1

S, irul lui Rolle

Exercit, iul 1. Fie funct, ia f : (0, ∞) → R, f (x) = x2 − 2 ln x.

a) Determinat, i numărul de solut, ii reale ale ecuat, iei f (x) = 2.
b) Determinat, i valorile m ∈ R pentru care ecuat, ia f (x) = m are exact două solut, ii reale.
Solut, ie. a) f (x) = 2 ⇔ f (x) − 2 = 0 ⇔ g(x) = 0, unde

g : (0, ∞) → R, g(x) = f (x) − 2 = x2 − 2 ln x − 2.

0 2 2(x2 − 1)
Avem g (x) = 2x − = , ∀x ∈ (0, ∞).
0
x x
Ecuat, ia g (x) = 0 are solut, ia x = 1 (x = −1 6∈ (0, ∞).
Tabelul pentru s, irul lui Rolle este:
x 0 1 +∞
0
g (x) | 0
g(x) | + ∞ −1 +∞
+ − +
S, irul lui Rolle este (+, −, +), deci ecuat, ia are două radăcini reale (x1 ∈ (0, 1) s, i x2 ∈ (1, ∞)).
b) f (x) = m ⇔ f (x) − m = 0 ⇔ h(x) = 0, unde

h : (0, ∞) → R, h(x) = f (x) − m = x2 − 2 ln x − m.

2 2(x2 − 1)
Avem h0 (x) = 2x − = , ∀x ∈ (0, ∞).
x x
Ecuat, ia h0 (x) = 0 are solut, ia x = 1 (x = −1 6∈ (0, ∞).
Tabelul pentru s, irul lui Rolle este:
x 0 1 +∞
0
h (x) | 0
h(x) | + ∞ 1−m +∞
+ +
S, irul lui Rolle este (+, sgn (1 − m), +), deci ecuat, ia are două radăcini reale dacă s, i numai dacă
1 − m < 0, adică m ∈ (1, ∞).
x−1
Exercit, iul 2. Fie funct, ia f : (R → R, f (x) = √ .
x2 + 1
a) Determinat, i valorile m ∈ R pentru care ecuat, ia f (x) = m are exact două solut, ii reale.
b) Determinat, i valorile m ∈ R pentru care ecuat, ia f (x) = m are exact o solut, ie reală.
c) Determinat, i valorile m ∈ R pentru care ecuat, ia f (x) = m nu are solut, ii reale.
Solut, ie. f (x) = m ⇔ f (x) − m = 0 ⇔ g(x) = 0, unde
x−1
g : R → R, g(x) = f (x) − m = √ − m.
x2 + 1
x+1
Avem g 0 (x) = . . . = √ , ∀x ∈ R.
(x2
+ 1) x2 + 1
Ecuat, ia g 0 (x) = 0 are solut, ia x = −1.
Tabelul pentru s, irul lui Rolle este:
x −∞ −1 +∞
g 0 (x) √ 0
g(x) −1 − m − 2−m 1−m
√

S, irul lui Rolle este sgn (−1 − m), sgn (− 2 − m), sgn (1 − m) .
 2

Tabelul de semn al acestor√valori este:

