pdf24 Merged

II_1 GEOMETRIA ANGRENAJELOR
II_1.1.
Să se determine parametrii geometrici principali ai angrenajului cilindric cu dantură dreaptă cu distanţa dintre
axe impusă.
Se dau: modulul danturii, m = 3mm; numărul de dinţi ai pinionului, z1 = 19; numărul de dinţi ai roţii, z2 = 87;
distanţa dintre axe impusă, aw = 160 mm; parametrii cremalierei de referinţă: unghiul profilului de referinţă, α =
20o; coeficientul înălţimii capului dintelui de referinţă, h∗a = ha/m = 1; coeficientul jocului la capul dintelui de
referinţă, c ∗ = c/m =0,25.
Rezolvare:
a. Distanţa dintre axe de referinţă
m (z1 + z1 ) 3 (19 + 87)
a= = = 159 mm.
2 2
b. Verificarea condiţiei de realizare a distanţei dintre axe, impusă
Se adoptă distanţa dintre axe impusă aw = 160 mm.
Condiţia de realizare a distanţei dintre axe impusă, aw - a ≤ (1…1,2) m, 160 -159 < (1…1,2) 3; 1 < 3; se va
urmări dezvoltarea unui angrenaj cu distanţa dintre axe impusă cu roţi cu deplasări de profil plus care, în plus,
conduce şi la creşterea rezistenţei la contact şi încovoiere.
c. Unghiul real de angrenare (presiune)
a 159
αw = arccos ( cos α) = arccos ( cos 20) = 20,961737o (20o 57’ 42’’).
aw 160
d. Coeficientul deplasării totale (sumă a coeficienţilor deplasărilor de profil ale roţilor).
𝜋
(inv αw −inv α)(z2 +z1 ) (tg αw −tg α− (αw −α))(z2 +z1 )
180
xs = x1 + x2 = = =
2 tg α 2 tg α
𝜋
(tg 20,961737 − tg 20 − (20,961737−20))(19+87)
180
= 0,3410772.
2 tg 20
e. Coeficienţii deplasărilor de profil
Considerând, valorile coeficienţilor deplasărilor de profil ale roţilor dependente invers proporţional de numerele
de dinţi şi deci, ţinând cont de relaţile: x1 . z1 = x2 . z2, xs = x1 + x2, rezultă:
xs 0,3410772
x1 = z = 19 = 0,27994,
1+ 1 1+
z2 87
xs 0,3410772
x2 = z = 87 = 0,0611372.
1+ 2 1+
z1 19
f. Diametrele cercurilor de divizare şi rostogolire
Diametrele cercurilor de divizare:
d1 = m z1 = 3 . 19 = 57 mm.
d2 = m z2 = 3 . 87 = 261 mm.
Diametrele cercurilor de rostogolire:
cos α cos 20
dw1 = m z1 = 3 . 19 = 57,35849 mm,
cos αw cos 20,961737
cos α cos 20
dw2 = m z2 = 3 . 87 = 262,64151 mm.
cos αw cos 20,961737
Verificarea condiţiei de angrenare: (dw1+ dw2)/2 = aw: (57,35849 + 262,64151)/2 = 160.
II_1.2.
Să se determine parametrii principali de definire ai angrenajului cilindric cu dantură înclinată cu distanţa dintre
axe impusă.
Se dau: modulul danturii, mn = 2,5 mm; numărul de dinţi ai pinionului, z1 = 17; raportul de transmitere i = 4;
distanţa reală dintre axe, aw = 112 mm; unghiul de înclinare a danturii de referinţă, β = 15o; parametrii
cremalierei de referinţă: unghiul profilului de referinţă (de presiune), αn = 20o, coeficientul înălţimii capului
dintelui de referinţă, h∗an = han/mn = 1, coeficientul jocului la capul dintelui de referinţă, cn∗ = c/mn = 0,25.
Rezolvare:
a. Distanţa dintre axe de referinţă
mn z1 (1+ i) 2,5 .17 (1 + 4)
a= = = 109,9981 mm.
2 cos β 2 cos 15
b. Verificarea condiţiei de realizare a distanţei reale dintre axe, impusă
Se adoptă distanţa dintre axe impusă aw = 112 mm.
Condiţia de realizare a distanţei dintre axe impusă, aw - a ≤ (1…1,2) mn, 112 -109,998 < (1…1,2) 2,5;
2,0019 < 2,5; se va urmări dezvoltarea unui angrenaj cu distanţa dintre axe impusă cu roţi cu deplasări de profil
plus care, în plus, conduce şi la creşterea rezistenţei la contact şi încovoiere.
c. Unghiul de angrenare (presiune) în plan frontal
tg αn tg 20
α = arctg = arctg = 20,6469o (20o 38’49’’).
cos β cos 15
d. Unghiul real de angrenare (presiune)
a 109,9981
αw = arccos ( cos α) = arccos ( cos 20,6469) = 23,21311o (23o 12’ 47’’).
aw 112
e. Coeficientul deplasării totale (sumă a coeficienţilor deplasărilor de profil ale roţilor în plan normal)
𝜋
(inv αw −inv α)(z2 +z1 ) (tg αw −tg α− (αw −α)) z1 (i+1)
180
xsn = xn1 + xn2 = = =
2 tg α cos β 2 tg α cos β
𝜋
(tg 23,21311 −tg 20,6469 − (23,21311−20,6469)) 17(4+1)
180
= 0.84923.
2 tg 20,6469 cos 15
2
f. Coeficienţii deplasărilor de profil
Valorile coeficienţilor deplasărilor de profil în plan normal ale roţilor, adoptând că acestea sunt invers
proporţionale cu numerele de dinţi, şi deci, ţinând cont de relaţile: xn1 . z1 = xn2. z2, xns = xn1 + xn2, sunt:
xns 0.84923
xn1 = z = 1 = 0,67938,
1+ 1 1+
z2 i
xs 0.85258
xn2 = z = = 0,16985 sau xn2 = xns - xn1 = 0.84923 - 0,67938= 0,16985.
1+ 2 1+i
z1
Coeficienţii deplasărilor de profil în plan frontal ale roţilor,
x1 = xn1 cos β = 0,67938 cos 15= 0,65623,
x2 = xn2 cos β = 0,16985 cos 15= 0,164062.
g. Verificarea condiţiei de evitare a subtăierii dintelui pinionului,
14−z1 14−17
xn1 > ; 0,656230 > = - 0,176.
17 17
h. Diametrele cercurilor de divizare şi rostogolire
Diametrele cercurilor de divizare,
m n z1 2,5 . 17
d1 = = = 43,99924 mm.
cos β cos 15
m n z2 2,5 .z1 i 2,5 . 17 . 4
d2 = = = = 175,99695 mm.
cos β cos 15 cos 15
Diametrele cercurilor de rostogolire,
mn z1 cos α 2,5 . 17 cos 20,6469
dw1 = = = 44.79999 mm,
cos β cos αw cos 15 cos 23,21311
mn z2 cos α mn .z1 i cos α 2,5 . 17 . 4 cos 20,6469
dw2 = = = = 179.19998 mm.
cos β cos αw cos 15 cos αw cos 15 cos 23,21311
Verificarea condiţiei de angrenare, (dw1+ dw2)/2 = aw: (44.79999 + 179.19998)/2 = 111,99999 (se verifică).
II_1.3.
Să se determine parametrii principali geometrici, cinematici şi de control ai angrenajului cilindric cu dantură

înclinată.
Se dau: modulul danturii, mn = 8 mm; numărul de dinţi ai pinionului, z1 = 21; numărul de dinţi ai roţii, z2 = 43;
coeficienţii deplasărilor de profil ale roţilor xn1 = +0,53, xn2 = - 0,1; unghiul de înclinare de referinţă a
danturilor, β = 14o; parametrii profilului de referinţă: unghiul profilului de referinţă (de presiune) , αn = 20o;
coeficientul înălţimii capului dintelui de referinţă, h∗an = han/mn = 1; coeficientul jocului la capul dintelui de
referinţă, cn∗ = c/mn =0,25;
Semnificaţiile notaţiilor: a - distanţa dintre axe axe de referinţă; αw - unghiul real de angrenare (în plan frontal);
d1,2 - diametrele cercurilor de divizare; dw1,2 - diametrele cercurilor de rostogolire; df1,2 - diametrele cercurilor de
picior; hf - înălţimea piciorului dintelui.
3
Rezolvare:
a. Unghiul de angrenare în plan frontal
tg αn tg 20
α = arctg = arctg = 20,5617o (20o 33’42’’).
cos β cos 14
b. Unghiul real de angrenare
Involuta unghiului real de angrenare,
x + xn2 xn1 + xn2 π 0,53 − 0,1 π
inv αw = 2 n1 tg αn + inv α = 2 tg αn + tg α - α = 2 tg 20 + tg 20,5617 - 20,5617 =
z +z 1 2 z +z 1 2 180 21+43 180
=0,018689.
Din tabelul de mai sus, cunoscând inv αw = tgαw - αw = 0,018689, rezultă αw = 21,5o (21o30’).
c. Distanţa reală dintre axe
mn (z1 +z2 ) cos α 8 (21+43) cos 20,5617
aw = = = 265,5036 mm.
2 cos β cos αw cos 14 cos 21,5
d. Distanţa dintre axe de referinţă
mn (z1 + z2 ) 8 (21 + 43)
a= = = 263,837 mm.
2 cos β 2 cos 14
e. Diametrele cercurilor roţilor
m n z1 8 . 21
d1 = = = 173,14309 mm,
cos β cos 14
m n z2 8 . 43
d2 = = = 354,53109 mm.
cos β cos 14
mn z1 cos α 8 . 21 cos 20,5617
dw1 = = = 174,23674 mm,
mn z2 cos α 8 . 43 . 4 cos 20,5617
dw2 = = = 356,77047 mm
Verificarea condiţiei de angrenare, (dw1+ dw2)/2 = aw: (174,23674 + 356,77047)/2 = 265,5036.
Diametrele cercurilor de bază,
db1 = d1 cos α = 173,14309 cos 20,5617 = 162,11292 mm,
db2 = d2 cos α = 354,53109 cos 20,5617 = 331,9455 mm,
Diametrele cercurilor de cap,
z 43
da1 = 2aw - mn (cos2 β − 2 h∗an + 2xn2 )= 2 . 265,5036 - 8 (cos 14 − 2 . 1 + 2 . (−0,1)) = 194,0761 mm,
4
z 21
da2 = 2aw - mn (cos1 β − 2 h∗an + 2xn1 )= 2 . 265,5036 - 8 (cos 14 − 2 . 1 + 2 . 0,53) = 365,38411 mm.
Diametrele cercurilor de picior,
z 21
df1 = mn (cos1 β − 2 (h∗an + cn∗ − xn1 )) = 8 (cos 14 − 2 (1 + 0,25 − 0,53) = 161.6231 mm,
z 43
df2 = mn (cos2 β − 2 (h∗an + cn∗ − xn2 ))= 8 (cos 14 − 2 . (1 + 0,25 − (−0,1)) = 332,93109 mm.
f. Gradul de acoperire
√d2a1 −d2b1 +√d2a1 −d2b1 −2 aw sin αwt √194,07612 − 162,112922 +√365,384112 − 331,9455 2 −2 . 265,5036 sin 21,5
εα = = =
2 π mn cos α 2 π 8 cos 20,5617
= 1,33.
g. Parametri geometrici de control a dinţilor
Coarda constantă a dintelui pinionului, respectiv roţii,
scn1 = mn (0,5 π cos2 αn + xn1 sin 2αn ) = 8 (0,5 π cos2 20 + 0,53 sin 2 . 20) = 13,8218 mm,
scn2 = mn (0,5 π cos2 αn + xn2 sin 2αn ) = 8 (0,5 π cos2 20 + (−0,1) sin 2 . 20) = 10,58215 mm,
Înălţimea la coarda constantă a dintelui pinionului, respectiv roţii,
hcn1 = 0,5(da1- d1 - scn1 tg αn) = 0,5 (194,0761 - 173,14309 - 13,8218 tg 20) = 10.58215 mm.
hcn2 = 0,5(da2- d2 - scn2 tg αn) = 0,5 (365,38411 - 354,53109 - 10,58215 tg 20) = 3,5007 mm.
a. Parametri geometrici de control a danturilor roţilor
Numerele de dinţi pentru măsurarea lungimii peste dinţi,
𝑧1 tan α 2 xn1 tg αn 21 tan 21,5 2 . 0,53 . tg 20
N1 = 0,5 +
𝜋
( cos2βw − z1
− tg α + α) = 0,5 + 𝜋
( cos214 − 21
− tg 20,5617 +
𝜋
20,5617 ∗
180
) = 3,06, N1 = 3 dinţi;
𝑧2 tan α 2 xn2 tg αn 43 tan 21,5 2 . (−0,1) . tg 20
N2 = 0,5 +
𝜋
( cos2βw − z2
− tg α + α) = 0,5 + 𝜋
( cos214 − 43
− tg 20,5617 +
𝜋
20,5617 ∗
180
) = 6,0044, N1 = 6 dinţi.
Lungimea peste N1,2 dinţi în plan normal,
WN1 = 2 xn1 mn sin αn + mn cos αn [(N1 - 0,5)π - z1 (tg α - α)] = 2 . 0,53 . 8 sin 20 +8 cos 20 [(3 - 0,5)π + 21 (tg
20,5617 - 20,5617*π/180)] = 64.50725 mm;
WN2 = 2 xn2 mn sin αn + mn cos αn [(N2 - 0,5)π - z2 (tg α - α)] = 2 . (-0,1) . 8 sin 20 +8 cos 20 [(6 - 0,5)π + 43 (tg
20,5617 - 20,5617*π/180)] = 134.597242 mm.
II_1.4.
Să se determine deplasările de profil ale roţilor angrenajului cilindric cu dantură înclinată cu distanţa dintre axe
impusă şi cu evitarea la limită a interferenţei profilelor.
Se dau: modulul danturii, mn = 3mm; numărul de dinţi ai pinionului, z1 = 13; numărul de dinţi ai roţii, z2 = 39;
unghiul de înclinare de referinţă, β = 12o; parametrii profilului de referinţă: unghiul profilului (de presiune) de
referinţă, αn = 20o; coeficientul înălţimii capului dintelui de referinţă, h∗an = han/m = 1; coeficientul jocului la
capul dintelui de referinţă, cn∗ = c/m =0,25.
5
Rezolvare:
a. Adoptarea coeficienţilor deplasărilor din condiţia de subtăiere
Coeficientul deplasării minime de profil a danturii pinionului cilindric,
14− z 14 − 13
xn1min = 17 1 = = 0,0588.
17
Din condiţia evitării subtăierii dintelui, xn1 ≥ xn1min, se adoptă, xn1 = 0,1 (pinionul are deplasare de profil plus)
Se adoptă angrenaj zero deplasat, aw = a, xsn = xn1 + xn2 = 0 şi xn2 = - xn1 (roata are deplasare de profil minus
egală în valoare absolută cu cea a pinionului).
b. Distanţa dintre axe de referinţă (reală),
mn (z1 + z2 ) 3 . (13 + 39)
a = aw = = = 79,74256 mm. Adoptând distanţa dintre axe impusă, a = aw = 80 mm,
2 cos β 2 cos 12
se determină unghiul real de înclinare a danturii,
mn (z1 + z2 ) 3 (13 + 39)
βr = arccos ( ) = arccos ( ) = 12,84o. Se readoptă β = 13o.
2 aw 2 . 80
c. Unghiul de angrenare (presiune) în plan frontal,
tg αn tg 20
α = arctg = arctg = 20,48288 (20o 29’).
cos β cos 13
d. Diametrele cercurilor
Diametrele cercurilor de divizare/rostogolire
mn z1 3 . 13
d1 = dw1 = = = 40,02586 mm.
cos β cos 13
mn z2 3 . 39
d2 = dw2 = = = = 120,07758 mm.
cos β cos 13
Verificare condiţiei de angrenare, (dw1+ dw2)/2 = aw: (39.87128 + 119.61385)/2 = 80,05 (abatere admisă);
Diametrele cercurilor de bază,
db1 = d1 cos α = 40,02586 cos 20, 48288 = 37,4953 mm,
db2 = d2 cos α = 120,07758 cos 20, 48288 = 112,48589 mm.
Diametrele cercurilor de cap,
z 39
da1 = 2aw - mn (cos2 β − 2 h∗an + 2xn2 )= 2 . 80,05 - 3 (cos 13 − 2 . 1 + 2 . (−0,1)) = 46,62242 mm,
z 13
da2 = 2aw - mn (cos1 β − 2 h∗an + 2xn1 )= 2 . 80,05 - 3 (cos 13 − 2 . 1 + 2 . 0,1) = 126,37414 mm.
Diametrele cercurilor de picior,
z 13
df1 = mn (cos1 β − 2 (h∗an + cn∗ − xn1 )) = 3 (cos 13 − 2 (1 + 0,25 − 0,1) = 33,12586 mm,
z 39
da2 = mn (cos2 β − 2 (h∗an + cn∗ − xn2 ))= 3 (cos 13 − 2 . (1 + 0,25 − (−0,1)) = 111,97758 mm.
6
II_1.5.
Să se determine parametrii principali de definire ai angrenajului cilindric cu dantură înclinată cu distanţa dintre
axe impusă.
Se dau: modulul danturii, mn = 4 mm; numărul de dinţi ai pinionului, z1 = 18; numărul de dinţi ai roţii, z2 = 61;
distanţa reală dintre axe, aw = 160 mm; unghiul de înclinare de referinţă a danturii, β = 12o; parametrii profilului
de referinţă: unghiul profilului (de presiune) de referinţă, αn = 20o, coeficientul înălţimii capului dintelui de
referinţă, h∗an = han/mn = 1, coeficientul jocului la capul dintelui de referinţă, cn∗ = c/mn = 0,25.
a. Distanţa dintre axe de referinţă,

