𝑛𝑛
(𝑎𝑎 + 𝑏𝑏)𝑛𝑛 = 𝐶𝐶𝑛𝑛0 ⋅ 𝑎𝑎𝑛𝑛 + 𝐶𝐶𝑛𝑛1 ⋅ 𝑎𝑎𝑛𝑛−1 ⋅ 𝑏𝑏 + 𝐶𝐶𝑛𝑛2 ⋅ 𝑎𝑎𝑛𝑛−2 ⋅ 𝑏𝑏 2 + ⋯ + 𝐶𝐶𝑛𝑛𝑛𝑛 𝑏𝑏 𝑛𝑛 = �𝑘𝑘=0 𝐶𝐶𝑛𝑛𝑘𝑘 ⋅ 𝑎𝑎𝑛𝑛−𝑘𝑘 ⋅ 𝑏𝑏 𝑘𝑘
𝑛𝑛
(𝑎𝑎 − 𝑏𝑏)𝑛𝑛 = 𝐶𝐶𝑛𝑛0 ⋅ 𝑎𝑎𝑛𝑛 − 𝐶𝐶𝑛𝑛1 ⋅ 𝑎𝑎𝑛𝑛−1 ⋅ 𝑏𝑏 + 𝐶𝐶𝑛𝑛2 ⋅ 𝑎𝑎𝑛𝑛−2 ⋅ 𝑏𝑏 2 − ⋯ + (−1)𝑛𝑛 𝐶𝐶𝑛𝑛𝑛𝑛 𝑏𝑏 𝑛𝑛 = �𝑘𝑘=0(−1)𝑘𝑘 𝐶𝐶𝑛𝑛𝑘𝑘 ⋅
𝑎𝑎𝑛𝑛−𝑘𝑘 ⋅ 𝑏𝑏 𝑘𝑘
Numerele 𝐶𝐶𝑛𝑛0 ; 𝐶𝐶𝑛𝑛1 ; 𝐶𝐶𝑛𝑛2 ; ⋯ 𝐶𝐶𝑛𝑛𝑛𝑛 se numesc coeficienți binominali.
Temenul general al dezvoltării (𝑎𝑎 + 𝑏𝑏)𝑛𝑛 se notează cu 𝑇𝑇𝑘𝑘+1, iar 𝑇𝑇𝑘𝑘+1 = 𝐶𝐶𝑛𝑛𝑘𝑘 ⋅ 𝑎𝑎𝑛𝑛−𝑘𝑘 ⋅ 𝑏𝑏 𝑘𝑘 , iar în
cazul dezvoltării (𝑎𝑎 − 𝑏𝑏)𝑛𝑛 , termenul general este : 𝑇𝑇𝑘𝑘+1 = (−1)𝑘𝑘 ⋅ 𝑎𝑎𝑛𝑛−𝑘𝑘 ⋅ 𝑏𝑏 𝑘𝑘 .
Proprietăți:
 Dezvoltarea (𝒂𝒂 ± 𝒃𝒃)𝒏𝒏 conține n+1 termeni ;

 Temenul general al dezvoltării, notat este termenul de rang k+1 din dezvoltare.
 Coeficienții echidistanți din dezvoltare sunt egali: 𝐶𝐶𝑛𝑛𝑘𝑘 = 𝐶𝐶𝑛𝑛𝑛𝑛−𝑘𝑘 , ∀𝑛𝑛 ∈ ℕ∗ ; ∀𝑘𝑘 ∈ ℕ; 0 ≤ 𝑘𝑘 ≤ 𝑛𝑛 ;
 Suma coeficienților binomiali este: 𝐶𝐶𝑛𝑛0 + 𝐶𝐶𝑛𝑛1 + ⋯ + 𝐶𝐶 = 2𝑛𝑛 ; (𝑎𝑎 = 𝑏𝑏 = 1)
 Suma coeficienților binomiali de rang par este egală cu suma coeficienților binomiali de rang
impar :
𝐶𝐶𝑛𝑛0 + 𝐶𝐶𝑛𝑛2 + 𝐶𝐶𝑛𝑛4 + ⋯ = 𝐶𝐶𝑛𝑛1 + 𝐶𝐶𝑛𝑛3 + 𝐶𝐶𝑛𝑛5 + ⋯ = 2𝑛𝑛−1
𝐶𝐶𝑛𝑛0 − 𝐶𝐶𝑛𝑛1 + 𝐶𝐶𝑛𝑛2 − 𝐶𝐶𝑛𝑛3 + ⋯ + (−1)𝑛𝑛 𝐶𝐶𝑛𝑛𝑛𝑛 = 0; (𝑎𝑎 = −𝑏𝑏 = 1)
𝑇𝑇 𝑛𝑛−𝑘𝑘 𝑏𝑏
 Între doi termeni consecutivi ai dezvoltării binomiale există relația : 𝑇𝑇𝑘𝑘+1 = 𝑘𝑘+1 ⋅ 𝑎𝑎
𝑘𝑘+2
Probabilități :
𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛ă𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑓𝑓𝑓𝑓𝑓𝑓𝑓𝑓𝑓𝑓𝑓𝑓𝑓𝑓𝑓𝑓𝑓𝑓𝑓𝑓 𝑐𝑐