m −∞ − 2 −1 1 +∞
−1
√ −m + + + + 0 − − − −
− 2−m + + 0 − − − − − −
1−m + + + + + + 0 − −
Avem următoarele cazuri: √ √
Cazul 1. Dacă m ∈ (−∞, − 2) atunci −1 − m > 0, − 2 − m > 0, 1 − m > 0, deci s, irul lui
Rolle este (+, +, +), deci √ ecuat, ia nu are solut, ii reale.√
Cazul 2. Dacă m = − 2 atunci −1 − m > 0, − √2 − m = 0, 1 − m > 0, deci s, irul lui Rolle
este (+, 0, +), deci ecuat, ia are √ o solut, ie reală (x1 = − 2, rădăcină
√ multiplă!).
Cazul 3. Dacă m ∈ (− 2, −1) atunci −1 − m > 0, − 2 − m < 0, 1 − m > 0, deci s, irul lui
Rolle este (+, −, +), deci ecuat, ia are două solut, ii reale √ (x1 ∈ (−∞, −1), x2 ∈ (−1, ∞)).
Cazul 4. Dacă m = −1 atunci −1 − m = 0, − 2 − m < 0, 1 − m > 0, deci s, irul lui Rolle
este (0, −, +), deci ecuat, ia are o solut, ie reală (x1 ∈ (−1, ∞); 0 apare ı̂n dreptul lui −∞, deci nu
reprezintă o rădăcină!). √
Cazul 5. Dacă m ∈ (−1, 1) atunci −1 − m < 0, − 2 − m < 0, 1 − m > 0, deci s, irul lui Rolle
este (−, −, +), deci ecuat, ia are o solut, ie reală (x1√∈ (−1, ∞)).
Cazul 6. Dacă m = 1 atunci −1 − m < 0, − 2 − m < 0, 1 − m = 0, deci s, irul lui Rolle este
(−, −, 0), deci ecuat, ia nu are solut, ii reale (0 apare ı̂n dreptul
√ lui +∞, deci nu reprezintă o rădăcină!).
Cazul 7. Dacă m ∈ (1, ∞) atunci −1 − m < 0, − 2 − m < 0, 1 − m < 0, deci s, irul lui Rolle
este (−, −, −), deci ecuat, ia nu are solut, ii reale.
Aceste cazuri pot fi sintetizate ı̂n tabelul următor:
Cazul √ S, irul Rolle Nr. sol. reale
m ∈ (−∞,√ − 2) (+, +, +) 0
m =√ − 2 (+, 0, +) 1
m ∈ (− 2, −1) (+, −, +) 2
m = −1 (0, −, +) 1
m ∈ (−1, 1) (−, −, +) 1
m=1 (−, −, 0) 0
m ∈ (1, ∞) (−, −, −) 0
√
a) Din tabelul anterior, ecuat, ia are exact două solut, ii reale pentru m√∈ (− 2, −1).
b) Din acelas, i tabel, ecuat, ia are exact o solut, ie reală pentru m ∈ {−√ 2} ∪ [−1, 1).
c) Din acelas, i tabel, ecuat, ia nu are solut, ii reale pentru m ∈ (−∞, − 2) ∪ [1, ∞).
Exercit, iul 3. Determinat, i numărul de solut, ii reale ale ecuat, iei
e|x| = mx,
unde m este un parametru real.
Solut, ie. Trebuie să separăm parametrul m, deci ı̂mpărt, im ecuat, ia prin x.
x = 0 nu este solut, ie (deoarece e0 6= m · 0).
Pentru x 6= 0 ecuat, ia devine
e|x|
= m,
x
adică f (x) = 0, unde
e|x|
f : R∗ → R, f (x) = − m.
x
Explicitând |x| (deoarece trebuie sa derivăm funct, ia f ), obt, inem
 x
e

 − m, dacă x > 0
f (x) = x .
−x
 e − m, dacă x < 0

x
 3

Avem
ex (x − 1)



2
, dacă x > 0
0
f (x) = . . . = x .
−x
 e (−x − 1) , dacă x < 0

x2
Ecuat, ia f 0 (x) = 0 are solut, iile x = 1 s, i x = −1.
Tabelul pentru s, irurile lui Rolle (domeniul R∗ este format din două intervale, deci avem două
s, iruri!) este:
x −∞ −1 0 1 +∞
0
f (x) 0 | 0
f (x) −∞ −e − m −∞ | +∞ e−m +∞
− − | + +
S, irurile lui Rolle sunt (−, sgn (−e − m), −) , (+, sgn (e − m), +).
Tabelul de semn al acestor valori este:
m −∞ −e e +∞
−e − m + + 0 − − − −
e−m + + + + 0 − −
Cazurile posibile sunt sintetizate ı̂n tabelul următor:
Cazul S, irurile Rolle Nr. sol. reale
m ∈ (−∞, −e) (−, +, −), (+, +, +) 2
m = −e (−, 0, −), (+, +, +) 1
m ∈ (−e, e) (−, −, −), (+, +, +) 0
m=e (−, −, −), (+, 0, +) 1
m ∈ (e, ∞) (−, −, −), (+, −, +) 2

Temă
Exercit, iul 4. a) Determinat, i valorile m ∈ R pentru care ecuat, ia

x3 − 3x2 + 4 = m

are exact trei solut, ii reale (distincte).

b) Determinat, i valorile m ∈ R pentru care polinomul

f = X 3 − 3X 2 + 4 − m

are toate rădăcinile reale (nu neapărat distincte).

Exercit, iul 5. Fie funct, ia polinomială f : R → R, f (x) = 3x5 − 5x3 .
a) Determinat, i numărul de solut, ii reale ale ecuat, iei f (x) = 1.
b) Determinat, i valorile m ∈ R pentru care ecuat, ia polinomială f (x) = m are exact trei rădăcini
reale s, i distincte.
c) Determinat, i valorile m ∈ R pentru care ecuat, ia polinomială f (x) = m are exact trei rădăcini
reale (nu neapărat distincte).
Exercit, iul 6. Determinat, i numărul de solut, ii reale ale ecuat, iei

(2x + 5)ex = m |x|3 ,

unde m este un parametru real.