mn (z1 + z2 ) 4 . (18 + 61)
a= = = 161,52981 mm
2 cos β 2 cos 12
b. Verificarea condiţiei de realizare a distanţei dintre axe reală, impusă
I aw - a I ≤ 0,4 mn, 1,52981 < 1,6; Se vor realiza roţi cu deplasări de profil minus.
c. Unghiul de angrenare (de presiune) în plan frontal
tg αn tg 20
α = arctg = arctg = 20,41031o (20o 36’19’’)
cos β cos 12
d. Unghiul real de angrenare (de presiune)
a 161,52981
αw = arccos ( cos α) = arccos ( cos 20,41031) = 18,8832o (18o 52’ 59’’);
aw 160
e. Coeficientul deplasării totale în plan normal
Suma coeficienţilor deplasărilor,
𝜋
(inv αw −inv α)(z2 +z1 ) (tg αw −tg α− (αw −α)) (z1 +z2 )
180
xsn = xn1 + xn2 = = =
2 tg α cos β 2 tg α cos β
𝜋
(tg 18,8832 −tg 20,41031 − (18,8832− 20,41031)) (18+61)
180
= - 0,36893.
2 tg20,41031 cos 12
f. Coeficienţii deplasărilor de profil ai roţilor
Coeficenţii deplasărilor de profil în plan normal, considerând că sunt direct proporţionali cu numerele de dinţi,
şi deci ţinând cont de relaţile: xn1 . z2 = xn2. z1, xns = xn1 + xn2, sunt:
xns − 0,36893
xn1 = z = 61 = - 0,08406,
1+ 2 1+
z1 18
xs − 0,36893
xn2 = z = 18 = - 0,28487 sau xn2 = xns - xn1 = - 0,36893 + 0,08406 = - 0,28487.
1+ 1 1+
z2 61
Coeficienţii deplasărilor de profil în plan frontal,
x1 = xn1 cos β = - 0,08406 cos 12 = - 0,08222,
x2 = xn2 cos β = - 0,28487cos 12 = - 0,27864.
7
g. Verificarea condiţiei de evitare a subtăierii dintelui pinionului
14− z1 14−18
xn1 > ; - 0,08406 > = - 0,235 (se verifică).
17 17
h. Diametrele cercurilor
m n z1 4 . 18
d1 = = = 73,60852 mm.
cos β cos 12
m n z2 4 . 61
d2 = = = 249,4511 mm.
cos β cos 12
mn z1 cos α 4 . 18 cos 20,41031
dw1 = = = 72,91139 mm.
mn z2 cos α 4 . 61 cos 20,41031
dw2 = = = 247,08861 mm
Verificarea condiţiei de angrenare, (dw1+ dw2)/2 = aw: (72,91139 + 247,08861)/2 = 160.
II_1.6.
Să se determine elementele geometrice şi de control ale angrenajului conic ortogonal cu dantură dreaptă.
Se dau: modulul (exterior), m = 3 mm; numărul de dinţi ai pinionului, z1 = 16; numărul de dinţi ai roţii, z2 = 40;
unghiul de angrenare (presiune) normal de divizare, α = 20o; coeficientul înălţimii capului dintelui de referinţă,
h∗a = 1,0, coeficientul jocului de referinţă frontal la piciorul dintelui c* = 0,2; lăţimea danturii, b = 18 mm;
danturile se consideră nedeplasate.
Structura constructivă: 1 - pinion conic; 2 - roată (coroană) conică.
Rezolvare:
a. Raportul de angrenare (transmitere)
z2 40
u=i= = = 2,5.
z2 16
b. Unghiurile conurilor de divizare (rostogolire)
1 1
δ1 = arctg = arctg = 21,8014o (21o 48 5’’),
u 2,5
δ2 = arctg u = arctg 2,5 = 68,1986o (68o 11’ 55’’).
Verificarea condiţiei de ortogonalitate:
8
δ1+ δ2 = 90o; 21,8014o + 68,1986o = 90o (se verifică).
c. Modulul mediu
b 18
R− 64,62198 −
2 2
mm = m =3 = 2,5822 mm.
R 64,62198
d. Înălţimile dinţilor
Înălţimea capului de divizare (la exterior),
hae1,2 = m h∗a = 3 . 1 = 3 mm.
Înălţimea piciorului dintelui (la exterior),
hfe1,2 = m ( h∗a + c*) = 3 . (1 + 0,2) = 3,6 mm.
Înălţimea dintelui (la exterior),
he1,2 = m (2 h∗a + c*) = 3 . (2 . 1 + 0,2) = 6,6 mm.
e. Diametrele cercurilor
Diametrele cercurilor de divizare mediane,
dm1 = mm z1 = 2,5822 . 16 = 41,3152 mm,
dm2 = mm z2 = 2,5822 . 40 = 103,288 mm.
Diametrele cercurilor de divizare (la exterior),
de1 = m z1 = 3 . 16 = 48 mm,
de2 = m z1 = 3 . 40 = 120 mm.
Diametrele cercurilor de cap (la exterior),
dae1 = d1 + 2 hae1 cos δ1 = 48 + 2 . 3 cos 21,8014 = 53,57086 mm,
dae2 = d2 + 2 hae2 cos δ2 = 120 + 2 . 3 cos 68,1986 = 122,22834 mm.
Diametrele cercurilor de picior (la exterior),
dae1 = de1 + 2 hfe1 cos δ1 = 48 - 2 . 3,6 cos 21,8014 = 44,65748 mm,
da2 = de2 + 2 hfe2 cos δ2 = 120 - 2 . 3,6 cos 68,1986 = 118,66299 mm.
f. Lungimile generatoarelor
Lungimea exterioară a generatoarei conului de divizare (rostogolire)
d1 m z1 3 . 16
Re= = 1 = 1 = 64,62198 mm
2 sin δ1 2 sin(arctg ) 2 sin(arctg )
u 2,5
sau
d1 m z1 m z1 √1+u2 3 . 16 √1+2,52
Re = = 1 = = = 64,62198 mm
2 sin δ1 2 2 2
√1+u2
Lungimea mediană a generatoarei conului de divizare (rostogolire),
b 18
Rm = R e - = 64,62198 - = 55, 62198 mm.
2 2
g. Unghiurile dinţilor
Unghiul capului dintelui,
hae1,2 3
θa1,2 = arctg = arctg 64,62198 = 2,65978o.
Re
Unghiul piciorului dintelui,
hfe1,2 3,6
θf1,2 = arctg = arctg 64,62198 = 3,18857o
Re
Unghiurile conurilor de cap,
δae1 = δ1 + θae1 = 21,8014 + 2,65978 = 24,46118o.
δae2 = δ2 + θae2 = 68,1986 + 2,65978 = 70,85838o.
Unghiurile conurilor de picior,
δfe1 = δ1 - θfe1 = 21,8014 - 3,18857 = 18,61283o.
δf2 = δ2 - θfe2 = 68,1986 - 3,18857 = 65,01003o.
h. Alţi parametri geometrici
Lungimile exterioare ale generatoarelor conurilor de cap,
Ra1,2 = √R2𝑒 + h2ae1,2 = √64,62198 2 + 32 = 64,69158 mm,
Înălţimile exterioare ale conurilor de cap,
Hae1 = Rae1 cos δ1 = 64,69158 cos 21,8014 = 60,06462 mm,
Hae2 = Rae1 cos δ2 = 64,69158 cos 68,1986 = 24,02584 mm.
Distanţele de aşezare (la montaj),
9
L1 = Hae1 + Lae1 = 60,06462 mm + Lae1,
L2 = Ha2 + Lae2 = 24,02584 mm + Lae2,
unde, Lae1 şi Lae2 se adoptă constructive la modelarea 3D.
Distanţa de cap interioară,
cos δ1 cos 21,8014
Lai1 = b + Lae1 = 30 + Lae1 = 27,884 mm + Lae1,
cos θa1 cos 2,65978
cos δ2 cos 68,1986
cos θa2 cos 2,65978
unde, Lae1 şi Lae2 se adoptă constructiv la modelarea 3D.
II_1.7.
Să se determine elementele geometrice ale roţilor angrenajului conic ortogonal cu dantură curbă în arc de cerc
(cu înălţimea dinţilor variabilă, procedeul tehnologic Gleason).
Se dau: parametrii profilului de referinţă: unghiul de angrenare (presiune) normal de divizare αn = 20o,
coeficientul înălţimii capului dintelui de referinţă frontal, h∗at = 0,85, coeficientul jocului de referinţă frontal la
piciorul dintelui ct∗ = 0,88; numărul de dinţi ai pinionului z1 = 12; numărul de dinţi ai roţii z2 = 60; lungimea
mediană a generatoarei conului de divizare Rm = 75 mm; lăţimea danturii b = 30 mm; unghiul de înclinare de
divizare median βm = 35o; danturile se consideră nedeplasate.
Rezolvare:
a. Raportul de angrenare
z2 60
u = = = 5.
z1 12
𝑧1 12
δ1 = arctg = arctg = 11,31o (11o 18’ 36’’),
𝑧2 60
𝑧2 60
δ2 = arctg = arctg = 78,69o (78o 41’ 24’’).
𝑧1 12
c. Coeficienţii de lăţime ai danturii
Coeficientul de lăţime median,
b 30
ψRm = = = 0,4.
Rm 75
Coeficientul de lăţime (ψR = b/Re),
ΨRm 0,4
ψR = = = 0,333333.
1 + 0,5ΨRm 1+0,5 . 0,4
d. Modulul frontal/normal median
Modulul frontal median,
2 Rm 2 . 75
mmt = = = 2,45145 mm.
z1 √1+ u2 12 √1+ 52
Modulul normal median,
10
mmn = mmt cos βm = 2,45145 cos 35o = 2,0081 mm.
Modulul frontal exterior,
mmt 2,45145
met = = = 2,94174 mm.
1 − 0,5 ΨR 1 − 0,5 . 0,333333
e. Înălţimile dinţilor
Înălţimea capului de divizare median,
ham1,2 = mmt h∗at = 2,45145 . 0,85 = 2,08373 mm.
Înălţimea capului de divizare exterior,
hae1,2 = met h∗at = 2,94174 . 0,85 = 2,50048 mm.
hfe1,2 = met ( h∗at + ct∗ ) = 2,94174 . (0,85 + 0,88) = 5,08921 mm.
he1 = he2 = met (2 h∗at + ct∗ ) = 2,94174 . (2 . 0,85 + 0,88) = 7,58969 mm.
f. Diametrele cercurilor
Diametrul cercului de divizare median,
dm1 = mmt z1 = 2,45145 . 12 = 29,418 mm,
dm2 = mmt z2 = 2,45145 . 60 = 147,087 mm.
Diametrul cercului de divizare exterior,
de1 = met z1 = 2,94174 . 12 = 35,30088 mm,
de2 = met z2 = 2,94174 . 60 = 176,5044 mm.
Diametrul cercului de divizare interior,
di1 = mmt z1 (1- 0,5 ψRm) = 2,45145 . 12 . (1- 0,5 . 0,4) = 23,53392 mm,
di2 = mmt z2 (1- 0,5 ψRm) = 2,45145 . 60 . (1- 0,5 . 0,4) = 182,6696 mm.
Diametrul cercului de cap exterior,
dae1 = de1 + 2 hae1 cos δ1 = 35,30088 + 2 . 2,94174 . cos 11,31 = 41,07 mm,
dae2 = de2 + 2 hae2 cos δ2 = 176,5044 + 2 . 2,94174 . cos 78,69 = 182,32034 mm.
Diametrele cercului de picior exterior,
dfe1 = de1 - 2 hfe1 cos δ1 = 35,30088 - 2 . 2,94174 . cos 11,31 = 29,53165 mm,
dae2 = de2 + 2 hfe2 cos δ2 = 176,5044 - 2 . 2,94174 . cos 78,69 = 175,35055 mm.
g. Lungimile generatoarelor conurilor
Lungimea exterioară a generatoarei conului de divizare,
de1 35,30088
Re = = = 90 mm.
2 sin δ1 2 . sin 11,31
Lungimea interioară a generatoarei conului de divizare,
Ri = Re - b = 90 - 20 = 70 mm.
h. Unghiurile dinţilor
Unghiul capului dintelui,
hae1,2 2,50048
θa1,2 = arctg = arctg = 1,59145o.
Re 90
Unghiul piciorului dintelui,
hfe1,2 5,08921
θf1,2 = arctg = arctg = 3,23645o
Re 90
Unghiul conului de cap,
δa1 = δ1 + θa1 = 11,31 + 1,59145 = 12,90145o,
δa2 = δ2 + θa2 = 78,69 + 1,59145 = 12,90145o.
Unghiul conulului de picior,
δf1 = δ1 - θf1 = 11,31 - 3,23645 = 8,07355o.
δf2 = δ2 - θf2 = 78,69 - 3,23645 = 75,45355o.
i. Alţi parametri geometrici
Lungimimea exterioară a generatoarei conului de cap,
Rae1,2 = √R2e + h2ae1,2 = √902 + 2,500482 = 90,03473 mm,
Înălţimea exterioară a conului de cap,
Hae1 = Rae1 cos δ1 = 90,03473 cos 11,31 = 88,28629 mm,
Hae2 = Rae1 cos δ2 = 90,03473 cos 78,69 = 17,65737 mm.
Distanţa de aşezare (la montaj),
L1 = Hae1 + Lae1 = 88,28629 mm + Lae1,
11
L2 = Hae2 + Lae2 = 17,65737 mm + Lae2,
unde, La1 şi La2 se adoptă constructive la modelarea 3D.
cos δ1 cos 11,31
cos θ1 cos 1,59145
cos δ2 cos 78,69
cos θ2 cos 1,59145
unde, La1 şi La2 se adoptă constructive la modelarea 3D.
j. Parametri de control a roţilor
Coarda de divizare frontală mediană a dintelui,
π 2 π 2
𝜋 (mmt cos δ1 ) 𝜋 (2,45145 cos 11,31)
2 2
scmt1 ≈ mmt (1 - ) = 2,45145 (1 - ) = 3,848 mm,
2 6 d2m1 2 6 . 29,4182
π 2 π 2
𝜋 (mmt cos δ2 ) 𝜋 (2,45145 cos 78,69)
2 2
scmt2 ≈ mmt (1 - ) = 2,45145 (1 - ) = 3,52 mm.
2 6 d2m2 2 6 . 147,0872
Înălţimea la coarda de divizare frontală mediană a dintelui,
π 2 π 2
(mmt ) cos δ1 (2,45145 ) cos 11,31
2 2
hcmt1 = ham1 + =2,08373 + = 2,207 mm,
4 dm1 4 . 29,418
π 2 π 2
(mmt ) cos δ2 (2,45145 ) cos 78,69
2 2
hcmt2 = ham2 + =2,08373 + = 2,089 mm.
4 dm2 4 . 147,087
Coarda de divizare normală mediană a dintelui,
scmt1 sin(2βm ) 3,848 sin(2 . 35)
scmn1 = scmt1 cos βm (1 - ) = 3,848 cos 35 (1 - ) = 3,114 mm,
4 Rm 4 . 75
scmt2 sin(2βm ) 3,52 sin(2 . 35)
scmn2 = scmt2 cos βm (1 - ) = 3,52 cos 35 (1 - ) = 2,852 mm.
4 Rm 4 . 75
Înălţimea la coarda de divizare normală mediană a dintelui,
scmt1 sin(2βm ) 3,848 sin(2 . 35)
hcmn1 = hcmt1 (1 - ) = 2,207 (1 - ) = 2,180 mm,
4 Rm 4 . 75
scmt2 sin(2βm ) 3,52 sin(2 . 35)
hcmn2 = hcmt2 (1 - ) = 2,089 (1 - ) = 2,066 mm.
4 Rm 4 . 75
II_1.8.
Să se determine elementele geometrice ale angrenajului conic ortogonal cu dantură eloidă (cu înălţimea dinţilor
constantă, procedeul tehnologic Oerlikon-Spiromatik).
coeficientul înălţimii capului dintelui de referinţă normal, h∗c = 1, coeficientul jocului de referinţă nominal la
piciorul dintelui cc∗ = 0,3; numărul de dinţi ai pinionului z1 = 11; numărul de dinţi ai roţii z2 = 52; lungimea
mediană a generatoarei conului de divizare Rm = 85 mm; lăţimea danturii b = 40 mm; unghiul de înclinare de
divizare median βm = 35o; danturile se consideră nedeplasate; modulul nominal al capului portcuţite mc = 3 mm
12
Rezolvare:
z2 52
u= = = 4,727
z1 11
𝑧1 11
δ1 = arctg = arctg = 11,944o (11o 56’ 39’’),
𝑧2 52
𝑧2 52
δ2 = arctg = arctg = 78,056o (78o 3’ 20’’).
𝑧1 11
c. Coeficienţii de lăţime ai danturii
Coeficientul de lăţime median,
b 40
ψRm = = = 0,47059.
Rm 85
Coeficientul de lăţime (ψR = b/Re),
ΨRm 0,47059
ψR = = = 0,381.
1 + 0,5ΨRm 1+0,5 . 0,47059
d. Modulul frontal/normal median
Modulul frontal median,
2 Rm 2 Rm 2 . 85
mmt = = = = 3,19845 mm.
z1 √1+ u2 𝑧
z1 √1+ ( 2 )2 52
𝑧1 11 √1+ ( )2
11
Modulul normal median,
mmn = mmt cos βm = 3,19845 cos 35o = 2,62 mm.
Modulul frontal exterior,
mmt 3,19845
met = = = 3,95114 mm.
1 − 0,5 ΨR 1 − 0,5 . 0,381
e. Înălţimile dinţilor
ha1,2 = mc h∗c = 3 . 1 = 3 mm.
Înălţimea capului de divizare median,
ham1,2 = ha1,2 = 3 mm.
hf1,2 = mc ( h∗c + cc∗ ) = 3 . (1 + 0,3) = 3,9 mm.
h1 = h2 = mc (2 h∗c + cc∗ ) = 3 . (2 . 1 + 0,3) = 6,9 mm.
hae1,2 = met h∗at = 2,94174 . 0,85 = 2,50048 mm.
hfe1,2 = met ( h∗at + ct∗ ) = 2,94174 . (0,85 + 0,88) = 5,08921 mm.
13
he1 = he2 = met (2 h∗at + ct∗ ) = 2,94174 . (2 . 0,85 + 0,88) = 7,58969 mm.
f. Diametrele cercurilor
dm1 = mmt z1 = 3,19845 . 11 = 35,18295 mm,
dm2 = mmt z2 = 3,19845 . 52 = 166,3194 mm.
de1 = met z1 = 3,95114 . 11 = 43,46254 mm,
de2 = met z2 = 3,95114 . 52 = 205,45928 mm.
di1 = mmt z1 (1- 0,5 ψRm) = 3,19845 . 11 . (1- 0,5 . 0,47059) = 26,90458 mm,
di2 = mmt z2 (1- 0,5 ψRm) = 3,19845 . 52 . (1- 0,5 . 0,47059) = 127,185277 mm.
dae1 = de1 + 2 ha1 cos δ1 = 43,46254 + 2 . 3 . cos 11,944 = 49,33264 mm,
dae2 = de2 + 2 ha2 cos δ2 = 205,45928 + 2 . 3 . cos = 206,701 mm.
Diametrul cercului de picior exterior,
dfe1 = de1 - 2 hf1 cos δ1 = 43,46254 - 2 . 3,9 . cos 11,944 = 35,8314 mm,
dfe2 = de2 + 2 hf2 cos δ2 = 205,45928 - 2 . 3,9 . cos 78,056 = 203,845mm.
g. Lungimile generatoarelor conurilor
de1 43,46254
Re = = = 105 mm.
2 sin δ1 2 . sin 11,944
Ri = Re - b = 105 - 40 = 65 mm.
h. Alţi parametri geometrici
Distanţa de aşezare (la montaj),
de1 43,46254
L1 = - ha1 sin δ1 + La1 = - 3 sin 11,944 + La1 = 102,11 mm + La1,
2 tg δ1 2 tg 11,944
de2 205,45928
L2 = - ha2 sin δ2 + La2 = - 3 sin 78,056 + La2 = 18,796 mm + La2,
2 tg δ2 2 tg 78,056
unde, La1 şi La2 se adoptă constructiv la modelarea 3D.
i. Parametri de control a roţilor
Coarda de divizare frontală mediană a dintelui,
π 2 π 2
𝜋 (mmt cos δ1 ) 𝜋 (3,19845 cos 11,944)
2 2
scmt1 ≈ mmt (1 - ) = 3,19845 (1 - ) = 5,00777 mm,
2 6 d2m1 2 6 . 35,182952
π 2 π 2
𝜋 (mmt cos δ2 ) 𝜋 (3,19845 cos 78,056)
2 2
scmt2 ≈ mmt (1 - ) = 3,19845 (1 - ) = 5,02408 mm.
2 6 d2m2 2 6 . 166,31942
Înălţimimea la coarda de divizare frontală mediană a dintelui,
π 2 π 2
(mmt ) cos δ1 (3,19845 ) cos 11,944
2 2
hcmt1 = ha1 + =3+ = 3,17548 mm,
4 dm1 4 . 35,18295
π 2 π 2
(mmt ) cos δ2 (3,19845 ) cos 78,056
2 2
hcmt2 = ha2 + =3+ = 3,00785 mm.
4 dm2 4 . 166,3194
Coarda de divizare normală mediană a dintelui,
scmt1 sin(2βm ) 5,00777 sin(2 . 35)
scmn1 = scmt1 cos βm (1 - ) = 5,00777 cos 35 (1 - ) = 4,04535 mm,
4 Rm 4 . 85
scmt2 sin(2βm ) 5,02408 sin(2 . 35)
scmn2 = scmt2 cos βm (1 - ) = 5,02408 cos 35 (1 - ) = 4,05834 mm.
4 Rm 4 . 85
Înălţimimea la coarda de divizare normală mediană a dintelui,
scmt1 sin(2βm ) 5,00777 sin(2 . 35)
hcmn1 = hcmt1 (1 - ) = 3,17548 (1 - ) = 3,13153 mm,
4 Rm 4 . 85
scmt2 sin(2βm ) 5,02408 sin(2 . 35)
hcmn2 = hcmt2 (1 - ) = 3,00785 (1 - ) = 2,96607 mm.
4 Rm 4 . 85
14
II_1.9.
Să se determine elementele geometrice ale angrenajului hipoid ortogonal cu dantură eloidă (înălţimea dintelui
constantă) şi roţilor acestuia
coeficientul nominal al capului dintelui de referinţă, h∗c = 1, coeficientul jocului de referinţă nominal la piciorul
dintelui cc∗ = 0,3; numărul de dinţi ai pinionului z1 = 7; numărul de dinţi ai roţii z2 = 35; coeficientul distanţei
dintre axele roţilor 2a/dm2 = 0,25 (transmisii centrale ale autovehiculelor grele); unghiul conului de divizare al
roţii δ2 = 70o; unghiul de divizare median al danturii pinionului βm1 = 50o; lăţimea danturii roţii b2 = 35 mm;
lungimea mediană a generatoarei roţii Rm2 = 90 mm; modulul nominal al capului portcuţite mc = 3,75 mm;
angrenajul se integrează in transmisia unui autovehicul greu; danturile se consideră nedeplasate.
Structura constructivă: 1 - pinion hipoid; 2 - roată (coroană) hipoidă.
Rezolvare:
z2 35
u= = = 5.
z1 9
b. Unghiul punctului de contact median al roţii
2a
φA = arctg (tg (arcsin ) sin2δ2) = arctg (tg (arcsin0,25) sin270) = 12,84363o.
dm2
c. Unghiul conului de divizare al pinionului [Moldovean, 2002]
δ1 = arcsin (cosδ2 cos φA) = arcsin (cos70 cos 12,84363) = 19,479 o.
d. Unghiul de înclinare de divizare median al danturii roţii
2a
βm2 = βm1 - arctg(tg (arcsin ) sinδ2) = 50 - arctg(tg (arcsin 0,25) . sin 70) = 36,362o
dm2
e. Modulele mediane
Modulul frontal median al roţii,
2 Rm2 sin δ2 2 . 90 sin 70
mmt2 = = = 4,8327 mm.
z2 35
Modulul normal median al pinionului şi roţii,
mmn = mmt2 cos βm2 = 4,8327 cos 36,362 = 3,8917 mm.
Modulul frontal median al pinionului,
15
mmn 3,8917
mmt1 = = = 6,0544 mm.
cos βm1 cos 50
f. Lăţimea pinionului [Moldovean, 2002]
b2 2a 35
b1 ≈ 2a + 3 mmn tg (arcsin ) sin δ2 = +
cos arctg (tg (arcsin ) sin δ2 ) dm2 cos arctg (tg (arcsin 0,25) sin 70)
dm2
+3 . 6,0544 tg (arcsin 0,25) . sin 70 = 40,42 mm.
g. Lungimea mediană a generatoarei conului de divizare al pinionului
mmt1 𝑧1 6,0544 . 7
Rm1 = = = 62,5468.
2 sin δ1 2 sin 19,479
h. Coeficienţii de lăţime ai danturii
Coeficientul de lăţime median al pinionului,
b1 40,42
ψRm1 = = = 0,646.
Rm1 62,5468
Coeficientul de lăţime median al roţii,
b2 35
ψRm2 = = = 0,389.
Rm2 90
Coeficientul de lăţime exterior al pinionului,
ΨRm1 0,646
ψR1 = = = 0,488.
1 + 0,5ΨRm1 1 + 0,5 . 0,645
Coeficientul de lăţime exterior al roţii,
ΨRm2 0,389
ψR2 = = = 0,32566.
1 + 0,5ΨRm2 1 + 0,5 . 0,389
i. Modulele frontale exterioare
Modulul frontal exterior al pinionului,
mmt1 6,0544
met1 = = = 8,00847 mm.
1− 0,5ΨR1 1− 0,5 . 0,488
Modulul frontal exterior al roţii,
mmt2 4,8327
met2 = = = 5,77266 mm.
1− 0,5ΨR2 1− 0,5 . 0,32566
j. Înălţimile dinţilor
ha1,2 = mc h∗c = 3,75 . 1 = 3,75 mm.
hf1,2 = mc (h∗c + cc∗ ) = 3,75 . (1 + 0,3) = 4,875 mm.
h1 = h2 = mc (2 h∗c + cc∗ ) = 3,75 . (2 . 1 + 0,3) = 8,625 mm.
k. Diametrele cercurilor
dm1 = mmt1 z1 = 6,0544 . 7 = 42,3808 mm,
dm2 = mmt2 z2 = 4,8327 . 35 = 169,1445 mm.
de1 = met1 z1 = 8,00847 . 7 = 56,05929 mm,
de2 = met2 z2 = 5,77266 . 35 = 202,0431 mm.
di1 = mmt1 z1 (1- 0,5 ψRm1) = 6,0544 . 7 . (1- 0,5 . 0,645) = 28,713 mm,
di2 = mmt2 z2 (1- 0,5 ψRm2) = = 4,8327 . 35 . (1- 0,5 . 0,389) = 136,2459 mm.
dae1 = de1 + 2 ha1 cos δ1 = 56,05929 + 2 . 3,75 . cos 19, 479 = 63,13 mm,
dae2 = de2 + 2 ha2 cos δ2 = 202,0431 + 2 . 3,75 . cos 70 = 204,60825 mm.
Diametrul cercului de picior exterior,
dfe1 = de1 - 2 hf1 cos δ1 = 56,05929 - 2 . 4,875 . cos 19, 479 = 46,86734 mm,
dfe2 = de2 + 2 hf2 cos δ2 = = 202,0431 - 2 . 4,875. cos 70 = 198,7289 mm.
l. Distanţa dintre axele roţilor
Din condiţia impusă 2a/dm2 = 0,25 rezultă,
0,25 dm2 0,25 . 169,1445
a= = = 21,143 mm.
2 2
m. Lungimile generatoarelor conurilor
16
de1 56,05929
Re1 = = = 84,56655 mm.
2 sin δ1 2 . sin 19,479
de2 202,0431
Re2 = = = 107,5 mm.
2 sin δ2 2 . sin 70
Ri1 = Re1 - b1 = 82,89 - 40,42 = 42,47 mm.
Ri2 = Re2 - b2 = 107,5 - 35 = 72,5 mm.
n. Alţi parametri
Lai1 = b1 cos δ1 + Lae1 = 40,42 cos 19, 479 + Lae1 = 38,106 mm + Lae1,
Lai2 = b2 cos δ2 + Lae2 = 35 cos 70 + Lae2 = 11,97 mm + Lae2,
Distanţa de aşezare a polului angrenării,
dm2 cos φA 169,1445 cos 12,84363
AP1 = = = 82,4563 mm,
2 2
dm1 sin δ2 42,3808 sin 70
AP2 = = = 21,12137 mm.
2 cos δ1 2 cos 19,479
Distanţa vârfului conului de divizare,
dm1 42,3808
ΔA1 = AP1 - = 82,4563 - = 22,547 (pentru transmisiile autovehiculelor grele),
2 tg δ1 2 tg 19,479
dm2 169,1445
ΔA2 = - AP2 = - 21,12137 = 9,66 mm.
2 tg δ2 2 tg 70
Distanţa de montaj,
de1 56,05929
A1 = - ha1 sin δ1 + ΔA1 + Lae1 = - 3,75 sin 19, 479 + 22,547 + Lae1 = 100,542 mm +
2 tg δ1 2 tg 19,479
Lae1 (pentru transmisiile autovehiculelor grele),
d 202,0431
A2 = e2 - ha2 sin δ2 - ΔA2 + Lae2 = - 3,75 sin 70 - 9,66 + Lae2 = 23,585 + Lae2,
2 tg δ2 2 tg 70
II_1.10.
Să se determine elementele geometrice ale angrenajului melcat cilindric.