P = 𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛ă𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡 𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝 = 𝑐𝑐𝑓𝑓
𝑝𝑝
𝛼𝛼 𝛼𝛼 𝛼𝛼
Numărul divizorilor naturali ai numărului 𝑛𝑛 = 𝑝𝑝1 1 ⋅ 𝑝𝑝2 2 ⋅ ⋯ 𝑝𝑝𝑛𝑛 𝑛𝑛 (descompunerea unui număr
compus, în produs de factori primi) este egal cu (𝛼𝛼1 + 1)(𝛼𝛼2 + 1) ⋯ (𝛼𝛼𝑛𝑛 + 1), unde
𝑝𝑝1 ; 𝑝𝑝2 ; 𝑝𝑝3 ; ⋯ 𝑝𝑝𝑝𝑝 sunt numere prime distincte, iar 𝛼𝛼1 ; 𝛼𝛼2 ; 𝛼𝛼3 ; ⋯ ; 𝛼𝛼𝑛𝑛 ∈ ℕ∗ .
44
1. Să se determine probabilitatea ca, alegând un număr 𝑎𝑎𝑎𝑎 �� din mulțimea numerelor naturale de
două cifre, să avem 𝑎𝑎 ≠ 𝑏𝑏.
2. Să se determine probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două
cifre, acesta să aibă exact două cifre egale.
3. Să se determine probabilitatea ca, alegând un număr �� 𝑎𝑎𝑎𝑎 din mulțimea numerelor naturale de
două cifre, să avem 𝑎𝑎 + 𝑏𝑏 = 4.
4. Care este probabilitatea ca, alegând un număr 𝑘𝑘 din mulțimea {0; 1; 2; ⋯ ; 7}, numărul 𝐶𝐶7𝑘𝑘 să fie
prim.
5. Să se determine probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de trei
cifre, acesta să aibă toate cifrele pare.
6. Să se determine probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea {1; 2; 3; ⋯ ; 40} numărul
2𝑛𝑛+2 ⋅ 6𝑛𝑛 să fie pătrat perfect.
7. Să se determine probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea {10; 11; 12; … ; 40}, suma
cifrelor lui să fie divizibilă cu trei.
8. Să se calculeze probabilitatea ca, alegând o mulțime din mulțimea submulțimilor nevide ale
mulțimii 𝐴𝐴 = {1; 2; 3; 4; 5; 6}, aceasta să aibă toate elementele impare.
9. Să se calculeze probabilitatea ca, alegând o mulțime din mulțimea submulțimilor nevide ale
mulțimii 𝐴𝐴 = {1; 2; 3; 4; 5}, aceasta să aibă produsul elementelor 120.
10. Să se determine probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea �√𝑛𝑛�𝑛𝑛 ∈ ℕ; 𝑛𝑛 < 100�, acesta
să fie număr rațional.
11. Se consideră mulțimea 𝐴𝐴 = {0; 1; 2; ⋯ ; 2009}. Să se determine probabilitatea ca, alegând un
număr din mulțimea A, acesta să fie divizibil cu 5.
cifre, acesta să fie divizibil cu 50.
13. Se consideră mulțimea 𝐴𝐴 = {1; 2; 3; 4; 5; 6}. Să se determine probabilitatea ca, alegând o pereche
(𝑎𝑎; 𝑏𝑏) din produsul cartezian 𝐴𝐴 × 𝐴𝐴, să avem egalitatea 𝑎𝑎 + 𝑏𝑏 = 6.
14. Fie mulțimea 𝐴𝐴 = {1; 2; 3; 4; 5; 6}. Să se determine probabilitatea ca, alegând o pereche (𝑎𝑎; 𝑏𝑏)
din produsul cartezian 𝐴𝐴 × 𝐴𝐴, produsul numerelor a și b să fie impar.
15. Să se determine probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de patru
16. Fie mulțimea 𝐴𝐴 = {0; 1; 2; ⋯ ; 1000}. Să se calculeze probabilitatea ca, alegând un element din
3
mulțimea � √𝑛𝑛�𝑛𝑛 ∈ 𝐴𝐴�, acesta să fie număr rațional.
17. Să se determine probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea {11; 12; ⋯ 50}, acesta să fie
divizibil cu 2 și cu 5.
18. Să se determine probabilitatea ca, alegând un element al mulțimii divizorilor naturali ai
numărului 56, acesta să fie divizibil cu 4.
19. Să se determine probabilitatea ca, alegând un element al mulțimii 𝐴𝐴 = {1; 3; 5; … ; 2009}, acesta
să fie multiplu de 3.
20. Să se determine probabilitatea ca, alegând un element al mulțimii 𝐴𝐴 = {2; 4; 6; … ; 2010}, acesta
să fie divizibil cu 4, dar să nu fie divizibil cu 8.
21. Fie mulțimea 𝑀𝑀 = {1; 2; 3; 4; 5; 6}. Să se determine probabilitatea ca, alegând una dintre
submulțimile mulțimii M, aceasta să aibă 2 elemente.
cifre, acesta să aibă suma cifrelor egală cu 2.
45
23. Se consideră mulțimea M a tuturor funcțiilor definite pe 𝐴𝐴 = {1; 2; 3} cu valori în 𝐵𝐵 = {5; 6; 7}.
Să se calculeze probabilitatea ca, alegând o funcție din mulțimea M, aceasta să fie injectivă.
25. Să se calculeze probabilitatea ca, alegând o cifră din mulțimea {0; 1; 2; ⋯ ; 9}, acesta să verifice
inegalitatea (𝑥𝑥 + 1)! − 𝑥𝑥! ≤ 100.
26. Să se calculeze probabilitatea ca, alegând un element al mulțimii 𝐴𝐴 = {0; 5; 10; … ; 2010} acesta
să fie divizibil cu 25.
cifre, acesta să aibă ambele cifre impare.
28. Într-o urmă sunt 49 de bile, inscripționate de la 1 la 49. Să se calculeze probabilitatea ca,
extrăgând o bilă din urnă, aceasta să aibă scris pe ea un pătrat perfect.
29. Să se calculeze probabilitatea ca, alegând un element din mulțimea {1; 2; 3; … ; 100} acesta să nu
fie divizibil cu 7.
30. Care este probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de la 1 la 1000,
acesta să fie cub perfect?
31. Care este probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de trei cifre,
prima sa cifră să fie număr prim?
produsul cifrelor sale să fie număr impar?
33. Se consideră mulțimea 𝐴𝐴 = {1; 2; 3; … ; 10}. Să se determine numărul submulțimilor cu trei
elemente ale mulțimii A, care conțin elementul 1.
34. Să se determine numărul funcțiilor 𝑓𝑓: {1,2,3,4} → {1,2,3,4} cu proprietatea că 𝑓𝑓(1) = 𝑓𝑓(4).
35. Câte numere naturale de trei cifre distincte se pot forma cu elementele mulțimii {2; 4; 6; 8}.
36. Să se determine 𝑛𝑛 ∈ ℕ∗ pentru care mulțimea {1; 2; … ; 𝑛𝑛} are exact 120 de submulțimi cu două
elemente.
37. Câte numere naturale de patru cifre distincte se pot forma cu cifrele din mulțimea {1; 3; 5; 7; 9}.
3 15
38. Să se arate că 𝐶𝐶17 > 𝐶𝐶17 .
39. Să se determine numărul funcțiilor 𝑓𝑓: {0,1,2} → {0,1,2} care verifică relația că 𝑓𝑓(2) = 2.
40. Să se determine numărul elementelor unei mulțimi, știind că aceasta are exact 45 de submulțimi
cu două elemente.
41. Câte numere naturale de patru cifre se pot forma cu cifrele din mulțimea {1; 3; 5; 7; 9}.
42. Să se rezolve ecuația 𝐶𝐶𝑛𝑛8 = 𝐶𝐶𝑛𝑛10 ; 𝑛𝑛 ∈ ℕ∗ ; 𝑛𝑛 ≥ 10.
43. Să se calculeze 𝐶𝐶44 + 𝐶𝐶54 + 𝐶𝐶64 .
44. Să se calculeze 𝐶𝐶84 − 𝐶𝐶74 − 𝐶𝐶73 .
45. Să se rezolve inecuația 𝐶𝐶𝑛𝑛2 < 10; 𝑛𝑛 ≥ 2, 𝑛𝑛 𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛.
46. Să se determine numărul funcțiilor 𝑓𝑓: {0,1,2,3} → {0,1,2,3} care au proprietatea că 𝑓𝑓(0) =
𝑓𝑓(1) = 2.
47. Să se determine numărul funcțiilor 𝑓𝑓: {0,1,2,3} → {0,1,2,3} care au proprietatea că 𝑓𝑓(0) este
număr impar.
48. Într-o clasă sunt 22 de elevi, dintre care 12 sunt fete. Să se determine în câte moduir se poate
alege un comitet reprezentativ al clasei format din 3 fete și 2 băieți.
49. Fie mulțimea 𝐴𝐴 = {−2; −1; 0; 1; 2}. Să se determine numărul funcțiilor pare 𝑓𝑓: 𝐴𝐴 → 𝐴𝐴.
50. Fie mulțimea 𝐴𝐴 = {1; 2; 3; 4; 5}. Să se determine numărul funcțiilor bijective 𝑓𝑓: 𝐴𝐴 → 𝐴𝐴, cu
proprietatea că 𝑓𝑓(1) = 2.
3
51. Să se arate că, pentru orice număr natural n, 𝑛𝑛 ≥ 3, are loc relația 𝐶𝐶𝑛𝑛2 + 𝐶𝐶𝑛𝑛3 = 𝐶𝐶𝑛𝑛+1 .
52. Să se determine numărul funcțiilor 𝑓𝑓: {1,2,3} → {0,1,2,3} pentru care 𝑓𝑓(1) este număr par.
53. Să se determine numărul funcțiilor 𝑓𝑓: {1,2,3,4} → {1,2,3,4} care au proprietatea că 𝑓𝑓(0) +
𝑓𝑓(3) = 7.
46
54. Se consideră mulțimea 𝐴𝐴 = {0; 1; 2; 3; ⋯ 9}. Să se determine numărul submulțimilor mulțimii A
care au 5 elemente, din care exact 2 sunt numere pare.
55. Se consideră mulțimile 𝐴𝐴 = {1; 2; 3; 4} ș𝑖𝑖 𝐵𝐵 = {1; 2; 3; 4; 5; 6}, să se determine numărul
funcțiilor strict crescătoare 𝑓𝑓: 𝐴𝐴 → 𝐵𝐵.
56. Se consideră mulțimile 𝐴𝐴 = {1; 2; 3} ș𝑖𝑖 𝐵𝐵 = {1; 2; 3; 4; 5}, să se determine numărul funcțiilor
strict descrescătoarecrescătoare 𝑓𝑓: 𝐴𝐴 → 𝐵𝐵, cu proprietatea că 𝑓𝑓(3) = 1.
57. Se consideră mulțimea 𝑀𝑀 = {0; 1; 2; 3; 4; 5}, să se determine numărul tripletelor (𝑎𝑎, 𝑏𝑏, 𝑐𝑐) cu
proprietatea că 𝑎𝑎, 𝑏𝑏, 𝑐𝑐 ∈ 𝑀𝑀 ș𝑖𝑖 𝑎𝑎 < 𝑏𝑏 < 𝑐𝑐.
58. Să se rezolve în mulțimea numerelor naturale inecuația 2𝑥𝑥! ≤ 2048.
59. Să se determine 𝑥𝑥 ∈ ℕ; 𝑥𝑥 ≥ 2 astfel încât 𝐶𝐶𝑥𝑥2 + 𝐴𝐴2𝑥𝑥 = 30.
2
60. Să se determine 𝑥𝑥 ∈ ℕ; 𝑥𝑥 ≥ 3 astfel încât 𝐶𝐶2𝑥𝑥−3 = 3.
2
61. Să se arate că (𝑛𝑛!) divide pe (2𝑛𝑛)!, pentru orice n număr natural.
𝑥𝑥−3
62. Să se determine 𝑥𝑥 ∈ ℕ; 𝑥𝑥 ≥ 3 știind că 𝐶𝐶𝑥𝑥𝑥𝑥−1 + 𝐶𝐶𝑥𝑥−1 ≤ 9.
10
𝐶𝐶20
63. Să se calculeze 9 .
𝐶𝐶20
64. Să se calculeze 𝐴𝐴35 −6𝐶𝐶53 .
65. Să se determine 𝑛𝑛 ∈ ℕ; 𝑛𝑛 ≥ 2 astfel încât 3𝐶𝐶𝑛𝑛1 + 2𝐶𝐶𝑛𝑛2 = 8.
0 1 2 2013
66. Să se calculeze 𝐶𝐶2013 ⋅ 52013 − 𝐶𝐶2013 52012 ⋅ 41 + 𝐶𝐶2013 ⋅ 52011 ⋅ 42 − ⋯ − 𝐶𝐶2013 ⋅ 42013 .
𝑎𝑎 𝑏𝑏 ∗
67. Să se arate că 𝐶𝐶𝑎𝑎+𝑏𝑏 = 𝐶𝐶𝑎𝑎+𝑏𝑏 pentru orice 𝑎𝑎; 𝑏𝑏 ∈ ℕ .
68. Se consideră dreptele paralele 𝑑𝑑1 ; 𝑑𝑑2 și punctele distincte 𝐴𝐴, 𝐵𝐵, 𝐶𝐶 ∈ 𝑑𝑑1 ; 𝑀𝑀, 𝑁𝑁, 𝑃𝑃, 𝑄𝑄 ∈ 𝑑𝑑2 . Să se
determine numărul triunghiurilor care au toate vârfurile în mulțimea celor șapte puncte date.
𝑛𝑛 𝑛𝑛
69. Să se arate că oricare ar fi n număr natural, 𝑛𝑛 ≥ 1, are loc egalitatea 𝐶𝐶2𝑛𝑛 = 2 ⋅ 𝐶𝐶2𝑛𝑛−1 .
3 2 2
70. Să se detrmine 𝐴𝐴4 − 𝐴𝐴3 − 𝐶𝐶4 .
71. Să se calculeze numărul diagonalelor unui poligon convex cu 8 laturi.
3
72. Să se determine 𝑛𝑛 ∈ ℕ; 𝑛𝑛 ≥ 3, astfel încât 𝐶𝐶𝑛𝑛3 să dividă 𝐶𝐶𝑛𝑛+1 .
73. Să se calculeze numărul funcțiilor injective 𝑓𝑓: {1,2,3} → {1,2,3,4,5} cu proprietatea că 𝑓𝑓(1) ≠ 1.
0 2 4 16
74. Să se calculeze 𝐶𝐶16 + 𝐶𝐶16 + 𝐶𝐶16 + ⋯ + 𝐶𝐶16 .
75. Să se determine numerele naturale n, 𝑛𝑛 ≥ 5, astfel încât 𝐶𝐶𝑛𝑛3 = 𝐶𝐶𝑛𝑛5 .
76. Câte elemente ale mulțimii 𝐴𝐴 = {𝑥𝑥|𝑥𝑥 = 𝐶𝐶7𝑘𝑘 , 𝑘𝑘 ∈ ℕ, 𝑘𝑘 ≤ 7} sunt divizibile cu 7.
77. Câte numere de la 1 la 100 sunt divizibile și cu 6 și cu 8.
78. Să se arate că numărul 𝐴𝐴3𝑛𝑛 ; 𝑛𝑛 ≥ 3 este divizibil cu 3.
79. Să se calculeze numărul funcțiilor strict monotone 𝑓𝑓: {1,2,3} → {5,6,7,8}.
3
80. Să se calculeze 𝐶𝐶10 − 𝐶𝐶93 .
0 2 4 6 8
81. Să se determine numărul natural 𝑛𝑛 = 𝐶𝐶10 − 𝐶𝐶10 + 𝐶𝐶10 − 𝐶𝐶10 + 𝐶𝐶10 .
1 2
82. Să se determine numerele naturale, 𝑛𝑛 ≥ 2, pentru care 𝐶𝐶𝑛𝑛 + 𝐶𝐶𝑛𝑛 = 120.
83. Să se calculeze 𝐴𝐴35 − 4𝐶𝐶62 .
84. Să se determine numărul submulțimilor cu trei elemente ale mulțimii {1; 2; 3; 4; 5} care conțin
cel puțin un număr par.
85. Câte funcții 𝑓𝑓: {1,2,3,4,5,6,7,8,9,10} → {0,1} au proprietatea că 𝑓𝑓(1) + 𝑓𝑓(2) + 𝑓𝑓(3) + ⋯ +
𝑓𝑓(10) = 2
1 2 10
86. Să se arate că 11 divide numărul 𝐶𝐶11 + 𝐶𝐶11 + ⋯ + 𝐶𝐶11 .
3 10
87. Să se determine numărul termenilor raționali din dezvoltarea �3 + √3� .
1 12
3
88. Să se determine 𝑎𝑎 > 0 știind că termenul din mijloc al dezvoltării � √𝑎𝑎 + 4 � este egal cu
√𝑎𝑎
1848.
1 9
89. Să se determine termenul care nu conține pe x din dezvoltarea �𝑥𝑥 2 + 𝑥𝑥� .
5
90. Să se determine numărul termenilor raționali din dezvoltarea binomului �√2 + 1� .
47
4 100
91. Să se determine numărul termenilor raționali ai dezvoltării � √5 + 1� .
9
92. Să se determine numărul termenilor iraționali ai dezvoltării �√3 + 1� .
3 49
93. Se consideră dezvoltarea � √𝑥𝑥 2 + �𝑦𝑦� . Să se determine termenul care îi conține pe x și pe y la
aceeași putere.
1 9
94. Se consideră dezvoltarea �𝑎𝑎2 + 3 � ; 𝑎𝑎 ≠ 0.
√𝑎𝑎
95. Să se determine rangul termenului care-l conține pe 𝑎𝑎4 .
2 200
3
96. Să se determine termenul care nu-l conține pe x din dezvoltarea � √𝑥𝑥 + � ; 𝑥𝑥 > 0.
√𝑥𝑥
97. Suma coeficienților coeficienților binomiali ai dezvoltării (2𝑥𝑥 2 − 5𝑦𝑦)𝑛𝑛 este egală cu 32. Să se
determine termenul de rang 4.
98. Câți termeni ai dezvoltării (1 + 2)7 sunt divizibili cu 14?
produsul cifrelor sale să fie număr impar?
𝜋𝜋 𝜋𝜋 3𝜋𝜋
2. Fie mulțimea 𝐴𝐴 = �0; 6 ; 2 ; 𝜋𝜋; 2 �. Care este probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea A,
acesta să fie soluție a ecuației 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠3 𝑥𝑥 + 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 3 𝑥𝑥 = 1.
3. Calculați probabilitatea ca, alegând la întâmplare un număr din mulțimea numerelor naturale de
două cifre, produsul cifrelor acestuia să fie egal cu 5.
două cifre, acesta să fie pătrat perfect.
două cifre, produsul cifrelor acestuia să fie egal cu 4.
6. Calculați probabilitatea ca, alegând la întâmplare un număr din mulțimea 𝐴𝐴 = {1; 2; 3; ⋯ ; 20},
acesta să fie divizibil cu 4.
7. Calculați probabilitatea ca, alegând la întâmplare unul din numerele naturale de două cifre,
acesta să fie format doar din cifre impare.
8. Determinați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea {1; 2; 3; ⋯ ; 30}, acesta să fie
divizibil cu 7.
9. Determinați numărul elementelor mulțimii 𝐴𝐴 = {1; 33 ; 36 ; 39 ; … ; 32010 }.
10. Determinați 𝑛𝑛 ∈ ℕ, 𝑛𝑛 ≥ 2 pentru care 𝐶𝐶𝑛𝑛2 + 𝐴𝐴2𝑛𝑛 = 18.
11. Se consideră mulțimea 𝐴𝐴 = {1; 2; 3; … ; 10}. Determinați numărul de submulțimi cu 3 elemente
ale mulțimii A care conțin exact 2 numere impare.
12. Determinați câte numere naturale de trei cifre distincte se pot forma vu elementele mulțimii 𝑀𝑀 =
{0; 1; 2; 3}.
13. Calculați probabilitatea ca, alegând la întâmplare una dintre submulțimile cu trei elemente ale
mulțimii 𝐴𝐴 = {1; 2; 3; 4; 5}, elementele submulțimii alese să fie termeni consecutivi ai unei
progresii aritmetice.
14. Se consideră dreptele paralele 𝑑𝑑1 ; 𝑑𝑑2 și punctele distincte 𝐴𝐴, 𝐵𝐵, 𝐶𝐶, 𝐷𝐷 ∈ 𝑑𝑑1 ; 𝑀𝑀, 𝑁𝑁, 𝑃𝑃 ∈ 𝑑𝑑2 . Să se
determine numărul triunghiurilor care au toate vârfurile în mulțimea celor șapte puncte date.
15. Determinați câte numere naturale impare 𝑎𝑎𝑎𝑎 �� se pot forma, țtiind că 𝑎𝑎, 𝑏𝑏 ∈ {2; 3; 4; 5} și 𝑎𝑎 ≠ 𝑏𝑏.
4 41
16. Determinați numărul termenilor raționali din dezvoltarea �1 + √2� .
48
10
17. Determinați numărul termenilor raționali ai dezvoltării �1 + √2� .
1 20
18. Determinați rangul termenului care conține 𝑥𝑥14 în dezvoltarea binomului �𝑥𝑥 + � unde 𝑥𝑥 >
√𝑥𝑥
0.
19. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre,
acesta să conțină cifra 1.
20. Determinați câte numere naturale impare, de trei cifre distincte, se pot forma cu cifrele 2, 3 și 4.
21. Determinați câte numere naturale pare, de trei cifre distincte, se pot forma cu cifrele 5, 7, 8 și 9.
acesta să aibă cifra zecilor strict mai mică decât cifra unităților.
23. Determinați câte numere impare de trei cifre distincte se pot forma cu elementele mulțimii
{1; 2; 3}.
24. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea 𝑀𝑀 = {1; 2; 3; … ; 100}, aceasta să fie
pătrat perfect.
aceasta să fie multiplu de 15.
aceasta să fie divizibil cu 10.
27. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea 𝑀𝑀 =
{10; 20; 30; 40; 50; 60; 70; 80; 90}, aceasta să fie multiplu de 15.
{10; 20; 30; 40; 50; 60; 70; 80; 90}, aceasta să fie multiplu de 30.
29. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea 𝑀𝑀 = {1; 2; 3; 4; 5; 6; 7; 8; 9}, aceasta
să fie multiplu de 4.
acesta să aibă produsul cifrelor egal cu 16.
2. Determinați numărul de elemente ale unei multimi, știind că aceasta are exact 45 de submulțimi
cu două elemente.
3. Determinați numărul de elemente ale unei multimi, știind că aceasta are exact 32 de submulțimi.
4. Determinați numărul submulțimilor cu 10 elemente ale unei mulțimi cu 12 elemente.
5. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de trei cifre,
acesta să fie multiplu de 25.
6. Se consideră mulțimea 𝐴𝐴 = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10}. Determinați numărul de submulțimi cu 3
elemente ale lui 𝐴𝐴, care conțin exact 2 numere impare.
7. Determinați numărul submulțimilor cu trei elemente ale mulțimii 𝐴𝐴 = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10}.
acesta să aibă cifra sutelor un număr prim.
1 9
9. Determinați termenul care nu îl conține pe 𝑥𝑥 din dezvoltarea �√𝑥𝑥 + 𝑥𝑥� , unde 𝑥𝑥 ∈ (0, +∞).
acesta să aibă produsul cifrelor un număr impar.
11. Se consideră mulțimea 𝑀𝑀 = {1, 2, 3, 4, 5}. Determinați numărul de submulțimi ale lui 𝑀𝑀 care au
cel puțin trei elemente.
49
12. Determinați numărul numerelor naturale de trei cifre distincte care se pot forma cu elementele
mulțimii 𝐴𝐴 = {0, 5, 7}.
13. Determinați numărul numerelor naturale de trei cifre care au proprietatea că pătratul cifrei zecilor
este egal cu diferența dintre cifra unităților și cifra sutelor.
1 20
14. Determinați termenul care îl conține pe 𝑥𝑥10 din dezvoltarea �𝑥𝑥 3 + 3 � , unde 𝑥𝑥 ∈ ℝ∗ .
√𝑥𝑥
15. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea 𝐴𝐴 = {0, 1, 2, … , 9}, pătratul acestui
număr să aparțină mulțimii 𝐴𝐴.
16. Arătați că nu există nicio mulțime finită care să aibă exact 12 submulțimi cu 2 elemente.
17. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr 𝑎𝑎 din mulțimea 𝐴𝐴 = �√3, √4, √5, … , √25�,
numerele 3, 4 și 𝑎𝑎 să reprezinte lungimile laturilor unui triunghi dreptunghic.
produsul cifrelor sale să fie un număr prim.
suma cifrelor sale să fie divizibilă cu 11.
produsul cifrelor sale să fie mai mare decât 51.
𝐴𝐴26
21. Calculați 𝑃𝑃3
.
22. După o scumpire cu 30% un obiect costă 5200 de lei. Determinați prețul inițial al obiectului.
23. Se consideră patru puncte distincte, oricare trei dintre ele necoliniare. Calculați numărul
dreptelor determinate de câte două dintre aceste puncte.
24. După o ieftinire cu 25%, prețul unui obiect este 750 de lei. Determinați prețul obiectului înainte
de ieftinire.
25. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr 𝑛𝑛 din mulțimea numerelor naturale de două cifre,
acesta să verifice inegalitatea 𝑛𝑛(𝑛𝑛 − 10)(𝑛𝑛 − 11) < 0.
9 2
26. Calculați 𝐶𝐶11 − 𝐶𝐶11 .
acesta să aibă cifrele egale.
28. După o ieftinire cu 20%, prețul unui produs este 144 lei. Determinați prețul produsului înainte
de ieftinire.
acesta să fie format doar din cifre pare.
acesta să fie divizibil cu 10.
acesta să fie multiplu de 11.
32. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de o cifră, acesta
să fie impar.
{10, 20, 30, 40, 50, 60, 70, 80, 90}, acesta să fie multiplu de 6.
34. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr 𝑥𝑥 din mulțimea 𝐴𝐴 = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10},
acesta să verifice inegalitatea 𝑥𝑥 2 − 2𝑥𝑥 ≤ 0.
acesta să fie de forma 𝑎𝑎𝑎𝑎
��, unde 𝑎𝑎 este cifră nenulă.
36. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea 𝐴𝐴 = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9}, acesta să
nu fie multiplu de 3.
acesta să fie impar.
50
{10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19}, acesta să fie număr par.
39. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr 𝑥𝑥 din mulțimea 𝐴𝐴 = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10},
acesta să fie soluție a ecuației 𝑥𝑥 2 − 3𝑥𝑥 + 2 = 0.
40. Determinați numărul submulțimilor cu cel mult 2 elemente ale unei mulțimi cu 12 elemente.
41. Determinați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de trei cifre,
acesta să aibă cifra unităților egală cu suma dintre cifra sutelor și cifra zecilor.
acesta să fie divizibil cu 2 sau cu 3.
43. Determinați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de trei cifre,
acesta să aibă suma cifrelor divizibilă cu 9.
44. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea 𝐴𝐴 = {0, 1, 2, … , 20}, pătratul acestui
număr să aparțină mulțimii 𝐴𝐴.
1 10
45. Determinați termenul care îl conține pe 𝑥𝑥 8 din dezvoltarea �𝑥𝑥 √𝑥𝑥 + 𝑥𝑥 2 � , unde 𝑥𝑥 ∈ (0, +∞).
acesta să nu fie multiplu de 5.
acesta să aibă cifrele numere prime distincte.
1 14
48. Determinați termenul care nu îl conține pe 𝑥𝑥 din dezvoltarea �𝑥𝑥 3 + � , unde 𝑥𝑥 ∈ (0, +∞).
√𝑥𝑥
acesta să aibă produsul cifrelor egal cu 8.
acesta să aibă suma cifrelor divizibilă cu 3.
51. După o ieftinire cu 12%, o tabletă grafică costă 264 lei. Determinați prețul inițial al tabletei.
51
Vectori
Noțiuni teoretice
Direcția unei drepte
Fie 𝒫𝒫 mulțimea punctelor dintr-un plan și 𝑑𝑑 ∈ 𝒫𝒫 o dreaptă din plan. Mulțimea formată din dreapta
d și toate dreptele paralele cu această dreaptă formează direcția dreptei d.
Două drepte au aceeași direcție dacă sunt paralele 𝑑𝑑1 ∥ 𝑑𝑑2 sau dacă acestea coincid 𝑑𝑑1 = 𝑑𝑑2 .
Sensul unei drepte
Fie dreapta 𝑑𝑑 și A, respectiv B, două puncte distincte fixate pe dreaptă. Putem să avem astfel două
sensuri de parcurgere a dreptei 𝑑𝑑 și anume: de la A spre B și de la B spre A.
Sensul
dreptei
Direcția dreptei
Segmente orientate. Noţiunea de vector
Definiţie: O pereche ordonată (A, B) de puncte ale planului determină în mod unic:
1. un segment [𝐴𝐴𝐴𝐴] cu lungimea l = d(A, B);
2. o direcţie dată de dreapta AB;
3. un sens dat de semidreapta (AB.
Definiţie: O pereche ordonată de puncte (A, B) din plan se numeşte segment orientat sau vector
�� .
legat. Notaţie: 𝐴𝐴𝐴𝐴
 Punctul A se numeşte originea (punctul de aplicaţie), iar punctul B extremitatea (vâful)
segmentului orientat AB.
 Lungimea segmentului [𝐴𝐴𝐴𝐴] se numeşte modulul segmentului orientat AB; Notaţie: |𝐴𝐴𝐴𝐴 ��|.
��, iar direcţia ei se numeşte direcţia
 Dreapta AB se numeşte suportul segmentului orientat 𝐴𝐴𝐴𝐴
��
segmentului orientat 𝐴𝐴𝐴𝐴 .
Definiţie: Se numesc segmente echipolente două segmente orientate care au aceeaşi direcţie, acelaşi
modul şi acelaşi sens. Notaţie: ��
𝐴𝐴𝐴𝐴 ~ ��
𝐶𝐶𝐶𝐶.
Definiţie: Mulţimea tuturor segmentelor orientate echipolente cu un segment orientat dat 𝐴𝐴𝐴𝐴 �� se
numeşte vector (vector liber). Notaţie: ��⃗
𝐴𝐴𝐴𝐴 .
52
Observații:
 Orice segment orientat din această mulţime se numeşte reprezentant al vectorului 𝐴𝐴𝐴𝐴 ��⃗ ;
 Vectorii liberi se pot nota şi cu litere mici: 𝑢𝑢 ��⃗, 𝑎𝑎⃗, 𝑏𝑏�⃗,…
�⃗, 𝑣𝑣⃗, 𝑤𝑤
Definiţie: Doi vectori se numesc vectori egali dacă au aceeaşi direcţie, acelaşi sens şi acelaşi modul.
Definiţie: Doi vectori se numesc vectori coliniari dacă au aceeaşi direcţie.
Definiţie: Doi vectori se numesc vectori opuşi dacă au acelaşi modul, aceeaşi direcţie şi sensuri
diferite.
Observații:
 Vectorul nul este vectorul care are modulul 0 iar direcţia şi sensul sunt nedeterminate;
 Vectorul unitar (versor, vector unitate) este vectorul care are modulul 1.
Operații cu vectori
Adunarea vectorilor
Regula triunghiului (relația lui Chasles) Regula paralelogramului

