Șiruri, clasa a IX-a

PROGRESII GEOMETRICE

Să analizăm următoarele șiruri de numere reale:

a) 2, 10, 50, 250, 1250, …;
b) 1, - 2, 4, - 8, 16, …;
5 5 5 5
c) 5, , , , , … . Putem observa o anumită regulă de formare a termenilor acestora?
3 9 27 81
Într-adevăr, se poate remarca faptul că: la primul șir, termenii se formează înmulțind termenul
precedent cu 5; la al doilea șir termenii se formează înmulțind termenul precedent cu -2; iar la al treilea
1
șir se înmulțește fiecare termen cu și se formează astfel termenul următor. Aceste șiruri, în care
3
fiecare termen începând cu al doilea se formează prin înmulțirea precedentului cu o constantă, se
numesc progresii geometrice.

Definiție: Un șir de numere reale (𝑎𝑎𝑛𝑛 )𝑛𝑛≥1 reprezintă o progresie geometrică dacă fiecare termen,
începând cu al doilea, se obţine de termenul precedent prin înmulţirea cu acelaşi număr real 𝑞𝑞 (numit
raţie): 𝒂𝒂𝒏𝒏 = 𝒂𝒂𝒏𝒏−𝟏𝟏 ∙ 𝒒𝒒, (∀)𝒏𝒏 ≥ 𝟐𝟐 (1)
Observație: Vom considera 𝑎𝑎1 ≠ 0 şi 𝑞𝑞 ≠ 0, 𝑞𝑞 ≠ 1 pentru că, în caz contrar, s-ar obţine şiruri
constante.

Exemple:1) 2, 4, 8, 16, 32, 64, … este o progresie geometrică de raţie 2;

2) 1, −3, 9, −27, 81, … este o progresie geometrică de raţie −3.
∙∙
Notaţie: Dacă șirul (𝑎𝑎𝑛𝑛 )𝑛𝑛≥1 progresie geometrică, aceasta se notează prin 𝒂𝒂𝒏𝒏 .
∙∙

Observație: Din relația (1) obținem o formulă pentru rația unei progresii geometrice:
𝒂𝒂
𝒒𝒒 = 𝒂𝒂 𝒏𝒏 , (∀)𝒏𝒏 ≥ 𝟐𝟐 (2)
𝒏𝒏−𝟏𝟏

Să considerăm următoarea aplicație practică: Într-un experiment de laborator se studiază

dezvoltarea unei bacterii. În momentul pornirii experimentului sunt 30 de bacterii; în prima etapă a
experimentului care durează o oră numărul de bacterii rămâne neschimbat. Apoi, începe a doua etapă
în care numărul bacteriilor se triplează la fiecare oră. Câte bacterii s-au dezvoltat după 6 ore de la
debutul experimentului? Dar după 12 ore?
Putem proceda astfel: La finalul primei ore sunt 30 de bacterii; la finalul celei de-a doua ore sunt
30 ∙ 3 = 90 bacterii, după trei ore sunt 90 ∙ 3 = 270 bacterii, după patru ore sunt 270 ∙ 3 = 810 bacterii,
după cinci ore sunt 810 ∙ 3 = 2430 bacterii, iar după șase ore sunt 2430 ∙ 3 = 7290 bacterii. Evident,
este un calcul destul de lung, dacă vom proceda în acest mod, pentru a determin numărul de bacterii
după 12 ore. Din calculul anterior, putem observa că: după 2 ore sunt 30 ∙ 3 bacterii, după 3 ore sunt
30 ∙ 32 bacterii, după 4 ore sunt 30 ∙ 33 bacterii, după 5 ore sunt 30 ∙ 34 bacterii, iar după 6 ore sunt
30 ∙ 35 bacterii. Observând regula prezentată, putem deduce că după 12 ore vor fi 30 ∙ 311 = 5.314.410
bacterii.
Evident, problema de mai sus se poate reprezenta matematic printr-o progresie geometrică, în
care primul termen al șirului are valoarea 30, iar rația este egală cu 3. Pornind de la acest exemplu,
dorim să găsim o metodă generală prin care, dacă pentru o progresie geometrică se cunosc primul
termen și rația, să putem determina cu rapiditate orice alt termen al șirului.

Propoziția 1 - Formula termenului general: Dacă șirul (𝑎𝑎𝑛𝑛 )𝑛𝑛≥1 este o progresie geometrică, cu rația 𝑞𝑞,
atunci: 𝒂𝒂𝒏𝒏 = 𝒂𝒂𝟏𝟏 ∙ 𝒒𝒒𝒏𝒏−𝟏𝟏 , (∀)𝒏𝒏 ≥ 𝟏𝟏 (3)

Demonstrație: Pentru demonstrația formulei (3) se poate aplica metoda inducției matematice.