Se dau: modulul axial al melcului, mx = 5 mm; numărul de începuturi ale melcului, z1 = 1; factorul diametral q
= 9; raportul de transmitere i = 42; distanţa dintre axe impusă a = 130 mm;
Structura constructivă: 1 - melc; 2 - roată melcată.
Rezolvare:
a. Numărul de dinţi ai roţii melcate
z2 = i z1 = 1 . 42 = 42 dinţi,
b. Unghiul elicei melcului
z1 1
γ = arctg = arctg = 6,34019o (6o 20’24’’).
q 9
17
c. Coeficientul deplasării de profil a melcului
Pentru a se realiza distanţa dintre axe impusă, din relaţia,
mx (q+z2 +2x)
a= ,
2
se determină, coeficientul deplasării de profil a melcului,
a q+z2 130 9+42
x= - = - = 0,5.
mx 2 5 2
d. Diametrele cercurilor
Diametrul cercului de referinţă al melcului,
d01 = mx q = 5 . 9 = 45 mm.
Diametrul cercului de divizare al melcului,
d1 = mx (q + 2x) = 5 (9 + 2 . 0,5) = 50 mm.
Diametrul cercului de divizare al roţii melcate,
d2 = mx z2 = 5 . 42 = 210 mm.
18
II_2. CINETOSTATICA TRANSMISIILOR CU ROŢI DINŢATE
II_2.1
Să se determine parametrii cinetostatici (turaţii, momente de torsiune şi puteri) corespunzători arborilor

reductorului cilindric în două trepte.
Se dau: momentul de torsiune la intrare (arborele A1), Mti = 54 Nm; turaţia la intrare, ni = 3000 rot/min; turaţia
la ieşire (arborele A3), ne = 150 rot/min; raportul de transmitere (angrenare) al angrenajului treptei I, iI = 5; se
consideră randamentele angrenajelor, η = 0,94.
Structura constructivă: I, II - angrenaje cilindrice cu dantură înclinată; 1I, 1II - pinioane cilindrice; 2I, 2II - roţi
cilindrice; A1, A2, A3 - arborele de intrare, intermediar, respectiv, de ieşire.
Rezolvare:
a. Parametrii cinetostatici la arborele de intrare (A1)
n1 = ni = 3000 rot/min (valoare dată);
Mt1 = Mti = 54000 Nmm (valoare dată);
π ni 54000 . π . 3000
P1 = Mti 10-6 = 10-6 = 16,9646 kW.
30 30
b. Parametrii cinetostatici la arborele intermediar (A2)
ni 3000
n2 = = = 600 rot/min;
iI 5
Mt2 = Mti iI η = 54000 .5 . 0,94 = 253800 Nmm;
P2 = Pi η = 16,9646 . 0,94 = 15,9467 kW.
c. Parametrii cinetostatici la arborele de ieşire (A3)
n3 = ne = 150 rot/min (valoare dată);
n2 600
Mt3 = Mti iI iII η η = Mti iI η η = 54000 . 5. . 0,94 . 0,94 = 954288 Nmm;
n1 150
P3 = Pi η η = 16,9646 . 0,94 . 0,94 = 14,9899 kW.
II_2.2

reductorului cilindric în două trepte coaxial.
Se dau: momentul de torsiune la ieşire (arborele A3), Mte = 945 Nm; turaţia la ieşire, ne = 100 rot/min;
numerele de dinţi z1I = 17, z1II = 21, z2I = 85, z2II = 63; se consideră randamentele angrenajelor, η = 0,95.
Structura constructivă: I, II - angrenaje cilindrice cu dantură înclinată; 1I, 1II - pinioane cilindrice; 2I, 2II - roţi
cilindrice; A1, A2, A3 - arborele de intrare, intermediar, respectiv, de ieşire.
Rezolvare:
a. Parametrii cinetostatici la arborele de ieşire (A3)
Mt3 = Mte = 945 Nm (valoare dată);
π ne 945000 . π . 100
P3 = Mte 10-6 = 10-6 = 9,896 kW.
30 30
zII
2 63
n2 = ne iII = ne = 100 = 300 rot/min;
zII
1 21
Mt3 Mt3 zII1 945000 . 21
Mt2 = = = = 331578,95 Nmm;
iII η II zII
2 ηII 63 . 0,95
P3 9,896
P2 = = = 10,417 kW.
ηII 0,95
c. Parametrii cinetostatici la arborele de intrare (A1)
zII I
2 z2 63 85
n1 = ne iII iI = ne = 100 = 1500 rot/min;
zII I
1 z1 21 17
Mt3 Mt3 zII1 zI1 945000 . 21 . 17
Mt1 = = = = 69806,09 Nmm;
iII iI ηII ηI zII I
2 z2 ηII ηI 63 . 85 . 0,95 . 0,95
P3 9,896
P1 = = = 10,965 kW.
ηII ηI 0,95 . 0,95
II_2.3

reductorului conico-cilindric.
Se dau: puterea la ieşire (arborele A3), Pe = 5 kW; turaţia la ieşire, ne = 180 rot/min; raportul de transmitere
(angrenare) al angrenajului treptei conice, iI = 3; raportul de transmitere (angrenare) al angrenajului treptei
cilindrice, iII = 4; se consideră randamentul angrenajului conic, ηI = 0,93; randamentul angrenajului cilindric cu
dantură înclinată, ηII = 0,95.
Structura constructivă: I - angrenaj conic; II - angrenaj cilindric cu dantură înclinată; 1I - pinion conic; 1II -
pinion cilindric; 2I- roată conică; 2II - roată cilindrică; A1, A2, A3 - arborele de intrare, intermediar, respectiv,
de ieşire.
2
Rezolvare:
P3 = Pe = 5 kW (valoare dată);
30 5 . 30
Mt3 = Pe 106 = 106 = 265258,24 Nmm.
π n3 π 180
n2 = ne iII = 180 . 4 = 720 rot/min;
Mt3 265258,24
Mt2 = = = 69804,8 Nmm;
iII ηII 4 . 0,95
P3 5
P2 = II
= = 5,263 kW.
η 0,95
n1 = ne iII iI = 180 . 4 . 3 = 2160 rot/min;
Mt3 265258,24
Mt1 = = = 25019,64 Nmm.
iII iI ηII ηI 4 . 3 . 0,95 . 0,93
P3 5
P1 = = = 5,65 kW.
ηI ηII 0,95 . 0,93
II_2.4

reductorului conico-cilindric.
Se dau: puterea la intrare (arborele A1), Pi = 4,5 kW; momentul de torsiune la ieşire, Mte = 125 Nm; numerele
de dinţi z1I = 18, z1II = 19, z2I = 51, z2II = 76; se consideră randamentul angrenajului conic, ηI = 0,93; randamentul
angrenajului cilindric cu dantură înclinată, ηII = 0,95.
Structura constructivă: I - angrenaj conic; II - angrenaj cilindric cu dantură înclinată; 1I - pinion conic; 1II -
pinion cilindric; 2I- roată conică; 2II - roată cilindrică; A1, A2, A3 - arborele de intrare, intermediar, respectiv,
de ieşire.
3
Rezolvare:
a. Parametrii cinetostatici la arborele de intrare (A1)
Mt3 Mt3 zII1 zI1 125000. 19 . 18
Mt1 = = = = 12483,77 Nmm.
iI iII ηI η II zII I
2 z2 ηII ηI 76 . 51 . 0,95 . 0,93
P1 = Pi = 4,5 kW (valoare dată);
Din relaţia,
π n1
Pi = Mt1 10-6,
30
rezultă,
30 30
n1 = Pi 106 = 4,5 106 = 3442,21 rot/min.
π Mt1 π 12483,77
n1 zI1 3442.21 . 18
n2 = = = 1214,89 rot/min;
zI2 51
zI2 51
Mt2 = Mt1 iI ηI = Mt1 ηI = 12483,77. . 0,93 = 35370,68 Nmm;
zI1 18
I
P2 = Pi η = 4,5 . 0,93 = 4,185 kW.
c. Parametrii cinetostatici la arborele de ieşire (A3)
n1 zI1 zII1 3442,21 . 18 . 19
n3 = = = 303,72 rot/min;
zI2 zII
2 51 . 76
Mt3 = Mte = 125000 Nmm (valoare dată);
P3 = Pi ηI ηI = 4,5. 0,93 . 0,95 = 3,97 kW.
II_2.5

reductorului melcato-cilindric.
Se dau: puterea la ieşire (arborele A3), Pe = 15 kW; turaţia la intrare, ni = 3000 rot/min; raportul de transmitere
(angrenare) al angrenajului treptei cilindrice, iII = 4; raportul de transmitere al reductorului iR = 100; se
consideră randamentul angrenajului melcat, ηI = 0,75; randamentul angrenajului cilindric cu dantură înclinată,
ηII = 0,95.
Structura constructivă: I - angrenaj melcat cilindric; II - angrenaj cilindric cu dantură înclinată; 1I - melc; 1II -
pinion cilindric; 2I - roată melcată; 2II - roată cilindrică; A1, A2, A3 - arborele de intrare, intermediar, respectiv,
de ieşire.
4
Rezolvare:
ni 3000
n3 = = = 30 rot/min;
iR 100
30 15
Mt3 = Pe 106 = 106 = 4774648,29 Nmm.
π n3 π
ni iII 3000 . 4
n2 = = = 120 rot/min;
iR 100
Mt3 4774648,29
Mt2 = = = 1256486,39 Nmm;
iII ηII 4 . 0,95
P3 15
P2 = = = 15,7895 kW.
ηII 0,95
Mt3 4774648,29
Mt1 = = = 67012,61 Nmm.
iR ηII ηI 100 . 0,95 . 0,75
P3 15
P1 = = = 21,0526 kW.
ηI ηII 0,95 . 0,75
II_2.6

reductorului cilindro-melcat.
Se dau: puterea la ieşire (arborele A3), Pe = 7 kW; turaţia la intrare, ni = 3000 rot/min; numerele de dinţi ai
roţilor angrenajului cilindric, z1I = 17, z2I = 68; numărul de începuturi ale melcului, z1II = 1, z2II = 50; se
consideră randamentul angrenajului melcat, ηII = 0,7; randamentul angrenajului cilindric cu dantură înclinată,
ηI = 0,95.
Structura constructivă: I - angrenaj cilindric cu dantură înclinată; II - angrenaj melcat cilindric; 1I - pinion
cilindric; 1II - melc; 2I - roată cilindrică; 2II - roată melcată; A1, A2, A3 - arborele de intrare, intermediar,
respectiv, de ieşire.
5
Rezolvare:
ni ni zI1 zII1 3000 . 17 . 1
n3 = = = = 15 rot/min;
iI iII zI2 zII
2 68 . 50
30 7 . 30
Mt3 = Pe 106 = 106 = 4456338,4 Nmm.
π n3 π 15
ni ni zI1 3000 . 17
n2 = = = = 750 rot/min;
iI zI2 68
Mt3 Mt3 zII1 4456338,4 . 1
Mt2 = = = = 127323,95 Nmm;
iII ηII zII
2 η
II 50 . 0,7
P3 7
P2 = = = 10 kW.
ηII 0,7
Mt3 Mt3 zII1 zI1 4456338,4 . 1 . 17
Mt1 = = = = 33506,3 Nmm;
iI iII ηI η II zII I
2 z2 ηII ηI 68 . 50 . 0,7 . 0,95
P3 7
P1 = = = 10,53 kW.
ηII ηI 0,7 . 0,95
II_02.7
Să se determine numărul de dinţi ai roţii cu dantură interioară a transmisiei planetare finale a unui tractor.
Se dau: puterea la roată, Pr = 30 CP; turaţia la roată, nr = 20 rot/min; momentul de torsiune la arborele
pinionului Mti = 2730 Nm; numărul de dinţi ai pinionului cilindric z1 = 23; randamentul angrenajului cilindric
interior, η = 0,95.
Structura constructivă: 1 - pinion cilindric; 2 - roată cilindrică cu dantură interioară; 3 - jantă; 4 - anvelopă.
6
Rezolvare:
a. Momentul de torsiune la arborele roţii
Ţinând cont că, 1kW = 1,36 CP, momentul de torsiune la arborele roţii,
30 Pr 30 30
Mtr = 103 = 103 = 10532,31 Nm.
π n3 π 1,36 . 20
b. Raportul de transmitere al angrenajului cilindric interior
Mtr 1 10532,31 1
i= = = 4,06.
Mti η 2730 0,95
c. Numărul de dinţi al roţii cilindrice 2
z2 = z1 i = 23 . 4,06 = 93,38. Se va adopta, z2 = 93 sau z2 = 94.
II_2.8

reductorului transmisiei finale în două trepte din roata unui tractor.
Se dau: puterea la intrare, Pi = 40 CP; turaţia la roată, nr = 15 rot/min; raportul de transmitere al reductorului iR
= 15; numerele dinţi ale pinioanelor, z1I = 19, z1II = 21; numerele dinţi ale roţilor, z2I = 95, z2II = 63;
randamentul angrenajelor cilindrice η = 0,94.
Structura constructivă: I, II - angrenajele (treptele) de intrare, respectiv, de ieşire 1 I, 1II - pinionul angrenajului
I, respectiv, II; 2I, 2II - roata angrenajului I, respectiv, II; 3 - jantă; 4 - anvelopă.
7
Rezolvare:
a. Rapoartele de transmitere ale angrenajelor
zI2 95
iI = - =- = - 5;
zI1 19
zII
2 63
iII = - =- = - 3.
zII
1 21
b. Raportul de transmitere al reductorului
iR = iI . iII = 15.
c. Turaţia la arborele de intrare
n1 = nr iR = 15 . 15 = 225 rot/min.
d. Momentul de torsiune la arborele de intrare (A1)
Ţinând cont că 1kW = 1,36 CP,
30 Pi 30 40
Mt1 = 103 = 103 = 1248,27 Nm.
π ni π 1,36 . 225
e. Parametrii cinetostatici (puterea, turaţia şi momentul de torsiune) la arborele intermediar (A2)
40
P2 = P i η = 0,95 = 27,94 kW;
1,36
ni 225
n2 = I = 5 = 45 rot/min;
i
Mt2 = Mt1 iI η = 1248,27 . 5 . 0,95 = 5929,28 Nm.
f. Puterea şi momentul de torsiune la arborele ieşire (A3)
40
P3 = P r = Pi η η = 0,95 . 0,95 = 26,544 kW;
1,36
Mt3 = Mt1 iR η η = 1248,27 . 15 . 0,95 . 0,95 = 16898,455 Nm.
II_02.9
Să se determine puterea, momentul de torsiune şi turaţia la arborele de intrare al reductorului planetar al

transmisiei finale din roata unui tractor. În plus, să se verifice condiţiile de coaxialitate şi montaj ale
reductorului planetar.
Se dau: turaţia la ieşire, la roată (braţul portsateliţi) nr = 50 rot/min; momentul de torsiune la ieşire, la roată
(braţul portsateliţi) Mtr = 4050 Nm; numărul de sateliţi ns = 3; numărul de dinţi al roţii centrale 1, z1 = 27;
numărul de dinţi al roţii centrale z2 = 81, numărul de dinţi ai sateliţilor zs = 27; se neglijează frecările.
Structura constructivă: 1 - roată centrală cilindrică; 2 - roată (coroană) cilindrică; S - satelit; H - suport (braţ)
sateliţi; 3 - jantă; 4 - anvelopă.
8
Rezolvare:
a. Rapoarte de transmitere
Raportul de transmitere interior (cu axe fixe),
𝑧2 81
i0 = - =- = -3.
𝑧2 27
Raportul de transmitere al unităţii planetare cu roata centrală 2 fixă (relaţia lui Willis),
2
i1H = 1 - i0 = 1 - (-3) = 4.
b. Parametri cinetostatici la arborele de intrare (Ai)
Turaţia la intrare în reductorul planetar,
2
ni = nr i1H = 50 . 4 = 200 rot/min.
Momentul de torsiune la intrare în reductorul planetar,
Mtr 4050
Mti = = = 1012,5 Nm.
i21H 4
Puterea la intrare în reductorul planetar,
π π
Pi = Mti ni 10-6 = 1012,5 . 200 . 10-3 = 21,205 kW.
30 30
c. Verificarea condiţiilor de coaxialitate şi de montaj
Verificarea condiţiei de coaxialitate,
z2 - z1 = 2 zs; 81 - 27 = 2 . 27 (se verifică).
Verificarea condiţiei de montaj
Pentru ca dinţii sateliţilor să intre în golurile roţilor centrale 1 şi 2 se impune,
z2 + z1 = ns N ; 81+ 27 = 3 . 36 unde, N = 36, număr întreg; 108 = 108 (se verifică).
9
II_3. CALCULUL DE REZISTENŢĂ AL ANGRENAJELOR
II_3.1
Să se determine distanţa dintre axe a angrenajului cilindric din condiţia de rezistenţă la contact.
Se dau: raportul de transmitere al angrenajului I, iI = 4; momentul de torsiune la arborele de intrare Mti = 125
Nm; turaţia la intrare, ni = 750 rot/min; factorul de material, ZE = 190 MPa1/2; unghiul de înclinare a danturii β
= 15o; factorul de formă, ZH = 2,5; factorul de siguranţă la contact, SH = 1,2; durata de funcţionare, Lh = 6000
ore, numărul ciclurilor de bază pentru solicitarea la contact NBH = 109; tensiunea limită a materialului pentru
solicitarea de contact, σHlim = 1450 MPa; produsul factorilor rugozităţilor (ZR), de lubrifiant (ZL), de mărime
(Zx), durităţilor (Zw), ZR ZL Zx Zw = 1; produsul factorilor gradului de acoperire (Zε) şi de formă (ZH), Zε ZH =
2,4; produsul factorilor regimului de funcţionare (KA) şi dinamic interior (Kv), KA Kv = 1,3; produsul factorilor
distribuţiei neuniforme a sarcinii de-a lungul liniei de contact (KHβ) şi repartizării neuniforme a sarcinii în plan
frontal (KHα), KHβ KHα = 1,5; factorul înclinării danturii zβ = √cos β ; factorul de lăţime, Ψa = b/aw = 0,35.
roţile dinţate sunt nedeplasate.
Structura constructivă: 1 - pinion; 2 - roată cilindrică; A1 - arborele de intrare; A2 - arborele de ieşire.
Rezolvare:
a. Factorii de calcul la contact
Numerele de cicluri de solicitare ale dinţilor pinionului şi roţii,
NL1 = 60 n1 Lh = 60 . 750 . 6000 = 0,27 109 ,
n1 750
NL2 = 60 n2 Lh = I iI Lh = 60 . 750 . 6000 = 0,0675 . 109.
i 4
Deoarece, NL1 < NBH şi N2 < NBH (cazul B, durabilitate limitată), factorii ciclurilor de solicitare ai pinionului şi
roţii se determină cu relaţiile,
6 NBH 6 109
ZN1 = √ = √ = 1,24,
NL1 0,27 . 109
6 NBH 6 109
ZN2 = √ = √ = 1,57
NL2 0,0675 . 109
şi factorul ciclurilor de solicitare,
ZN = min(ZN1, ZN2) = min(1,24, 1,57) = 1,24.
Factorul înclinării danturii,
zβ = √cos β = √cos 15 = 0,82.
b. Tensiunea admisibilă a materialului la solicitarea de contact
σHlim ZN 1450 . 1,24
σHP = ZR ZL Zx Zw = . 1 = 1498,3 MPa.
SH 1,2
c. Distanţa dintre axe din solicitarea de contact (predimensionare)
3 T1 KA Kv KHβ KHα 2 3 T1 KA Kv KHβ KHα 2
aIw = (u+1) √ (ZE Zε ZH Zβ ) = (u+1) √ (ZE Zε ZH √cos β ) =
2 ΨA u σ2HP 2 ΨA u σ2HP
3 125000 . 1,3 . 1,5 2
= (4+1) √ (190 . 2,4 . √cos 15) = 99,11 mm.
2 . 0,35 . 4 . 1498,32
II_3.2
Să se determine durata de funcţionare a angrenajului cilindric din condiţia de rezistenţă la contact.

Nm; turaţia la intrare, ni = 2200 rot/min; distanţa dintre axe aw = 90 mm; lăţimea danturii b = 25 mm; factorul
de material, ZE = 190 MPa1/2; unghiul de înclinare a danturii βI = 18o; factorul de formă, ZH = 2,5; factorul de
siguranţă la contact, SH = 1,2; numărul ciclurilor de bază pentru solicitarea la contact NBH = 109; tensiunea
limită a materialului pentru solicitarea de contact, σHlim = 800 MPa; produsul factorilor rugozităţilor (ZR), de
lubrifiant (ZL), de mărime (Zx), durităţilor (Zw), ZR ZL Zx Zw = 1; produsul factorilor gradului de acoperire (Zε)
şi de formă (ZH), Zε ZH = 2,4; produsul factorilor regimului de funcţionare (KA) şi dinamic interior (Kv), KA Kv
= 1,3; produsul factorilor distribuţiei neuniforme a sarcinii de-a lungul liniei de contact (KHβ) şi repartizării
neuniforme a sarcinii în plan frontal (KHα), KHβ KHα = 1,5; factorul înclinării danturii zβ = √cos β ; roţile dinţate
sunt nedeplasate.
Structura constructivă: 1 - pinion; 2 - roată cilindrică; A1 - arborele de intrare; A2 - arborele de ieşire.
Rezolvare:
a. Tensiunea de contact maximă
I 3
ZE Zε ZH Zβ (u+1)3
σH = √
2 T1
K A K v K Hβ K Hα =
ZE Zε ZH √cos β
√2 T1 K A K v K Hβ K Hα (i +1) =
𝑎𝑤 2b u aIw 2b Ii
190 . 2,4 √cos 18 35000 (3+1)3

= √ 1,3 . 1,5 = 843,18 MPa.
90 2 . 25 3
b. Numărul de cicluri de solicitare
Din relaţia, coeficientului de siguranţă la solicitarea de contact,
σHlim
SH = ZN ZL ZR Zv Zw,
σH
rezultă factorul numărului de cicluri de solicitare,
σH S H 843 . 1,2
ZN = = = 1,265 (ZN > 1, durabilitate limitată, zona B).
σHlim ZL ZR ZV ZW 800 . 1
Din relaţia factorului ciclurilor de solicitare,
6 NBH
ZN = √ ,
NL
rezultă, numărul maxim de cicluri de solicitare,
NBH 109
NL = = 1,2656 = 2,44 . 108 cicluri.
Z6N
c. Durata de funcţionare
Din relaţia numărului maxim de cicluri de solicitare,
NL = 60 n1 Lh ,
rezultă, durata de funcţionare,
NL 2,44 . 108
Lh = = = 8946, 66 ore.
60 n1 60 . 2200
2
II_3.3
Să se determine tensiunea limită de contact necesară a materialului roţilor angrenajului I al reductorului coaxial.
Nm; lăţimea roţii, b = 40 mm; distanţa dintre axe, aIw = 125 mm; factorul de material, ZE = 190 MPa1/2;
unghiul de înclinare a danturii β = 14o; factorul de formă, ZH = 2,5; factorul de siguranţă la contact, SHmin =
1,2; factorul ciclurilor de solicitare, ZN = 1, produsul factorilor rugozităţilor (ZR), de lubrifiant (ZL), de mărime
(Zx), durităţilor (Zw), ZR ZL Zx Zw = 1; produsul factorilor gradului de acoperire (Zε) şi de formă (ZH), Zε ZH =
2,48; produsul factorilor regimului de funcţionare (KA) şi dinamic interior (Kv), KA Kv = 1,3; produsul
factorilor distribuţiei neuniforme a sarcinii de-a lungul liniei de contact (KHβ) şi repartizării neuniforme a
sarcinii în plan frontal (KHα), KHβ KHα = 1,5; roţile dinţate sunt nedeplasate.
Structura constructivă: I - angrenajul din treapta I; II - angrenajul din treapta a II a; 1I, 1II - pinioane; 2I, 2II -
roţi cilindrice.
Rezolvare:
Din relaţiile, tensiunii limită de contact necesară şi tensiunii efective de contact,
SHmin σH
σnec
Hlim = ,
ZN ZR ZL Zx Zw
ZE Zϵ ZH Zβ T1 (u+1)3
σH = √ K A K v K Hβ K Hα ,
aw 2b u
considerând, factorul înclinării danturii, Zβ = (cosβ)1/2, rezultă
SHmin ZE Zϵ ZH T (u+1)3
σnec
Hlim = √ 1 K A K v K Hβ K Hα cos β =
Z N Z R Z L Z x Z w aw 2 b u
SHmin ZE Zϵ ZH Mti (iI +1)3 1,2 . 190 . 2,48 95000 (5+1)3
= √ K A K v K Hβ K Hα cos β = √ 1,3 . 1,5 cos 14 =
Z N Z R Z L Z x Z w aw 2b iI 1 . 1 . 125 2 . 40 5
= 1409,3 MPa.
II_3.4
Să se determine modulul angrenajului cilindric cu dantură dreaptă al reductorului final care antrenează roata
motoare.
Se dau: raportul de transmitere al angrenajului, i = 3; momentul de torsiune rezistent la roata motoare, Mte =
1800 Nm; randamentul subansamblului angrenajului (inclusiv rulmenţii) η = 0,92; numărul de dinţi ai
pinionului z1 = 17; tensiunea limită la contact, σHlim = 1450 MPa (material de cementare); factorul de material,
ZE = 190 MPa1/2; factorul de formă, ZH = 2,45; factorul minim de siguranţă la contact SHmin = 1,15; factorul
ciclurilor de solicitare, ZN = 1, produsul factorilor rugozităţilor (ZR), de lubrifiant (ZL), de mărime (Zx),
durităţilor (Zw), ZN ZR ZL Zx Zw = 1; produsul factorilor gradului de acoperire (Zε) şi de formă (ZH), Zε ZH =
2,5; produsul factorilor regimului de funcţionare (KA) şi dinamic interior (Kv), KA Kv = 1,3; produsul factorilor
distribuţiei neuniforme a sarcinii de-a lungul liniei de contact (KHβ) şi repartizării neuniforme a sarcinii în plan
frontal (KHα) pentru solicitarea de contact, KHβ KHα = 1,4; produsul factorilor distribuţiei neuniforme a sarcinii
de-a lungul liniei de contact (KFβ), repartizării neuniforme a sarcinii în plan frontal (KFα) şi al gradului de
acoperire (Yε), pentru solicitarea de încovoiere, KFβ KFα Yε = 1,3; factorul de lăţime, Ψm = 25; factorul
YSA YFA
sintetic, ( ) = 0.0085 MPa-1.
σFP max
3
Structura constructivă: 1 - pinion cilindric; 2 - roată cilindrică.
Rezolvare:
a. Momentul de torsiune al pinionului
Mte 1800000
T1 = = = 652173,91 Nmm.
η i 0,92 . 3
b. Raportul de angrenare
u = i = 3.
c. Tensiunea admisibilă la solicitarea de contact,
σHlim 1450
σHP = ZN ZR ZL Zx Zw = 1 . 1 = 1260,87 MPa
SHmin 1,15
d. Modulul necesar
Din condiţia de rezistenţă la contact rezultă,
3 2 T1 KA Kv KHβ KHα u+1 3 2 . 652173,91 . 1,3 . 1,4 3+1
mH = √ (ZE Zϵ ZH )2 =√ 2 2 (190 . 2,5)2 = 3,961 mm.
Ψm z21 σ2HP u 25 . 17 1260,87 3
Din condiţia de rezistenţă la încovoiere rezultă,
3 2 T1 KA Kv KFβ KFα Yϵ YSA YFA 3 2 . 652173,91 . 1,3 . 1,3
mF = √
Ψm 𝑧1
( σFP
) =√ 25 . 17
0.0085 = 3.532 mm.
max
Se observă că solicitarea principală este de contact şi se adoptă modulul necesar, m = max(mH, mF) = 3,961
mm. Se adoptă valoarea standard a modulului, m = 4 mm.
II_3.5
Să se determine modulul angrenajului conic cu dantură curbă în arc de cerc (Gleason) al transmisiei principale.
Se dau: raportul de transmitere al angrenajului, i = 6; momentul de torsiune la pinion Mti = 320 Nm; numărul de
dinţi ai pinionului z1 = 10; unghiul de înclinare a danturii în plan median, βm = 35o, tensiunea limită la contact,
σHlim = 1450 MPa (material de cementare); ZE = 190 MPa1/2; factorul de formă, ZH = 2,45; factorul minim de
siguranţă la contact SHmin = 1,15; factorul ciclurilor de solicitare, ZN = 1, produsul factorilor rugozităţilor (ZR),
de lubrifiant (ZL), de mărime (Zx), durităţilor (Zw), ZR ZL Zx Zw = 1; produsul factorilor gradului de acoperire
(Zε) şi de formă (ZH), Zε ZH = 2,5; produsul factorilor regimului de funcţionare (KA) şi dinamic interior (Kv),
KAKv = 1,25; produsul factorilor distribuţiei neuniforme a sarcinii de-a lungul liniei de contact (KHβ) şi
repartizării neuniforme a sarcinii în plan frontal (KHα) pentru solicitarea de contact, KHβKHα = 1,35; produsul
factorilor distribuţiei neuniforme a sarcinii de-a lungul liniei de contact (KFβ), repartizării neuniforme a sarcinii
4
în plan frontal (KFα) şi al gradului de acoperire (Yε), pentru solicitarea de încovoiere, KFβKFαYεYβ = 1,3;
YSA YFA
factorul sintetic, ( ) = 0.009 MPa-1; factorul de lăţime, Ψd = 0,7.
σFP max
Structura constructivă: 1 - pinion conic (de atac) cu arbore; 2 - roată (coroană) conică.
Rezolvare:
a. Tensiunea admisibilă la solicitarea de contact
σHlim 1450
σHP = ZN ZR ZL Zx Zw = 1 . 1 = 1260,87 MPa.
SHmin 1,15
b. Raportul de angrenare
u = i = 6.
c. Semiunghiul conului de divizare al pinionului
1 1
δ1 = arctg = arctg = 9,46232o (9o 27’44’’)
u 6
d. Factorul înclinării danturii
zβ = √cos βm = 0,905.
e. Modulul necesar
Din condiţia de rezistenţă la contact,
1 3 2 T1 KA Kv KHβ KHα ZE Zϵ ZH zβ 2 sin Σ
mH
e = √ ( σ ) u sin δ =
𝑧1 Ψd (1− sin δ1 )2 HP 1
1 3 2 . 320000 . 1,25 . 1,35 190 . 2,5 . 0,905 2 sin 90

√ ( ) = 6,38 mm.
10 0,7 (1− sin 9,46232)2 1260,87 6 sin 9,46232
Din condiţia de rezistenţă la încovoiere,
1 3 2 T1 z1 KA Kv KFβ KFα Yϵ Yβ YSA YFA 1 3 2 . 320000 . 10 . 1,25 . 1,3
mFe =
𝑧1
√ Ψ (1− sin δ )2 cos β ( σFP
) =
10
√0,7 2 0.009 = 6,160 mm.
d 1 m max (1− sin 9,46232) cos 35
Se observă că solicitarea principală este de contact şi se adoptă modulul necesar, me = max(mH F
e , me ) = 6,38
mm. Se adoptă valoarea modului, me = 6,5 mm.
II_3.6
Să se determine modulul angrenajului melcat cilindric al transmisiei principale.