Definiţie: Fie 𝑎𝑎⃗ ș𝑖𝑖 𝑏𝑏�⃗ doi vectori necoliniari, Definiție: Fie 𝑎𝑎⃗ ș𝑖𝑖 𝑏𝑏�⃗ doi vectori necoliniari,
��⃗
𝐴𝐴𝐴𝐴 𝑢𝑢𝑢𝑢 𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟 𝑎𝑎𝑎𝑎 𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣 𝑎𝑎⃗, ��⃗
𝐴𝐴𝐴𝐴 𝑢𝑢𝑢𝑢 𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟 𝑎𝑎𝑎𝑎 𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣 𝑎𝑎⃗, 𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖 ��⃗
𝐴𝐴𝐴𝐴
��⃗ un reprezentant al vectorului 𝑏𝑏�⃗. Suma
𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖 𝐵𝐵𝐵𝐵 �⃗
un reprezentant al vectorului 𝑏𝑏. Suma vectorilor
vectorilor 𝑎𝑎⃗ ș𝑖𝑖 𝑏𝑏�⃗ este vectorul 𝑎𝑎⃗ + 𝑏𝑏�⃗ , 𝑎𝑎⃗ ș𝑖𝑖 𝑏𝑏�⃗ este vectorul 𝑎𝑎⃗ + 𝑏𝑏�⃗, reprezentat de
reprezentat de vectorul 𝐴𝐴𝐴𝐴 ��⃗ care verifică vectorul ��⃗
𝐴𝐴𝐴𝐴 care verifică relația 𝐴𝐴𝐴𝐴 ��⃗ + 𝐴𝐴𝐴𝐴
��⃗ = ��⃗
𝐴𝐴𝐴𝐴
relația ��⃗ ��⃗ = ��⃗
𝐴𝐴𝐴𝐴 + 𝐵𝐵𝐵𝐵 𝐴𝐴𝐴𝐴
Observații:
 Regula triunghiului se extinde la adunarea mai multor vectori şi se numeşte regula
poligonului: ��⃗
𝐴𝐴1 𝐴𝐴2 + ��⃗
𝐴𝐴2 𝐴𝐴3 + ⋯ + ��⃗
𝐴𝐴𝑛𝑛−1 𝐴𝐴𝑛𝑛 = ��⃗
𝐴𝐴1 𝐴𝐴𝑛𝑛
 Dacă 𝐴𝐴1 = 𝐴𝐴𝑛𝑛 , atunci ��⃗
𝐴𝐴1 𝐴𝐴2 + ��⃗
𝐴𝐴2 𝐴𝐴3 + ⋯ + ��⃗
𝐴𝐴𝑛𝑛−1 𝐴𝐴𝑛𝑛 = �0⃗
Proprietățile adunării vectorilor
1. Comutativitate: 𝑢𝑢 �⃗ + 𝑣𝑣⃗ = 𝑣𝑣⃗ + 𝑢𝑢�⃗;

2. Vectorul �0⃗ este element neutru: 𝑢𝑢 �⃗ + �0⃗ = �0⃗ + 𝑢𝑢
�⃗ = 𝑢𝑢
�⃗;
3. Asociativitate: (𝑢𝑢�⃗ + 𝑣𝑣⃗) + 𝑤𝑤 �⃗ + (𝑣𝑣⃗ + 𝑤𝑤
��⃗ = 𝑢𝑢 ��⃗);
4. Vectorul −𝑢𝑢 �⃗ este opusul vectorului 𝑢𝑢 �⃗ + (−𝑢𝑢
�⃗: 𝑢𝑢 �⃗) = (−𝑢𝑢 �⃗ = �0⃗.
�⃗) + 𝑢𝑢
53
Scăderea vectorilor
Definiție: Fie 𝑎𝑎⃗ ș𝑖𝑖 𝑏𝑏�⃗ doi vectori. Suma dintre

vectorul 𝑎𝑎⃗ și opusul vectorului 𝑏𝑏�⃗, adică 𝑎𝑎⃗ + �−𝑏𝑏�⃗� se
numește diferența dintre vectorii a și b și se notează
𝑎𝑎⃗ − 𝑏𝑏�⃗.
Dacă ��⃗ ��⃗
𝐴𝐴𝐴𝐴 este un reprezentant al vectorului 𝑎𝑎⃗, iar 𝐴𝐴𝐴𝐴
este un reprezentant al vectorului 𝑏𝑏�⃗, atunci 𝐶𝐶𝐶𝐶 ��⃗ este
un reprezentant al vectorului 𝑎𝑎⃗ − 𝑏𝑏�⃗.
��⃗ − 𝐴𝐴𝐴𝐴
𝐴𝐴𝐴𝐴 ��⃗ = 𝐶𝐶𝐶𝐶
��⃗
Înmulţirea cu scalari a vectorilor
Definiţie: Fie 𝑣𝑣⃗ un vector şi 𝛼𝛼 ∈ ℝ un număr real 𝛼𝛼 ≠ 0. Vectorul 𝛼𝛼𝑣𝑣⃗ este vectorul care are:
1. aceeași direcție cu 𝑣𝑣⃗;
2. acelelași sens cu 𝑣𝑣⃗, dacă 𝛼𝛼 > 0 și sens opus cu 𝑣𝑣⃗, dacă 𝛼𝛼 < 0.
3. |𝛼𝛼 ⋅ 𝑣𝑣⃗| = 𝛼𝛼 ⋅ |𝑣𝑣⃗|
Coliniaritatea a doi vectori
Teoremă:
�⃗ şi 𝑣𝑣⃗ sunt vectori coliniari dacă şi numai dacă există 𝛼𝛼 ∈ ℝ, astfel încât 𝑣𝑣⃗ = 𝛼𝛼 ⋅ 𝑢𝑢
Vectorii 𝑢𝑢 �⃗.
Observații:
 Vectorii 𝑢𝑢 �⃗ şi 𝑣𝑣⃗ sunt vectori coliniari dacă şi numai dacă există 𝛼𝛼, 𝛽𝛽 ∈ ℝ∗ , astfel încât 𝛼𝛼𝑢𝑢�⃗ +
𝛽𝛽𝑣𝑣⃗ = 0; �⃗
 Dacă 𝑢𝑢 �⃗ + 𝛽𝛽𝑣𝑣⃗ = �0⃗, atunci 𝛼𝛼 = 𝛽𝛽 = 0;
�⃗ şi 𝑣𝑣⃗ sunt vectori necoliniari și 𝛼𝛼𝑢𝑢
 Punctele A,B,C sunt puncte coliniare dacă şi numai dacă există 𝛼𝛼 ∈ ℝ∗ , astfel încât 𝐴𝐴𝐴𝐴 ��⃗ =
��⃗ .
𝛼𝛼 ⋅ 𝐵𝐵𝐵𝐵
Reper cartezian. Coordonatele unui vector
Definiţie:
Fie Ox şi Oy două axe ortogonale în plan.
Se numeşte reper cartezian în plan tripletul
(𝑂𝑂; 𝚤𝚤⃗; 𝚥𝚥⃗), unde 𝚤𝚤⃗ ș𝑖𝑖 𝚥𝚥⃗ sunt versorii celor
două axe.
- O se numeşte originea reperului, Ox se
numeşte axa absciselor, iar Oy axa
ordonatelor;
- dacă A(x; y) este un punct din plan,
atunci
��⃗
𝑂𝑂𝑂𝑂 = 𝑥𝑥 ⋅ 𝚤𝚤⃗ + 𝑦𝑦 ⋅ 𝚥𝚥⃗
- (x;y) se numesc coordonate vectorului
��⃗
𝑂𝑂𝑂𝑂. Notăm ��⃗𝑂𝑂𝑂𝑂 (𝑥𝑥; 𝑦𝑦).
54
Teoremă - descompunerea vectorului ��⃗ 𝑨𝑨𝑨𝑨 după versorii 𝒊𝒊⃗ ș𝒊𝒊 𝒋𝒋⃗
Daca 𝐴𝐴(𝑥𝑥𝐴𝐴 ; 𝑦𝑦𝐴𝐴 ) și 𝐵𝐵(𝑥𝑥𝐵𝐵 ; 𝑦𝑦𝐵𝐵 ) sunt puncte din plan, atunci: ��⃗
𝐴𝐴𝐴𝐴 = (𝑥𝑥𝐵𝐵 − 𝑥𝑥𝐴𝐴 ) ⋅ 𝚤𝚤⃗ + (𝑦𝑦𝐵𝐵 − 𝑦𝑦𝐴𝐴 ) ⋅ 𝚥𝚥⃗
Operații cu vectori
Dacă 𝑢𝑢
�⃗ = 𝑥𝑥1 ⋅ 𝚤𝚤⃗ + 𝑦𝑦1 ⋅ 𝚥𝚥⃗ ș𝑖𝑖 𝑣𝑣⃗ = 𝑥𝑥2 ⋅ 𝚤𝚤⃗ + 𝑦𝑦2 ⋅ 𝚥𝚥⃗ atunci:
 𝑢𝑢 �⃗ + 𝜈𝜈⃗ = (𝑥𝑥1 + 𝑥𝑥2 )𝚤𝚤⃗ + (𝑦𝑦1 + 𝑦𝑦2 )𝚥𝚥⃗
 𝑢𝑢 �⃗ − 𝑣𝑣⃗ = (𝑥𝑥1 − 𝑥𝑥2 ) ⋅ 𝑥𝑥⃗ + (𝑦𝑦1 − 𝑦𝑦2 ) ⋅ 𝚥𝚥⃗
 𝛼𝛼 ⋅ 𝑢𝑢 �⃗ = 𝛼𝛼𝑥𝑥1 ⋅ 𝑙𝑙⃗ + 𝛼𝛼𝑦𝑦1 ⋅ 𝚥𝚥⃗
 |𝑢𝑢 �⃗| = �𝑥𝑥12 + 𝑦𝑦12
𝑥𝑥 𝑦𝑦
 Vectorii 𝑢𝑢 �⃗ ș𝑖𝑖 𝑣𝑣⃗ sunt coliniari dacă si numai dacă 𝑥𝑥1 = 𝑦𝑦1
2 2
Vectorul de poziție al unui punct în plan
��⃗ se numește vector de poziție al punctului A și se

Definiție: Fie O un punct în plan. Vectorul 𝑂𝑂𝑂𝑂
notează ��⃗.
𝑟𝑟𝐴𝐴
Teorema 1: Dacă A, B sunt două puncte distincte din plan, atunci 𝐴𝐴𝐴𝐴��⃗ = ��⃗
𝑟𝑟𝐵𝐵 − ��⃗.
𝑟𝑟𝐴𝐴
Teorema 2: Dacă A, B sunt două puncte distincte din plan, iar M mijlocul segmentului AB, atunci
𝑟𝑟𝐴𝐴 + 𝑟𝑟��⃗
��⃗ 𝐵𝐵
𝑟𝑟⃗𝑀𝑀 =
2
𝑎𝑎 ��⃗+𝑏𝑏𝑟𝑟
𝑟𝑟𝐴𝐴 ��⃗+𝑐𝑐𝑟𝑟
𝐵𝐵 ��⃗
𝐶𝐶
Teorema 3: Dacă I este centrul cercului înscris în triunghiul ABC, atunci: ��⃗
𝑟𝑟𝐼𝐼 = .
𝑎𝑎+𝑏𝑏+𝑐𝑐
��⃗+𝑟𝑟
𝑟𝑟 ��⃗+𝑟𝑟
��⃗
Teorema 4: Dacă G este centrul de greutate al triunghiului ABC, atunci: ��⃗ 𝑟𝑟𝐺𝐺 = 𝐴𝐴 3𝐵𝐵 𝐶𝐶.
Teorema 5: Dacă A, B sunt două puncte distincte din plan, M mijlocul segmentului AB, iar P un
punct oarecare, 𝑃𝑃 ∉ [𝐴𝐴𝐴𝐴], 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎: 𝑃𝑃𝑃𝑃 ��⃗ = 1 �𝑃𝑃𝑃𝑃
��⃗ + ��⃗
𝑃𝑃𝑃𝑃 �
2
Teorema 6: Dacă G este centrul de greutate al triunghiului ABC, și P un punct oarecare în plan
atunci:
1
𝑎𝑎) ��⃗
𝐺𝐺𝐺𝐺 + ��⃗
𝐺𝐺𝐺𝐺 + 𝐺𝐺𝐺𝐺 ��⃗ = �0⃗ b) ��⃗
𝑃𝑃𝑃𝑃 = 3 �𝑃𝑃𝑃𝑃 ��⃗ + ��⃗
𝑃𝑃𝑃𝑃 + ��⃗
𝑃𝑃𝑃𝑃 �.
Teorema lui Sylvester: dacă O și H sunt centru cercului circumscris, respectiv ortocentrul
triunghiului ABC, atunci: 𝑂𝑂𝑂𝑂 ��⃗ = 𝑂𝑂𝑂𝑂
��⃗ + 𝑂𝑂𝑂𝑂
��⃗ .
Teorema 7: Dacă O, G și H sunt centru cercului circumscris, centrul de greutate al triunghiului și
respectiv, ortocentrul triunghiului unui triunghi ABC, atunci:
��⃗ + 𝐻𝐻𝐻𝐻
𝑎𝑎) 𝐻𝐻𝐻𝐻 ��⃗ + 𝐻𝐻𝐻𝐻
��⃗ = 3𝐻𝐻𝐻𝐻��⃗ ��⃗ + 𝐻𝐻𝐻𝐻
b) 𝐻𝐻𝐻𝐻 ��⃗ + 𝐻𝐻𝐻𝐻
��⃗ = 2𝐻𝐻𝐻𝐻
��⃗
Relația lui Euler: Fie triunghiului ABC și M mijlocul segmentului OH, atunci:
��⃗ ��⃗ + 𝑂𝑂𝑂𝑂
𝑂𝑂𝑂𝑂 + 𝑂𝑂𝑂𝑂 ��⃗ = 2𝑂𝑂𝑂𝑂 ��⃗
Produsul scalar a doi vectori
Definiție: Se numește produsul scalar a vectorilor 𝑢𝑢 �⃗ ș𝑖𝑖 𝑣𝑣⃗, numărul real, notat 𝑢𝑢 �⃗ ⋅ 𝑣𝑣⃗;
�⃗ ⋅ 𝑣𝑣⃗ = |𝑢𝑢
𝑢𝑢 �⃗| ⋅ |𝑣𝑣⃗| 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐�∡(𝑢𝑢 �⃗; 𝑣𝑣⃗)�
Dacă 𝑢𝑢
�⃗ = 𝑥𝑥1 ⋅ 𝚤𝚤⃗ + 𝑦𝑦1 ⋅ 𝚥𝚥⃗ ș𝑖𝑖 𝑣𝑣⃗ = 𝑥𝑥2 ⋅ 𝚤𝚤⃗ + 𝑦𝑦2 ⋅ 𝚥𝚥⃗ , atunci 𝑢𝑢 �⃗ ⋅ 𝑣𝑣⃗ = 𝑥𝑥1 ⋅ 𝑥𝑥2 + 𝑦𝑦1 ⋅ 𝑦𝑦2
𝑥𝑥1 ⋅ 𝑥𝑥2 + 𝑦𝑦1 ⋅ 𝑦𝑦2
𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐�∡(𝑢𝑢 �⃗; 𝑣𝑣⃗)� =
�𝑥𝑥12 + 𝑦𝑦12 ⋅ �𝑥𝑥22 + 𝑦𝑦22
Observație: 𝚤𝚤⃗ ⋅ 𝚤𝚤⃗ = 1; 𝚥𝚥⃗ ⋅ 𝚥𝚥⃗ = 1; 𝚤𝚤⃗ ⋅ 𝚥𝚥⃗ = 0 = 𝚥𝚥⃗ ⋅ 𝚤𝚤⃗.
Teoremă: Vectorii 𝑢𝑢 �⃗ ș𝑖𝑖 𝑣𝑣⃗ sunt perpendiculari ⟨=⟩ 𝑢𝑢 �⃗ ⋅ 𝑣𝑣⃗ = 𝑜𝑜 ⇔ 𝑥𝑥1 ⋅ 𝑥𝑥2 + 𝑦𝑦1 ⋅ 𝑦𝑦2 = 0.
55
1. Se știe că în triunghiul ABC, vectorii ��⃗ 𝐴𝐴𝐴𝐴 + ��⃗ ��⃗ − ��⃗