PROF. EMILIA IANCU 1

Șiruri, clasa a IX-a

Verificare: pentru 𝑛𝑛 = 1, se obține 𝑎𝑎1 = 𝑎𝑎1 ∙ 𝑞𝑞1−1 ⟺ 𝑎𝑎1 = 𝑎𝑎1 ceea ce este adevărat.
Presupunem formula adevărată pentru un 𝑘𝑘 ≥ 1, 𝑘𝑘 ∈ ℕ oarecare și o demonstrăm pentru 𝑘𝑘 + 1. Așadar,
presupunem 𝑎𝑎𝑘𝑘 = 𝑎𝑎1 ∙ 𝑞𝑞 𝑘𝑘−1 adevărat și demonstrăm că 𝑎𝑎𝑘𝑘+1 = 𝑎𝑎1 ∙ 𝑞𝑞 𝑘𝑘 .
Din definiția progresiei geometrice obținem că 𝑎𝑎𝑘𝑘+1 = 𝑎𝑎𝑘𝑘 ∙ 𝑞𝑞 = 𝑎𝑎1 ∙ 𝑞𝑞 𝑘𝑘−1 ∙ 𝑞𝑞 = 𝑎𝑎1 ∙ 𝑞𝑞 𝑘𝑘 ceea ce trebuia
demonstrat. Astfel, din cele două etape, confrom principiului inducției matematice, se obține
𝑎𝑎𝑛𝑛 = 𝑎𝑎1 ∙ 𝑞𝑞 𝑛𝑛−1 , pentru orice 𝑛𝑛 ≥ 1, 𝑛𝑛 ∈ ℕ.

Cu această formulă, cunoscând primul termen și rația, putem determina orice termen al șirului.

Propoziția 2: Dacă șirul (𝑎𝑎𝑛𝑛 )𝑛𝑛≥1 este o progresie geometrică, atunci:

𝑎𝑎
1) 𝑎𝑎 𝑛𝑛 = constant (= 𝑞𝑞), (∀)𝑛𝑛 ≥ 2;
𝑛𝑛−1
2) 𝑎𝑎𝑛𝑛2 = 𝑎𝑎𝑛𝑛−1 ∙ 𝑎𝑎𝑛𝑛+1 , (∀)𝑛𝑛 ≥ 2;
3) 𝑎𝑎𝑛𝑛 = �𝑎𝑎𝑛𝑛−1 ∙ 𝑎𝑎𝑛𝑛+1 , (∀)𝑛𝑛 ≥ 2, cu condiția ca 𝑎𝑎𝑛𝑛 > 0, (∀)𝑛𝑛 ≥ 1.

Demonstrație: Enunțul 1) se deduce imediat din definiția progresiei geometrice.

(3)
2) 𝑎𝑎𝑛𝑛2 = 𝑎𝑎𝑛𝑛−1 ∙ 𝑎𝑎𝑛𝑛+1 ⇔ (𝑎𝑎1 ∙ 𝑞𝑞 𝑛𝑛−1 )2 = (𝑎𝑎1 ∙ 𝑞𝑞 𝑛𝑛−2 ) ∙ (𝑎𝑎1 ∙ 𝑞𝑞 𝑛𝑛 ) ⟺ 𝑎𝑎1 2 ∙ 𝑞𝑞 2𝑛𝑛−2 = 𝑎𝑎1 2 ∙ 𝑞𝑞 𝑛𝑛−2 ∙ 𝑞𝑞 𝑛𝑛 ⟺
𝑎𝑎1 2 ∙ 𝑞𝑞 2𝑛𝑛−2 = 𝑎𝑎1 2 ∙ 𝑞𝑞 2𝑛𝑛−2 ceea ce este adevărat pentru (∀)𝑛𝑛 ≥ 2.
Enunțul 3) este o censecință imediată a formulei de la punctul 2), pentru progresii geometrice
cu termeni pozitivi.

Se poate deduce cu ușurință că, din proprietățile de mai sus, obținem condiții echivalente ca un
șir de numere reale să fie progresie geometrică, enunțate mai jos. Evident, dacă raportul oricăror doi
termeni consecutivi ai unui șir de numere reale este egal cu aceeași constantă, atunci șirul este o
progresie geometrică cu rația egală cu acea constantă (Condiția 1) se mai scrie 𝑎𝑎𝑛𝑛 = 𝑎𝑎𝑛𝑛−1 ∙ 𝑞𝑞, (∀)𝑛𝑛 ≥ 2).
𝑎𝑎 𝑎𝑎
Condiția 2) din propoziția 2 se poate scrie sub forma: 𝑎𝑎𝑛𝑛2 = 𝑎𝑎𝑛𝑛−1 ∙ 𝑎𝑎𝑛𝑛+1 ⟺ 𝑛𝑛 = 𝑛𝑛+1 , (∀)𝑛𝑛 ≥ 2 ceea ce
𝑎𝑎 𝑎𝑎 𝑛𝑛−1 𝑛𝑛
înseamnă că rapoartele oricăror doi termeni consecutivi sunt egale, deci șirul este progresie
geometrică. Pentru un șir cu termeni pozitivi relația 3) este echivalentă cu relația 2), deci conduce tot la
o progresie geometrică.
Am obținut astfel:

Propoziția 3 - Condiţii necesare şi suficiente ca un şir de numere reale să formeze progresie geometrică:
∙∙ 𝒂𝒂
* (𝒂𝒂𝒏𝒏 )𝒏𝒏≥𝟏𝟏 ⇔ 𝒏𝒏 = 𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜𝐜 (= 𝒒𝒒) , (∀)𝒏𝒏 ≥ 𝟐𝟐 (4)
∙∙ 𝒂𝒂𝒏𝒏−𝟏𝟏
∙∙
* (𝒂𝒂𝒏𝒏 )𝒏𝒏≥𝟏𝟏 ⟺ 𝒂𝒂𝟐𝟐𝒏𝒏 = 𝒂𝒂𝒏𝒏−𝟏𝟏 ∙ 𝒂𝒂𝒏𝒏+𝟏𝟏 , (∀)𝒏𝒏 ≥ 𝟐𝟐 (5)
∙∙
∙∙
Dacă 𝑎𝑎𝑛𝑛 > 0, (∀)𝑛𝑛 ≥ 1, avem: (𝑎𝑎𝑛𝑛 )𝑛𝑛≥1 ⟺ 𝑎𝑎𝑛𝑛 = �𝑎𝑎𝑛𝑛−1 ∙ 𝑎𝑎𝑛𝑛+1 , (∀)𝑛𝑛 ≥ 2 (6)
∙∙

Din relația (5) obținem condiția ca trei numere să fie termeni consecutivi într-o progresie
∙∙
geometrică: 𝒂𝒂, 𝒃𝒃, 𝒄𝒄 ⇔ 𝒃𝒃𝟐𝟐 = 𝒂𝒂𝒂𝒂 (7)
∙∙

Exemple: 1) Dacă 𝑎𝑎𝑛𝑛 = 7 ∙ 5𝑛𝑛 pentru 𝑛𝑛 ∈ ℕ, 𝑛𝑛 ≥ 1 putem arăta că reprezintă o progresie geometrică
folosind atât relația (4) cât și relația (5).
𝑎𝑎𝑛𝑛 7∙5𝑛𝑛
Calculăm 𝑎𝑎𝑛𝑛−1 = 7 ∙ 5𝑛𝑛−1 și obținem 𝑎𝑎 = 7∙5𝑛𝑛−1 = 5 constant pentru orice 𝑛𝑛 ≥ 2, deci – conform (4) –
𝑛𝑛−1
avem 𝑎𝑎𝑛𝑛 progresie geometrică.
Pentru a utiliza condiția (5), calculăm 𝑎𝑎𝑛𝑛+1 = 7 ∙ 5𝑛𝑛+1 și obținem 𝑎𝑎𝑛𝑛−1 ∙ 𝑎𝑎𝑛𝑛+1 = 7 ∙ 5𝑛𝑛−1 ∙ 7 ∙ 5𝑛𝑛+1 =
= 72 ∙ 52𝑛𝑛 = 𝑎𝑎𝑛𝑛 2 , ∀𝑛𝑛 ≥ 2, deci 𝑎𝑎𝑛𝑛 este progresie geometrică.
2) Dacă 𝑥𝑥 este un număr real și 𝑥𝑥 + 2, 6 și 9 sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice,
atunci pentru a-l determina pe 𝑥𝑥 procedăm astfel: din condiția (7) obținem că 62 = (𝑥𝑥 + 2) ∙ 9, de unde

PROF. EMILIA IANCU 2

Șiruri, clasa a IX-a

𝑥𝑥 + 2 = 4 și 𝑥𝑥 = 2.

Propoziția 4: Dacă numerele reale 𝑎𝑎1 , 𝑎𝑎2 , … , 𝑎𝑎𝑛𝑛 sunt primii 𝑛𝑛 termeni ai unei progresii geometrice,
atunci: 𝑎𝑎1 ∙ 𝑎𝑎𝑛𝑛 = 𝑎𝑎2 ∙ 𝑎𝑎𝑛𝑛−1 = 𝑎𝑎3 ∙ 𝑎𝑎𝑛𝑛−2 = ⋯ = 𝑎𝑎𝑘𝑘 ∙ 𝑎𝑎𝑛𝑛−𝑘𝑘+1 pentru orice 𝑘𝑘 < 𝑛𝑛.
Demonstrație: Cu ajutorul formulei termenului general, pentru un 𝑘𝑘 < 𝑛𝑛 oarecare obținem
𝑎𝑎𝑘𝑘 ∙ 𝑎𝑎𝑛𝑛−𝑘𝑘+1 = �𝑎𝑎1 ∙ 𝑞𝑞 𝑘𝑘−1 � ∙ �𝑎𝑎1 ∙ 𝑞𝑞 𝑛𝑛−𝑘𝑘 � = 𝑎𝑎1 2 ∙ 𝑞𝑞 𝑛𝑛−1 , deci produsul perechilor de elemente din enunț
este același.