Se dau: raportul de transmitere al angrenajului, i = 42; momentul de torsiune la roata melcată Mt2 = 3280 Nm;
numărul de începuturi (dinţi) ale melcului z1 = 1; factorul diametral al melcului q = 10; tensiunea limită
la contact a materialului roţii melcate, σHlim = 430 MPa (bronz, CuSn10Zn); ZE = 190 MPa1/2; factorul de formă,
ZH = 2,5; factorul minim de siguranţă la contact SHmin = 1,3; factorul ciclurilor de solicitare, ZN = 1; produsul
factorilor rugozităţilor (ZR), de lubrifiant (ZL), de mărime (Zx), durităţilor (Zw), ZN ZR ZL Zx Zw = 1; produsul
5
factorilor regimului de funcţionare (KA) şi dinamic interior (Kv), KAKv = 1,35; factorul distribuţiei neuniforme
a sarcinii de-a lungul liniei de contact, KHβ = 1,2;
Structura constructivă: 1 - melc; 2 - roată (coroană) melcată.
Rezolvare:
a. Tensiunea admisibilă la solicitarea de contact a materialului roţii melcate
σHlim 430
σHP2 = ZN ZR ZL Zx Zw = 1 . 1 = 330,77 MPa.
SHmin 1,3
b. Numărul de dinţi ai roţii melcate
z2 = z1 i = 1 . 42 = 42.
c. Modulul axial al melcului (frontal al roţii) necesar
Din condiţia de rezistenţă la contact rezultă,
3 T2 KA Kv KHβ Z ZH 2 3 3280000 . 1,35 . 1,2 190 . 2,5 2
x = 1,16 √
mH ( σE ) = 1,16 √ ( ) = 9,89 mm.
z22 q HP2 422 . 10 330,77
Se adoptă valoarea standard, mx = 10 mm.
II_3.7
Să se determine aria suprafaţei exterioare a carcasei (inclusiv nervuri) transmisiei principale cu angrenaj melcat
din problema anterioară.
Se dau: momentul de torsiune la roata melcată Mt2 = 3280 Nm; turaţia roţii melcate n2 = 50 rot/min;
coeficientul de frecare cu ungere dintre materialele melcului (oţel) şi roţii (bronz), µ = 0,05); numărul de
începuturi (dinţi) al melcului z1 = 1; factorul diametral al melcului q = 10; unghiul de presiune (angrenare),
αn = 20o); unghiul elicei melcului (de înclinare a dinţilor roţii melcate), γ = 5,71o; temperatura admisibilă a
uleiului tu max = 85o C; temperatura mediului t0 = 20 o C; factorul de transfer a căldurii, Kt = 10 W/m2grad;
coeficientul de transmitere a căldurii în corpul punţii, Ψ = 0,3.
Structura constructivă: 1 - melc; 2 - roată (coroană) melcată.
6
Rezolvare:
a. Puterea la roata melcată
𝜋 1 𝜋 1
P2 = 30 Mt2 n2 103 = 30 3280 . 50 103 = 17,174 kW.
b. Randamentul angrenajului
tg γ tg γ tg 5,71
η= = μ = 0.05 = 0,6486.
tg(γ+φ′ ) tg(γ+arctg ) tg(5,71+arctg )
cos αn cos 20
c. Puterea la melc
1 1
P1 = P2 η = 17,174 = 26,478 kW.
0,6486
d. Suprafaţa necesară a carcasei
Din ecuaţia de bilanţ energetic rezultă,
(1− η) P1 103 (1− 0,6486) . 26,478 .103
S= = = 11 m2.
Kt (1+Ψ)(tumax −t0 ) 10 . (1+0,3) (85 − 20)
Observând că suprafaţa necesară mult prea mare, se adoptă o carcasă cu nervuri de răcire şi considerând
factorul de transfer a căldurii, Kt = 30 W/m2grad se obţine,
(1− η) P1 103 (1−0,6486) . 26,478 . 103
S= = = 3,67 m2.
Kt (1+Ψ)(tumax −t0 ) 30. (1+0,3) (85 − 20)
II_3.8
Să se determine coeficienţii de siguranţă din condiţia de rezistenţă la contact şi încovoiere ai angrenajelor

reductorului planetar înglobat în roată.
Se dau: turaţia la ieşire, la roată (braţul portsateliţi) ne = 50 rot/min; momentul de torsiune la ieşire, la roată
(braţul portsateliţi) Mte = 1050 Nm; numărul de sateliţi ns = 3; numărul de dinţi al roţii centrale 1, z1 = 27;
numărul de dinţi al roţii centrale z2 = 81, numărul de dinţi ai sateliţilor zs = 27; modulul m = 3 mm, lăţimea
danturii b = 20 mm; durata de fincţionare, Lh = 8000 ore; tensiunea limită la contact, σHlim = 1450 MPa
(material de cementare); tensiunea limită la încovoiere, σFlim = 400 MPa (material de cementare); ZE = 190
MPa1/2; factorul de formă, ZH = 2,45; factorul minim de siguranţă la contact SHmin = 1,15; produsul factorilor
7
rugozităţilor (ZR), de lubrifiant (ZL), de mărime (Zx), durităţilor (Zw), ZR ZL Zx Zw = 1; produsul factorilor
gradului de acoperire (Zε) şi de formă (ZH), ZεZH = 2,5; produsul factorilor regimului de funcţionare (KA) şi
dinamic interior (Kv), KAKv = 1,3; produsul factorilor distribuţiei neuniforme a sarcinii de-a lungul liniei de
contact (KHβ) şi repartizării neuniforme a sarcinii în plan frontal (KHα) pentru solicitarea de contact, KHβKHα =
1,25; produsul factorilor distribuţiei neuniforme a sarcinii de-a lungul liniei de contact (KFβ), repartizării
neuniforme a sarcinii în plan frontal (KFα) şi al gradului de acoperire (Yε), pentru solicitarea de încovoiere,
KFβKFαYε = 1,2; produsul factorilor de concentrare (YSa1) a tensiuilor şi de formă (YSa1), YSa1YFa1 = YSa2YFa2 =
3,5…5; YST = 2, factorul tensiunii de încovoiere de referinţă; produsul factorilor rugozităţillor racordărilor
(YR1,2), concentratorilor de tensiuni (Yδ1,2) şi de mărime (Yx), YR1Yδ1Yx = YR2Yδ2Yx = 1; se neglijează frecările;
se adoptă dantură dreaptă nedeplasată.
Structura constructivă: 1 - roată centrală cilindrică; 2 - roată (coroană) cilindrică; S - satelit; H - suport (braţ)
sateliţi.
Rezolvare:
Raportul de transmitere interior (cu axe fixe),
𝑧2 81
i0 = - =- = -3.
𝑧1 27
Raportul de transmitere al unităţii planetare cu roata centrală 2 fixă (relaţia lui Willis),
2
i1H = 1 - i0 = 1 - (-3) = 4.
Verificarea condiţiei de coaxialitate,
z2 - z1 = 2 zs; 81 - 27 = 2 . 27.
b. Verificarea condiţiei de montaj
Pentru ca dinţii sateliţilor să intre în golurile roţilor centrale 1 şi 2 se impune condiţia,
z2 + z1 = ns N ; 81+ 27 = 3 . 36 (se verifică), unde, N = 36, număr întreg.
c. Turaţia la intrare în reductorul planetar
2
ni = ne i1H = 50 . 4 = 200 rot/min.
d. Momentul de torsiune la intrare în reductorul planetar,
Mte 1050
Mti = = = 262,5 Nm.
i21H 4
e. Parametri geometrici principali ai angrenajelor
Diametrul de divizare al roţilor,
d1 = m z1 = 3 . 27 = 81 mm;
8
ds = m zs = 3 . 27 = 81 mm;
d2 = m z2 = 3. 81 = 243 mm;
f. Distanţele dintre axele roţilor angrenajelor
Distanţa dintre axele roţilor angrenajului exterior (dintre roata 1 şi sateliţi) este aceeaşi cu distanţa dintre axele
roţilor angrenajuluui interior (dintre sateliţi şi roata 2) şi deci,
m (z1 +zs ) m (z2 −zs ) 3 (27+27) 3 (81−27)
a= = = = = 81 mm.
2 2 2 2
g. Coeficientul de siguranţă efectiv la solicitarea de contact din angrenajul exterior
Considerând angrenajul exterior un angrenaj cu axe fixe (pinionul, indice 1, este roata centrală 1 considerată
conducătoare şi roata, indice 2, este satelitul condus), coeficientul de siguranţă la solicitarea de contact se
determină cu relaţia,
e σHlim ZN
sH = ZR ZL Zx Zw ,
σH
în care,
Z E Zϵ ZH T1 (u+1)3
σH = √ K A K v K Hβ K Hα este tensiunea efectivă de contact,
aw 2b u
6 NBH 6 NBH 6 NBH 6 NBH
ZN = min (ZN1, ZN2) = min ( √ , √ ) = min ( √ , √ ), factorul ciclurilor de
NL1 NL2 60 n1 Lh χ1 60 n2 Lh χ2
solicitare pentru NL1,2 ≥ NBH; ZN = 1 pentru NL1,2 < NBH.
Parametrii din aceste relaţii sunt: u = z2/z1 = zs/z1 = 27/27 =1, raportul de angrenare; aw = a = 81 mm, distanţa
dintre axe; T1 = Mti/χ1 = 262,5/3 = 87,5 Nm, momentul de torsiune al pinionului; n1 = ni = 200 rot/min, turaţia
pinionului; χ1 = 3, numărul de roţi cu care angrenează pinionul; n2 = n1/u = 200/1 = 200 rot/min, turaţia
pinionului; χ2 = 1, numărul de roţi cu care angrenează roata; NBH = 5. 107, numărul de cicluri de funcţionare de
bază pentru solicitarea de contact (pentru materiale de cementare);
Z E Zϵ ZH T1 (u+1)3 2,5 .190 87500 (1+1)3
σH = √ K A K v K Hβ K Hα = √ 1,3 . 1,25 = 988,903 MPa.
aw 2b u 81 2 . 20 1
6 NBH 6 NBH 6 5 . 107 6 5 . 107

ZN = min ( √ ; √ ) = min ( √ ; √ ) = min (0,764;
60 n1 Lh χ1 60 n2 Lh χ2 60 . 200 . 7000 . 3 60 . 200 . 7000 . 1
0,917) = 0,747.
Valoarea coeficientului de siguranţă efectiv la solicitarea de contact din angrenajul exterior,
e σHlim ZN 1450 . 0,764
sH = ZR ZL Zx Zw = 1 = 1,1202.
σH 988.903
h. Coeficientul de siguranţă efectiv la solicitarea de contact din angrenajului interior
Considerând angrenajul interior un angrenaj cu axe fixe (pinionul, indice 1, este satelitul considerat conducător
şi roata cu dantură interioară, indice 2, este condusă), coeficientul de siguranţă la solicitarea de contact se
i σHlim ZN
sH = ZR ZL Zx Zw,
σH
în care,
Z E Zϵ ZH T1 (u−1)3
σH = √ K A K v K Hβ K Hα este tensiunea efectivă de contact,
aw 2b u
6 NBH 6 NBH 6 NBH 6 NBH
ZN = min (ZN1, ZN2) = min ( √ , √ ) = min ( √ , √ ), factorul ciclurilor de
NL1 NL2 60 n1 Lh χ1 60 n2 Lh χ2
solicitare pentru NL1,2 ≥ NBH; ZN = 1 pentru NL1,2 < NBH.
Parametrii din aceste relaţii sunt: u = z2/z1= z2/zs = 81/27 =3, raportul de angrenare; aw = a = 81 mm, distanţa
dintre axe; T1 = Mti (zs/z1) /3 = 262,5 (27/27) /3 = 87,5 Nm, momentul de torsiune al pinionului; n1 = ni /(zs/z1)
= 200/(27/27) = 200 rot/min, turaţia pinionului; χ1 = 1, numărul de roţi cu care angrenează pinionul; n2 = n1/ u
= 200/3 = 66,66 rot/min, turaţia roţii; χ2 = 3, numărul de roţi cu care angrenează roata; NBH = 5. 107, numărul
de cicluri de funcţionare de bază pentru solicitarea de contact (pentru materiale de cementare);
Z E Zϵ ZH T1 (u 1)3 2,5 .190 87500 (3−1)3
σH = √ K A K v K Hβ K Hα = √ 1,3 . 1,25 = 570,936 MPa.
aw 2b u 81 2 . 20 3
6 NBH 6 NBH 6 5 . 107 6 5 . 107

