Seminar IV – Quantilarea

Quantilarea este o operație superioară de sistematizare a datelor după ce acestea au fost deja
ordonate. Se finalizează în transformarea notelor brute în note standard.

Quantilul/quantila (borna) este o bornă numerică, valoarea numerică (scorul) care împarte
distribuția în mai multe părți egale.

- Tipuri de quantile: mediană (2), trecilă (3), qvartilă (4), qvintilă (5), sextilă (6)…, decilă
(10), … centilă/percentilă (100)

! de obicei, tipul quantilelor se alege în funcție de amplitudinea distribuției.

Interquantilul/interguantila reprezintă intervalul dintre două quantile.

- Tipuri: intertrecile, interqvantile, … interdecile, … intercentile …

Cota/quota (q) reprezintă borna numerică poziționată pe fc corespunzătoare unui quantil.

I. Quantilarea pe variante de variație (V.V)

Etape (după ce datele au fost organizate pe V.V. !!!):

1. Calculăm fc↓
2. Calculăm cotele (q): q1= ft = N / K q2= 2 x q1 q3= 3 x q1
3. Completăm capul de tabel ca în exemplul următor
fc  fcanterioară
4. Calculăm % interquantil  x 100
N
fc
5. Calculăm % separaţie quantil  x 100
N

!!! observație!!! La quantilarea pe V.V. cotele se poziționează pe valorile fc celei mai apropiate,
indiferent dacă o depășesc sau nu.

1
 Revenim la exemplul precedent cu înălțimea subiecților, în care datele sunt deja organizate pe
V.V.
Exemplul 1. Qvintilare (5 clase, 5 cote și 4 borne)
% teoretic
Valoare ftc nr. Inter- % teoretic % % separare
f f c↓ Qvintila separare
(X) (cota) clasa qvintila interqvint. interqvint. qvintilă
qvintilă
171 2 2 6-0/30=0,20 6/30 = 0,20
172 4 6 6 I 171-172 172 20% 20% 20% / 80% 20% / 80%
173 1 7 10-6
174 2 9 /30=0,13 10/30 = 0,33
175 1 10 12 II 173-175 175 20% 13% 40% / 60% 33% / 67%
177 4 14 7/30=0,23 17/30 = 0,56
179 3 17 18 III 177-179 179 20% 23% 60% / 40% 56% / 44%
180 2 19
182 1 20
183 1 21 24-
184 2 23 17/30=0,23 24/30 = 0,8
185 1 24 24 IV 180-185 185 20% 23% 80% / 20% 80% / 20%
188 2 26
189 1 27 30-
192 2 29 24/30=0,20
193 1 30 30 V 188-193 --- 20% 20% --- ---
N = 30
Cota (ft ) = N/ K = 30 / 5 = 6 → ftc = multipli de 6 (din 6 în 6)
Exemplul 2: Qvartilare (4 clase, 4 cote și 3 borne)
% teoretic
Valoare ftc nr. Inter- % teoretic % % separare
f f c↓ Qvartila separare
(X) (cota) clasa qvartila interqvart. interqvart. qvartilă
qvartilă
171 2 2
172 4 6
173 1 7
174 2 9
175 1 10
177 4 14
179 3 17
180 2 19
182 1 20
183 1 21
184 2 23
185 1 24
188 2 26
189 1 27
192 2 29
193 1 30
N = 30

2
Quantilare pe intervale de variație (I.V.)
Etape (după ce datele au fost organizate pe I.V!!!):
a) stabilim nr. de clase dorite (K`)
b) calculăm cotele (q)
q1 = N / K`
q2 = 2 x q1
q3 = 3 x q1 …
i  (q  fcanterior)
c) calculăm quantilele (Q1, Q2, Q3...): Q  Vs 
f
d) realizăm un nou tabel cu datele quantilate pe I.V.

!! OBS:
 la quantilarea pe I.V., cotele care depăşesc valoarea fc celei mai apropiate se poziţionează
la valoarea următoare
 K ≠ K` și q ≠ Q
Revenim la exemplul precedent cu înălţimea subiecţilor în care datele sunt deja organizate pe I.V.
Exemplul 1→ Qvartilare (4 clase şi 3 borne)
Nr. Crt. Clasa (i = 4) f fc↓ Cota
1 171 – 174 9 9 q1
2 175 – 178 5 14
3 179 – 182 6 20 q2
4 183 – 186 4 24 q3
5 187 – 190 3 27
6 191 – 193 3 30
N = 30 K=6 K` = 4
q1 = 30 / 4 = 7,5
q2 = 2 x 7,5 = 15
q3 = 3 x 7,5 = 22,5
q4 = 4 x 7,5 = 30 (→ nu avem nevoie de ea!)
4  (7,5  0) 30
Q1  170   170   170  3,33  173
9 9
4  (15  14) 4
Q 2  178   178   178  0,66  179
6 6
4  (22,5  20)
Q3  182   182  2,5  185
4

Clase Interval % Interquantil t Calificativ pt. note std.

I (min) → 173 25 % Puţin înalţi
II 174 – 179 25 % Înalţi
III 180 – 185 25 % Foarte înalţi
IV 186 → (max) 25 % Extrem de înalţi

3
 Exemplu 2. Trecilare (3 clase şi 2 borne)
Nr. Crt. Clasa (i = 4) f fc↓ Cota
1 171 – 174 9
2 175 – 178 5
3 179 – 182 6
4 183 – 186 4
5 187 – 190 3
6 191 – 193 3

Clase Interval % Interquantil t Calificativ