𝐴𝐴𝐴𝐴 ș𝑖𝑖 𝐴𝐴𝐴𝐴 𝐴𝐴𝐴𝐴 au același modul. Să se
demonstreze că triunghiul ABC este dreptunghic.
2. Se consideră paralelogramul ABCD și punctele E și F astfel încât ��⃗ 𝐴𝐴𝐴𝐴 = 𝐸𝐸𝐸𝐸 ��⃗ , 𝐷𝐷𝐷𝐷
��⃗ = 2𝐹𝐹𝐹𝐹 ��⃗ , să
se demonstreze că punctele A, F și C sunt coliniare.
3. Fie hexagonul regulat ABCDEF de latură 4. Să se calculeze modulul vectorului 𝐴𝐴𝐴𝐴 ��⃗ + ��⃗
𝐵𝐵𝐵𝐵.
��⃗ ��⃗ ��⃗
4. Se consideră triunghiul ABC și punctele D, E astfel încât 𝐴𝐴𝐴𝐴 = 2 ⋅ 𝐷𝐷𝐷𝐷 , 𝐴𝐴𝐴𝐴 = 2 ⋅ 𝐸𝐸𝐸𝐸 . Să se ��⃗
arate că dreptele DE și BC sunt paralele.
5. Pe laturile AB și AC ale triunghiului ABC se consideră punctele M, respectiv N astfel încât
��⃗
𝐴𝐴𝐴𝐴 = 4 ⋅ ��⃗
𝑀𝑀𝑀𝑀 ș𝑖𝑖 𝑀𝑀𝑀𝑀 ∥ 𝐵𝐵𝐵𝐵. Să se determine 𝑚𝑚 ∈ ℝ, astfel încât 𝐶𝐶𝐶𝐶 ��⃗ = 𝑚𝑚 ⋅ ��⃗𝐴𝐴𝐴𝐴 .
𝐵𝐵𝐵𝐵 1 2
6. Fie triunghiul ABC și 𝑀𝑀 ∈ (𝐵𝐵𝐵𝐵) astfel încât = . Să se demonstreze că ��⃗ 𝐴𝐴𝐴𝐴 = ⋅ 𝐴𝐴𝐵𝐵 ��⃗ +
𝐵𝐵𝐵𝐵 3 3
1
3
⋅ ��⃗
𝐴𝐴𝐴𝐴 .
7. Fie ABCD un pătrat de latură 1. Să se calculeze lungimea vectorului ��⃗ 𝐴𝐴𝐴𝐴 + ��⃗
𝐴𝐴𝐴𝐴 + ��⃗
𝐴𝐴𝐴𝐴 .
��⃗
8. Fie ABC un triunghi în care AB=2. AC=3 și BC=2√2. Să se calculeze 𝐴𝐴𝐴𝐴 ⋅ 𝐴𝐴𝐴𝐴 . ��⃗
9. Paralelogramul ABCD are Ab=1, BC=2 și 𝑚𝑚(∡𝐵𝐵𝐵𝐵𝐵𝐵) = 60𝑜𝑜 . Să se calculeze produsul
scalar ��⃗ ��⃗ .
𝐴𝐴𝐴𝐴 ⋅ 𝐴𝐴𝐴𝐴
3
10. Fie triunghiul ABC și 𝑀𝑀 ∈ (𝐵𝐵𝐵𝐵) astfel încât ��⃗ ��⃗. Să se demonstreze că ��⃗
𝑀𝑀𝑀𝑀 = − 4 ⋅ 𝐶𝐶𝐶𝐶 𝐴𝐴𝐴𝐴 =
3 1
4
⋅ ��⃗
𝐴𝐴𝐴𝐴 − ⋅ ��⃗
4
𝐶𝐶𝐶𝐶.
11. Trapezul isoscel ABCD are bazele AB și CD și lungimea înălțimii egală cu 4. Să se calculeze
��⃗ + ��⃗
�𝐴𝐴𝐴𝐴 𝐵𝐵𝐵𝐵�.
12. Fie ABCD un patrulater. Să se arate că dacă 𝐴𝐴𝐴𝐴 ��⃗ ⋅ 𝐵𝐵𝐵𝐵
��⃗ = 0, 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎 𝐴𝐴𝐵𝐵 2 + 𝐶𝐶𝐷𝐷2 = 𝐴𝐴𝐷𝐷2 +
𝐵𝐵𝐷𝐷2 .
13. Se consideră puncul G, centru de greutate al triunghiului ABC. Prin punctul G se duce
paralela la AB care intersectează dreapta BC în punctul P. Să se determine 𝑚𝑚 ∈ ℝ astfel
încât ��⃗
𝐺𝐺𝐺𝐺 = 𝑚𝑚 ⋅ ��⃗
𝐴𝐴𝐴𝐴 .
14. Pe laturile AB și Ac ale triunghiului ABC se consideră punctele M și respectiv N astfel încât
��⃗
𝐴𝐴𝐴𝐴 = 3 ⋅ ��⃗ ��⃗ = 3 ⋅ ��⃗
𝑀𝑀𝑀𝑀 ș𝑖𝑖 𝐴𝐴𝐴𝐴 𝐴𝐴𝐴𝐴 . Să se demonstreze că ��⃗ ��⃗ sunt coliniiari.
𝑀𝑀𝑀𝑀 ș𝑖𝑖 𝐵𝐵𝐵𝐵
4
2
15. Se consideră triunghiul ABC și punctele 𝐴𝐴′ , 𝐵𝐵 ′ , 𝐶𝐶 ′ astfel încât ��⃗ ��⃗′ , ��⃗
𝐴𝐴′ 𝐶𝐶 = 2𝐵𝐵𝐴𝐴 𝐵𝐵 ′ 𝐶𝐶 = ⋅ ��⃗
𝐴𝐴𝐴𝐴 ,
5
��⃗
𝐶𝐶 ′ 𝐴𝐴 = 3𝐵𝐵𝐶𝐶 ��⃗′ . Să se arate ca dreptele 𝐴𝐴𝐴𝐴′ , 𝐵𝐵𝐵𝐵 ′ ș𝑖𝑖 𝐶𝐶𝐶𝐶 ′ sunt concurente.
16. Se consideră un triunghi ABC, cu lungimile laturilor AB=c, AC=b și un punct D astfel încât
��⃗
𝐴𝐴𝐴𝐴 = 𝑏𝑏 ⋅ ��⃗ 𝐴𝐴𝐴𝐴 + 𝑐𝑐 ⋅ ��⃗
𝐴𝐴𝐴𝐴 . Să se artate că semidreapta [𝐴𝐴𝐴𝐴 este bisectoarea unghiului BAC.
17. Fie ABC un triunghi şi G centrul său de greutate. Se consideră punctul M definit prin ��⃗ 𝑀𝑀𝑀𝑀 =
−2𝑀𝑀𝑀𝑀 ��⃗ . Să se arate că dreptele GM şi AC sunt paralele.
18. Fie ABCD un paralelogram şi P un punct astfel ca 𝐵𝐵𝐵𝐵 ��⃗ = 2𝑃𝑃𝑃𝑃
��⃗ . Să se arate că 𝐵𝐵𝐵𝐵 ��⃗ =
2
��⃗ + 𝐵𝐵𝐵𝐵
�𝐵𝐵𝐵𝐵 ��⃗ �.
3
19. Se consideră punctele A, B, C, D astfel încât 𝐴𝐴𝐴𝐴 ��⃗ = 𝐶𝐶𝐶𝐶
��⃗ . Să se arate că ��⃗ ��⃗ = �0⃗.
𝐴𝐴𝐴𝐴 + 𝐵𝐵𝐵𝐵
20. Fie ABC un triunghi echilateral de arie √3. Să se calculeze ��⃗ ��⃗ .
𝐴𝐴𝐴𝐴 ⋅ 𝐴𝐴𝐴𝐴
56
21. Fie ABCD un dreptunghi cu AB=3 şi AD=6. Să se calculeze modulul vectorului ��⃗ 𝐴𝐴𝐴𝐴 + ��⃗
𝐴𝐴𝐴𝐴 +
��⃗
𝐴𝐴𝐴𝐴.
22. Punctele E, F, G, H sunt mijloacele laturilor [𝐵𝐵𝐵𝐵], [𝐷𝐷𝐷𝐷], [𝐴𝐴𝐴𝐴] respectiv [𝐶𝐶𝐶𝐶] ale
patrulaterului ABCD. Să se demonstreze că ��⃗ 𝐸𝐸𝐸𝐸 + ��⃗
𝐻𝐻𝐻𝐻 = ��⃗ 𝐶𝐶𝐶𝐶.
23. Să sedemonstreze că pentru orice punct M din planul paralelogramului ABCD are loc
egalitatea ��⃗
𝑀𝑀𝑀𝑀 + ��⃗
𝑀𝑀𝑀𝑀 = ��⃗
𝑀𝑀𝑀𝑀 + ��⃗ 𝑀𝑀𝑀𝑀.
24. Fie ABCD un paralelogram. Ştiind că vectorii ��⃗ 𝐴𝐴𝐴𝐴 + 𝐴𝐴𝐴𝐴 ��⃗ ș𝑖𝑖 𝐴𝐴𝐴𝐴
��⃗ − 𝐴𝐴𝐴𝐴��⃗ au același modul să
se arate că ABCD este dreptunghi.
25. Fie ABC un triunghi şi O centrul cercului circumscris lui. Ştiind că 𝐵𝐵𝐵𝐵 ��⃗ = 𝑂𝑂𝑂𝑂
��⃗ să se arate că
triunghiul ABC este dreptunghic.
26. Fie ABC un triunghi şi G centrul său de greutate. Să se determine 𝑎𝑎, 𝑏𝑏 ∈ ℝ astfel încât să
aibă loc egalitatea 𝑎𝑎𝐺𝐺𝐺𝐺 ��⃗ + 𝑏𝑏𝐺𝐺𝐺𝐺 ��⃗ = ��⃗
𝐺𝐺𝐺𝐺 .
27. Fie punctele A(2;-1) şi B(-1;3). Să se determine numerele reale a şi b astfel încât 𝐴𝐴𝐴𝐴 ��⃗ = a𝚤𝚤⃗+b𝚥𝚥⃗.
28. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(4;-8) şi B(6;3). Să se determine
coordonatele vectorului 𝑂𝑂𝑂𝑂 ��⃗ + 𝑂𝑂𝑂𝑂��⃗.
29. Să se determine numărul real a ştiind că vectorii 𝑢𝑢 �⃗ = 2𝚤𝚤⃗ + 𝑎𝑎𝚥𝚥⃗ și 𝑣𝑣⃗ = 3𝚤𝚤⃗ + (𝑎𝑎 + 2)𝚥𝚥⃗ sunt
coliniari.
30. În reperul cartezian (𝑂𝑂, 𝚤𝚤⃗, 𝚥𝚥⃗) se consideră vectorii 𝑢𝑢 �⃗ = – 3𝚤𝚤⃗ + 2𝚥𝚥⃗ și 𝑣𝑣⃗ = 5𝚤𝚤⃗ – 𝚥𝚥⃗. Să se
determine coordonatele vectorului 5𝑢𝑢 �⃗ + 3𝑣𝑣⃗.
31. Să se determine coordonatele punctului B, ştiind că 𝐴𝐴(3, 4) și ��⃗ 𝐴𝐴𝐴𝐴 = 𝚤𝚤⃗+𝚥𝚥⃗.
32. Se consideră vectorii 𝑣𝑣⃗ =– 3𝚤𝚤⃗ + 4𝚥𝚥⃗ și 𝑢𝑢 �⃗ = 2𝚤𝚤⃗– 3𝚥𝚥⃗. Să se determine coordonatele vectorului
𝑤𝑤
��⃗ =2𝑣𝑣⃗ – 3𝑢𝑢 �⃗.
33. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele 𝐴𝐴(1, 2), 𝐵𝐵(−1, 1), 𝐶𝐶(3, 5) și
𝐷𝐷(5, 𝑎𝑎), unde a ∈ ℝ. Să se determine a ∈ ℝ astfel încât dreptele AB și CD să fie paralele.
34. În reperul cartezian xOy se consideră vectorii 𝑂𝑂𝑂𝑂 ��⃗(2;−3) și 𝑂𝑂𝑂𝑂 ��⃗(1;−2). Să se determine
numerele reale 𝛼𝛼 şi 𝛽𝛽pentru care vectorul 3𝑂𝑂𝑂𝑂 ��⃗ − 5𝑂𝑂𝑂𝑂 ��⃗ are coordonatele (𝛼𝛼, 𝛽𝛽).
35. În reperul cartezian xOy se consideră vectorii ��⃗ 𝑂𝑂𝑂𝑂(2;−1) și 𝑂𝑂𝑂𝑂 ��⃗(1; 2). Să se determine
coordonatele vectorului ��⃗ 𝑂𝑂𝑂𝑂, unde M este mijlocul segmentului AB.
36. Să se determine numărul real m ştiind că vectorii 𝑣𝑣⃗ = 2𝚤𝚤⃗ + 3𝚥𝚥⃗ și 𝑤𝑤 ��⃗ = −𝚤𝚤⃗ + 𝑚𝑚𝚥𝚥⃗ sunt coliniari.
37. Să se determine coordonatele vectorului 𝑣𝑣⃗ = 𝑂𝑂𝑂𝑂 ��⃗ + 𝑂𝑂𝑂𝑂
��⃗, știind că A(2; 3) și B(-1; 5).
38. Să se determine coordonatele punctului M, mijlocul segmentului AB știind că vectorul 𝑂𝑂𝑂𝑂 ��⃗ =
��⃗ = 7𝚤𝚤⃗ + 2𝚥𝚥⃗ .
3𝚤𝚤⃗ + 4𝚥𝚥⃗ și 𝑂𝑂𝑂𝑂
39. Se consideră reperul cartezian xOy şi punctele A(1;-1) şi B(3;5). Să se determine
coordonatele punctului C din plan astfel încât 𝑂𝑂𝑂𝑂 ��⃗ + 𝑂𝑂𝑂𝑂
��⃗ = 𝑂𝑂𝑂𝑂 ��⃗ .
40. Fie vectorii 𝑢𝑢 �⃗ = 𝑚𝑚𝚤𝚤⃗ + 3𝚥𝚥⃗ și 𝑣𝑣⃗ = (𝑚𝑚 − 2)𝚤𝚤⃗ − 𝚥𝚥⃗. Să se determine m> 0 astfel încât vectorii
�⃗ și 𝑣𝑣⃗ să fie perpendiculari.
𝑢𝑢
41. Să se determine numărul real a ştiind că vectorii 𝑢𝑢 �⃗ = 𝑎𝑎𝚤𝚤⃗ + (𝑎𝑎 + 1)𝚥𝚥⃗ și 𝑣𝑣⃗ = −(5𝑎𝑎 − 1)𝚤𝚤⃗ + 2𝚥𝚥⃗
sunt perpendiculari.
42. Se consideră triunghiul ABC cu vârfurile în 𝐴𝐴(1, 2), 𝐵𝐵(2, −2) ș𝑖𝑖 𝐶𝐶(4, 6). Să se calculeze
cosB.
43. Să se arate că unghiul vectorilor 𝑢𝑢 �⃗ = 5𝚤𝚤⃗ − 4𝚥𝚥⃗ și 𝑣𝑣⃗ = −2𝚤𝚤⃗ + 3𝚥𝚥⃗ este obtuz.
44. Să se determine a∈ ℝ ştiind că vectorii 𝑢𝑢 �⃗ = 𝑎𝑎𝚤𝚤⃗ + 3𝚥𝚥⃗ și 𝑣𝑣⃗ = 4𝚤𝚤⃗ + (𝑎𝑎 + 4)𝚥𝚥⃗ sunt coliniari.
��⃗ ��⃗ ��⃗
45. Să se calculeze 𝐴𝐴𝐴𝐴 ∙(𝐴𝐴𝐴𝐴 +𝐵𝐵𝐵𝐵 ), știind că A(-3; 4), B(4; -3) și C(1; 2).
46. Să se calculeze (2𝚤𝚤⃗ + 5𝚥𝚥⃗) ∙ (3𝚤𝚤⃗ − 4𝚥𝚥⃗).
47. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele O(0; 0), A(1;2) şi B(3;1). Să
se determine măsura unghiului AOB.
57
48. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele 𝐴𝐴(2, −1), 𝐵𝐵(−1, 1), 𝐶𝐶(1, 3)
și 𝐷𝐷(𝑎𝑎, 4). Să se determine a ∈ ℝ astfel încât dreptele AB și CD să fie paralele.
49. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele 𝐴𝐴(2, −1), 𝐵𝐵(−1, 1), 𝐶𝐶(1, 3)
și 𝐷𝐷(𝑎𝑎, 4). Să se determine a ∈ ℝ astfel încât dreptele AB și CD sunt perpendiculare.
50. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele M(2; - 1), A(1;2) și B(4;1).
Să se calculeze lungimea vectorului 𝑀𝑀𝑀𝑀 ��⃗ + 𝑀𝑀𝑀𝑀
��⃗.
51. Să se determine m ∈ ℝ ştiind că vectorii 𝑢𝑢 �⃗ = (𝑚𝑚 + 1)𝚤𝚤⃗ + 8𝚥𝚥⃗ și 𝑣𝑣⃗ = (𝑚𝑚 − 1)𝚤𝚤⃗ − 4)𝚥𝚥⃗ să fie
coliniari.
52. Se consideră vectorii 𝑎𝑎⃗ = 𝚤𝚤⃗ + 𝚥𝚥⃗, 𝑏𝑏�⃗ = 𝚤𝚤⃗ − 𝚥𝚥⃗ și 𝑢𝑢 �⃗ = 6𝚤𝚤⃗ + 2𝚥𝚥⃗. Să se determine p, r ∈ ℝ astfel
încât 𝑢𝑢
�⃗ = 𝑝𝑝𝑎𝑎⃗ + 𝑟𝑟𝑏𝑏.�⃗
53. Fie punctele O(0; 0), A(2;1) şi B(-2;1). Să se determine cosinusul unghiului format de
vectorii ��⃗ ��⃗.
𝑂𝑂𝑂𝑂 și 𝑂𝑂𝑂𝑂
54. Să se calculeze ��⃗ 𝑢𝑢2 − 𝑣𝑣 ��⃗2 știind că 𝑢𝑢 �⃗ − 𝑣𝑣⃗ = 3𝚤𝚤⃗ + 2𝚥𝚥⃗ și 𝑢𝑢 �⃗ + 𝑣𝑣⃗ = 2𝚤𝚤⃗ + 3𝚥𝚥⃗.
55. Fie vectorii 𝑢𝑢 �⃗ ș𝑖𝑖 𝑣𝑣⃗. Știind că 𝑢𝑢 �⃗ ∙ 𝑣𝑣⃗ = 5, |𝑢𝑢 �⃗| = 2 și |𝑣𝑣⃗| = 3 să se calculeze cos�∡(𝑢𝑢 �⃗, 𝑣𝑣⃗)�.
56. Punctele A, B, şi G au vectorii de poziţie ��⃗ 𝑟𝑟𝐴𝐴 = 4𝚤𝚤⃗ + 7𝚥𝚥⃗, ��⃗ 𝑟𝑟𝐺𝐺 = 4𝚤𝚤⃗ + 4𝚥𝚥⃗. Să se
𝑟𝑟𝐵𝐵 = 2𝚤𝚤⃗ − 𝚥𝚥⃗, ��⃗
determine vectorul de poziție al punctului C, astfel încât punctul G să fie centrul de greutate
al triunghiului ABC.
𝜋𝜋
57. Fie vectorii 𝑢𝑢 �⃗ ș𝑖𝑖 𝑣𝑣⃗. Dacă |𝑢𝑢 �⃗| = 1 și |𝑣𝑣⃗| = 2 și măsura unghiului vectorilor 𝑢𝑢 �⃗ ș𝑖𝑖 𝑣𝑣⃗ este 3 , să
se calculeze (2𝑢𝑢 �⃗ + 𝑣𝑣⃗) ∙ (2𝑣𝑣⃗ − 𝑢𝑢 �⃗).
58. Se consideră vectorii 𝑢𝑢 �⃗ = 𝚤𝚤⃗ − 𝚥𝚥⃗ și 𝑣𝑣⃗ = 2𝚤𝚤⃗ + 4𝚥𝚥⃗. Să se calculeze modulul vectorului 𝑢𝑢 �⃗ + 𝑣𝑣⃗.
59. Se consideră punctele 𝐴𝐴(1, 0), 𝐵𝐵(2, 3) ș𝑖𝑖 𝐶𝐶(−1, 4). Să se calculeze 𝐴𝐴𝐴𝐴 ⋅𝐴𝐴𝐴𝐴 . ��⃗ ��⃗
60. Să se determine m∈ ℝ ştiind că vectorii 𝑢𝑢 �⃗ = 2𝚤𝚤⃗ − 3𝚥𝚥⃗ și 𝑣𝑣⃗ = 𝑚𝑚𝚤𝚤⃗ + 4)𝚥𝚥⃗ să fie sunt
perpendiculari.
61. Să se determine a∈ ℝ pentru care vectorii ��⃗ 𝑣𝑣1 = 𝑎𝑎𝚤𝚤⃗ + (𝑎𝑎 + 1)𝚥𝚥⃗ și 𝑣𝑣��⃗2 = 3𝚤𝚤⃗ + 5𝚥𝚥⃗ sunt coliniari.
62. Să se determine a∈ ℝ ştiind că vectorii 𝑢𝑢 �⃗ = (𝑎𝑎 − 1)𝚤𝚤⃗ − (2𝑎𝑎 + 2)𝚥𝚥⃗ și 𝑣𝑣⃗ = (𝑎𝑎 + 1)𝚤𝚤⃗ − 𝚥𝚥⃗ sunt
sunt perpendiculari.
63. Să se demonstreze că vectorii 𝑢𝑢 �⃗ = 3𝚤𝚤⃗ + 𝑎𝑎𝚥𝚥⃗ și 𝑣𝑣⃗ = (𝑎𝑎 + 1)𝚤𝚤⃗ + 𝑎𝑎𝚥𝚥⃗ nu pot fi perpendiculari
pentru nici o valoare reală a numărului a.
64. Să se arate că unghiul vectorilor 𝑢𝑢 �⃗ = 2𝚤𝚤⃗ − 𝑎𝑎𝚥𝚥⃗ și 𝑣𝑣⃗ = 𝚤𝚤⃗ + 𝚥𝚥⃗ este obtuz dacă şi numai dacă
a >2.
65. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A, B, C astfel încât
𝐴𝐴(1, 3), 𝐵𝐵(2, 5) și 𝐴𝐴𝐴𝐴 ��⃗ =2𝐴𝐴𝐴𝐴��⃗ . Să se afle coordonatele punctului C.
66. Se consideră punctele M (1,2), N (2,5) şi P(3,m), m∈ ℝ. Să se determine valorile reale ale
lui m astfel încât 𝑀𝑀𝑀𝑀 ��⃗ ⋅𝑀𝑀𝑀𝑀
��⃗ =5.
58
1. Un paralelogram ABCD are AD=6, AB=4 și 𝑚𝑚(∡𝐴𝐴𝐴𝐴C) = 1200 . Calculați ��⃗ 𝐴𝐴𝐴𝐴 + ��⃗𝐴𝐴𝐴𝐴 .
2. Triunghiul ABC are măsura unghiului A de 60 , AB = 4 și AC = 5. Calculați 𝐴𝐴𝐴𝐴 ⋅ ��⃗
0 ��⃗ 𝐴𝐴𝐴𝐴 .
3. În dreptunghiul ABCD cu AB=8 şi BC=6, se consideră vectorul 𝑣𝑣⃗ = 𝐴𝐴𝐴𝐴 + 𝐴𝐴𝐴𝐴 + 𝐴𝐴𝐴𝐴, ��⃗ ��⃗ ��⃗
unde {𝑂𝑂} = AC ∩ BD. Calculați lungimea vectorului 𝑣𝑣⃗.
4. Se consideră paralelogramul ABCD şi punctele E şi F astfel încât 𝐴𝐴𝐴𝐴 ��⃗ = 3𝐵𝐵𝐵𝐵
��⃗ , 𝐷𝐷𝐷𝐷
��⃗ =
3
��⃗
𝐹𝐹𝐹𝐹 . Să se demonstreze că punctele A, F și C sunt coliniare.
4
5. Se consideră triunghiul echilateral ABC cu AB = 2. Calculați lungimea vectorului ��⃗ 𝐴𝐴𝐴𝐴 +
��⃗
𝐵𝐵𝐵𝐵 .
6. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele
𝐴𝐴(2, 1), 𝐵𝐵(−2, 3), 𝐶𝐶(1, −3) și 𝐷𝐷(4, 𝑎𝑎), unde a ∈ ℝ . Să se determine a ∈ ℝ astfel încât
dreptele AB și CD să fie paralele.
7. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele
𝐴𝐴(2; 0), 𝐵𝐵(1; −1) ș𝑖𝑖 𝑂𝑂(0; 0). Determinați coordonatele punctului C pentru care 𝑂𝑂𝑂𝑂 ��⃗ =
2𝑂𝑂𝑂𝑂 ��⃗.
8. Fie G(1,0) centrul de greutate al triunghiului ABC , unde A (2,5) și B (−1, −3).
Determinați coordonatele punctului C.
9. Se consideră vectorii 𝑢𝑢 �⃗ = 𝚤𝚤⃗ − ��⃗
2𝚥𝚥 și 𝑣𝑣⃗ = 𝑎𝑎𝚤𝚤⃗ − 4𝚥𝚥⃗. Determinați numărul real a pentru care
𝑢𝑢
�⃗ ∙ 𝑣𝑣⃗ = 3.
10. Dacă (𝑂𝑂, 𝚤𝚤⃗, 𝚥𝚥⃗) este un reper ortonormat și 𝑢𝑢 �⃗ = 𝚤𝚤⃗ + 2𝚥𝚥 ��⃗ și 𝑣𝑣⃗ = 2𝚤𝚤⃗ − 𝚥𝚥⃗, calculați aria
triunghiului având două laturi |𝑢𝑢 �⃗| și |𝑣𝑣⃗|.
11. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(1,3) și B (7,12). Determinați
1
coordonatele punctului M știind că ��⃗ 𝐴𝐴𝐴𝐴 = 3 ⋅ 𝐴𝐴𝐴𝐴 ��⃗.
12. Determinați numărul real a pentru care vectorii 𝑢𝑢 �⃗ = 3𝚤𝚤⃗ + 𝑎𝑎𝚥𝚥⃗ și 𝑣𝑣⃗ = 𝑎𝑎𝚤𝚤⃗ + (2𝑎𝑎 − 3)𝚥𝚥⃗ sunt
coliniari.
13. Se consideră punctele A, B și C astfel încât 𝐴𝐴𝐴𝐴 ��⃗ = 𝚤𝚤⃗ + 6𝚥𝚥⃗ ș𝑖𝑖 𝐵𝐵𝐵𝐵
��⃗ = 4𝚤𝚤⃗ + 6𝚥𝚥⃗. Determinați
lungimea segmentului AC.
14. Determinați numărul real a pentru care vectorii 𝑢𝑢 �⃗ = 𝚤𝚤⃗ + 4𝚥𝚥⃗ și 𝑣𝑣⃗ = 2𝚤𝚤⃗ + (𝑎𝑎 + 1)𝚥𝚥⃗ sunt
coliniari.
15. Se consideră punctele A, B și C astfel încât 𝐴𝐴𝐴𝐴 ��⃗ = ��⃗ ��⃗ = 2𝚤𝚤⃗ − 5𝚥𝚥⃗. Determinați
4𝚤𝚤 − 3𝚥𝚥⃗ ș𝑖𝑖 𝐵𝐵𝐵𝐵
lungimea vectorului 𝐴𝐴𝐴𝐴 ��⃗ .
16. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(1, 1) și B(4, 1). Determinați
1
coordonatele punctului M știind că ��⃗ 𝐴𝐴𝐴𝐴 = 3 ⋅ ��⃗
𝐴𝐴𝐴𝐴.
17. Se consideră triunghiul echilateral ABC cu AB = 2 . Calculați lungimea vectorului 𝐴𝐴𝐴𝐴 ��⃗
��⃗ .
+ 𝐵𝐵𝐵𝐵
59
1. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(0, 1), B(2, 5) și C (6 ,1). Determinați
coordonatele punctului D, știind că 𝐴𝐴𝐴𝐴 ��⃗ + 𝐴𝐴𝐴𝐴 ��⃗ = 𝐴𝐴𝐴𝐴��⃗.
2. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A (6, 4), B(-2, 6). Determinați numerele reale
a și b, știind că, dacă C(a, b), atunci ��⃗ 𝐴𝐴𝐴𝐴 = 𝐶𝐶𝐶𝐶 ��⃗.
3. Se consideră triunghiul ABC și punctele M, N și P astfel încât ��⃗ 𝐴𝐴𝐴𝐴 = 2 ∙ ��⃗ 𝐴𝐴𝐴𝐴 , ��⃗
𝐵𝐵𝐵𝐵 = 2 ∙
𝐵𝐵𝐵𝐵 și 𝐶𝐶𝐶𝐶 = 2 ⋅ 𝐶𝐶𝐶𝐶. Știind că O este un punct oarecare din plan, arătați că 𝑂𝑂𝑂𝑂 + ��⃗
��⃗ ��⃗ ��⃗ ��⃗ 𝑂𝑂𝑂𝑂 +
��⃗ ��⃗ ��⃗
𝑂𝑂𝑂𝑂 = 𝑂𝑂𝑂𝑂 + 𝑂𝑂𝑂𝑂 + 𝑂𝑂𝑂𝑂 . ��⃗
4. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A (1, 3), B(2, 5). Determinați coordonatele
punctului C pentru care ��⃗ 𝐴𝐴𝐴𝐴 = 2𝐴𝐴𝐴𝐴��⃗ .
5. Se consideră paralelogramul ABCD și punctul O, intersecția diagonalelor acestuia. Arătați
că 𝑂𝑂𝑂𝑂 ��⃗ = ��⃗
𝐴𝐴𝐴𝐴 .
6. Se consideră punctul G, centrul de greutate al triunghiului ABC și punctul M, mijlocul
segmentului AG. Demonstrați că 6𝐴𝐴𝐴𝐴 ��⃗ = ��⃗ 𝐴𝐴𝐴𝐴 + 𝐴𝐴𝐴𝐴 ��⃗.
7. În planul triunghiului ABC se consideră punctul G, astfel încât 3𝐴𝐴𝐴𝐴 ��⃗ = ��⃗𝐴𝐴𝐴𝐴 + 𝐴𝐴𝐴𝐴 ��⃗ .
Demonstrați că G este centrul de greutate al triunghiului ABC.
8. Se consideră A, B, C și D, astfel încât 𝐴𝐴𝐴𝐴 ��⃗ + 𝐶𝐶𝐶𝐶 ��⃗ = 0. Demonstrați că 𝐴𝐴𝐴𝐴 ��⃗ + 𝐶𝐶𝐶𝐶��⃗ = 0.
9. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A (3, 4), B(-4, 3) și C(5, 0). Arătați că punctul
H(4, 7) este ortocentrul triunghiului ABC.
10. Se consideră paralelogramul ABCD și punctele M și N astfel încât 𝐴𝐴𝐴𝐴 ��⃗ = 1 ⋅ 𝐴𝐴𝐴𝐴 ��⃗ = 1 ⋅
��⃗ și 𝐴𝐴𝐴𝐴
4 3
��⃗ . Demonstrați că punctele D,M și N sunt coliniare.
𝐴𝐴𝐴𝐴
11. Se consideră vectorii 𝑢𝑢 �⃗ = 𝚤𝚤⃗ + 𝚥𝚥⃗ și 𝑣𝑣⃗ = 𝑎𝑎𝚤𝚤⃗ − 2𝚥𝚥⃗, unde a este un număr real. Determinați
numărul real a pentru care |𝑢𝑢 �⃗ + 𝑣𝑣⃗|2 = |𝑢𝑢 �⃗|2 + |𝑣𝑣⃗|2.
12. Se consideră punctele A, B, C, D astfel încât 2 ⋅ 𝐴𝐴𝐴𝐴 ��⃗ = 𝐵𝐵𝐵𝐵 ��⃗ + 𝐴𝐴𝐴𝐴
��⃗ . Demonstrați că 𝐴𝐴𝐴𝐴 ��⃗ = 𝐷𝐷𝐷𝐷
��⃗ .
13. În reperul xOy se consideră punctele A(2;1) B(3;2) și C(4; 5). Determinați coordonatele
punctului D, știind că ��⃗ 𝐴𝐴𝐴𝐴 + ��⃗
𝐴𝐴𝐴𝐴 + ��⃗
𝐴𝐴𝐴𝐴 = �0⃗.
14. În planul triunghiului ABC se consideră punctul M, astfel încât 2 ⋅ ��⃗ 𝐴𝐴𝐴𝐴 = ��⃗ 𝐴𝐴𝐴𝐴 + 𝐴𝐴𝐴𝐴 ��⃗ .
Determinați numărul real k, astfel încât 𝐵𝐵𝐵𝐵 ��⃗ = 𝑘𝑘 ⋅ 𝐶𝐶𝐶𝐶 ��⃗ .
15. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(3;4) și B(-1; 3). Determinați coordonatele
punctului C astfel încât ��⃗ ��⃗ = �0⃗.
𝐴𝐴𝐴𝐴 + 2𝐵𝐵𝐵𝐵
16. Se consideră punctul M în planul triunghiului ABC astfel încât 2𝑀𝑀𝑀𝑀 ��⃗ − 𝑀𝑀𝑀𝑀
��⃗ = 𝐴𝐴𝐴𝐴 ��⃗. Arătați
că patrulaterul AMBC este paralelogram.
17. Se consideră paralelogramul ABCD cu AB=4, BC=6 și măsura unghiului ABC de 1200 .
Determinați modulul vectorului ��⃗ 𝐴𝐴𝐴𝐴, unde M este mijlocul segmentului BD.
Aplicații vectoriale ale trigonometriei in geometrie
60
Noțiuni teoretice
Fie ABC un triunghi cu BC = a, AC = b și AB = c lungimile laturilor triunghiului, R – raza cercului