ZN = min ( √ ; √ ) = min ( √ ; √ ) = min (0,917;
60 n1 Lh χ1 60 n2 Lh χ2 60 . 200 . 7000 . 1 60 . 66,66 . 7000 . 3
0,917) = 0,917.
9
Valoarea coeficientului de siguranţă efectiv la solicitarea de contact din angrenajul interior,
i σHlim ZN 1450 . 0,917
sH = ZR ZL Zx Zw = 1 = 2,3281.
σH 570,936
i. Coeficientul de siguranţă efectiv la solicitatea de încovoiere a dinţilor roţilor angrenajului exterior
Considerând angrenajul exterior un angrenaj cu axe fixe (pinionul, indice 1, este roata centrală 1 considerată
conducătoare şi roata, indice 2, este satelitul condus), coeficientul de siguranţă la solicitarea de încovoiere se
σFlim YN1 YST σFlim YN2 YST
sFe = min (sF1
e e
; sF2 ) = min ( YR1 Yδ1 Yx; YR2 Yδ2 Yx),
σF1 σF2
în care,
T1 z1 (u+1)
σF1,2 = K A K v K Fβ K Fα Yε YSa1,2YFa1,2 sunt tensiunile efective de încovoiere,
2 b1,2 a2w
9 NBF 9 NBF
YN1,2 = √ = √ factorii ciclurilor de solicitare pentru NL1,2 ≥ NBH; YN1,2 = 1 pentru NL1,2 <
NL1,2 60 n1,2 Lh χ1,2
NBH.
Parametrii din aceste relaţii sunt: u = z2/z1 = zs/z1 = 27/27 =1, raportul de angrenare; aw = a = 81 mm, distanţa
dintre axe; T1 = Mti/χ1 = 262,5/3 = 87,5 Nm, momentul de torsiune al pinionului; n1 = ni = 200 rot/min, turaţia
pinionului; χ1 = 3, numărul de roţi cu care angrenează pinionul; n2 = n1/u = 200/1 = 200 rot/min, turaţia
pinionului; χ2 = 1, numărul de roţi cu care angrenează roata; NBF = 3. 106, numărul de cicluri de funcţionare de
bază pentru solicitarea de încovoiere (pentru materiale de cementare); b1 = b2 = b = 20 mm;
T1 z1 (u+1) 87500 . 27 (1+1)
σF1,2 = K A K v K Fβ K Fα Yε YSa1,2YFa1,2 = 1,3 . 1,25 . 1,2 . 4 = 140,43 MPa,
2 b1,2 a2w 2 . 20 . 812
9 NBF 9 3 .106 9 NBF 9 3 .106
YN1 = √ =√ = 0,61; YN2 = √ = √ = 0,69.
60 n1 Lh χ1 60 . 200 . 7000 . 3 60 n2 Lh χ2 60 . 200 . 7000 . 1
Valoarea coeficientului de siguranţă efectiv la solicitarea de încovoiere a dinţilor roţilor angrenajului exterior,
σFlim YN1 YST σFlim YN2 YST 400 . 0,69 . 2 400 . 0,61 . 2
sFe = min ( YR1Yδ1Yx; YR2Yδ2Yx) = min ( 1; 1) =
σF1 σF2 140,43 140,43
min (3,93; 3,47) = 3,47.
j. Coeficientul de siguranţă efectiv la solicitarea de încovoiere a dinţilor roţilor angrenajului interior
Considerând angrenajul interior un angrenaj cu axe fixe (pinionul, indice 1, este satelitul considerat conducător
şi roata cu dantură interioară, indice 2, este condusă), coeficientul de siguranţă la solicitarea de contact se
σFlim YN1 YST σFlim YN2 YST
sFi = min (sF1
i i
; sF2 ) = min ( YR1 Yδ1 Yx; YR2 Yδ2 Yx),
σF1 σF2
în care,
T1 z1 (u−1)
σF1,2 = K A K v K Fβ K Fα Yε YSa1,2YFa1,2 sunt tensiunile efective de încovoiere,
2 b1,2 a2w
9 NBF 9 NBF
YN1,2 = √ = √ factorii ciclurilor de solicitare pentru NL1,2 ≥ NBH; YN1,2 = 1 pentru NL1,2 <
NL1,2 60 n1,2 Lh χ1,2
NBH.
Parametrii din aceste relaţii sunt: u = z2/z1 = z2/zs = 81/27 = 3, raportul de angrenare; aw = a = 81 mm, distanţa
dintre axe; T1 = Mti (zs/z1) /3 = 262,5 (27/27) /3 = 87,5 Nm, momentul de torsiune al pinionului; n1 = ni /(zs/z1)
= 200/(27/27) = 200 rot/min, turaţia pinionului; χ1 = 1, numărul de roţi cu care angrenează pinionul; n2 = n1/ u
= 200/3 = 66,66 rot/min, turaţia roţii; χ2 = 3, numărul de roţi cu care angrenează roata; NBF = 3. 106, numărul de
cicluri de funcţionare de bază pentru solicitarea de încovoiere (pentru materiale de cementare); b1 = b2 = b =
20 mm;
T1 z1 (u−1) 87500 . 27 (3−1)
σF1,2 = K A K v K Fβ K Fα Yε YSa1,2YFa1,2 = 1,3 . 1,25 . 1,2 . 4 = 140,43 MPa,
2 b1,2 a2w 2 . 20 . 812
9 NBF 9 3 .106 9 NBF 9 3 .106
YN1 = √ =√ = 0,69; YN2 = √ = √ = 0,69.
60 n1 Lh χ1 60 . 200 . 7000 . 1 60 n2 Lh χ2 60 . 66,66 . 7000 . 3
Valoarea coeficientului de siguranţă efectiv la solicitarea de încovoiere a dinţilor roţilor angrenajului interior,
10
σFlim YN1 YST σFlim YN2 YST 400 . 0,69 . 2 400 . 0,69 . 2
sFe = min ( YR1Yδ1Yx; YR2Yδ2Yx) = min ( 1; 1) =
σF1 σF2 140,43 140,43
min (3,93; 3,93) = 3,93.
k. Verificarea angrenajelor
e
Verificarea angrenajului exterior: sH ≥ sHmin şi sFe ≥ sFmin 1,1202 ≥ (1…1,3) şi 3,47 > 1,5 (se verifică).
Verificarea angrenajului interior: sH ≥ sHmin şi sFi ≥ sFmin 2,3281 > (1…1,3) şi 3,93 > 1,5 (se verifică).
i
Obs. Se observă că angrenajul interior este supradimensionat.
11
II_4. FORŢE ÎN TRANSMISII CU ROŢI DINŢATE
II_4.1
Să se determine valorile, direcţiile şi sensurile forţelor şi momentelor din angrenaje şi de încărcare a arborilor
reductorului cilindric coaxial în două trepte cu axele roţilor în planul XZ (vertical).
Se dau: momentul de torsiune la intrare (arborele A1), Mti = 36,5 Nm; modulul normal al danturii angrenajului
I, mI = 2,5 mm; modulul normal al danturii angrenajului II, m II = 4 mm; numărul de dinţi ai pinionului 1I, z1I =
20; numărul de dinţi ai pinionului 1II, z1II = 18; unghiul profilului cremalierei de referinţă, α = 20o, unghiul de
înclinare a danturii angrenajelor I şi II, βI = 12 şi, respectiv, βII = 16o; rapoartele de transmitere (angrenare) ale
angrenajelor I şi II, iI = iII = 4; angrenajele au roţíle cu danturi nedeplasate; se consideră randamentele
angrenajelor, η = 1.
Structura constructivă: I - angrenajul din treapta I; II - angrenajul din treapta a II a; 1I, 1II - pinioane cilindrice;
2I, 2II - roţi cilindrice.
Rezolvare:
a. Forţele din angrenajul I
Forţele tangenţiale, a pinionului (conducător) şi roţii (condusă),
I I 2 Mt1 2 Mti cos βI 2 . 36500 . cos 12
Ft1 = Ft2 = = = = 1428,1 N.
dI1 mI zI1 2,5 . 20
acţionează în polul angrenării în direcţie tangentă la cercurile de rostogolire (divizare) şi au sensurile, opus
vitezei unghiulare ω1 (ωi) şi, respectiv, acelaşi cu viteza unghiulară ω2.
Forţele radiale, a pinionului (conducător) şi roţii (condusă),
Fr1 = Fr2 = tg α = tg α = tg 20 = 519,78 N.
dI1 mI zI1 2,5 . 20
acţionează în polul angrenării în direcţie radială şi au sensurile spre centrele roţilor.
Forţele axiale, a pinionului (conducător) şi roţii (condusă),
Fa1 = Fa2 = tg βI = tg βI = tg 12 = 303,55 N.
dI1 mI zI1 2,5 . 20
acţionează în polul angrenării în direcţie paralelă cu axele roţilor (O1I x, OI2 x) şi au sensurile opuse axelor O1I x
şi, respectiv, OI2 x.
b. Forţele din angrenajul II
II II 2 Mt2 2 Mti iI cos βII 2 . 36500 . 4 cos 16
Ft1 = Ft2 = = = = 3898,45 N.
dII
1 mII zII
1 4 . 18
acţionează în polul angrenării în direcţie tangentă la cercurile de rostogolire (divizare) şi au sensurile opus
vitezei unghiulare ω2 şi, respectiv, acelaşi cu viteza unghiulară ω3 (ωe).
Fr1 = Fr2 = tg α = tg α = tg 20 = 1418,92 N.
dII
1 mII zII
1 4 . 18
Fa1 = Ft2 = tg βII = tg βII = tg 16 = 1117,86 N.
dII
1 mII zII
1 4 . 18
acţionează în polul angrenării în direcţie paralelă cu axele roţilor (O1II x, OII
2 x) şi au aceleaşi sensuri cu axele
II II
O1 x şi, respectiv, O2 x.
c. Forţele şi momentele de încărcare a arborelui de intrare, A1, în punctul 𝐎𝐈𝟏
I
Forţa tangenţială Ft1 se reduce în punctul O1I la forţa Ft1I
= 1428,1 N cu direcţia şi sensul opus axei y şi la un
moment de torsiune (rezistent) Mt1 = Mti = 36,5 Nm cu direcţia şi sensul opus axei x (opus momentului de
intrare Mti (motor)).
I
Forţa radială Fr1 se reduce în punctul O1I la forţa Fr1I
= 519,78 N cu direcţia şi sensul axei z.
I I I
Forţa axială Fa1 se reduce în punctul O1 la forţa Fa1 = 303,55 N cu direcţia şi sensul opus axei x şi la un moment
de încovoiere,
I I dI1 I mI zI1 2,5 . 20
Mî1 = Fa1 = Fa1 = 303,55 = 7758,29 Nmm,
2 2 cos βI 2 cos 12
cu direcţia şi sensul axei y.
d. Forţele şi momentele de încărcare a arborelui intermediar, A2, în punctul 𝐎𝐈𝟐
I
Forţa tangenţială Ft2 se reduce în punctul OI2 la forţa Ft2I
= 1428,1 N cu direcţia şi sensul axei y şi la un moment
de torsiune (motor),
Mt2 = Mt1 iI = 36,5 . 4 = 146 Nm,
cu direcţia şi sensul opus axei x.
I
Forţa radială Fr2 se reduce în punctul OI2 la forţa Fr2I
= 519,78 N cu direcţia şi sensul opus axei z.
I I I
de încovoiere,
I I dI2 I mI zI2 I mI zI1 iI 2,5 . 20 . 4
Mî2 = Fa2 = Fa2 I
= Fa2 = 303,55 = 31033,15 Nmm,
2 2 cos β 2 cos βI 2 cos 12
cu direcţia şi sensul opus axei y.
e. Forţele şi momentele de încărcare a arborelui intermediar, A2, în punctul 𝐎𝐈𝐈 𝟏
II
Forţa tangenţială Ft1 se reduce în punctul O1II la forţa Ft1II
moment de torsiune (rezistent) Mt2 = 146 Nm cu direcţia şi sensul axei x.
II
Forţa radială Fr1 se reduce în punctul O1II la forţa Fr1
II
II II II
Forţa axială Fa1 se reduce în punctul O1 la forţa Fa1 = 1117,86N cu direcţia şi sensul opus axei x şi la un
moment de încovoiere,
II II dII
1 II mII zII
1 4 . 18
Mî1 = Fa1 = Fa1 = 1117,86 = 41864,72 Nmm,
2 2 cos βII 2 cos 16
f. Forţele şi momentele de încărcare a arborelui de ieşire, A3, în punctul 𝐎𝐈𝐈 𝟐
II
Forţa tangenţială Ft2 se reduce în punctul OII
2 la forţa F II
t2 = 3898,45 N cu direcţia şi sensul axei y şi la un
2
moment de torsiune (motor),
Mt3 = Mt1 iI iII = 36,5 . 4 . 4 = 584 Nm,
cu direcţia şi sensul axei x.
II
Forţa radială Fr2 se reduce în punctul OII II
2 la forţa Fr2 = 1418,92 N cu direcţia şi sensul axei z.
II II II
Forţa axială Fa2 se reduce în punctul O2 la forţa Fa2 = 1117,86 N cu direcţia şi sensul axei x şi la un moment de
încovoiere,
II II II II II II
II II d2 II m z2 II m z1 i 4 . 18 . 4
Mî2 = Fa2 = Fa2 II
= Fa2 II
= 1117,86 = 170401,05 Nmm,
2 2 cos β 2 cos β 2 cos 16
II_4.2
reductorului conico-cilindric cu axele roţilor conice în planul YZ (vertical) şi ale roţilor cilindrice în planul XZ
(orizontal).
Se dau: momentul de torsiune la intrare (arborele A1), Mti = 45,5 Nm; diametrul de divizare mediu al pinionului
conic I, dIm1 = 53,45 mm; diametrul de divizare al pinionului cilindric II, d1II = 65,34 mm; rapoartele de
transmitere (angrenare) ale angrenajelor I şi II, iI = 3, iII = 4; unghiul profilului cremalierei de referinţă, αn =
20o, unghiul de înclinare a danturii angrenajului II, βII = 15o; angrenajele au roţíle cu danturi nedeplasate; se
consideră randamentele angrenajelor, η = 1.
Structura constructivă: I - angrenajul din treapta I; II - angrenajul din treapta a II a; 1I - pinion conic; 1II -
pinion cilindric; 2I - roată conică; 2II - roată cilindrică.
3
Rezolvare:
a. Forţele din angrenajul I (conic)
Forţele tangenţiale a pinionului conic (conducător) şi roţii conice (condusă),
I I 2 Mt1 2 . 45500
Ft1 = Ft2 = = = 1702,53 N.
dIm1 53,45
acţionează în polul angrenării din secţiunea mediană în direcţie tangentă la conurile de rostogolire (divizare) şi
au sensurile, opus vitezei unghiulare ω1 (ωi) şi, respectiv, acelaşi cu viteza unghiulară ω2.
Forţele radiale a pinionului (conducător) şi axială a roţii (condusă),
2 Mt1 2 Mt1 1 2 . 45500 1
I
Fr1 I
= Fa2 = tg αn cosδ1 = tg αn cos(arctg I ) = tg 20 cos(arctg ) = 597,87 N.
dIm1 dIm1 i 53,45 3
acţionează în polul angrenării din secţiunea mediană în direcţie radială şi, respectiv, axială şi au sensurile spre
axa pinionului şi, respectiv, spre baza conului de divizare.
Forţele axiale a pinionului (conducător) şi radială a roţii (condusă),
2 Mt1 2 Mt1 1 2 . 45500 1
I
Fa1 I
= Fr2 = tg αn sinδ1 = tg αn sin(arctg I ) = tg 20 sin(arctg ) = 195,96 N.
dIm1 dIm1 i 53,45 3
acţionează în polul angrenării din secţiunea mediană în direcţie axială şi, respectiv, radială şi au sensurile spre
baza conului de divizare şi, respectiv, spre axa pinionului.
II II 2 Mt2 2 Mti iI 2 . 45500 . 3
Ft1 = Ft2 = = = = 4178,15 N.
dII
1 dII
1 65,34
acţionează în polul angrenării în direcţie tangentă la cercurile de rostogolire şi au sensurile opus vitezei
unghiulare ω2 şi, respectiv, acelaşi cu viteza unghiulară ω3 (ωe).
II II 2 Mt2 2 Mti iI 2 . 45500 . 3
Fr1 = Fr2 = tg αn = tg αn = tg 20 = 1520,72 N.
dII
1 dII
1 65,34
II II 2 Mt2 2 Mti iI 2 . 45500 . 3
Fa1 = Fa2 = tg βII = tg βII = tg 15 = 1119,53 N.
dII
1 dII
1 65,34
II II
I
Forţa tangenţială Ft1 se reduce în punctul O1I la forţa Ft1
I
= 1702,53 N cu direcţia şi sensul axei y şi la un
moment de torsiune (rezistent) Mt1 = 45,5 Nm cu direcţia şi sensul axei x (opus momentului de intrare Mti
(motor)).
I
Forţa radială Fr1 se reduce în punctul O1I la forţa Fr1 I
I I I
de încovoiere,
I I dIm1 53,45
Mî1 = Fa1 = 195,96 = 5237,03 Nmm,
2 2
4
I
Forţa tangenţială Ft2 se reduce în punctul OI2 la forţa Ft2I
Mt2 = Mt1 iI = 45,5 . 3 = 136,5 Nm,
I
I I I
de încovoiere,
I I dIm2 IdI m1 iI 53,45 . 3
Mî2 = Fa2 = Fa2 = 597,87 = 47934,23 Nmm,
2 2 2
II
Forţa tangenţială Ft1 se reduce în punctul O1II la forţa Ft1
II
= 4178,15 N cu direcţia şi sensul opus axei z şi la un
moment de torsiune (rezistent) Mt2 = 136,5 Nm cu direcţia şi sensul opus axei x.
I
II
= 1520,72 N cu direcţia şi sensul opus axei y.
II II II
încovoiere,
II dII
II 1 65,34
Mî1 = Fa1 = 1119,53 = 36575,05 Nmm,
2 2
cu direcţia şi sensul opus axei z.
II
Forţa tangenţială Ft2 se reduce în punctul OII II
2 la forţa Ft2 = 4178,15 N cu direcţia şi sensul axei z şi la un
Mt3 = Mt1 iI iII = 45,5 . 3 . 4 = 546 Nm,
II
2 la forţa Fr2 = 1520,72 N cu direcţia şi sensul axei y.
II
Forţa axială Fa2 se reduce în punctul OII II
2 la forţa Fa2 = 1119,53 N cu direcţia şi sensul axei opus x şi la un
II dII
II 2 dII iII
II 1 65,34 . 4
Mî2 = Fa2 = Fa2 = 1119,53 = 146300,18 Nmm,
2 2 2
II_4.3
reductorului melcato-cilindric.
Se dau: momentul de torsiune la intrare (arborele A1), Mti = 26,5 Nm; momentul de torsiune la arborele de
ieşire Mte = 2703 Nm; diametrul de divizare al melcului I, d1I = 50 mm; factorul diametral al melcului q = 10;
numărul de începuturi ale melcului z1 = 1; unghiul profilului cremalierei/melcului de referinţă, αn = 20o;
diametrul de divizare al pinionului cilindric II, d1II = 49,414 mm; rapoartele de transmitere (angrenare) ale
angrenajelor I şi II, iI = 30, iII = 4; unghiul de înclinare a danturii angrenajului II, βII = 16o; angrenajele au
roţíle cu danturi nedeplasate; se consideră randamentul angrenajului cilindric, η = 1; pentru calculul forţelor
radiale din angrenajul melcat se neglijează frecările.
Structura constructivă: I - angrenajul din treapta I; II - angrenajul din treapta a II a; 1I - melc; 1II - pinion
cilindric; 2I - roată melcată; 2II - roată cilindrică.
5
Rezolvare:
a. Forţele din angrenajul I (melcat)
Forţa tangenţială a melcului cilindric (conducător) şi forţa axială a roţii melcate (condusă),
I I 2 Mt1 2 . 26500
Ft1 = Fa2 = = = 1060 N,
dI1 50
acţionează în polul angrenării în direcţie tangentă la cilindrul de rostogolire (divizare), respectiv paralelă cu axa
roţii şi au sensurile, opus vitezei unghiulare ω1 (ωi) şi, respectiv, opus axei x a roţii.
Forţele radiale ale melcului (conducător) şi roţii (condusă),
I I 2 Mt1 tg α 2 Mt1 tg α 2 . 26500 tg 20
Fr1 = Fr2 = = z = 1 = 3877,33 N.
dI1 sin γ dI1 sin(arctg 1 ) 50 sin(arctg )
q 10
acţionează în polul angrenării în direcţii radiale şi au sensurile spre axa melcului, respectiv, spre axa roţii
melcate.
Forţa axială a melcului (conducător) şi tangenţială a roţii melcate (condusă),
Mt3 2703000
2 Mt2 2 II 2
I I i 4
Fa1 = Ft2 = = = z = 1 = 9010 N.
dI2 dI1 iI 1 50 . 30
q 10
acţionează în polul angrenării în direcţie paralelă cu axa melcului şi, respectiv tangentă la cilindrul de divizare
al roţii melcate şi au sensurile opus axei x a roţii şi, respectiv, al vitezei unghiulare a roţii (ω2).
6
Mt3 2703000
2 Mt2 2 II 2
II II i 4
Ft1 = Ft2 = = = = 27350,55 N.
dII
1 dII
1 49,414
acţionează în polul angrenării în direcţie tangentă la cercurile de rostogolire şi au sensurile opus vitezei
unghiulare ω2 şi, respectiv, acelaşi cu viteza unghiulară ω3 (ωe).
M t3 2703000
2 Mt2 2 II 2
II II i 4
Fr1 = Fr2 = tg αn = tg αn = tg 20 = 10355,96 N.
dII
1 cos β
II dII
1 49,414 cos 16
Mt3 2703000
2 Mt2 2 II 2
II II i 4
Fa1 = Fa2 = tg β = II
tg β = II
tg 16 = 7842,64 N.
dII
1 dII
1 49,414
II II
I
I
= 1060 N cu direcţia şi sensul opus axei y şi la un
moment de torsiune (rezistent) Mt1 = 265000 Nm cu direcţia şi sensul axei x (opus momentului de intrare Mti
(motor)).
I
Forţa radială Fr1 se reduce în punctul O1I la forţa Fr1 I
I I I
Forţa axială Fa1 se reduce în punctul O1 la forţa Fa1 = 9010 N cu direcţia şi sensul opus axei x şi la un moment
de încovoiere,
I I 1 dI 50
Mî1 = Fa1 = 9010 = 225250 Nmm,
2 2
I
Forţa tangenţială Ft2 se reduce în punctul OI2 la forţa Ft2
I
= 9010 N cu direcţia şi sensul axei y şi la un moment
de torsiune (motor),
Mt3 2703000
Mt2 = II = = 675,75 Nm,
i 4
I
I I I
Forţa axială Fa2 se reduce în punctul O2 la forţa Fa2 = 1060 N cu direcţia şi sensul opus axei x şi la un moment
de încovoiere,
z 1
I dI1 iI 1 50 . 30
I I d2 I q 10
Mî2 = Fa2 = Fa2 = 1060 = 79500 Nmm,
2 2 2
II
Forţa tangenţială Ft1 se reduce în punctul O1II la forţa Ft1
II
moment de torsiune (rezistent) Mt2 = 675,75 Nm cu direcţia şi sensul opus axei x.
II
II
II II II
încovoiere,
II II 1 dII 49,414
Mî1 = Fa1 = 7842,64 = 18348,41 Nmm,
2 2
II
Forţa tangenţială Ft2 se reduce în punctul OII II
2 la forţa Ft2 = 27350,55 N cu direcţia şi sensul axei z şi la un
Mt3 = Mte = 2703 Nm,
II
2 la forţa Fr2 = 10355,96 N cu direcţia şi sensul axei y.
II
Forţa axială Fa2 se reduce în punctul OII II
2 la forţa Fa2 = 7842,64 N cu direcţia şi sensul axei opus x şi la un
II II dII
2 II dII
1 i
II 49,414 . 4
Mî2 = Fa2 = Fa2 = 7842,64 = 770774,66 Nmm,
2 2 2
7
II_4.4
Să se determine forţele şi momentele care încarcă arborele de ieşire (A3), în punctul OII 2 , al reductorului conico-
cilindric cu axele în planele YZ, vertical, şi XY orizontal.
Se dau: turaţia la arborele de intrare (A1), ni = 2700 rot/min; turaţia la arborele de ieşire (A3), ne = 200 rot/min;
momentul de torsiune la intrare, Mti = 90Nm; numărul de dinţi ai roţii angrenajului cilindric 2II, z2II = 70;
unghiul de înclinare a danturii angrenajului cilindric II, β II = 15o; unghiul profilului cremalierei de referinţă,
normal al angrenajului cilindric, αn = 20o; angrenajele au roţíle cu danturi nedeplasate; se consideră
randamentele angrenajelor, η = 1.
Rezolvare:
a. Momentul de torsiune la arborele de ieşire, A3
ni 2700
Mt3 = Mt1 iR = Mt1 = 90000 = 1215000 Nmm.
ne 200
b. Diametrul de divizare al roţii cilindrice
mII zII
2 4 . 70
dII
2 = II = = 289,877 mm.
cos β cos 15
c. Forţele care încarcă roata cilindrică (2II)
Forţa tangenţială,
II 2 Mt3 2 . 1215000
Ft2 = = = 8382,86 N,
dII
2 289,877
cu direcţia tangentă la cercul de divizare şi sensul vitezei unghiulare ωe (ne).
Forţa radială,
8
II II tg αn tg 20
Fr2 = Ft2 = 8382,86 = 3158,74 N,
cos βII cos 15
cu direcţia radială şi sensul spre centrul roţii.
Forţa axială,
II II
Fa2 = Ft2 tg βII = 8382,86 tg 15 = 2246,18 N,
A
cu direcţie axială spre lagărul LB3 .
d. Forţele şi momentele de încărcare a arborelui de ieşire, A3, în punctul 𝐎𝐈𝐈 𝟐
II
Forţa tangenţială Ft2 se reduce la nivelul arborelui de ieşire (A3), în punctul OII2 , la forţa II
Ft2 = 8382,86 N cu
direcţia şi sensul opus axei z şi la un moment de torsiune (motor), Mt3 = 1215000 Nmm cu direcţia şi sensul
axei x; momentul la ieşire Mte = Mt3 şi are sensul oupus (rezistent).
II
Forţa radială Fr2 se reduce la nivelul arborelui de ieşire (A3), în punctul OII II
2 , la forţa Fr2 = 3158,74 N cu direcţia
şi sensul axei y.
II
Forţa axială Fa2 se reduce la nivelul arborelui de ieşire (A3), în punctul OII II
2 , la forţa Fa2 = 2246,18 N cu direcţia
şi sensul axei x şi la momentul de încovoiere,
II
II II 2d II mII zII
2 4 . 70
Mî2 = Fa2 = Fa2 II = 2246,18 2 cos 15 = 325558,33 Nmm,
2 2 cos β
cu direcţia şi sensul axei z.
II_4.5
Să se determine forţele şi momentele care încarcă arborele intermediar (A2), în punctele OI2 şi O1II , al
reductorului conico-cilindric cu axele în planele YZ vertical şi XY orizontal.
Se dau: turaţia la arborele de intrare (A1), ni = 2700 rot/min; turaţia la arborele de ieşire (A3), ne = 200 rot/min;
momentul de torsiune la ieşire, Mte = 1215 Nm; semiunghiul conului de divizare median ai pinionului δ1I =
18,43495o; factorul de lăţime al angrenajui conic ψd = 0,6; modulul angrenajului conic, mIe = 3 mm; modulul
9
normal al danturilor roţilor angrenajului cilindric II, mII = 4 mm; numărul de dinţi ai roţii angrenajului cilindric
2II, z2II = 72; numărul de dinţi ai pinionului conic 1I, z1I = 21; unghiul de înclinare a danturii angrenajului
cilindric II, βII = 16o; unghiul profilului cremalierei de referinţă, normal median al angrenajului conic şi unghiul
profilului cremalierei de referinţă, normal al angrenajului cilindric, αn = 20o; angrenajele au roţíle cu danturi
nedeplasate; se consideră randamentele angrenajelor, η = 1.
Rezolvare:
Raportul de transmitere total,
ni 2700
iR = = = 13,5.
ne 200
Raportul de transmitere al angrenajului conic,
1 1
iI = = = 3.
tan δI1 tan 18,43495
Raportul de transmitere al angrenajului cilindric,
iR ni 1 2700 1
iII = = = = 4,5.
iI ne iI 200 3
b. Turaţia şi momentul de torsiune ale arborelui intermediar (A2)
Turaţia arborelui intermediar,
ni 2700
n2 = = = 900 rot/min.
iI 3
Momentul de torsiune,
Mt2 = Mte /iII = 1215/4,5 = 270 Nm.
c. Diametrele de divizare ale roţilor de pe arborele intermediar
Diametrul de divizare mediu al roţii conice,
dIm2 = mIm z2I = mIe (1 - ψd sin δ1I ) z1I iI = 3 (1 - 0,5 sin18,43495). 21 . 3 = 153,134 mm.
Diametrul de divizare al roţii cilindrice,
mII zII mII zII 4 . 72
d1II = 1
II = II
2
II = = 33,289 mm.
2 cos β 2 i cos β 2 . 4,5 cos 16
d. Forţele care încarcă roata conică (2I)
I 2 Mt2 2 . 270000
Ft2 = = = 3526,32 N,
dIm2 153,134
cu direcţia tangentă la cercul de divizare mediu şi sensul vitezei unghiulare ω2 (n2).
Forţa radială,
I I
Fr2 = Ft2 tgαn cosδ1 = 3526,32 tg20 cos18,4349 = 1217,61 N,
Forţa axială,
I I
Fa2 = Ft2 tgαn sinδ1 = 3526,32 tg20 sin18,4349 = 404 N,
A
cu direcţie axială spre lagărul LA2 .
e. Forţele care încarcă pinionul cilindric (1II)
II 2 Mt2 2 . 270000
Ft1 = = = 16221,57 N,
dII
1 33,289
cu direcţia tangentă la cercul de divizare şi sensul opus vitezei unghiulare ω2 (n2).
Forţa radială,
II II tg αn tg 20
Fr1 = Ft1 II = 16221,57 = 5936,69 N,
cos β cos 16
Forţa axială,
II II
Fa1 = Ft1 tg βII = 16221,57 tg 16 = 4651,46 N,
A
f. Forţele şi momentele de încărcare a arborelui intermediar, A2, în punctul 𝐎𝐈𝟐
I
Forţa tangenţială Ft2 se reduce la nivelul arborelui intermediar (A2), în punctul OI2 , la forţa Ft2
I
= 3526,32 N cu
direcţia şi sensul axei y şi la momentul de torsiune (motor), Mt2 = 270000 Nmm, cu direcţia şi sensul opus axei
10
x.
I
Forţa radială Fr2 se reduce la nivelul arborelui intermediar (A2), în punctul OI2 , la forţa Fr2
I
= 1217,61 N cu
direcţia şi sensul opus axei z.
I
Forţa axială Fa2 se reduce la nivelul arborelui intermediar (A2), în punctul OI2 , la forţa Fa2
I
= 2246,18 N cu
direcţia şi sensul axei x şi la momentul de încovoiere,
I
I I d
m2 153,134
Mî2 = Fa2 = 404 = 10733,07 Nmm,
2 2
g. Forţele şi momentele de încărcare a arborelui intermediar, A2, în punctul 𝐎𝐈𝐈 𝟏
II
Forţa tangenţială Ft1 se reduce la nivelul arborelui intermediar (A2), în punctul O1II , la forţa Ft1
II
= 16221,57 N cu
direcţia şi sensul axei z şi la momentul de torsiune (rezistent), Mt2 = 270000 Nmm, cu direcţia şi sensul axei x.
II
Forţa radială Fr1 se reduce la nivelul arborelui intermediar (A2), în punctul O1II , la forţa Fr1 II
= 5936,69 N cu
direcţia şi sensul opus axei y.
II
Forţa axială Fa1 se reduce la nivelul arborelui intermediar (A2), în punctul O1II , la forţa Fa1 II
= 4651,46 N cu
direcţia şi sensul opus axei x şi la momentul de încovoiere,
II
II II d1 33,289
Mî1 = Fa1 = 4651,46 = 77421,23 Nmm,
2 2
Obs. Încărcarea cu forţele axiale este iraţională deoarece aceste forţe au acelaşi sens şi sunt preluate de lagărul
A
LA2 . Pentru evitarea acestei situaţii se poate schimba orientarea danturii angrenajului cilindric şi forţele axiale
vor fi preluate de cele două lagăre.
II_4.6
Să se determine forţele şi momentele care încarcă arborele de intrare (A1), în punctul O1I , al reductorului conico-
cilindric cu axele în planele XY orizontal şi YZ vertical.
Se dau: puterea la ieşire (arborele A1), Pe = 15 kW; turaţia la arborele de ieşire (Ae), ne = 340 rot/min; diametrul
mediu al pinionului angrenajului conic, dIm1 = 43,564 mm; diametrul mediu al roţii angrenajului conic, dIm2 =
109,735 mm; numărul de dinţi ai roţii angrenajului cilindric 2II, z2II = 66; numărul de dinţi ai pinionului
angrenajului cilindric 1I, z1II = 19; unghiul profilului cremalierei de referinţă, normal median al angrenajului
conic, αn = 20o; angrenajele au roţíle cu danturi nedeplasate; randamentul angrenajului conic, ηI = 0,93;
randamentul angrenajului cilindric, ηII = 0,95.
Rezolvare:
a. Raportul de transmitere total
dIm2 zII
2 109,735 66
iR = i I i I = = = 8,75.
dIm1 zII
1 43,564 19
b. Turaţia, puterea şi momentul de torsiune la arborele de intrare (A1)
Turaţia,
n1 = ne iR = 340 . 8,75 = 2975 rot/min.
Puterea,
Pi = Pe ηI ηII = 15 . 0,93 . 0,95 = 13,2525 kW.
30 Pi 30 13,2525
Mt1 = 106 = 106 = 42538,5 Nmm.
π ni π 2975
c. Unghiul conului de divizare al pinionului
1 dIm1 43,564
δ1I = arctg = arctg = arctg = 21,6527o.
I
i dIm2 109,735
d. Forţele care încarcă pinionul conic (1I)
I 2 Mt1 2 . 42538,5
Ft1 = = = 1952,92 N,
dIm1 43,564
cu direcţia tangentă la cercul de divizare mediu şi sensul opus vitezei unghiulare ω1 (n1).
11
Forţa radială,
I I
Forţa axială,
I I
Fa1 = Ft1 tgαn sinδ1 = 1952,92 tg20 sin21,6527o = 262,27 N,
A
e. Forţele şi momentele de încărcare a arborelui de intrare, A1, în punctul 𝐎𝐈𝟏
I
I
moment de torsiune (rezistent) Mt1 = 42538,5 Nmm cu direcţia şi sensul opus axei x; momentul de intrare Mti =
Mt1 este motor.
I
Forţa radială Fr1 se reduce în punctul O1I la forţa Fr1I
I I I
de încovoiere,
I I dIm1 43,564
Mî1 = Fa1 = 262,27 =5712,765 Nmm,
2 2
II_4.7
reductorului conico-cilindric cu axele în planele XY orizontal şi YZ vertical.
Se dau: puterea la intrare (arborele A1), Pi = 25 kW; turaţia la arborele de intrare (A1), ne = 300 rot/min;
raportul de transmitere al angrenajului conic, iI = 4; modulul angrenajului conic, mI = 3 mm; modulul danturii
angrenajului cilindric II, mII = 5 mm; numărul de dinţi ai pinionului angrenajului conic 1I, z1I = 18; lăţimea
angrenajului conic b = 40 mm; numărul de dinţi ai pinionului angrenajului cilindric 1II, z1II = 19; numărul de
dinţi ai roţii angrenajului cilindric 2II, z2II = 76; unghiul de înclinare a danturii angrenajului cilindric II, βII = 17o;
unghiul profilului cremalierei de referinţă, normal median al angrenajului conic şi unghiul profilului cremalierei
de referinţă, normal al angrenajului cilindric, αn = 20o; angrenajele au roţíle cu danturi nedeplasate; randamentul
angrenajului conic, ηI = 0,92.
12
Rezolvare:
a. Raportul de transmitere al angrenajului cilindric
zII
2 76
iII = = = 4.
zII
1 19
b. Turaţia, puterea şi momentul de torsiune la arborele intermediar (A2)
Turaţia,
n2 = ne iII = 300 . 4 = 1200 rot/min.
Puterea,
Pi 25
P2 = = = 27,174 kW.
ηI 0,92
30 P2 30 27,174
Mt2 = 106 = 106 = 216243,82 Nmm.
π n2 π 1200
c. Geometria roţilor de pe arborele intermediar
Unghiurile conurilor de divizare ale roţilor angrenajului conic,
43,564
δI2 = arctg iI = arctg 4 = arctg = 75,964o.
109,735
δ1I = 90 - δI2 = 90 - 75,964 = 14,036o
Diametrul de divizare exterior al pinionului conic,
dIe1 = mI z1I = 3 . 18 = 54 mm.
Diametrul de divizare mediu al pinionului conic,
b 40
dIm1 = dIe1 (1 - ψd sin δ1I ) = dIe1 (1 - sin δI2 ) = 54 (1 - sin 14,036) = 46,724 mm.
dIe1 72
Diametrul de divizare mediu al roţii conice,
dIm2 = dIm1 iI = 46,724 . 4 = 186,896 mm.
Diametrul de divizare al pinionului cilindric,
mII zII 5 . 18
d1II = 1
II = = 47,056 mm.
2 cos β 2 . cos 17
d. Forţele care încarcă roata conică (2I)
I 2 Mt2 2 . 216243,82
Ft2 = = = 2314,06 N,
dIm2 186,896
cu direcţia tangentă la cercul de divizare mediu şi sensul vitezei unghiulare ω2 (n2).
Forţa radială,
13
I I
Forţa axială,
I I
Fa2 = Ft2 tgαn sinδ1 = 2314,06 tg20 sin 14,036 = 204,27 N,
A
II 2 Mt2 2 . 216243,82
Ft1 = = = 9190,91 N,
dII
1 47,056
cu direcţia tangentă la cercul de divizare şi sensul vitezei unghiulare ω2 (n2).
Forţa radială,
II II tg αn tg 20
Fr1 = Ft1 II = 9190,91 = 3498,07 N,
cos β cos 17
Forţa axială,
II II
Fa1 = Ft1 tg βII = 9190,91 tg 17 = 2809,94 Nmm,
A
I
I
= 2314,06 N cu
direcţia şi sensul axei z şi la momentul de torsiune (motor), Mt2 = 216243,82 Nmm, cu direcţia şi sensul axei x.
I
Forţa radială Fr2 se reduce la nivelul arborelui intermediar (A2), în punctul OI2 , la forţa Fr2
I
= 817,1 N cu direcţia
şi sensul axei y.
I
Forţa axială Fa2 se reduce la nivelul arborelui intermediar (A2), în punctul OI2 , la forţa Fa2 I
= 204,27 N cu
I
I I dm2 186,896
Mî2 = Fa2 = 204,27 = 19084,6 Nmm,
2 2
g. Forţele şi momentele de încărcare a arborelui de intermediar, A2, în punctul 𝐎𝐈𝐈 𝟏
II
II
= 9190,91 N cu
direcţia şi sensul axei z şi la momentul de torsiune (rezistent), Mt2 = 216243,82 Nmm, cu direcţia şi sensul opus
axei x.
II
= 3498,07 N cu
direcţia şi sensul axei z.
II
= 2809,94 N cu
II
II II 1d 47,056
Mî1 = Fa1 = 2809,94 = 66112,27 Nmm,
2 2
II_4.8
Să se determine forţele şi momentele care încarcă arborele de ieşire (A3), în punctul OII 2 , al reductorului conico-
cilindric cu axele în planul XZ vertical.
Se dau: turaţia la arborele de intrare (A1), ni = 1450 rot/min; puterea la intrare, Pi = 10 kW; raportul de
transmitere (angrenare) al angrenajului conic I, i I = 3,5; numărul de dinţi ai pinionului cilindric 1II, z1II = 17;
numărul de dinţi ai roţii angrenajului cilindric 2II, z2II = 68; modulul normal al danturii angrenajului II, mIIn = 4
mm; unghiul de înclinare a danturii angrenajului II, βII = 14o; unghiul profilului cremalierei de referinţă,
normal al angrenajului cilindric, αn = 20o; angrenajele au roţíle cu danturi nedeplasate; se consideră
randamentele angrenajelor, ηI,II = 0,94.
14
Rezolvare:
a. Raportul de transmitere al angrenajului cilindric
zII
2 68
iII = = = 4.
zII
1 17
b. Turaţia, puterea şi momentul de torsiune la arborele de ieşire, A3
ni 1450
ne = = = 103,57 rot/min,
i iII
I 3,5 .4
Pe = Pi ηI ηII = 10 . 0,94 . 0,94 = 8,836 kW,
30 Pe 30 8,836
Mte = 106 = 106 = 814691,36 Nmm.
π ne π 103,57
c. Diametrul de divizare al roţii cilindrice
mII zII
2 4 . 68
dII
2 = II = = 280,327 mm.
cos β cos 14
d. Forţele care încarcă roata cilindrică (2II)
II 2 Mt3 2 . 814691,36
Ft2 = = = 5812,44 N,
dII
2 280,327
cu direcţia tangentă la cercul de divizare şi sensul vitezei unghiulare ωe (ne).
Forţa radială,
II II tg αn tg 20
Fr2 = Ft2 = 5812,44 = 2180,32 N,
cos βII cos 14
Forţa axială,
II II
Fa2 = Ft2 tg βII = 5812,44 tg 14 = 1449,2 N,
A
e. Forţele şi momentele de încărcare a arborelui de ieşire, A3, în punctul 𝐎𝐈𝐈 𝟐
II
Forţa tangenţială Ft2 se reduce la nivelul arborelui de ieşire (A3), în punctul OII2 , la forţa II
Ft2 = 5812,44 N cu
direcţia şi sensul axei y şi la un moment de torsiune (motor), Mt3 = Mte = 814691,36 Nmm cu direcţia şi sensul
opus axei x.
II
Forţa radială Fr2 se reduce la nivelul arborelui de ieşire (A3), în punctul OII II
2 , la forţa Fr2 = 2180,32 N cu direcţia
şi sensul axei z.
II
Forţa axială Fa2 se reduce la nivelul arborelui de ieşire (A3), în punctul OII II
2 , la forţa Fa2 = 1449,2 N cu direcţia şi
sensul opus axei x şi la momentul de încovoiere,
II
II II 2 d 280,327
Mî2 = Fa2 = 1449,2 = 203124,94 Nmm,
2 2
15
II_4.9
reductorului cilindro-melcat cu axele în planele XZ vertical.
Se dau: turaţia la intrare, ni = 3000 rot/min; puterea la ieşire (arborele A3), Pe = 36 kW; momentul de torsiune la
ieşire Me = 17190 Nm, modulul normal al danturii angrenajului cilindric I, mIn = 3 mm; modulul axial al
I
melcului (frontal al roţii), mIIx = 5 mm; numărul de dinţi ai pinionului 1 , z1 = 17; numărul de începuturi ale
I
melcului, z1II = 1; numărul de dinţi ai roţii melcate, z2II = 50; raportul de transmitere (angrenare) al angrenajului
cilindric I, iI = 3; unghiul profilului cremalierei/melcului de referinţă, αn = 20o; factorul diametral al melcului,
q = 10; unghiul de înclinare a danturii angrenajului I, βI = 15o; randamentul angrenajului melcat (II), ηII = 0,75.
Structura constructivă: I - angrenajul din treapta I; II - angrenajul din treapta a II a; 1I - pinion cilindric; 1II -
melc; 2I - roată cilindrică; 2II - roată melcată.
Rezolvare:
a. Raportul de transmitere al angrenajului melcat
zII
2 50
iII = = = 50.
zII
1 1
b. Turaţia arborelui de ieşire
Din relaţia,
30 Pe
Mte = 103,
π ne
rezultă,
30 Pe 30 36
ne = 103 = 103 = 20 rot/min
π Mte π 17190
c. Turaţia şi momentul de torsiune la arborele intermediar (A2)
Turaţia,
n2 = ne iII = 20 . 50 = 1000 rot/min.
M 17190
Mt2 = IIte ηII = 0,75 = 257,85 Nm.
i 50
d. Geometria roţilor de pe arborele intermediar
Diametrul de divizare al roţii cilindrice,
I
mI zI2 mI zI1 i 3 . 17 . 3
dI2 = I = I = = 79,199 mm.
2 cos β 2 cos β 2 cos 15
Diametrul de divizare al melcului,
d1II = mII
x q = 5 . 10 = 50 mm.
e. Forţele care încarcă roata cilindrică (2I)
I 2 Mt2 2 . 257850
Ft2 = = = 6511,446 N,
dI2 79,199
16
Forţa radială,
I I tg αn tg 20
Fr2 = Ft2 I = 6511,446 = 2453,576 N,
cos β cos 15
Forţa axială,
I I
Fa2 = Ft2 tg βI = 6511,446 tg 15 = 1744,737 N,
A
f. Forţele care încarcă melcul (1II)
Din relaţia randamentului angrenajului melcat,
tg γ
ηII = ′
,
tg (γ+ φ )
se obţine unghiul de frecare (γ reprezintă unghiul elicei melcului),
tg γ zII
1 zII
1 1 1
φ’ = arctg - γ = arctg - arctg = arcg - arcg = 1,884o
ηII q ηII q 10 . 0,75 10
II 2 Mt2 2 . 257800
Ft1 = = = 10312 N,
dII
1 50
acţionează în polul angrenării în direcţie tangentă la cilindrul de rostogolire (divizare), opus vitezei unghiulare
ω2 (n2).
Forţa radială,
II II cos φ′ tg αn II cos φ′ tg αn cos 1,884 tg 20
Fr1 = Ft1 = Ft1 = 10312 1 = 28303,4 N.
sin(γ+ φ′ ) zII sin(arctg + 1,884)
sin(arctg 1 + φ′ ) 10
q
acţionează în polul angrenării în direcţie radială cu sensul spre axa melcului.
Forţa axială,
II II 2 Mt3 2 Mte 2 . 17190000
Fa1 = Ft2 = = = z = 1 = 13752 N.
dII
2 dI1 iI 1 50 . 50
q 10
acţionează în polul angrenării în direcţie paralelă cu axa melcului şi, respectiv tangentă la cilindrul de divizare
al roţii melcate şi au sensurile opus axei x a roţii şi, respectiv, al vitezei unghiulare a roţii (ω2).
g. Forţele şi momentele de încărcare a arborelui intermediar, A2, în punctul 𝐎𝐈𝟐
I
Forţa tangenţială Ft2 se reduce la nivelul arborelui intermediar (A2), în punctul OI2 , la forţa Ft2 I
= 6511,446 N cu
direcţia şi sensul axei z şi la momentul de torsiune (motor), Mt2 = 257850 Nmm, cu direcţia şi sensul axei x.
I
Forţa radială Fr2 se reduce la nivelul arborelui intermediar (A2), în punctul OI2 , la forţa Fr2 I
= 2453,576 N cu
direcţia şi sensul axei y.
I
= 1744,737 N cu
I
I I 2 d 79,199
Mî2 = Fa2 = 1744,737 = 690802,863 Nmm,
2 2
h. Forţele şi momentele de încărcare a arborelui intermediar, A2, în punctul 𝐎𝐈𝐈 𝟏
II
Forţa tangenţială Ft1 se reduce la nivelul arborelui intermediar (A2), în punctul O1II , la forţa Ft1 II
= 10312 N cu
direcţia şi sensul axei z şi la momentul de torsiune (rezistent), Mt2 = 257850 Nmm, cu direcţia şi sensul opus
axei x.
II
= 28303,4 N cu
direcţia şi sensul axei z.
II
Forţa axială Fa1 se reduce la nivelul arborelui intermediar (A2), în punctul O1II , la forţa Fa1
II
= 13752 N cu direcţia
şi sensul axei x şi la momentul de încovoiere,
II
II II 1 d 50
Mî1 = Fa1 = 13752 = 343800 Nmm,
2 2
Obs. Deoarece forţele axiale care încarcă arborele intermediar au acelaşi sens acestea vor fi preluate de acelaşi
lagăr şi, pentru optimizarea încărcărilor lagărelor, se va schimba sensul de înclinare a danturii angrenajului
cilindric şi fiecare lagăr va prelua câte o forţă axială.
17
II_4.10
reductorului cilindric coaxial cu axele în planul XY orizontal.
Se dau: turaţia la intrare 1000 rot/min; puterea la ieşire Pe = 18 kW; modulul normal al danturii angrenajului I,
II
mIn = 3 mm; modulul normal al danturii angrenajului II, mII n = 4 mm; numărul de dinţi ai pinionului 1 , z1 =
II
I I
19; numărul de dinţi ai pinionului 1 , z1 = 17; numărul de dinţi ai roţii 2 , z2 = 85; unghiul profilului
II I
cremalierei de referinţă, αn = 20o; unghiul de înclinare a danturii angrenajului I, βI = 18o; unghiul de înclinare a
danturii angrenajului II, βII = 12o; angrenajele au roţile cu danturi nedeplasate; se consideră randamentele
angrenajelor, ηI,II = 0.95.
Structura constructivă: I - angrenajul din treapta I; II - angrenajul din treapta a II a; 1I, 1II - pinioane cilindrice;
2I, 2II - roţi cilindrice.
Rezolvare:
a. Raportul de transmitere al angrenajului cilindric I
zI2 85
iI = = = 5.
zI1 17
b. Puterea, turaţia şi momentul de torsiune la arborele intermediar (A2)
Puterea,
P2 = Pe ηII = 18 . 0,95 = 17,1 kW
Turaţia,
n 1000
n2 = Ii = = 200 rot/min.
i 5
30 P2 30 17,1
Mt2 = 103 = 106 = 816464,86 Nmm.
π n2 π 200
c. Geometria roţilor de pe arborele intermediar
Diametrul de divizare al roţii cilindrice 2I,
mI zI2 3 . 85
dI2 = I = = 193,089 mm.
2 cos β 2 cos 18
Diametrul de divizare al pinionului 1II,
mII zII 4 . 19
d1II = 1
II = = 45,032 mm.
2 cos β 2 cos 12
d. Forţele care încarcă roata cilindrică (2I)
I 2 Mt2 2 . 816464,86
Ft2 = = = 8459,067 N,
dI2 193,089
Forţa radială,
18
I I tg αn tg 20
Fr2 = Ft2 I = 8459,067 = 3237,293 N,
cos β cos 18
Forţa axială,
I I
Fa2 = Ft2 tg βI = 8459,067 tg 18 = 2748,517 N,
A
II 2 Mt2 2 . 816464,86
Ft1 = = = 36261,541 N,
dII
1 45,032
cu direcţia tangentă la cercul de divizare şi sensul opus vitezei unghiulare ω2 (n2).
Forţa radială,
II II tg αn tg 20
Fr21 = Ft1 II = 36261,541 = 13492,975 N,
cos β cos 12
Forţa axială,
II II
Fa1 = Ft1 tg βII = 36261,541 tg 12 = 7707,628 N,
A
I
I
= 8459,067 N cu
direcţia şi sensul opus axei z şi la momentul de torsiune (motor), Mt2 = 816464,86 Nmm, cu direcţia şi sensul
axei x.
I
Forţa radială Fr2 se reduce la nivelul arborelui intermediar (A2), în punctul OI2 , la forţa Fr2I
= 3237,293 N cu
I
= 2748,517 N cu
I
I I d
2 186,896
Mî2 = Fa2 = 2748,517 = 19084,6 Nmm,
2 2
g. Forţele şi momentele de încărcare a arborelui de intermediar, A2, în punctul 𝐎𝐈𝐈 𝟏
II
II
= 36261,541 N
cu direcţia şi sensul axei z şi la momentul de torsiune (rezistent), Mt2 = 816464,86 Nmm, cu direcţia şi sensul
opus axei x.
II
Forţa radială Fr1 se reduce la nivelul arborelui intermediar (A2), în punctul O1II , la forţa Fr1II
= 13492,975 N cu
II
= 7707,628 N cu
II
II II 1 d 45,032
Mî1 = Fa1 = 7707,628 = 173544,952 Nmm,
2 2
19
II_5. CALCULUL ARBORILOR DREPŢI
II_5.1
Să se dimensioneze şi verifice arborele intermediar al unui reductor cilindric coaxial vertical.