Dacă, în aplicația practică prezentată mai sus, se dezvoltă 12 culturi de bacterii, una cu durata de
o ora, a doua cu durata de 2 ore și apoi similar, până la ultima cu durata de dezvoltare de 12 ore, se
pune problema să determinăm numărul total de bacterii dezvoltate în cele 12 culturi. Pentru aceasta
avem de calculat suma 𝑆𝑆 = 30 + 90 + 270 + ⋯ + 5.314.410 = 7.971.600 bacterii. Evident, cu cât
numărul de termeni dun sumă este mai mare, cu atât calculul este mai dificil.

Pentru a determina cu ușurință suma primilor 𝑛𝑛 termeni ai unei progresii geometrice putem
utiliza formula din propoziția de mai jos.

Propoziția 5 - suma primilor n termeni ai unei progresii geometrice: Dacă numerele reale
𝑎𝑎1 , 𝑎𝑎2 , … , 𝑎𝑎𝑛𝑛 sunt primii 𝑛𝑛 termeni ai unei progresii geometrice, atunci suma acestora este:
𝒒𝒒𝒏𝒏 −𝟏𝟏
𝑺𝑺𝒏𝒏 = 𝒂𝒂𝟏𝟏 + 𝒂𝒂𝟐𝟐 + ⋯ + 𝒂𝒂𝒏𝒏 = 𝒂𝒂𝟏𝟏 , (∀)𝒏𝒏 ≥ 𝟏𝟏 (8)
𝒒𝒒−𝟏𝟏
(1)
Demonstrație : Considerăm 𝑆𝑆𝑛𝑛 = 𝑎𝑎1 + 𝑎𝑎2 + … + 𝑎𝑎𝑛𝑛 și calculăm 𝑆𝑆𝑛𝑛 ∙ 𝑞𝑞 = 𝑎𝑎1 ∙ 𝑞𝑞 + 𝑎𝑎2 ∙ 𝑞𝑞 + … + 𝑎𝑎𝑛𝑛 ∙ 𝑞𝑞 ��
𝑆𝑆𝑛𝑛 ∙ 𝑞𝑞 = 𝑎𝑎2 + 𝑎𝑎3 + … + 𝑎𝑎𝑛𝑛+1 . Calculăm apoi diferența acestor două sume și avem:
(3)
𝑆𝑆𝑛𝑛 ∙ 𝑞𝑞 − 𝑆𝑆𝑛𝑛 = 𝑎𝑎2 + 𝑎𝑎3 + … + 𝑎𝑎𝑛𝑛+1 − 𝑎𝑎1 − 𝑎𝑎2 − … − 𝑎𝑎𝑛𝑛 = 𝑎𝑎𝑛𝑛+1 − 𝑎𝑎1 �� 𝑆𝑆𝑛𝑛 (𝑞𝑞 − 1) = 𝑎𝑎1 ∙ 𝑞𝑞 𝑛𝑛 − 𝑎𝑎1 ⟹
𝑞𝑞𝑛𝑛 −1
𝑆𝑆𝑛𝑛 (𝑞𝑞 − 1) = 𝑎𝑎1 (𝑞𝑞 𝑛𝑛 − 1) ⟹ 𝑆𝑆𝑛𝑛 = 𝑎𝑎1 𝑞𝑞−1
.

Observații: 1) 𝑆𝑆1 = 𝑎𝑎1 ;

2) 𝑎𝑎𝑛𝑛 = 𝑆𝑆𝑛𝑛 − 𝑆𝑆𝑛𝑛−1 .

Exemplu: Revenind la aplicația de mai sus, pentru a calcula numărul total de bacterii din cele 12 culturi,
putem utiliza formula (8), astfel: primul termen al progresiei geometrice este numărul de bacterii din
𝑞𝑞12 −1 312 −1
prima cultură, adică 𝑎𝑎1 = 30, 𝑞𝑞 = 3 și, fiind 12 culturi, 𝑛𝑛 = 12. Așadar, 𝑆𝑆12 = 𝑎𝑎1 = 30 = 15 ∙
𝑞𝑞−1 3−1
(312 − 1) = 15 ∙ 531.400 = 7.971.600 bacterii.

PROF. EMILIA IANCU 3