circumscris triunghiului, r – raza cercului înscris triunghiului, ha, hb, hc – înălțimile corespunzătoare
𝑎𝑎+𝑏𝑏+𝑐𝑐
laturilor a, b, respectiv c, p – semiperimetrul triunghiului ABC, p= 2
Teorema sinusurilor
𝑎𝑎 𝑏𝑏 𝑐𝑐
= = = 2𝑅𝑅
𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝐴𝐴 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝐵𝐵 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝐶𝐶
Teorema lui cosinusurilor

𝑏𝑏 2 + 𝑐𝑐 2 − 𝑎𝑎2
𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝐴𝐴 =
2𝑏𝑏𝑏𝑏
𝑎𝑎2 = 𝑏𝑏 2 + 𝑐𝑐 2 − 2𝑏𝑏𝑏𝑏 ⋅ 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝐴𝐴 𝑎𝑎 + 𝑐𝑐 2 − 𝑏𝑏 2
2
𝑏𝑏 2 = 𝑎𝑎2 + 𝑐𝑐 2 − 2𝑎𝑎𝑎𝑎 ⋅ 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝐵𝐵 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝐵𝐵 =
𝑐𝑐 2 = 𝑎𝑎2 + 𝑏𝑏 2 − 2𝑎𝑎𝑎𝑎 ⋅ 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝐶𝐶 2𝑎𝑎𝑎𝑎
𝑎𝑎 + 𝑏𝑏 2 − 𝑐𝑐 2
2
𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝐶𝐶 =
2𝑎𝑎𝑎𝑎
Lungimea medianei (𝑚𝑚𝑎𝑎 ; 𝑚𝑚𝑏𝑏 ; 𝑚𝑚𝑐𝑐 – medianele corespunzătoare laturilor a, b, respectiv c ale
triunghiului ABC)
2(𝑏𝑏 2 + 𝑐𝑐 2 ) − 𝑎𝑎2 2(𝑎𝑎2 + 𝑐𝑐 2 ) − 𝑏𝑏 2 2(𝑎𝑎2 + 𝑏𝑏 2 ) − 𝑐𝑐 2