Se dau: momentul de torsiune transmis de arbore Mt2 = 622,605 Nm; modulul normal al danturii angrenajului I,
II
mIn = 3 mm; modulul normal al danturii angrenajului II, mII n = 4 mm; numărul de dinţi ai pinionului 1 , z1 =
II
21; numărul de dinţi ai roţii 2 , z2I = 74; unghiul de înclinare a danturii angrenajului I, β = 15 ; unghiul de
I I o
înclinare a danturii angrenajului II, βII = 12o; unghiul profilului în plan normal, αn = 20o; distanţa a = 50 mm;
tensiunea admisibilă a materialului arborelui pentru ciclul alternant simetric, σaIII = 70 MPa; factorul ciclurilor
de solicitare, α = 0,6 (tensiunea tangenţială de torsiune este pulsatorie; tensiunea normală de încovoiere este
alternant simetrică); angrenajele au roţi nedeplasate.
A2
Structura constructivă: A2 - arbore intermediar; LA,B - lagărele arborelui A2; 1I, 1II - pinioane cilindrice; 2I, 2II -
roţi cilindrice.
Rezolvare:
a. Diametrele roţilor de pe arborele A2
Diametrele de divizare ale roţii (2I) şi pinionului (1II),
mII II
n z1 4 . 21
d1II = = = 85,8766 mm,
cos βII cos 12
şi, respectiv,
mIn zI2 3 . 74
dI2 = = = 229,8313 mm.
cos βI cos 15
Diametrul de picior al pinionului (pentru verificarea la solicitări compuse),
mII 4
dII II
f1 = d1 - 2 . 1,25
n
II = 85,8766 - 2 . 1,25 cos 12 = 75,653 mm
cos β
b. Forţele de încărcare a arborelui intermediar (A2)
Forţele tangenţiale:
2Mt2 2 . 622605
Ft1 = = = 14500 N,
dII
1 85,8766
din roata 2I.
2Mt2 2 . 622605
Ft2 = = = 5417,93 N,
dI2 229,8313
din pinionul 1II.
Forţele radiale:
tg αn tg 20
Fr1 = Ft1 = 14500 = 5395,47 N,
cos βII cos 12
I
din roata 2 .
tg αn tg 20
Fr2 = Ft2 = 5417,93 = 2041,53 N,
cos βI cos 15
II
din pinionul 1 .
Forţele axiale:
Fa1 = Ft1 tg βII = 14500 tg 12 = 3082,07 N,
din roata 2I.
Fa2 = Ft2 tg βI = 5417,93 tg 15 = 1451,73 N,
din pinionul 1II.
𝐀
c. Reacţiunile din lagărul 𝐋𝐁𝟐
A
Din ecuaţia de momente a forţelor din plan vertical (inclusiv axiale) în centrul lagărului LA2 ,
V dI2 dII
1
FrB 8a - Fr1 6,5a - Fr2 a - Fa2 + Fa1 = 0,
2 2
A
rezultă, forţa de reacţiune în plan vertical din lagărul LB2 ,
I
V 6,5 Fr1 Fr2 Fa2 d2 Fa1 dII
1 6,5 . 5395,47 2041,53 1451,73 229,8313 3082,07 85,8766
FrB = + + - = + + - =
8 8 16 2 16 2 8 8 16 50 16 50
4725,23 N.
A
Din ecuaţia de momente a forţelor din plan orizontal (fără cele axiale) în centrul lagărului LA2 ,
H
FrB 8a - Ft1 6,5a + Ft2 a = 0,
A
rezultă, forţa de reacţiune în plan orizontal din lagărul LB2 ,
H 6,5 Ft1 Ft2 6,5 . 14500 5417,93
FrB = - = - = 11104 N
8 8 8 8
A
Forţa de reaţiune radială rezultantă din lagărul LB2 ,
2
FrB = √(FrB
V H )2
) + (FrB = √(4725,23)2 + (11104)2 = 12067.58 N.
A
Forţa de reacţiune axială din lagărul LB2 ,
FrB = 0 (Fa1 > Fa2), pentru sensul de rotaţie marcat în figura, şi FrB = Fa1, pentru sensul de rotaţie opus celui
marcat în figura.
𝐀
d. Reacţiunile din lagărul 𝐋𝐀𝟐
A
Din ecuaţia de momente a forţelor din plan vertical (inclusiv axiale) în centrul lagărului LB2 ,
V dI2 dII
1
FrA 8a - Fr2 7a - Fr1 1,5a + Fa2 - Fa1 = 0,
2 2
A
rezultă, forţa de reacţiune în plan vertical din lagărul LA2 ,
V 7 Fr2 1,5 Fr1 Fa2 dI2 Fa1 dII
1 7 . 2041,53 1,5 . 5395,47 1451,73 229,8313 3082,07 85,8766
FrA = + - + = + - +
8 8 16 a 16 a 8 8 16 50 16 50
= 2711,76 N.
A
Din ecuaţia de momente a forţelor din plan orizontal (fără cele axiale) în centrul lagărului LB2 ,
H
FrA 8a - Ft2 7a + Ft1 1,5a = 0
A
rezultă, forţa de reacţiune în plan orizontal din lagărul LA2 ,
H 7 Ft2 1,5 Ft1 7 . 5417,93 1,5 . 14500
FrA = - = - = 2021,94 N
8 8 8 8
A
Forţa de reaţiune radială rezultantă din lagărul LA2 ,
2
2
FrA = √(FrA
V H )2
) + (FrA = √(2711,76 )2 + (2021,94)2 = 3382,58 N.
A
Forţa de reacţune axială din lagărul LA2 ,
FaA = Fa1 - Fa2, pentru sensul de rotaţie marcat în figura, şi FrA = Fa2, pentru sensul de rotaţie opus celui marcat
în figura.
e. Momentul de încovoiere în centrul roţii 2I
Momentul de încovoiere în centrul roţii 2I în plan vertical,
dI 229,8313
V
Mî2 V
= - FrA a - Fa2 2 = - 2711,76 . 50 - 1451,73 = - 302414,5 Nmm.
2 2
I
Momentul de încovoiere în centrul roţii 2 în plan orizontal,
H H
Mî2 = FrA a = 2021,94 . 50 = 101097 Nmm.
Momentul de încovoiere rezultant în centrul roţii 2I,
2
Mi2 = √(Mi2
V H )2
) + (Mi2 = √(302414,5)2 + (101097)2 = 318865.38 Nmm.
f. Momentul de încovoiere în centrul pinionului 1II
Momentul de încovoiere în centrul pinionului 1II în plan vertical,
dII 85,8766
V
Mî1 V
= - FrB 1,5a - Fa1 1 = - 4725,23 . 1,5 . 50 - 3082,07 = - 486731,1 Nmm.
2 2
Momentul de încovoiere în centrul pinionului 1II în plan orizontal,
H H
Mî1 = FrB 1,5a = 11104 . 1,5 . 50 = 832800 Nmm.
Momentul de încovoiere rezultant în centrul pinionului 1II,
2
Mi1 = √(Mi1
V H )2
) + (Mi1 = √(486731,1 )2 + (832800)2 = 964605,1 Nmm.
g. Dimensionarea arborelui în zona centrului roţii 2I
Din relaţia de verificare a arborelui la solicitări compuse (torsiune şi încovoiere),
2 2
32 Mî2 16 Mt2
√( 3 ) + 4 (α ) ≤ σaIII,
πd A2 π d3A2
rezultă diametrul arborelui în zona centrului roţii 2I ,

3
32 √M2i2 + (α Mt2 )2 3 32 √ 318865.38 2 + (0,6 . 622605)2
dA2 =√ =√ = 41,49 mm.
π σaIII π 70
h. Verificarea arborelui la solicitări compuse (torsiune şi încovoiere) în centrul pinionului 1II:
Tensiunea echivalentă,
2 2
32 Mî1 16 Mt2 32 . 964605,1 2 16 . 622605 2
σech1 = √( ) + 4 (α ) = √( ) + 4 (0,6 ) = 24,33 MPa.
π d3f1 π d3f1 π 75,653 3 π 75,653 3
Verificarea la solicitări compuse: σech1 ≤ σaIII; 24,33 < 70 (se verifică).
II_5.2
Să se dimensioneze şi verifice arborele intermediar al unui reductor conico-cilindric orizontal.