𝑚𝑚𝑎𝑎2 = 𝑚𝑚𝑏𝑏2 = 𝑚𝑚𝑐𝑐2 =
4 4 4
𝐴𝐴𝐴𝐴 𝐵𝐵𝐵𝐵
Teorema bisectoarei: (AM – bisectoarea interioară a unghiului ∡𝐵𝐵𝐵𝐵𝐵𝐵, atunci =
𝐴𝐴𝐴𝐴 𝐶𝐶𝐶𝐶
Lungimea bisectoarei: (AM – bisectoarea interioară a unghiului ∡𝐵𝐵𝐵𝐵𝐵𝐵, atunci:
𝑏𝑏𝑏𝑏
𝑀𝑀𝐴𝐴2 = [(𝑏𝑏 + 𝑐𝑐)2 − 𝑎𝑎2 ]
(𝑏𝑏 + 𝑐𝑐)2
Arii
𝑎𝑎∙ℎ𝑎𝑎 𝑏𝑏⋅ℎ𝑏𝑏 𝑐𝑐⋅ℎ𝑐𝑐

𝑆𝑆𝛥𝛥 = = =
2 2 2
𝑏𝑏⋅𝑐𝑐⋅𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝐴𝐴 𝑎𝑎⋅𝑐𝑐⋅𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝐵𝐵 𝑎𝑎⋅𝑏𝑏⋅𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝐶𝐶
𝑆𝑆𝛥𝛥 = = =
2 2 2
𝑆𝑆𝛥𝛥 = �𝑝𝑝(𝑝𝑝 − 𝑎𝑎)(𝑝𝑝 − 𝑏𝑏)(𝑝𝑝 − 𝑐𝑐)

𝑎𝑎⋅𝑏𝑏⋅𝑐𝑐 𝑎𝑎⋅𝑏𝑏⋅𝑐𝑐
𝑆𝑆𝛥𝛥 = ⇒ 𝑅𝑅 =
4𝑅𝑅 4𝑆𝑆
𝑆𝑆
𝑆𝑆𝛥𝛥 = 𝑝𝑝 ⋅ 𝑟𝑟 ⇒ 𝑛𝑛 =
𝑝𝑝
61
1. Să se calculeze lungimea laturii BC atriunghiului ascuțit unghic ABC, știind că AB=6, Ac =10
și că aria triunghiului ABC este egală cu 15√3.
𝜋𝜋
2. Triunghiul ABC are 𝐵𝐵 = 4 și lungimea razei cercului circumscris egală cu 1. Să se calculeze
lungimea laturii AC.
𝜋𝜋
3. Să se calculeze lungimea razei cercului circumscris triunghiului ABC, știind că 𝐶𝐶 = 6 și AB= 6.
4. Să se calculeze lungimea razei cercului înscris în triunghiului ABC care are lungimile laturilor
egale cu 3,4 si 5.
5. Fie triunghiul ABC. Să se calculeze lungimea înălțimii corespunzătoare laturii BC‚ știind că
AB=13, AC= 14 și BC =15.
𝜋𝜋 𝜋𝜋
6. Să se calculeze lungimea razei cercului circumscris triunghiului ABC, dacă 𝐴𝐴 = 4 , 𝐵𝐵 = 6
ș𝑖𝑖 𝐴𝐴𝐴𝐴 = 6.
7. Triunghiul ABC are AB =4, BC =5 și CA =6. Să se arate că 𝑚𝑚�𝐵𝐵� � = 2 ⋅ 𝑚𝑚�𝐶𝐶̂ �.
8. Triunghiul ABC ascuţitunghic are AC = 2√3 şi lungimea razei cercului circumscris egală cu 2.
Să se determine măsura unghiului B.
𝜋𝜋 𝜋𝜋
9. Să se calculeze perimetrul triunghiului ABC, ştiind că 𝐴𝐴𝐴𝐴 = 6; 𝐵𝐵 = 4 ș𝑖𝑖 𝐶𝐶 = 6 .
10. Să se calculeze perimetrul triunghiului OAB , ştiind că O(0,0) , A −(1,2) şi B −(2,3).
11. Se consideră triunghiul ascuţitunghic ABC în care are loc relaţia 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝐵𝐵 + 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝐵𝐵 = 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝐶𝐶 + 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝐶𝐶.
Să se demonstreze că triunghiul ABC este isoscel.
12. Să se calculeze aria unui paralelogram ABCD cu AB = 6, AD = 8 şi 𝑚𝑚(∡𝐴𝐴𝐴𝐴𝐴𝐴) = 1350 .
13. Fie ABC un triunghi care are AB = 3, AC = 5 şi BC = 7. Să se calculeze cos A .
14. Să se calculeze perimetrul triunghiului ABC, ştiind că AB 4, AC==3 şi 𝑚𝑚(∡𝐵𝐵𝐵𝐵𝐵𝐵) = 600 .
15. Să se calculeze lungimea razei cercului înscris în triunghiul care are lungimile laturilor 4, 5 şi 7.
16. Să se calculeze lungimea medianei duse din A în triunghiul ABC, ştiind că AB =2, AC=3 şi
BC = 4.
17. Triunghiul ABC are lungimile laturilor AB = 5 , BC = 7 şi AC = 8 . Să se calculeze 𝑚𝑚(∡𝐴𝐴).
18. Să se calculeze lungimea razei cercului circumscris unui triunghi care are lungimile laturilor 5 ,
7 şi 8.
19. Să se calculeze lungimea razei cercului circumscris triunghiului ABC , ştiind că BC = 3 şi
1
𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝐴𝐴 = 2.
20. Să se calculeze lungimea razei cercului circumscris unui triunghi dreptunghic care are catetele
de lungimi 5 şi 12.
21. Triunghiul ABC are AB = 2 , AC = 4 şi 𝑚𝑚(∡𝐴𝐴) = 600 . Să se calculeze lungimea medianei duse
din A.
22. Fie triunghiul ABC care are AB= AC=5 şi BC = 6 . Să se calculeze distanţa de la centrul de
greutate al triunghiului ABC la dreapta BC .
23. Să se determine numerele naturale a pentru care numerele 𝑎𝑎, 𝑎𝑎 + 1 ș𝑖𝑖 𝑎𝑎 + 2sunt lungimile
laturilor unui triunghi obtuzunghic.
24. Fie ABC un triunghi cu 𝑡𝑡𝑡𝑡 𝐴𝐴 = 2, 𝑡𝑡𝑡𝑡 𝐵𝐵 = 3. Să se determine măsura unghiului C.
25. Să se calculeze aria triunghiului ABC în care AM =BC=4 , unde M este mijlocul lui (BC), iar
𝑚𝑚(∡𝐴𝐴𝐴𝐴𝐴𝐴) = 1500 .
26. Triunghiul ABC are laturile AB = 3 , BC = 5 şi AC = 7. Să se calculeze lungimea razei cercului
înscris în triunghiul ABC.
1
27. Fie ABC un triunghi cu 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝐴𝐴 = 2 , 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝐵𝐵 = 1 ș𝑖𝑖 𝐵𝐵𝐵𝐵 = 4. Să se calculeze aria triunghiului ABC.
3
28. Fie ABC un triunghi care are BC = 8 și 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝐴𝐴 = 5. Să se calculeze lungimea razei cercului
circumscris triunghiului ABC.
62
1. Fie triunghiul ABC dreptunghic în A cu AB = 5, BC = 13. Calculați lungimea segmentului BM,

unde M este mijlocul segmentului AC.
2. Triunghiul ABC are lungimile laturilor AB = 6, BC= 5 și CA =3. Să se calculeze lungimea
înălțimii AD.
3. Calculați raza cercului circumscris triunghiului ABC dreptunghic în A, știind că BC = 8.
𝜋𝜋
4. Calculați aria triunghiului isoscel ABC, știind că 𝐴𝐴 = 2 ș𝑖𝑖 𝐴𝐴𝐴𝐴 = 4.
5. Determinați raza cercului circumscris triunghiului ABC în care AB = 3, AC = 4 și BC = 5 .
6. Determinaţi aria triunghiului MNP , ştiind că MN =12 , MP = 3 și m(∢M ) = 30° .
𝜋𝜋
7. Determinaţi aria triunghiului ABC , ştiind că AB = 6 , AC = 4 și 𝐴𝐴 = 6 .
√3
8. Se consideră triunghiul ABC cu AB =4√3, AC = 4 și 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝐶𝐶 = . Calculați 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝐵𝐵.
2
1. Se consideră triunghiul ABC, dreptunghic in A, cu AB= 4. Știind că aria 𝛥𝛥𝛥𝛥𝛥𝛥𝛥𝛥 este egală cu 6,
calculați lungimea laturii BC.
2. Calculați perimetrul triunghiul ABC, știind că AB = 2, AC = 3 și 𝑚𝑚(∡𝐵𝐵𝐵𝐵𝐵𝐵) = 600 .
√2
3. Calculați raza cercului circumscris triunghiul ABC, știind că AB = 2 și 𝑐𝑐𝑜𝑜𝑜𝑜 𝐶𝐶̂ = − . 2
4. Se consideră triunghiul ABC cu AB = 60, AC = 80 și BC = 100. Calculați lungimea înălțimii
AD a triunghiului ABC.
5. Calculați măsura unghiului A al triunghiului ascuțitunghic ABC, știind că 4 ⋅ 𝐴𝐴𝛥𝛥𝛥𝛥𝛥𝛥𝛥𝛥 = 𝐴𝐴𝐴𝐴 ⋅ 𝐴𝐴𝐴𝐴.
6. Se consideră triunghiul ascuțitunghic ABC cu BC = R, unde R este raza cercului circumscris
triunghiului. Calculați măsura unghiului A al triunghiului ABC.
1 𝐴𝐴𝐴𝐴 𝐴𝐴𝐴𝐴
7. Arătați că, dacă ABC este un triunghi oarecare, atunci 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝐴𝐴̂ < 2 �𝐴𝐴𝐴𝐴 + 𝐴𝐴𝐴𝐴�.
8. Se consideră R, raza cercului circumscris triunghiului ABC și r, raza cercului înscris în triunghiul
1
ABC. Știind că 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝐴𝐴 + 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝐵𝐵 + 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝐶𝐶 = 𝑟𝑟𝑟𝑟, arătați că aria triunghiului ABC este egală cu 1.
9. Se consideră triunghiul ABC, cu AB = 3√2, BC = 9 și AC = 3√5. Calculați măsura unghiului B.
10. Diagonală pătratului MNPQ are lungimea de 6√2. Calculați perimetrul acestui pătrat.
11. Se consideră triunghiul ABC cu AB = 8, AC= 6 și BC = 10. Calculați cos B.
4
12. Calculați cos A, știind că A este unghi ascuțit astfel încât sin A = 5.
𝜋𝜋
13. Calculați lungimea laturii AB a triunghiului ABC dreptunghic în A, știind că AC = 4 și B = 4 .
14. Calculați lungimea laturii AB a triunghiului ABC dreptunghic în A, știind că BC =
5√2 ș𝑖𝑖 𝑚𝑚(∡𝐵𝐵) = 450 .
15. Calculați aria triunghiului ABC dreptunghic în A cu AB = 6 și AC = 8.
16. Calculați măsura unghiului B al triunghiului ABC dreptunghic în A, știind că AC = 3 și BC = 6.
17. Calculați aria rombului ABCD, știind că AC = 6 și BD = 4.
18. Se consideră triunghiul ABC, cu AB = 4, AC = 5 și aria egală cu 6 . Calculați cosinusul unghiului
A.
63
19. Calculați lungimea laturii AB a triunghiului ABC, știind cp tgC = 1 și că triunghiul ABC este
înscris într-in cerc de rază 3.
𝑟𝑟 2
20. Se consideră triunghiul ABC cu AB = 12, AC = 16 și BC = 20. Arătați că 𝑅𝑅 = 5, unde r este raza
cercului înscris în triunghiul ABC și R este raza cercului circumscris triunghiul ABC.
21. Se consideră triunghiul dreptunghic ABC cu AB = 12 și ipotenuza BC = 20. Calculați aria
triunghiului ABC.
22. Se consideră triunghiul ABC cu AB = 12, BC = 8 și unghiul C de măsură egală cu 300 . Calculați
sin A.
64
Dreapta în plan
Noțiuni teoretice
Se consideră reperul cartezian xOy, punctele 𝐴𝐴(𝑥𝑥𝐴𝐴 ; 𝑦𝑦𝐴𝐴 )

𝐵𝐵(𝑥𝑥𝐵𝐵 ; 𝑦𝑦𝐵𝐵 ); 𝐶𝐶(𝑥𝑥𝐶𝐶 ; 𝑦𝑦𝐶𝐶 ); 𝑀𝑀(𝑥𝑥𝑀𝑀 ; 𝑦𝑦𝑀𝑀 ); 𝐺𝐺(𝑥𝑥𝐺𝐺 ; 𝑦𝑦𝐺𝐺 ) ș𝑖𝑖 𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛 𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟 𝑎𝑎, 𝑏𝑏, 𝑐𝑐 ∈ ℝ.
Distanța dintre punctele A și B sau lungimea segmentului AB, notată d(A; B)
AB= d( A; B) = �(𝑥𝑥𝐵𝐵 − 𝑥𝑥𝐴𝐴 )2 + (𝑦𝑦𝐵𝐵 − 𝑦𝑦𝐴𝐴 )2 .
Coordonatele punctului M, unde M este mijlocul segmentului AB se determină, astfel:

𝑥𝑥𝑀𝑀=𝑥𝑥𝐴𝐴+𝑥𝑥𝐵𝐵
2
𝑦𝑦𝑀𝑀=𝑦𝑦𝐴𝐴+𝑦𝑦𝐵𝐵
2
Coordonatele punctului G, unde G este centrul de greutate al triunghiului cu vârfurile A(xA;yA);

𝐵𝐵(𝑥𝑥𝐵𝐵 ; 𝑦𝑦𝐵𝐵 ); 𝐶𝐶(𝑥𝑥𝐶𝐶 ; 𝑦𝑦𝐶𝐶 ) sunt:
𝑥𝑥𝐴𝐴 + 𝑥𝑥𝐵𝐵 + 𝑥𝑥𝐶𝐶 𝑦𝑦𝐴𝐴 + 𝑦𝑦𝐵𝐵 + 𝑦𝑦𝐶𝐶

𝑥𝑥𝐺𝐺 = ; 𝑦𝑦𝐺𝐺 =
3 3
Ecuația generală a dreptei d:

𝑑𝑑: 𝑎𝑎𝑎𝑎 + 𝑏𝑏𝑏𝑏 + 𝑐𝑐 = 0; 𝑎𝑎; 𝑏𝑏; 𝑐𝑐 ∈ ℝ
Dacă 𝑎𝑎 = 0 ș𝑖𝑖 𝑏𝑏 ≠ 0 => dreapta d ∥ Ox.
Dacă 𝑎𝑎 ≠ 0 și 𝑏𝑏 = 0 => dreapta d ∥ Oy.
𝒂𝒂
Dacă 𝑎𝑎 ≠ 0; 𝑏𝑏 ≠ 0, numărul 𝒎𝒎 = − 𝒃𝒃 se numește panta dreptei d sau coeficient unghiular al
dreptei.
Panta dreptei care trece prin punctele 𝑨𝑨(𝒙𝒙𝑨𝑨 ; 𝒚𝒚𝑨𝑨 ) 𝑩𝑩(𝒙𝒙𝑩𝑩 ; 𝒚𝒚𝑩𝑩 ):
𝑦𝑦𝐵𝐵 − 𝑦𝑦𝐴𝐴
𝑚𝑚𝐴𝐴𝐴𝐴 =
𝑥𝑥𝐵𝐵 − 𝑥𝑥𝐴𝐴
Ecuația carteziană explicită a dreptei d:
𝑑𝑑: 𝑦𝑦 = 𝑚𝑚𝑚𝑚 + 𝑛𝑛; 𝑢𝑢𝑢𝑢𝑢𝑢𝑢𝑢 𝑚𝑚 𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒 𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝 𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑 𝑑𝑑.
Ecuația dreptei determinată de două puncte 𝑨𝑨(𝒙𝒙𝑨𝑨 ; 𝒚𝒚𝑨𝑨 ) 𝑩𝑩(𝒙𝒙𝑩𝑩 ; 𝒚𝒚𝑩𝑩 )

𝑦𝑦 − 𝑦𝑦𝐵𝐵 𝑥𝑥 − 𝑥𝑥𝐵𝐵
𝑑𝑑: =
𝑦𝑦𝐴𝐴 − 𝑦𝑦𝐵𝐵 𝑥𝑥𝐴𝐴 − 𝑥𝑥𝐵𝐵
65
Ecuația dreptei determinată de două puncte 𝑨𝑨(𝒙𝒙𝑨𝑨 ; 𝒚𝒚𝑨𝑨 ) 𝑩𝑩(𝒙𝒙𝑩𝑩 ; 𝒚𝒚𝑩𝑩 ):
𝑥𝑥 𝑦𝑦 1
𝑑𝑑: �𝑥𝑥𝐴𝐴 𝑦𝑦𝐴𝐴 1� = 0
𝑥𝑥𝐵𝐵 𝑦𝑦𝐵𝐵 1
Ecuația dreptei determinate de un punct 𝑨𝑨(𝒙𝒙𝑨𝑨 ; 𝒚𝒚𝑨𝑨 ) și de panta m:
𝑑𝑑: 𝑦𝑦 − 𝑦𝑦𝐴𝐴 = 𝑚𝑚(𝑥𝑥 − 𝑥𝑥𝐴𝐴 )
Condiții de paralelism și perpendicularitate a două drepte
Fie dreptele 𝑑𝑑1 : 𝑎𝑎1 𝑥𝑥 + 𝑏𝑏1 𝑦𝑦 + 𝑐𝑐1 = 0 ș𝑖𝑖 𝑑𝑑2 : 𝑎𝑎2 𝑥𝑥 + 𝑏𝑏2 𝑦𝑦 + 𝑐𝑐2 = 0; 𝑎𝑎1 ; 𝑎𝑎2 ; 𝑏𝑏1 ; 𝑏𝑏2 ; 𝑐𝑐1 ; 𝑐𝑐2 ∈ ℝ.
𝑎𝑎 𝑏𝑏
• Dreptele d1 și d2 sunt paralele: d1∥ d2 dacă 𝑎𝑎1 = 𝑏𝑏1.
2 2
𝑎𝑎 𝑎𝑎
• Dreptele d1 și d2 sunt paralele: d1∥ d2 dacă 𝑚𝑚1 = 𝑚𝑚2 ; 𝑢𝑢𝑢𝑢𝑢𝑢𝑢𝑢 𝑚𝑚1 = − 𝑏𝑏1 ș𝑖𝑖 𝑚𝑚2 = − 𝑏𝑏2 sunt
1 2
pantele celor două drepte.
• Dreptele d1 și d2 sunt perpendiculare: 𝑑𝑑1 ⊥ 𝑑𝑑2 dacă 𝑎𝑎1 𝑏𝑏1 + 𝑎𝑎2 𝑏𝑏2 = 0.
• Dreptele d1 și d2 sunt perpendiculare: 𝑑𝑑1 ⊥ 𝑑𝑑2 dacă 𝑚𝑚1 ⋅ 𝑚𝑚2 = −1 u𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛 𝑚𝑚1 =
𝑎𝑎 𝑎𝑎
− 𝑏𝑏1 ș𝑖𝑖 𝑚𝑚2 = − 𝑏𝑏2 sunt pantele celor două drepte.
1 2
𝑎𝑎1 𝑏𝑏 𝑐𝑐
• Dreptele d1 și d2 coincid: 𝑑𝑑1 = 𝑑𝑑2 𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑ă = 𝑏𝑏1 = 𝑐𝑐1 .
𝑎𝑎2 2 2
Distanța de la un punct 𝑨𝑨(𝒙𝒙𝑨𝑨 ; 𝒚𝒚𝑨𝑨 ) la o dreaptă d de ecuație: 𝒂𝒂𝒂𝒂 + 𝒃𝒃𝒃𝒃 + 𝒄𝒄 = 𝟎𝟎:
|𝑎𝑎 ⋅ 𝑥𝑥𝐴𝐴 + 𝑏𝑏 ⋅ 𝑦𝑦𝐴𝐴 + 𝑐𝑐|

𝑑𝑑(𝐴𝐴; 𝑑𝑑) =
√𝑎𝑎2 + 𝑏𝑏 2
Condiția ca trei puncte 𝑨𝑨(𝒙𝒙𝑨𝑨 ; 𝒚𝒚𝑨𝑨 ) 𝑩𝑩(𝒙𝒙𝑩𝑩 ; 𝒚𝒚𝑩𝑩 ); 𝑪𝑪(𝒙𝒙𝑪𝑪 ; 𝒚𝒚𝑪𝑪 ) să fie coliniare:
𝑥𝑥𝐴𝐴 𝑦𝑦𝐴𝐴 1
𝑥𝑥
� 𝐵𝐵 𝑦𝑦𝐵𝐵 1� = 0
𝑥𝑥𝐶𝐶 𝑦𝑦𝐶𝐶 1
Aria triunghiului care are vârfurile în punctele 𝑨𝑨(𝒙𝒙𝑨𝑨 ; 𝒚𝒚𝑨𝑨 ) 𝑩𝑩(𝒙𝒙𝑩𝑩 ; 𝒚𝒚𝑩𝑩 ); 𝑪𝑪(𝒙𝒙𝑪𝑪 ; 𝒚𝒚𝑪𝑪 ):
𝑥𝑥𝐴𝐴 𝑦𝑦𝐴𝐴 1
1
𝑆𝑆𝛥𝛥𝛥𝛥𝛥𝛥𝛥𝛥 = ⋅ |𝛥𝛥|; 𝛥𝛥 = �𝑥𝑥𝐵𝐵 𝑦𝑦𝐵𝐵 1�
2 𝑥𝑥 𝑦𝑦𝐶𝐶 1
𝐶𝐶
66
1. Să se determine 𝑚𝑚 ∈ ℝ, astfel încât distanța dintre punctele 𝐴𝐴(2; 𝑚𝑚) ș𝑖𝑖 𝐵𝐵(𝑚𝑚; −2) sa fie 4.
2. Să se calculeze lungimea medianei din A a triunghiului ABC, unde 𝐴𝐴(−2; 1), 𝐵𝐵(2; 0), 𝐶𝐶(0; 6).
3. Să se determine ecuația dreptei care trece prin punctul 𝐴𝐴(6; 4) și este perpendiculară pe dreapta
𝑑𝑑: 2𝑥𝑥 − 3𝑦𝑦 + 1 = 0.
4. Să se determine coordonatele vârfului D al paralelogramului ABCD știind că
𝐴𝐴(−2; 9), 𝐵𝐵(7; −4), 𝐶𝐶(8; −3).
5. Se consideră triunghiul ABC cu vârfurile în 𝐴𝐴(1; 2), 𝐵𝐵(2; −2) ș𝑖𝑖 𝐶𝐶(4; 6). Să se calculeze cosB.
6. Să se determine coordonatele centrului de greutate al triunghiului ABC, știind că
𝐴𝐴(−1; 0), 𝐵𝐵(0; 2), 𝐶𝐶(2; −1).
7. Să se determine ecuația simetricei dreptei d: 2x-3y+1 = 0 față de punctul A(-1; 1).
8. Să se calculeze distanța de la puncul A(3;0) la dreapta d: 3x – 4y +1=0
9. Să se determine ecuația dreptei AB știind că 𝐴𝐴(2; 3) ș𝑖𝑖 𝐵𝐵(−5; 4).
10. Să se determine ecuația dreptei care conține punctul A(-2 ;2) și este paralelă cu dreapta
determinată de punctele C(2; 1) și D(-1; -3).
11. Să se afle măsura celui mai mare unghi al triunghiului ABC știind că
𝐴𝐴(2; −2), 𝐵𝐵(2; 3), 𝐶𝐶(−2; 3).
12. Să se determine ecuația dreptei care trece prin punctul 𝐴𝐴(−1; 1) și este perpendiculară pe dreapta
𝑑𝑑: 5𝑥𝑥 − 4𝑦𝑦 + 1 = 0.
13. Să se determine ecuația medianei duse din vârful A al triunghiului ABC, unde
𝐴𝐴(1; 2), 𝐵𝐵(2; 3), 𝐶𝐶(2; −5).
14. Să se calculeze perimetrul triunghiului OAB, știind că 𝑂𝑂(0; 0), 𝐴𝐴(−1; 2) ș𝑖𝑖 𝐵𝐵(−2; 3).
15. Să se determine ecuația perpendicularei duse din punctul 𝐴𝐴(1; 2) 𝑝𝑝𝑝𝑝 𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑 𝑑𝑑: 𝑥𝑥 + 𝑦𝑦 − 1 = 0.
16. Se consideră dreptele de ecuații 𝑑𝑑1 : 𝑥𝑥 − 2𝑦𝑦 = 0 ș𝑖𝑖 𝑑𝑑2 : 2𝑥𝑥 − 4𝑦𝑦 − 1 = 0. Să se calculeze distanța
dintre cele două drepte.
17. Să se calculeze coordonatele centrului de greutate al triunghiului ABC, dacă
𝐴𝐴(5; −3), 𝐵𝐵(2; −1), 𝐶𝐶(0; 9).
18. Să se determine ecuația înălțimii duse din B în triunghiul ABC, știind că
𝐴𝐴(0; 9), 𝐵𝐵(2; −1), 𝐶𝐶(5; −3).
19. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(-1 ; 3) și B(1; -1). Să se
determine ecuația mediatoarei segmentului AB.
20. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele 𝑂𝑂(0; 0), 𝐴𝐴(1; 2) ș𝑖𝑖 𝐵𝐵(3; 1). Să se
determine măsura unghiului AOB.
21. Fie punctele 𝐴𝐴(2; 0), 𝐵𝐵(1; 1) ș𝑖𝑖 𝐶𝐶(3; −2). Să se calculeze sinC.
22. Se consideră punctele 𝐴𝐴(0; 2), 𝐵𝐵(1; −1), 𝐶𝐶(3; 4). Să se calculeze coordonatele centrului de
greutate al triunghiului ABC.
23. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele 𝐴𝐴(2; −1), 𝐵𝐵(−1; 1) ș𝑖𝑖 𝐶𝐶(1; 3).
Să se determine ecuația dreptei care trece prin C și este paralelă cu dreapta AB.
24. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele 𝐴𝐴(2; −1), 𝐵𝐵(−1; 1) ș𝑖𝑖 𝐶𝐶(1; 3).
Să se determine coordonatele punctului D știind că patrulaterul ABCD este paralelogram.
25. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele 𝐴𝐴(2; −1), 𝐵𝐵(−1; 1),
𝐶𝐶(1; 3) ș𝑖𝑖 𝐷𝐷(𝑎𝑎; 4), 𝑢𝑢𝑢𝑢𝑢𝑢𝑢𝑢 𝑎𝑎 ∈ ℝ. Să se determine 𝑎𝑎 ∈ ℝ astfel încât dreptele AB și CD să fie
paralele.
67
26. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele 𝐴𝐴(2; −1), 𝐵𝐵(−1; 1),
𝐶𝐶(1; 3) ș𝑖𝑖 𝐷𝐷(𝑎𝑎; 4), 𝑢𝑢𝑢𝑢𝑢𝑢𝑢𝑢 𝑎𝑎 ∈ ℝ. Să se determine 𝑎𝑎 ∈ ℝ astfel încât dreptele AB și CD sunt
perpendiculare.
27. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele 𝐴𝐴(0; −3) ș𝑖𝑖 𝐵𝐵(4; 0). Să se
calculeze distanța de la O la dreapta AB.
28. Să se determine 𝑎𝑎 ∈ ℝ pentru care punctele 𝐴𝐴(1; −1), 𝐵𝐵(4; 1) ș𝑖𝑖 𝐶𝐶(−1; 𝑎𝑎) sunt coliniare.
29. Se consideră dreptele de ecuații 𝑑𝑑1 : 2𝑥𝑥 + 3𝑦𝑦 + 1 = 0, 𝑑𝑑2 : 3𝑥𝑥 + 𝑦𝑦 − 2 = 0 ș𝑖𝑖 𝑑𝑑3 : 𝑥𝑥 + 𝑦𝑦 + 𝑎𝑎 = 0.
Să se determine 𝑎𝑎 ∈ ℝ pentru care cele trei drepte sunt concurente.
30. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(2; -1) și B(-1; 1). Să se
determine ecuația dreptei care trece prin originea axelor și este paralelă cu dreapta AB.
31. Să se arate că punctele 𝐴𝐴(− 1; 5), 𝐵𝐵(1; 1) ș𝑖𝑖 𝐶𝐶(3; − 3) sunt coliniare.
32. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(1; 3) și C(-1; 1). Să se calculeze
aria pătratului de diagonală AC.
33. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele 𝐵𝐵(−1; 2) ș𝑖𝑖 𝐶𝐶(2; −2). Să se
calculeze distanța de la O la dreapta BC.
34. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele 𝐴𝐴(1; 3), 𝐵𝐵(−2; 1) ș𝑖𝑖 𝐶𝐶(−3; −1).
Să se calculeze lungimea înălțimii duse din vârful A în triunghiul ABC.
35. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele 𝑀𝑀(2; −1), 𝑁𝑁(−1; 1) ș𝑖𝑖 𝑃𝑃(0; 3).
Să se determine coordonatele punctului Q astfel încât MNPQ să fie paralelogram.
36. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele 𝐴𝐴(−1; 1), 𝐵𝐵(1; 3) ș𝑖𝑖 𝐶𝐶(3; 2). Fie
G centrul de greutate al triunghiului ABC. Să se determine ecuația dreptei OG.
37. Să se calculeze distanța dintre dreptele paralele de ecuații x+2y=6 și 2x+4y=11.
38. Să se calculeze distanța de la punctul 𝐴𝐴(1; 1) la dreapta 𝑑𝑑: 5𝑥𝑥 + 12𝑦𝑦 − 4 = 0.
39. Se consideră dreapta d: 4x-8y+1 = 0 și punctul A(2;1). Să se determine ecuația dreptei care trece
prin punctul A și este paralelă cu dreapta d.
40. Se consideră dreapta d: 2x + y - 1 = 0 și punctul A(3;2). Să se determine ecuația dreptei care trece
prin punctul A și este perpendiculară dreapta d.
41. Se consideră punctele 𝐴𝐴(2; 𝑚𝑚) ș𝑖𝑖 𝐵𝐵(𝑚𝑚; −2). Să se determine 𝑚𝑚 ∈ ℝ astfel încât AB=4.
42. Se consideră punctele 𝐴𝐴(2; 3) ș𝑖𝑖 𝐵𝐵(−3; −2). Să se scrie ecuația mediatoarei segmentului AB.
43. Se consideră punctele 𝐴𝐴(3; 2) ș𝑖𝑖 𝐵𝐵(6; 5). Să se determine coordonatele punctelor M și N știind
că acestea împart segmentul AB în trei segmente congruente, iar ordinea punctelor este A, M, N,
B.
44. Să se determine 𝑚𝑚 ∈ ℝ, astfel încât dreptele 𝑑𝑑1 : 𝑥𝑥 + 3𝑦𝑦 + 2 = 𝑂𝑂 ș𝑖𝑖 𝑑𝑑2 : 2𝑥𝑥 + 𝑦𝑦 − 8 = 0 să fie
concurente.
45. Să se determine 𝑚𝑚 ∈ ℝ, astfel încât dreptele 𝑑𝑑1 : 𝑚𝑚𝑚𝑚 + (𝑚𝑚 + 2)𝑦𝑦 − 1 = 0 și respecti, dreapta
𝑑𝑑2 : (𝑚𝑚 + 2)𝑥𝑥 + 4𝑚𝑚𝑚𝑚 − 8 = 0 să fie paralele.
46. Să se determine 𝑚𝑚 ∈ ℝ, astfel încât dreptele 𝑑𝑑1 : 𝑚𝑚𝑚𝑚 + 3𝑦𝑦 − 2 = 𝑂𝑂 ș𝑖𝑖 𝑑𝑑2 : 12𝑥𝑥 + 2𝑦𝑦 + 1 = 0 să
fie perpendiculare.
47. Se consideră punctele 𝐴𝐴(2; 3), 𝐵𝐵(4; 𝑛𝑛), 𝐶𝐶(2; 2), 𝐷𝐷(𝑚𝑚; 5). Să se determine 𝑚𝑚, 𝑛𝑛 ∈ ℝastfel încât
patrulaterul ABCD să fie parplelogram.
48. Să se determine valoarea numărului 𝑚𝑚 ∈ ℝ știind că distanța de la punctul 𝐴𝐴(𝑚𝑚; 𝑚𝑚 + 1) la
dreapta de ecuație 𝑑𝑑: 3𝑥𝑥 − 4𝑦𝑦 − 1 = 0 este 1.
49. Să se determine ecuația medianei corespunzătoare laturii BC a triunghiului ABC, știind că A(2;2)
și ecuațiile medianelor din B și din C sunt 2x + y – 2= 0, respectiv x – y + 2= 0.
50. Se consideră punctul A(1;2) și dreapta de ecuație d: 4x – 2y +5 = 0. Să se determine ecuația
perpendicularei duse din punctul A pe dreapta d.
51. Să se determine 𝑚𝑚 ∈ ℝ pentru care punctele 𝐴𝐴(3; 3), 𝐵𝐵(2; 4) ș𝑖𝑖 𝐶𝐶(2𝑚𝑚; 1 − 𝑚𝑚) sunt coliniare.
52. Să se determine coordonatele simetricului punctului 𝐴𝐴(−3; 2) față de mijlocul segmentului BC,
unde 𝐵𝐵(1; −4) ș𝑖𝑖 𝐶𝐶(−5; −1).
68
53. Fie punctele 𝐴𝐴(1; 2), 𝐵𝐵(−1; 3) ș𝑖𝑖 𝐶𝐶(0; 4). Să se calculeze lungimea înălțimii duse din vârful A
al triunghiului ABC.
54. Să se determine ecuația dreptei care trece prin punctul P(4:-1) și este paralelă cu dreapta de
ecuație: x – 2y +1 = 0.
55. Să se determine 𝑎𝑎 ∈ ℝ știind că dreptele 𝑥𝑥 + 𝑦𝑦 = 1 și 3𝑥𝑥 − 𝑎𝑎𝑎𝑎 = 2 sunt paralele.
56. Fie punctele 𝐴𝐴(0; 2), 𝐵𝐵(1; −1) ș𝑖𝑖 𝐶𝐶(5; 1). Să se determine ecuația dreptei duse din vârful A ,
perpendiculară pe BC.
57. Se consideră punctele 𝐴𝐴(1; 2), 𝐵𝐵(3; 4). Să se calculeze distanța de la originea axelor la dreapta
AB.
58. Fie ABC un triunghi și G centrul său de greutate. Știind că 𝐴𝐴(1; 1), 𝐵𝐵(5; 2) ș𝑖𝑖 𝐺𝐺(3; 4) să se
calculeze coordonatele punctului C.
59. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(0; 2), B(3; 5) și C(−1;3). Determinaţi
coordonatele simetricului punctului A faţă de mijlocul segmentului BC .
60. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(2; 1) și B(3; 0). Determinaţi ecuația dreptei d
care trece prin mijlocul segmentului AO și este paralelă cu dreapta AB .
61. În reperul cartezian xOy se consideră punctul A(−5; 2) și dreapta d de ecuație 𝑦𝑦 = 𝑥𝑥 + 1.
Determinaţi ecuația dreptei care trece prin punctul A și este perpendiculară pe dreapta d .
62. În reperul cartezian xOy se consideră dreapta d de ecuație (𝑎𝑎 − 1)𝑥𝑥 − 𝑎𝑎2 𝑦𝑦 − 𝑎𝑎2 = 0, unde a este
număr real nenul. Determinați numărul real nenul a , știind că dreapta d este paralelă cu axa Ox.
63. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(− 1; 1) şi B(4; 4). Demonstraţi că punctele A,
O şi B sunt coliniare.
64. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(−3,3), B(1,3) și C(1,5). Calculați aria
triunghiului ABC .
65. În reperul cartezian xOy se consideră dreptele 𝑑𝑑1 , de ecuație 𝑦𝑦 = 𝑎𝑎𝑎𝑎 + 2 și respectiv 𝑑𝑑2 , de
𝑥𝑥
ecuație 𝑦𝑦 = 4 + 1. Determinați numărul real a. Știind că dreptele 𝑑𝑑1 ș𝑖𝑖 𝑑𝑑2 sunt paralele.
66. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(6; 1) şi B(2; 5). Calculaţi lungimea segmentului
OM , unde M este mijlocul segmentului AB.
67. În reperul cartezian xOy se consideră punctele M (1; 2), N (4; 3) şi P(6; 1). Determinaţi lungimea
segmentului MQ , unde Q este mijlocul segmentului NP.
1. Fie, în sistemul de axe xOy puntele 𝐴𝐴(4; −2), 𝐵𝐵(2; 4), 𝐶𝐶(𝑚𝑚, 𝑛𝑛). Aflați 𝑚𝑚, 𝑛𝑛 ∈ ℝ astfel încât
punctul C să fie centrul cercului circumscris triunghiului AOB.
2. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele 𝐴𝐴(2; 1), 𝐵𝐵(−2; 3),
𝐶𝐶(1; − 3) ș𝑖𝑖 𝐷𝐷(4; 𝑎𝑎), 𝑢𝑢𝑢𝑢𝑢𝑢𝑢𝑢 𝑎𝑎 ∈ ℝ. Să se determine 𝑎𝑎 ∈ ℝ astfel încât dreptele AB și CD să fie
paralele.
3. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele 𝑀𝑀(1; −2),
𝑁𝑁(−3; −1) ș𝑖𝑖 𝑃𝑃(−1; 2). Să se determine coordonatele punctului Q astfel încât MNPQ să fie
paralelogram.
4. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele 𝐴𝐴(3; 5), 𝐵𝐵(−2; 5) ș𝑖𝑖 𝐶𝐶(6; −3).
Scrieți ecuația medianei corespunzătoare laturii BC în triunghiul ABC.
5. Scrieți ecuația dreptei care conține puntul 𝐴𝐴(3; 2) și este perpendiculară pe dreapta de ecuație
𝑑𝑑: 𝑥𝑥 + 2𝑦𝑦 + 5 = 0.
6. Determinați numărul 𝑚𝑚 ∈ ℝ pentru care punctul 𝐴𝐴𝑚𝑚 (2𝑚𝑚 − 1; 𝑚𝑚2 ) se află pe dreapta de ecuație
𝑑𝑑: 𝑥𝑥 − 𝑦𝑦 + 1 = 0.
69
7. Determinați 𝑎𝑎 ∈ ℝ pentru care dreptele 𝑑𝑑1 : 𝑎𝑎𝑎𝑎 + 𝑦𝑦 + 2011 = 0 ș𝑖𝑖 𝑑𝑑2 : 𝑥𝑥 − 2𝑦𝑦 = 0 să fie paralele.
8. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(1;4) și B(0;5). Determinați ecuația mediatoarei
segmentului AB.
9. Determinați ecuația mediatoarei segmentului AB unde 𝐴𝐴(1; −2) ș𝑖𝑖 𝐵𝐵(3; 4).
10. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(1; 3) și B(3; 4). Determinați ecuația mediatoarei
segmentului AB.
11. În reperul cartezian xOy se consideră punctele 𝑃𝑃𝑛𝑛 (𝑛𝑛; 𝑛𝑛2 ). Determinați numărul natural n, 𝑛𝑛 ≥ 3
pentru care aria triunghiului 𝑃𝑃1 𝑃𝑃2 𝑃𝑃3 este egală cu 1.
12. Determinați numărul real a pentru care dreptele de ecuații 𝑦𝑦 = (𝑎𝑎 − 1)𝑥𝑥 + 1 ș𝑖𝑖 𝑦𝑦 = 2𝑥𝑥 − 3 sunt
paralele.
13. În reperul cartezian xOy se consideră punctele 𝐴𝐴(2; 5) ș𝑖𝑖 𝐵𝐵(3; 5). Calculați distanța de la punctul
A la punctul B.
14. În reperul cartezian xOy se consideră punctele 𝐴𝐴(1; 2) ș𝑖𝑖 𝐵𝐵(2; 3). Determinați ecuația dreptei care
trece prin punctul A și este perpendiculară pe dreapta AB.
15. În reperul cartezian xOy se consideră punctul 𝐴𝐴(0; 4). Determinați ecuația dreptei d care trece prin
punctul A si este paralelă cu dreapta de ecuație 𝑦𝑦 = 2𝑥𝑥 + 7.
16. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(4,2) şi B(4,6). Determinaţi coordonatele
mijlocului segmentului AB.
17. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(−1,0) și B(1,2). Determinați ecuația dreptei d
care trece prin punctul O și este paralelă cu dreapta AB.
18. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(1, 2) și B(4,5) . Determinaţi ecuaţia dreptei AB.
19. În reperul cartezian xOy se consideră punctul A(0,3) . Determinaţi ecuaţia dreptei care trece prin
punctul A şi are panta egală cu 1.
20. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(0, 1) , B(−2, −1) și C (2, 3) . Determinaţi ecuaţia
dreptei care trece prin punctul A şi este perpendiculară pe dreapta BC .
21. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(3,5) şi B(7,5) . Determinaţi coordonatele
mijlocului segmentului AB .
22. În reperul cartezian xOy se consideră punctul A(0,1). Determinaţi ecuaţia dreptei d, care trece prin
punctul A şi este paralelă cu dreapta de ecuaţie 𝑦𝑦 = 3𝑥𝑥 − 2016.
23. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(3,1), B(3,3) și C(0,2). Determinaţi lungimea
medianei din C a triunghiului ABC.
24. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(0,1), B(1,1) și C(3; 𝑎𝑎), unde a este număr real.
Determinați numărul real a, știind că punctele A, B și C sunt coliniare.
25. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(0,3) şi B(4,0). Calculați perimetrul triunghiului
OAB.
26. În reperul cartezian xOy se consideră punctele M(2,2) și N(4,2). Determinați coordonatele
punctului P, situat pe axa Ox , astfel încât PM = PN.
1. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(0 ; 5), B(3; 3) și C(7; 3). Determinați
coordonatele punctului D, știind că ABCD este paralelogram.
2. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(2 ; -2), B(-4; 4) și C(-4; 0). Calculați aria
triunghiului ABC.
3. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(5 ; 1), B(-1; 3) și C(8; 10). Determinați ecuația
dreptei paralele cu dreapta AC și care trece prin mijlocul segmentului CD, unde punctul D este
mijlocul segmentului AB.
70
4. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(-1 ; 1), B(1; 3) și C(3; 2). Determinați ecuația
dreptei OG, știind că G este centrul de greutate al triunghiului ABC.
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(4 ; 1) și B(-1; 2). Determinați coordonatele
punctului de intersecție a paralelei prin A la OB cu paralela prin B la OA.
6. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(3; 4), B(-4; 3) și C, astfel încât AOBC este
paralelogram. Arătați că triunghiul ACB este dreptunghic isoscel.
7. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(-1 ; 2), B(4; 2) și C(3; 0). Calculați aria
triunghiului ABC.
8. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(a ; 1) ți B(-2; 5) , unde a este număr real.
Determinați numărul real a, țtiind că mijlocul segmentului AB aparține dreptei de ecuație y = 2x+3.
9. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(-4 ; 0), B(-1; 3) și C(1; m), unde m este număr
real. Determinați numărul real m pentru care triunghiul ABC este dreptunghic în B.
10. În reperul cartezian xOy se consideră punctele M(2 ; 3) și T(6; 5). Determinați coordonatele
punctului A, știind că A este mijlocul segmentului MT.
11. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(-6 ; 1) și B(-2; 3). Determinați distanța de la
punctul O la punctul M, ybde M este mijlocul segmentului AB.
12. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(-1 ; 2) și B(3; a), unde a este număr real.
Determinați numărul real a, știind că dteptele OA și AB sunt perpendiculare.
13. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(0 ; 2) și B(8; 6). Determinați coordonatele
punctului C, știind că OABC este paralelogram.
14. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(3 ; 1), B(-1; 4) și C(3; 7). Calculați perimetrul
triunghiului ABC.
15. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(-3 ; 4), B(1; 0) și C(5; 4). Arătați că triunghiul
ABC este dreptunghic isoscel.
16. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(-1 ; 1) și B(2; -2). Determinați numărul real a,
știind că punctele A, B și C(4 ; a) sunt coliniare.
17. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(2 ; a) și B(5; 0), unde a este un număr rea.
Determinați numerele reale a, știind că segmentul AB are lungimea egală cu 5.
18. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(-1 ; 5) și B(3; 1). Determinați coordonatele
simetricului punctului A față de punctul B.
19. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(-4 ; 6), B(4; 6) și C(-4; 0). Determinați perimetrul
triunghiului ABC.
20. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(2 ; 3) și B(6; 3). Cslculsți distanța de la punctul
O la mijlocul segmentului AB.
21. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(6 ; 0) și B(0; 8). Determinați lungimea înălțimii
din vârful O al triunghiului AOB.
22. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(3 ; 1) și B(3; 7). Determinați coordonatele
simetricului punctului B față de punctul A.
23. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(3 ; 5) și B(7; 5). Determinați lungimea
segmentului OM, unde M este mijlocul segmentului AB.
24. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(0 ; 6) și B(6; 0). Arătați că triunghiul AOB este
isoscel.
25. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(1 ; 4), B(5; 4) și C(3; 0). Calculați aria
triunghiului ABC.
26. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(-2 ; 4) și B(8; 4). Determinați lungimea medianei
din vârful O al triunghiului AOB.
27. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(2; 3) și B(2; 5). Determinați lungimea
segmentului BC, unde C este simetricul punctului B față de punctul A.
71