Se dau: momentul de torsiune transmis de arbore Mt2 = 455 Nm; diametrul de divizare al pinionului,
d1 = 65,5345 mm; diametrul de picior al pinionului df1 = 58,638 mm; unghiul de înclinare a danturii pinionului,
βII = 18o; diametrul mediu al roţii conice, dm2 = 167,852 mm; semiunghiul conului roţii conice δ2 = 71,565o;
unghiul profilului în plan normal, αn = 20o; distanţa a = 60 mm; tensiunea admisibilă a materialului arborelui
pentru ciclul alternant simetric, σaIII = 70 MPa; factorul ciclurillor de solicitare α = 0,6 (tensiunea tangenţială de
torsiune este pulsatorie; tensiunea normală de încovoiere este alternant simetrică); angrenajele au roţi
nedeplasate.
A2
Structura constructivă: A2 - arbore intermediar; LA,B - lagărele arborelui A2; 1II - pinion cilindric; 2I - roată
conică.
3
Rezolvare:
a. Forţele de încărcare a arborelui intermediar (A2)
Forţele tangenţiale,
2Mt2 2 . 455000
Ft1 = = = 13885,82 Nmm,
d1 65,5345
din pinionul cilindric 1II.
2Mt2 2 . 455000
Ft2 = = = 5421,44 Nmm,
dm2 167,852
din roata conică 2I.
Forţele radiale,
tg αn tg 20
Fr1 = Ft1 = 13885,82 = 5314,12 N,
cos βII cos 18
Fr2 = Ft2 tg αn cos δ2 = 5421,44 tg 20 cos 71,565 = 624 N,
Forţele axiale,
Fa1 = Ft1 tg βII = 13885,82 tg 18 = 4511,78 N,
Fa2 = Ft2 tg αn sin δ2 = 5421,44 tg 20 sin 71,565 = 1871,98 N,
𝐀
b. Reacţiunile din lagărul 𝐋𝐁𝟐
A
Din ecuaţia de momente a forţelor din plan orizontal (inclusiv axiale) în centrul lagărului LA2 ,
H dm2 d1
FrB 4,5a - Fr1 3,5a + Fr2 2a - Fa2 + Fa1 = 0,
2 2
A
H 3,5 Fr1 2 Fr2 Fa2 dm2 Fa1 d1 3,5 . 5314,12 2 . 624 1871,98 167,852 4511,78 65,5345
FrB = - + - = - + - =
4,5 4,5 9 a 9 a 4,5 4,5 9 60 9 60
= 3890,20 N.
A
Din ecuaţia de momente a forţelor din plan vertical (fără cele axiale) în centrul lagărului LA2 ,
4
V
FrB 4,5a - Ft1 3,5a - Ft2 2a = 0,
A
V 3,5 Ft1 2 Ft2 3,5 . 13885,82 2 . 5421,44
FrB = + = + = 13209,61 N.
4,5 4,5 4,5 4,5
A
Forţa de reaţiune radială rezultantă din lagărul LB2 ,
2
FrB = √(FrB
V H )2
) + (FrB = √(13209,61)2 + (3890,65)2 = 13770,52 N.
A
Forţa de reacţune axială din lagărul LB2 ,
FrB = 0 (Fa1, Fa2 încarcă rulmentul A), pentru sensul de rotaţie marcat în figura, şi FrB = Fa1, pentru sensul de
rotaţie opus celui marcat în figură.
𝐀
c. Reacţiunile din lagărul 𝐋𝐀𝟐
A
Din ecuaţia de momente a forţelor din plan orizontal (inclusiv axiale) în centrul lagărului LB2 ,
H dm2 d1
FrA 4,5a - Fr2 2,5a + Fr1 a - Fa2 + Fa1 = 0,
2 2
A
H 2,5 Fr2 Fr1 Fa2 dm2 Fa1 d1 2,5 . 624 5314,12 1871,98 167,852 4511,78 65,5345
FrA = - + - = - + - = - 799,91 N
4,5 4,5 9 a 9 a 4,5 4,5 9 60 9 60
(semnul “ - „ arată că forţa are sens opus celei din figură şi va fi marcată cu linie întreruptă).
Din ecuaţia de momente a forţelor din plan orizontal (fără cele axiale) în centrul
A
Din ecuaţia de momente a forţelor din plan orizontal (inclusiv axiale) în centrul lagărului LB2 ,
V
FrA 4,5a - Ft2 2,5a - Ft1 a = 0
A
V 2,5 Ft2 Ft1 2,5 . 5421,44 13885,82
FrA = + = + = 6097,65 N
4,5 4,5 4,5 4,5
A
Forţa de reaţiune radială rezultantă din lagărul LA2 ,
2
FrA = √(FrA
V H )2
) + (FrA = √(6097,65)2 + (799.91)2 = 6149,89 N.
A
Forţa de reacţune axială din lagărul LA2 ,
FrA = Fa1 + Fa2, pentru sensul de rotaţie marcat în figura, şi FrA = Fa2, pentru sensul de rotaţie opus celui marcat
în figură.
d. Momentul de încovoiere în centrul roţii 2I
Momentul de încovoiere în centrul roţii 2I în plan orizontal,
H H dm2 167,852
Mî2 = FrA 2a + Fa2 = 799,91 . 2 . 60 + 1871,98 = 253096,99 Nmm.
2 2
Momentul de încovoiere în centrul roţii 2I în plan vertical,
V V
Mî2 = FrA 2a = 6097,65 . 2 . 60 = 731718 Nmm.
Momentul de încovoiere rezultant în centrul roţii 2I,
2
Mi2 = √(Mi2
V H )2
) + (Mi2 = √(731718)2 + (253096,99)2 = 774254,03 Nmm.
e. Momentul de încovoiere în centrul pinionului 1II
Momentul de încovoiere în centrul pinionului 1II în plan orizontal,
H H d1 65,5345
Mî1 = FrB a + Fa1 = 3890,20 . 60 + 4511,78 = 381250,62 Nmm.
2 2
II
Momentul de încovoiere în centrul pinionului 1 în plan vertical,
V V
Mî1 = FrB a = 13209,61 . 60 = 792576,6 Nmm.
Momentul de încovoiere rezultant în centrul pinionului 1II,
2
Mi1 = √(Mi1
V H )2
) + (Mi1 = √( 792576,6)2 + (381250.62)2 = 879505,37 N.
f. Dimensionarea arborelui în zona centrului roţii 2I
2 2
32 Mî1 16 Mt2
√( 3 ) + 4 (α ) ≤ σaIII ,
πd A2 π d3A2
rezultă, diametrul arborelui în zona centrului roţii 2I,

5
3
32 √M2i2 + (α Mt2 )2
dA2 = √ =√
3 32 √774254,03 2 + (0,6 . 455000)2
= 49,25 mm.
π σaIII π 70
g. Verificarea arborelui la solicitări compuse (torsiune şi încovoiere) în zona pinionului 1II
2 2 2
32 Mî1 16 Mt2 32 . 879505.37 16 . 455000 2
σech1 = √( ) + 4 (α ) = √( ) + 4 (0,6 ) = 46,52 MPa < σaIII
π d3f1 π d3f1 π 58.638 3 π 58.638 3
II_05.3
Să se dimensioneze şi verifice arborele de intrare al unui reductor cilindric vertical.

Se dau: momentul de torsiune transmis de arbore Mt1 = 523 Nm; modulul normal al danturii angrenajului I, mIn
= 4 mm; numărul de dinţi ai pinionului 1I, z1I = 19; unghiul de înclinare a danturii angrenajului I, β I = 15o;
unghiul profilului în plan normal, αn = 20o; forţele care încarcă capul arborelui, FrH = 2345 N (în plan orizontal)
şi FrV = 1875 N (în plan vertical), distanţa a = 80 mm; tensiunea admisibilă a materialului arborelui pentru
ciclul alternant simetric, σaIII = 70 MPa; factorul ciclurilor de solicitare α = 0,6 (tensiunea tangenţială de
torsiune este pulsatorie; tensiunea normală de încovoiere este alternant simetrică); angrenajele au roţi
nedeplasate.
A1
Structura constructivă: A1 - arbore de intrare; LA,B - lagărele arborelui A1; 1I - pinion cilindric; 2I - roată
cilindrică.
Rezolvare:
a. Diametrele roţii de pe arborele A1
Diametrul de divizare ale pinionului (1I),
mIn zI1 4 . 19
d1 = = = 78,68 mm.
cos βI cos 15
Diametrul de picior al pinionului (pentru verificarea la solicitări compuse),
mIn 4
df1 = d1 - 2 . 1,25 = 78,68 - 2 . 1,25 = 68,3272 mm.
cos βI cos 15
6
b. Forţele de încărcare a arborelui A1
2Mt1 2 . 523000
Ft1 = = = 13294,36 Nmm.
d1 78,68
Forţa radială,
tg αn tg 20
Fr1 = Ft1 = 13294,36 = 5009,44 N.
cos βI cos 15
Forţa axială,
Fa1 = Ft1 tg βI = 13294,36 tg 15 = 3562,21 N.
𝐀
c. Reacţiunile din lagărul 𝐋𝐁𝟏
A
Din ecuaţia de momente a forţelor din plan vertical (inclusiv axială) în centrul lagărului LA1 ,
V d1
FrB 2a - Fr1 a - FrV 1,5a - Fa1 = 0,
2
A
V Fr1 1,5 FrV Fa1 d1 5009,44 1,5 . 1875 3562,21 78,68
FrB = + + = + + = 4786,82 N.
2 2 4 a 2 2 4 80
A
Din ecuaţia de momente a forţelor din plan orizontal (fără cele axiale) în centrul lagărului LA1 ,
H
FrB 2a - Ft1 a + FrH 1,5a = 0,
A
H Ft1 1,5 FrH 13294,36 1,5 . 2345
FrB = - = - = 4888,43 N.
2 2 2 2
A
Forţa de reacţiune radială rezultantă din lagărul LB1 ,
2
FrB = √(FrB
V H )2
) + (FrB = √(4786,82)2 + (4888,43)2 = 6841,81 N.
A
FrB = Fa1 = 3562,21 N, pentru sensul de rotaţie marcat în figura, şi FrB = 0, pentru sensul de rotaţie opus celui
marcat în figură.
𝐀
d. Reacţiunile din lagărul 𝐋𝐀𝟏
A
Din ecuaţia de momente a forţelor din plan vertical (inclusiv axială) în centrul lagărului LB1 ,
V d1
FrA 2a + Fr1 a - FrV 3,5a - Fa1 = 0,
2
A
V Fr1 3,5 FrV Fa1 d1 5009,44 3,5 . 1875 3562,21 78,68
FrA =- + + =- + + = 1652,39 N.
2 2 4 a 2 2 4 80
A
Din ecuaţia de momente a forţelor din plan orizontal (fără cele axiale) în centrul lagărului LB1 ,
H
FrA 2a - FrH 3,5a - Ft1 a = 0,
A
H 3,5 FrH Ft1 3,5 . 2345 13294,36
FrA = + = + = 10750,93 N.
2 2 2 2
A
Forţa de reacţiune radială rezultantă din lagărul LA1 ,
2
FrA = √(FrA
V H )2
) + (FrA = √(1652,39)2 + (10750,93)2 = 10877,17 N.
A
Forţa de reacţiune axială din lagărul LA2 ,
FaA = 0, pentru sensul de rotaţie marcat în figura, şi FrA = Fa1, pentru sensul de rotaţie opus celui marcat în
figură.
𝐀
e. Momentul de încovoiere în centrul lagărului 𝐋𝐀𝟏
A
Momentul de încovoiere în centrul lagărului LA1 , în plan vertical,
V
MîA = - FrV 1,5a = - 1875 . 1,5 . 80 = - 225000 Nm.
A
Momentul de încovoiere în centrul lagărului LA1 , în plan orizontal,
H
MîA = FrH 1.5a = 2345 . 1,5 . 80 = 281400 Nmm.
A
Momentul de încovoiere rezultant în centrul lagărului LA1 ,
2
MiA = √(Mi2
V H )2
) + (Mi2 = √(225000)2 + (281400)2 = 360292,88 Nmm.
7
f. Momentul de încovoiere în centrul pinionului 1I
Momentul de încovoiere în centrul pinionului 1I în plan vertical,
V V d1 78,68
Mî1 = - FrB a + Fa1 = - 4786,82 . 80 + 3562,21 = - 242808,25 Nmm.
2 2
I
Momentul de încovoiere în centrul pinionului 1 în plan orizontal,
H H
Mî1 = - FrB a = - 4888,43 . 80 = - 391074,4 Nmm (verificare semn forta)
Momentul de încovoiere rezultant în centrul pinionului 1I,
2
Mi1 = √(Mi1
V H )2
) + (Mi1 = √(242808,25 )2 + (391074,4)2 = 460320,57 N.
𝐀
g. Dimensionarea arborelui în zona lagărului 𝐋𝐀𝟏
2 2
32 Mî2 16 Mt2
√( ) + 4 (α ) ≤ σaIII ,
π d3A π d3A
A
rezultă, diametrul arborelui în zona lagărului LA1 ,
3
32 √M2iA + (α Mt2 )2 3 √360292,88 2 + (0,6 . 523000)2
dA = √
32
=√ = 41,12 mm.
π σaIII π 70
h. Verificarea arborelui la solicitări compuse (torsiune şi încovoiere) în centrul pinionului 1I
2 2 2
32 Mî1 16 Mt1 32 . 460320,57 16 . 523000 2
σech1 = √( ) + 4 (α ) = √( ) + 4 (0,6 ) = 17,79 MPa < σaIII
π d3f1 π d3f1 π 68,3272 3 π 68,32723
II_5.4
Să se dimensioneze şi verifice arborele de intrare al unui reductor conic vertical.

Se dau: momentul de torsiune transmis de arbore Mt1 = 785 Nm; diametrul mediu al pinionului conic, dm1 =
94,5 mm; unghiul profilului în plan normal, αn = 20o; semiunghiul conului de divizare δ1 = 26,565o; forţele care
încarcă capul arborelui, FrH = 5645 N (în planul XZ) şi FrV = 3975 N (în planul XY), diametrul tronsoanelor
arborelui în zona rulmenţilor, dr = 45 mm; distanţa a = 55 mm; tensiunea admisibilă a materialului arborelui
pentru ciclul alternant simetric, σaIII = 70 MPa; factorul ciclurilor de solicitare α = 0,6 (tensiunea tangenţială de
torsiune este pulsatorie; tensiunea normală de încovoiere este alternant simetrică); angrenajul are roţi
nedeplasate cu dantură dreaptă.
A1
Structura constructivă: A1 - arbore de intrare; LA,B - lagărele arborelui A1; 1I - pinion conic (corp comun cu
arborele) A1; 2I - roată conică.
Rezolvare:
a. Forţele de încărcare a arborelui A1
2Mt1 2 . 785000
Ft1 = = = 16613,76 Nmm;
dm1 94,5
Forţa radială,
Fr1 = Ft1 tg αn cos δ1 = 16613,76 tg 20 cos 26,565 = 5408,53 N.
Forţa axială,
Fa1 = Ft1 tg αn sin δ1 = Ft2 tg αn sin δ2 = 16613,76 tg 20 sin 26,565 = 2704,25 N.
𝐀
a. Reacţiunile din lagărul 𝐋𝐁𝟏
A
Din ecuaţia de momente a forţelor din planul XY (inclusiv axială) în centrul lagărului LA1 ,
XY dm1
FrB 3a - Fr1 4a - FrV 2a + Fa1 = 0,
2
A
rezultă, forţa de reacţiune în planul XY din lagărul LB1 ,
XY 4 Fr1 2 FrV Fa1 dm1 4 . 5408,53 2 . 3975 2704,25 94,5
FrB = + - = + - = 9086,97 N.
3 3 6 a 3 3 6 55
A
Din ecuaţia de momente a forţelor din planul XZ (fără cele axiale) în centrul lagărului LA1 ,
8
XZ
FrB 3a - Ft1 4a - FrH 2a = 0,
A
rezultă, forţa de reacţiune în planul XZ din lagărul LB1 ,
XZ 4Ft1 2 FrH 4 . 16613,76 2 . 5645
FrB = + = + = 25915 N.
3 3 3 3
A
Forţa de reacţiune radială rezultantă din lagărul LB1 ,
XY )2 XZ )2
FrB = √(FrB + (FrB = √(9086,97 )2 + (25915)2 = 27461,97 N.
A
FaB = 0.
𝐀
b. Reacţiunile din lagărul 𝐋𝐀𝟏
A
Din ecuaţia de momente a forţelor din planul XY (inclusiv axiale) în centrul lagărului LB1 ,
XY dm1
FrA 3a - Fr1 a - FrV 5a + Fa1 = 0,
2
A
rezultă, forţa de reacţiune în planul XY din lagărul LA1 ,
XY Fr1 5 FrV Fa1 dm1 5408,53 5 . 3975 2704,25 94,5
FrA = + - = + - = 7653,44 N.
3 3 6 a 3 3 6 55
A
Din ecuaţia de momente a forţelor din planul XZ (fără cele axiale) în centrul lagărului LB1 ,
XZ
FrA 3a - FrH 5a - Ft1 a = 0,
A
rezultă, forţa de reacţiune în planul XZ din lagărul LA1 ,
XZ 5 FrH Ft1 5 . 5645 16613,76
FrA = + = + = 14946,25 N.
3 3 3 3
A
Forţa de reacţiune radială rezultantă din lagărul LA1 ,
XY )2 XZ )2
FrA = √(FrA + (FrA = √(7653,44 )2 + (14946,25)2 = 16791,82 N.
A
Forţa de reacţiune axială din lagărul LA1 ,
FrA = Fa1.
𝐀
c. Momentul de încovoiere în centrul lagărului 𝐋𝐀𝟏
A
Momentul de încovoiere în centrul lagărului LA1 , în planul XY,
9
XY
MîA = FrV 2a = 3975 . 2 . 55 = 437250 Nmm.
A
Momentul de încovoiere în centrul lagărului LA1 , în planul XZ,
XZ
MîA = - FrH 2a = 5645 . 2 . 55 = - 620950 Nmm.
A
Momentul de încovoiere rezultant în centrul lagărului LA1 ,
XY )2 XZ )2
MiA = √(Mi2 + (Mi2 = √(437250)2 + (620950)2 = 759451,42 Nmm.
𝐀
d. Momentul de încovoiere în centrul lagărului 𝐋𝐁𝟏
A
Momentul de încovoiere în centrul lagărului LB1 , în planul XY,
XY dm1 94,5
MîB = + Fr1 a - Fa1 = +5408,53 . 55 - 2704,25 = 169693,33 Nmm.
2 2
A
Momentul de încovoiere în centrul lagărului LB1 ,
în planul XZ,
XZ
MîB = - Ft1 a = 16613,76 . 55 = - 913756,8 Nmm
A
Momentul de încovoiere rezultant în centrul lagărului LB1 ,
XY )2 XZ )2
MiB = √(Mi1 + (Mi1 = √(169693,33 )2 + (913756,8)2 = 929380 Nmm.
𝐀
e. Verificarea arborelui la solicitări compuse (torsiune şi încovoiere) în centrul lagărului 𝐋𝐀𝟏
32 MîB 2 16 Mt1 2 32 . 759451,42 2 16 . 785000 2
σechA = √( ) + 4 (α ) = √( ) + 4 (0,6 ) = 99,89 MPa.
π d3r π d3r π 45 3 π 453
Verificarea la solicitări compuse: σechA ≤ σaIII; 99,89 > 70 (NU se verifică).
𝐀
f. Verificarea arborelui la solicitări compuse (torsiune şi încovoiere) în centrul lagărului 𝐋𝐁𝟏
32 MîB 2 16 Mt1 2 32 . 929380 2 16 . 785000 2
σechB = √( ) + 4 (α ) = √( ) + 4 (0,6 ) = 116,46 MPa.
π d3r π d3r π 45 3 π 453
Verificarea la solicitări compuse: σechB ≤ σaIII; 116,46 > 70 (nu se verifică).
Obs. Deoarece arborele nu rezistă la solicitări compuse (încovoiere şi torsiune) se va face dimensionare în
A
zona lagărului LB1 unde momentul de încovoiere este maxim.
𝐀
g. Dimensionarea arborelui în zona lagărului 𝐋𝐁𝟏
32 MîB 2 16 Mt1 2
√( ) + 4 (α ) ≤ σaIII,
π d3r π d3r
rezultă diametrul arborelui în zonele lagărelor,
3
32 √M2iB + (α Mt2 )2 3 √929380 2 + (0,6 . 785000)2
dr = √
32
=√ = 53,32 mm.
π σaIII π 70
10
II_6. CALCULUL RULMENŢILOR
II_6.1
Să se determine duratele de funcţionare ale rulmenţilor radial-axiali cu role conice montaţi în O ai sistemului
de lăgăruire al arborelui de intrare al reductorului central.
A
Se dau: turaţia la intrare (arborele A1), n1 = 500 rot/min; forţa radială din lagărul LA1 , FrA = 3450 N; forţa
A
radială din lagărul LB1 , FrB = 5650 N; forţa axială care acţionează asupra piniolnului Fa1 = 4850 N; capacitatea
de încărcare dinamică a rulmentului lagărului A, CA = 34500 N; capacitatea de încărcare dinamică a
rulmentului lagărului B, CB = 61000 N; gradul (exponentul) curbei de oboseală p = 3, pentru rulmenţii cu bile,
p = 10/3, pentru rulmenţii cu role; factorii de influenţă e = 0,37, X = 0,4, Y=1,6.
Structura constructivă: 1 - arbore cu pinion conic; 2 - roată conică; 3 - carcasă; 4, 6 - rulmenţi de radial-axiali
cu role conice; 5 - corp lagăre; 7 - subsisistem de etanşare; 8 - semicuplaj condus.
Rezolvare:
a. Forţele axiale interioare
A
Forţa axială interioară din rulmentul lagărului LA1 ,
′ FrA 3450
FaA = 0,5 = 0,5 = 1078,125 N,
Y 1,6
A
Forţa axială interioară din rulmentul lagărului LB1 ,
′ FrB 5650
FaB = 0,5 = 0,5 = 1765,625 N.
Y 1,6
b. Identificarea rulmentului încărcat axial exterior
Forţa axială totală din arbore,
′ ′
Fat = Fa1 + FaA - FaB = 4850 + 1078,125 - 1765,625 = 4162,5 N,
A
are are acelaşi sens cu Fa1 şi rulmentul lagărului LB1 este încărcat axial exterior.
c. Forţele axiale exterioare care încarcă rulmenţii
A
Forţa axială exterioară de încărcare a rulmentului lagărului LB1 ,
′
FaB = Fa1 + FaA = 4850 + 1078,125 = 5928,125 N.
A
Forţa axială exterioară de încărcare a rulmentului lagărului LA1
FaA = 0.
𝐀
d. Sarcina dinamică echivalentă a rulmentului lagărului 𝐋𝐁𝟏
Deoarece,
FaB 5928,125
= = 1,049 > e,
FrB 5650
PB = X FrB + Y FaB = 0,4 . 5650 + 1,6 . 5928,125 = 11745 N.
𝐀
e. Durabilitatea rulmentului lagărului 𝐋𝐁𝟏
106 C p 106 61000 10/3 106
LhB = LB = ( B) =( ) = 8087,26 ore.
n1 60 P B n1 60 11745 500 . 60
𝐀
f. Sarcina dinamică echivalentă a rulmentului lagărului 𝐋𝐀𝟏
PA = FrA = 3450 N.
𝐀
g. Sarcina dinamică echivalentă a rulmentului lagărului 𝐋𝐀𝟏
106 C p 106 34500 10/3 106
LhA = LA = (PA ) = ( 3450 ) = 71814,49 ore.
n1 60 A n1 60 500 . 60
II_6.2
Să se determine capacităţile de încărcare dinamică necesare ale rulmenţilor montajului sistemului de lăgăruire
al arborelui de intrare al reductorului central compus din două lagăre, unul conducător cu rulment radial axial
cu bile dublu şi celălalt cu rulment radial cu role cilindrice.
Se dau: turaţia arborelui A1, ni = 500 rot/min; forţa radială în lagărul A, FrA = 2345 N; forţa radială în lagărul
B, FrB = 4890 N, forţa axială care încarcă rulmentul A este egală cu forţa axială care acţionează asupra
pinionului, FaA = Fa1 = 2950 N ; durata de funcţionare Lh = 12000 ore; gradul (exponentul) curbei de oboseală p
= 3, pentru rulmenţii cu bile, p = 10/3, pentru rulmenţii cu role; factorii de influenţă: e =1,14, X = 0,59, Y=
0,93, pentru rulmentul radial-axial cu bile pe două rânduri.
Structura constructivă: 1 - arbore cu pinion conic; 2 - carcasă; 3 - inel elastic de tip alezaj; 4 - rulment radial cu
role cilindrice; 5 - inel elastic de tip arbore; 6 - şurub de fixare axial; 7 - distanţier; 8 - şurub de fixare;
9 - subsistem de etanşare; 10 - capac; 11 - semicuplaj condus.
Rezolvare:
a. Durata de funcţionare efectivă a rulmenţilor
2
ni 60 500 . 60
LA = LB = Lh = 12000 = 360 mil. de rotaţii.
106 106
𝐀
b. Sarcina dinamică echivalentă a rulmentului lagărului 𝐋𝐀𝟏
Deoarece,
FaA 2950
= = 1,258 > e,
FrA 2345
PA = 0,59 FrA + 0,93 FaA = 0,59 . 2345 + 0,93 . 2950 = 4127,05 N.
𝐀
c. Sarcina dinamică echivalentă a rulmentului lagărului 𝐋𝐁𝟏
PB = FrA = 4890 N.
𝐀
d. Capacitatea dinamică a rulmentului lagărului 𝐋𝐀𝟏
A p 3
Cnec = PA √LA = 4127,05 √360 = 29358,95 N.
𝐀
e. Capacitatea dinamică a rulmentului lagărului 𝐋𝐁𝟏
p 10/3
B
Cnec = PB √LB = 4890 √360 = 28589,04 N.
II_6.3
Să se determine sarcinile dinamice echivalente capabile ale rulmenţilor montajului sistemului de lăgăruire al
arborelui de intrare al unui reductor melcat compus din două lagăre, unul conducător cu rulment radial cu bile şi
rulment axial cu dublu efect şi celălalt, liber, cu un rulment radial cu bile.
Se dau: turaţia arborelui melcat ni = 3000 rot/min; durata de funcţionare Lh = 10500 ore; capacitatea de
încărcare dinamică a rulmentului radial cu bile, CA = 31000 N; capacitatea de încărcare dinamică a rulmentului
axial, CB = 50000 N; gradul (exponentul) curbei de oboseală p = 3, pentru rulmenţii cu bile, p = 10/3, pentru
rulmenţii cu role.
Structura constructivă: 1 – arbore melcat, 2 - inel de etanşare din pâslă; 3 – rulment radial cu bile; 4 – pahar;
5 – rulment axial cu dublu efect; 6 – distanţier ; 7 – piuliţă canelată; 8 – şaibă de asigurare; 9 – şurub montat cu
joc; 10 – distanţier 2; 11 - distanţier 3; 12 – şaibe de reglare a jocurilor şi de etanşare; 13 – şaibe deflectoare
(pentru protecţia ungerii rulmenţilor); 14 – capac; 15 – carcasă.
3
Rezolvare:
a. Durabilitatea necesară a rulmenţilor
ni 60 3000 . 60
L = Lh = = 10500 = 1890 mil. de rotaţii.
106 106
b. Sarcina dinamică echivalentă capabilă a rulmentului radial cu bile
r CA 31000
Pcap = p = 3 = 2507,31 N.
√L √1890
c. Sarcina dinamică echivalentă capabilă a rulmentului axial cu bile
r CB 50000
Pcap = p = 3 = 4044 N.
√L √1890
II_6.4
Să se determine durata de funcţionare a rulmentului radial-axial cu role conice (cel mai încărcat) montat în
A
lagărul LA2 în sistemul de lăgăruire cu schema în X al arborelui intermediar al cutiei de viteze cu trei trepte
pentru mersul înainte şi una pentru mersul înapoi.
Se dau: turaţia arborelui intermediar A2, n2 = 800 rot/min; valorile forţelor care încarcă rulmenţii sistemului de
lăgăruire sunt conform tabelului următor:
A A
Forţa radială din lagărul LA2 , Forţa radială din lagărul LB2 , Forţa axială din arbore,
Treapta I,II,III
FrA [N] I,II,III
FrB [ N ] FaI,II,III [ N ]
I 7345 5795 4325
II 6325 4830 3750
III 5145 3730 2950
A2
capacitatea de încărcare dinamică a rulmentului lagărului LA , CA = 62000 N; gradul (exponentul) curbei de
oboseală p = 3, pentru rulmenţii cu bile, p = 10/3, pentru rulmenţii cu role; factorii de influenţă e = 0,37, X =
0,4, Y=1,6; procentele din durata de funcţionare a sistemului de lăgăruire (Lh) pentru treptele I, II, III, qI =
25%, qII = 35%, respectiv, qIII = 45%.
Structura constructivă: 1, 1’ - rulment radial axial cu role conice; 2 - pinionul angrenajului treptei I care este
corp comun cu arborele intermediar A2; 3, 4 - roţi cilindrice ale angrenajelor treptelor a II -a respectiv a III -a;
5 - pană disc; 6 - roata cilindrică a angrenajul permanent al cutiei de viteze; 7 - inel elastic (pentru fixarea axială
a roţilor dinţate).
4
Rezolvare:
A
Forţele axiale interioare din rulmentul lagărului LA2 :
′,I FIrA 7345
FaA = 0,5 = 0,5 = 2295,3125 N,
Y 1,6
pentru treapta I.
′,II FII
rA
6325
FaA = 0,5 = 0,5 = 1976,5625 N,
Y 1,6
pentru treapta a II - a.
′,III FIII
rA
5145
FaA = 0,5 = 0,5 = 1607,8125 N,
Y 1,6
pentru treapta a III- a.
A
Forţele axiale interioare din rulmentul lagărului LB2 :
′,I FIrB 5795
FaB = 0,5 = 0,5 = 1810,9375 N,
Y 1,6
pentru treapta I.
′,II FII
rA
4830
FaB = 0,5 = 0,5 = 1509,375 N,
Y 1,6
pentru treapta a II - a.
′,III FIII
rA 3730
FaB = 0,5 = 0,5 = 1165,625 N,
Y 1,6
pentru treapta a III- a.
Forţa axială totală din arbore pentru treapta I,
I ′,I ′,I
Fat = FaI - FaA + FaB = 4325 - 2295,3125 + 1810,9375 = 3840,625 N
A
are are acelaşi sens cu Fa şi rulmentul lagărului LA2 este încărcat axial exterior.
Forţa axială totală din arbore pentru treapta a - II - a,
II ′,II ′,II
Fat = FaII - FaA + FaB = 3750 - 1976,5625 + 1509,375 = 3282,8125,
A
Forţa axială totală din arbore pentru treapta a - III - a,
III ′,III ′,III
Fat = FaIII - FaA + FaB = 2950 - 1607,8125 + 1165,625 = 2507,8125 N,
A
A
Forţa axială exterioară de încărcare a rulmentului lagărului LA2 pentru treapta I,
I ′,I
FaA = FaI + FaB = 4325 + 1810,9375 = 6135,9375 N.
A
Forţa axială exterioară de încărcare a rulmentului lagărului LA2 pentru treapta a - II - a,
II ′,II
FaA = FaII + FaB = 3750 + 1509,375 = 5259,375 N.
A
Forţa axială exterioară de încărcare rulmentului lagărului LA2 pentru treapta a - III - a,
III ′,III
FaA = FaIII + FaB = 2950 + 1165,625 = 4115,625 N.
𝐀
d. Sarcina dinamică echivalentă a rulmentului lagărului 𝐋𝐀𝟐
Din condiţia de încărcare,
FIaA 6135,9375
= = 0,834 > e,
FIrA 7345
A
rezultă, sarcina dinamică echivalentă a rulmentului lagărului LA2 pentru treapta I,
PAI = X FrA
I I
+ Y FaA = 0,4 . 7345 + 1,6 . 6135,9375 = 12755,496 N.
FII
aA 5259,375
= = 0,831 > e,
FII
rA 6325
A
rezultă, sarcina dinamică echivalentă a rulmentului lagărului LA2 pentru treapta a II - a,
PAII = X FrA
II II
+ Y FaA = 0,4 . 6325 + 1,6 . 5259,375 = 10945 N.
FIII
aA 4115,625
= = 0,8 > e,
FIII
rA 5145
5
A
rezultă, sarcina dinamică echivalentă a rulmentului lagărului LA2 pentru treapta a III - a,
PAIII = X FrA
III III
+ Y FaA = 0,4 . 5145 + 1,6 . 4115,625 = 8643 N.
e. Sarcina dinamică echivalentă medie
Relaţia generală de calcul a sarcinii dinamice echivalente a unui rulment încărcat în n trepte cu sarcinile
dinamice P1, P2, P3 …Pi ... Pn şi turaţia n constantă,
p q p
Pm = √∑ni=1 100
i
Pi ,
A
personalizată pentru rulmentul lagărului LA2 solicitat conform celor trei trepte de funcţionare, devine,
10/3 10/3 10/3 10/3
qI qII qII
Pm = √ (PIA ) + (PIIA ) + (PIIA ) =
100 100 100
10/3 25 35 45
√ (12755,496)10/3 + (10945)10/3 + (8643)10/3 = 10849,64 N.
100 100 100
𝐀
f. Durata de funcţionare a rulmentului lagărului 𝐋𝐀𝟐
106 CA p 106 62000 10/3 106
Lh = L =( ) =( ) = 6950,45ore.
n2 60 Pm n2 60 10849,64 800 . 60
II_6.5
Să se determine durabilitatea rulmenţilor sistemului de lăgăruire a roţii faţă a unui autocamion.