Culegere IX X

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Culegere IX X

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Calcul algebric. Numere reale.

1. Formule de calcul prescurtat

2. Modulul unui număr real

3. Partea întreagă și partea fracționară a unui număr real

4. Progresii aritmetice și geometrice

Termenul general: 𝒂𝒂𝒏𝒏 = 𝒂𝒂𝟏𝟏 + (𝒏𝒏 − 𝟏𝟏)𝒓𝒓

Termenul general: 𝒃𝒃𝒏𝒏 = 𝒃𝒃𝟏𝟏 ∙ 𝒒𝒒𝒏𝒏−𝟏𝟏

Cazuri particulare: 𝑏𝑏3 = 𝑏𝑏1 ∙ 𝑞𝑞 2 , 𝑏𝑏4 = 𝑏𝑏1 ∙ 𝑞𝑞 3 , 𝑏𝑏5 = 𝑏𝑏1 ∙ 𝑞𝑞 4

Suma primilor 𝒏𝒏 termeni ai unei progresii geometrice:

1. Să se determine numărul natural x din egalitatea 1 + 5 + 9 + ⋯ + 𝑥𝑥 = 231.

1. Arătați că suma pătratelor elementelor mulțimii 𝑀𝑀 = {𝑛𝑛 ∈ ℕ| 𝑛𝑛 − 1 < 2} este egală cu 5.

Funcții – teorie generală

Intersecția graficului funcției de gradul I cu axele de coordonate:

Dacă 𝑎𝑎 > 0 atunci tabelul de semn este:

Cazul III: ∆< 0

Semnul pentru 𝒂𝒂 > 𝟎𝟎

− Formarea ecuației de gradul II când se cunosc soluțiile 𝑥𝑥1 , 𝑥𝑥2

1. Să se rezolve în mulţimea numerelor reale inecuaţia 2𝑥𝑥 2 − 5𝑥𝑥 + 3 ≤ 0.

1. Verificați dacă funcția 𝑓𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑥𝑥 2 + 𝑥𝑥 + 1 este injectivă.

Funcția sinus Funcția cosinus

𝑓𝑓(𝑥𝑥) = 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥 𝑓𝑓(𝑥𝑥) = cos 𝑥𝑥

𝐴𝐴(𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥 ; 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥) 𝐴𝐴(𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥 ; 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥)

𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠(−𝑥𝑥) = − 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥 ; ∀𝑥𝑥 ∈ ℝ 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐(−𝑥𝑥) = 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥 ; ∀𝑥𝑥 ∈ ℝ

Funcția 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 este descrescătoare pe orice interval de

f este bijectivă ⇒inversabilă

2. concavă pe [−1; 0] și convexă pe [0; 1];

Funcția tangetă Funcția cotangentă

Funcția 𝑡𝑡𝑡𝑡 este impară: Funcția 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 este impară:

tg(−𝑥𝑥) = − 𝑡𝑡𝑡𝑡 𝑥𝑥 ; ∀𝑥𝑥 ∈ 𝐷𝐷 ctg(−x) = − 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑥𝑥 ; ∀𝑥𝑥 ∈ 𝐷𝐷

𝜋𝜋 𝜋𝜋 de forma: (𝑘𝑘𝑘𝑘; (𝑘𝑘 + 1)𝜋𝜋).

f este bijectivă ⇒inversabilă

Funcțiile inverse arctg și arcctg

1. Relaţii între funcţiile trigonometrice ale unui argument

3. Formule pentru multiplii de argument

4. Formule pentru jumataţi de argument

5. Sume, diferenţe şi produse

6. Ecuaţii trigonometrice fundamentale

7. Ecuații trigonometrice care se rezolvă cu ajutorul unor ecuații algebrice:

𝑎𝑎 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠2 𝑥𝑥 + 𝑏𝑏 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑥𝑥 + 𝑐𝑐 = 0; Aceste ecuații se reduc la rezolvarea ecuației 𝑎𝑎𝑡𝑡 2 +

8. Ecuații trigonometrice de forma: 𝒂𝒂 𝒔𝒔𝒔𝒔𝒔𝒔 𝒙𝒙 + 𝒃𝒃 𝒄𝒄𝒄𝒄𝒄𝒄 𝒙𝒙 + 𝒄𝒄 = 𝟎𝟎; 𝒂𝒂; 𝒃𝒃 ≠ 𝟎𝟎

Mulțimea numerelor complexe se notează cu ℂ și este mulțimea tuturor numerelor z de forma:

Forma algebrică a unui număr complex

Dacă 𝑧𝑧 ∈ ℂ ⇒ 𝑧𝑧 = 𝑎𝑎 + 𝑏𝑏𝑖𝑖; 𝑎𝑎; 𝑏𝑏 ∈ ℝ; 𝑖𝑖 2 = −1

Obs. 𝑧𝑧 ⋅ 𝑧𝑧̅ = |𝑧𝑧|2.

Operații cu numere complexe scrise sub formă algebrică

𝑖𝑖 1 = 𝑖𝑖; 𝑖𝑖 2 = −1; 𝑖𝑖 3 = −𝑖𝑖; 𝑖𝑖 4 = 1

Obs. 𝑖𝑖 4𝑘𝑘+1 + 𝑖𝑖 4𝑘𝑘+2 + 𝑖𝑖 4𝑘𝑘+3 + 𝑖𝑖 4𝐾𝐾+4 = 0

Numere complexe conjugate – proprietăți –

Forma trigonometrică a numerelor complexe

Fie z = a + bi un număr complex nenul. Notăm cu r = |𝑧𝑧| = √𝑎𝑎2 + 𝑏𝑏 2 , 𝑟𝑟 ≠ 0.

Forma trigonometrică a numărului complex z = a + bi este:

Operații cu numere complexe scrise sub formă trigonometrică

1. Să se arate că numărul (1 − 𝑖𝑖)24 este număr real.

1. Să se determine 𝑥𝑥,, 𝑦𝑦 ∈ ℝ știind că 𝑥𝑥(1 + 2𝑖𝑖) + 𝑦𝑦(𝑧𝑧 − 𝑖𝑖) = 4 + 3𝑖𝑖.

17. Arătați că numărul 𝑧𝑧 = �1 − 𝑖𝑖√2��1 + 𝑖𝑖√2� este număr natural, 𝑖𝑖 2 = −1.

1. Arătați că numărul 𝑎𝑎 = (4 + 3i)2 + (3 − 4i)2 este natural, unde i2 = −1.

Tipuri de ecuații iraționale fundamentale

Definiție: Se numește ecuație exponențială, o ecuație în care necunoscuta este la exponent. În

Tipuri de ecuații exponențiale fundamentale

1. Să se rezolve în mulțimea numerelor reale ecuația: 𝑙𝑙𝑙𝑙(𝑥𝑥 − 1) + 𝑙𝑙𝑙𝑙(6𝑥𝑥 − 5) = 2.

1. Rezolvați în mulțimea numerelor reale, ecuația: 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙3(𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙4 (𝑥𝑥 2 − 17)) = 1.

Fie A o mulţime nevidă cu n elemente.

Observație: Diferența dintre aranjamente și combinări. Aranjamente → submulțimi ordonate

��⃗ se numește vector de poziție al punctului A și se

1. Se știe că în triunghiul ABC, vectorii ��⃗ 𝐴𝐴𝐴𝐴 + ��⃗ ��⃗ − ��⃗