Se dau: capacitatea de încărcare dinamică a rulmentului radial-axial cu role conice 2 din lagărul LB, CB = 156
kN; capacitatea de încărcare dinamică a rulmentului radial-axial cu role conice 3 din lagărul LA, CA = 134 kN;
gradul (exponentul) curbei de oboseală p = 3, pentru rulmenţii cu bile, p = 10/3, pentru rulmenţii cu role;
factorii de influenţă: e = 0,4, X = 0,4, Y=1,48 pentru rulmentul radial-axial cu role conice 3 din lagărul LA şi
e = 0,42, X = 0,4, Y=1,43 pentru rulmentul radial-axial cu role conice 2 din lagărul LB; reacţiunea dinamică
medie pe roată în direcţie verticală Fdm = 12,5 kN; reacţiunea laterală pe roată (la acţiunea forţei centrifuge) la
deplasarea în curbe (în sens orar sau antiorar) Fcm = 9,5 kN; valorile cotelor: a = 90 mm, b = 30 mm; Rd = 320
mm (raza dinamică a roţii); turaţia medie a roţii la deplasarea în linie dreaptă nd = 420 rot/min; turaţia medie a
roţii la deplasarea în curbe nc = 260 rot/min; se va considera că procentele timpilor de deplasare a
autocamionului în linie dreaptă şi în curbe din timpul total de funcţionare sunt: qI = 60% pentru circulaţie în
linie dreaptă, qII = 20% pentru circulaţie în curbe la stânga şi qIII = 20% pentru circulaţie în curbe la dreapta.
Structura constructivă: 1 – fuzetă, 2, 3 - rulmenţi radial-axiali cu role conice montaţi în O; 4 – portfuzetă
(butuc); 5 – prezon de fixare a jenţii; 6 – corp, 7 – jantă.
Rezolvare:
a. Regimuri de funcţionare/încărcare
Pentru a include diversele încărcări (variabile) care apar în timpul funcţionării roţii pentru calculul rulmenţilor
se sintetizează în următoarele regimuri:
Regimul I, rulare în linie dreaptă cu încărcarea roţii cu forţa Fdm; forţa axială exterioară Fa este nulă, nu
acţionează forţa centrifugă.
Regimul II, rulare în curbe la dreapta cu încărcarea roţii cu forţele Fdm şi Fcm; forţa axială exterioară Fa > 0 cu
sensul de la lagărul LB către LA.
Regimul III, rulare în curbe la stânga cu încărcarea roţii cu forţele Fdm şi Fcm (marcată în figură întrerupt); forţa
axială exterioară Fa > 0 cu sensul de la lagărul LA către LB.
b. Sarcinile din rulmenţi pentru regimul I
Din ecuaţiile de momente,
I
Fdm . b = FrA (a+b),
I
Fdm . a = FrB (a+b),
se obţin forţele radiale de reacţiune din lagărele LA şi LB, pentru regimul I,
I b 30
FrA = Fdm = 12500 = 3125 N,
a+b 120
I a 90
FrB = Fdm = 12500 = 9375 N.
a+b 120
Forţele axiale interioare din lagărele LA şi LB, pentru regimul I, generate de forţele interioare din rulmenţi sunt:
′ FIrA 3125
FaA = 0,5 = 0,5 = 1055,74 N.
Y 1,48
′ FIrB 9375
FaB = 0,5 = 0,5 = 3277,97 N.
Y 1,43
6
Identificarea rulmentului încărcat axial exterior:
Forţa axială totală din arbore,
′ ′
Fat = FaB - FaA = 3277,97 - 1055,74 = 2222,23 N,
′
are are acelaşi sens cu FaB şi rulmentul lagărului LA este încărcat axial exterior.
Forţele axiale exterioare care încarcă rulmenţii din lagărele LA şi LB:
I ′
FaA = FaB .
I
FaB = 0.
Sarcinile dinamice echivalente,
FIaA 3277,97
= = 1,04 > e = 0,4 şi
FIrA 3125
FIaB 0
= = 0 < e = 0,42, sunt:
FIrB 9375
PAI = X FrA
I I
+ Y FaA = 0,4 . 3125 + 1,48 . 3277,97 = 6101,39 N,
pentru lagărul LA şi, respectiv,
PBI = FrB
I
= 9375 N,
pentru lagărul LB.
c. Sarcinile din rulmenţi pentru regimul II
II
Fdm . b - Fcm . Rd = FrA (a+b),
II
Fdm . a + Fcm . Rd = FrB (a+b),
se obţin forţele radiale de reacţiune din lagărele LA şi LB,
II F cm b−F Rd 12500 . 30 − 9500 . 320
FrA = dm = = - 22208,33 N (semnul “-„ indică că sensul este opus celui
a+b 120
marcat în figură),
II Fdm a + Fcm Rd 12500 . 90 + 9500 . 320
FrB = = = 34708,33 N.
a+b 120
7
Forţa axială exterioară, Fa = FaII = Fcm = 9500 N.
Forţa axială totală care încarcă fusul fuzetei,
II ′ ′ FII FII 22208,33 34708,33
Fat = FaII + FaA - FaB = FaII + 0,5 rA
- 0,5 rB
= 9500 + 0,5 - 0,5 = 4867,03 N,
Y Y 1,48 1,43
are acelaşi sens cu forţa Fa şi, deci, lagărul LB este încărcat axial exterior.
Forţele axiale exterioare din lagărele LA şi LB,
II
FaA = 0,
II ′ FII 22208,33
FaB = FaII + FaA = Fa + 0,5 rA
+ = 9500 + 0,5 = 17002,81 N.
Y 1,48
FII
aA 12135,78
= = 0,546 > e = 0,4 şi
FII
rA 22208,33
FII
aB 17002,81
= = 0,49 > e = 0,42, sunt:
FII
rB 34708,33
PAII = X FrA
II II
+Y FaA = 0,4 . 22208,33 +1,48 . 12135,78 = 26844,29 N,
PBII = X FrB
II II
+Y FaB = 0,4 . 34708,33+1,43 . 17002,81 = 38197,35 N,
pentru lagărul LB.
d. Sarcinile din rulmenţi pentru regimul III
III
Fdm . b + Fcm . Rd = FrA (a+b),
III
Fdm . a - Fcm . Rd = FrB (a+b),
se obţin forţele radiale de reacţiune din lagărele LA şi LB,
III Fdm b + Fcm Rd 12500 . 30 + 9500 . 320
FrA = = = 28458,33 N,
a+b 120
III Fdm a − Fcm Rd 12500 . 90− 9500 . 320
FrB = = = - 15958,33 N (semnul “-„ indică că sensul este opus celui
a+b 120
marcat în figură).
Forţa axială exterioară, Fa = FaIII = Fcm = 9500 N.
Forţa axială totală care încarcă fusul fuzetei,
III ′ ′ FIII FIII 28458,33 15958,33
Fat = FaIII - FaA + FaB = FaIII - 0,5 rA
+ 0,5 rB
= 9500 - 0,5 + 0,5 = 5465,53 N,
Y Y 1,48 1,43
are acelaşi sens cu Fa şi, deci, lagărul LA este încărcat axial.
Forţele axiale exterioare din lagărele LA şi LB,
III ′ FIII 15958,33
FaA = FaIII + FaB = FaIII + 0,5 rB
= 9500 + 0,5 = 15079,83 N.
Y 1,43
III
FaB = 0.
FIII
aA 15079,83
= = 0,52 > e = 0,4 şi
FIII
rA 28458,33
FIII
aB 9614,30
= = 0,62 > e = 0,42 sunt:
FIII
rB 15958,33
PAIII = X FrA
III III
+Y FaA = 0,4 . 28458,33 +1,48 . 15079,83 = 33701,48 N,
PBIII = X FrB
III III
+Y FaB = 0,4 . 15958,33+1,43 . 9614,30 = 20131,78 N,
pentru lagărul LB.
e. Turaţia medie echivalentă
q qI qII qIII 60 20 20
nm = ∑ni=1 i ni = nd + nc + nd = 420 + 260 + 260 = 356 rot/mi.
100 100 100 100 100 100 100
f. Sarcinile dinamice echivalente medii
p q ni p p qI nd qII nc qIII nc
PmA = √∑ni=1 i Pi = √ ( PIA )p + ( PIIA )p + ( PIII
A ) =
p
100 nm 100 nm 100 nm 100 nm
10/3 60 420 20 260 20 260
= √ (6101,39)10/3 + ( 26844,29 )10/3 + ( 33701,48)10/3 = 21306,29 N,
100 356 100 356 100 356
8
pentru rulmentlul din lagărul LA,
p q ni p p qI nd qII nc qIII nc
PmB = √∑ni=1 i Pi = √ ( PIB )p + ( PIIB )p + ( PIII
B ) =
p
100 nm 100 nm 100 nm 100 nm
10/3 60 420 20 260 20 260
= √ ( 9375)10/3 + ( 38197,35)10/3 + ( 20131,78)10/3 = 22443,25 N,
100 356 100 356 100 356
pentru rulmentlul din lagărul LB.
g. Durabilităţile rulmenţilor
CA p 134000 10/3
LA = ( ) = (21306,29) = 459,18 milioane de rotaţii,
PmA
pentru rulmentlul din lagărul LA.
CB p 156000 10/3
LB = ( ) = (22443,25) = 640,90 milioane de rotaţii
PmB
h. Duratele de funcţionare ale rulmenţilor
106 106
LhA = LA = 459,18 = 21497,19 ore,
nm 60 356 . 60
pentru rulmentlul din lagărul LA.
106 106
LhB = LB = 640,90 = 30004,68 ore,
nm 60 356 . 60
II_6.5
Să se determine capacităţile de încărcare dinamică necesare a rulmenţilor montajului sistemului de lăgăruire al

arborelui melcat al reductorului cilindro-melcat compus din două lagăre, unul, conducător, cu o pereche de
rulmenţi radial-axiali cu role conice identici montaţi pereche în X, şi celălalt, liber, cu un rulment radial cu role
cilindrice.
Se dau: turaţia arborelui melcat, n1 = 1200 rot/min; forţa radială în lagărul A, FrA = 6890 N; forţa radială în
lagărul B, FrB = 5760 N, forţa axială din melc Fa1 = 7950 N, forţa axială din roata cilindrică Fa2 = 1470 N;
durata de funcţionare Lh = 11500 ore; gradul (exponentul) curbei de oboseală p = 3, pentru rulmenţii cu bile, p
= 10/3, pentru rulmenţii cu role; factorii de influenţă: e =1,14, X = 0,59, Y= 0,93, pentru rulmentul radial-axial
cu role conice; sarcina dinamică echivalentă pentru perechea de rulmenţi radial-axiali, Pper = Fr + 1,12 Y Fa,
pentru Fa/Fr ≤ e sau Pper = 0,67 Fr + 1,68 Y Fa, pentru Fa/Fr > e; capacitatea dinamică a perechii de rulmenţi
radial-axiali, Cper = 1,715 C (C este capacitatea dinamică a rulmentului radial-axial cu role conice).
Structura constructivă: 1, 1’ – rulmenţi radial-axiali cu role conice montaţi în X, 2 - casetă rulmenţi radial-axiali
cu role conice; 3 – deflector (antrenează uleiul spre zona de angrenare); 4 – arbore melcat; 5 – rulment radial cu
role cilindrice; 6 – inel elastic (pentru fixarea axială aine în carcasă, 7 – roată dinţată cilindtrică cu dantură
înclinată.
Rezolvare:
a. Durabilitatea necesară rulmenţilor din cele două lagăre
n1 60 1200 . 60
L = Lh = 11500 = 828 mil. de rotaţii.
106 106
b. Forţa axială din lagărul LB
FaB = Fa1 + Fa2 = 7950+1470 = 9420 N (nu se iau în considerare forţele interioare din rulmenţii radial-axiali
deoarece se anulează reciproc, fiind egale, generate de aceeaşi forţă radială).
c. Sarcinile dinamice echivalente
PA = FrA = 6890 N,
pentru, rulmentul radial cu role cilindrice din lagărul LA,
Ţinând cont de condiţia de încărcare,
FaB 9420
= = 1,63 > e,
FrB 5760
rezultă, sarcina dinamică echivalentă a perechii de rulmenţi radial-axiali cu role conice din lagărul conducător
LB,
PB,per = 0,67 Fr + 1,68 Y Fa = 0,67 . 5760 + 1,68 . 0,93 . 9420 = 18577 N.
a. Capacitatăţile dinamice necesare
p 10/3
A
Cnec = PA √L = 6890 √828 = 51716,4 N,
9
pentru, rulmentului radial cu role cilindrice.
p 10/3
B
Cnec,per = PB,per √L = 18577 √828 = 139439,16 N,
pentru, perechea de rulmenţi radial-axiali cu role conice.
B
CB
nec,per 139439,16
Cnec = = = 81305,63 N,
1,715 1,715
pentru, un rulment radial-axial cu role conice.
II_6.6
Să se determine capacităţile de încărcare dinamică necesare ale rulmenţilor radial-axiali cu role conice din
lagărele LA1 A1
A şi LB .
A A
Se dau: turaţia ni = 1500 rot/min; forţa radială din lagărul LA1 , FrA = 2950 N; forţa radială din lagărul LB1 ,
FrB = 650 N; forţa axială care acţionează asupra pinionului Fa1 = 1545 N; forţa axială care acţionează de la
capul arborelui, Fac = 1200 N; durata de funcţionare Lh = 13500 ore; gradul (exponentul) curbei de oboseală
p = 3, pentru rulmenţii cu bile, p = 10/3, pentru rulmenţii cu role; factorii de influenţă e = 0,37, X = 0,4, Y=1,6.
Structura constructivă: 1, 1’ – rulmenţi radial-axiali cu role conice montaţi în X, 2 - piuliţă canelată pentru
fixarea axială; 3 – caseta rulmenţilor; 4 – distanţer; 5 – arbore cu pinion conic; 6 – distanţier deflector
(impiedică uleiul să intre în zona rumenţilor care au ungere separată).
Rezolvare:
A
′ FrA 2950
FaA = 0,5 = 0,5 = 921,875 N.
Y 1,6
A
′ FrB 650
FaB = 0,5 = 0,5 = 203,125 N.
Y 1,6
Forţa axială totală din arbore (se consideră forţa axială Fa1 cu +),
′ ′
Fat = Fa1 - Fac - FaA + FaB = 1545 - 1200 - 921,875 + 203,125 = - 373,75 N
A
are are acelaşi sens opus cu Fa1 şi rulmentul lagărului LB1 este încărcat axial exterior.
A
′
FaB = FaA + Fac - Fa1 = 921,875 + 1200 - 1545 = 576,875 N
10
A
Forţa axială exteioară de încărcare a rulmentului lagărului LA1
FaA = 0.
d. Sarcinile dinamice echivalente
Deoarece,
FaB 576,875
= = 0,88 > e,
FrB 650
A
sarcina dinamică echivalentă a rulmentului din lagărul LB1 ,
PB = X FrB + Y FaB = 0,4 . 650 + 1,6 . 576,875 = 1183 N.
A
Sarcina dinamică echivalentă a rulmentului din lagărul LA1 , ţinând cont că este încărcat axial cu forţa axială
exterioară nulă,
PA = FrA = 2950 N.
e. Durabilitatea impusă
n1 60 1500 . 60
L = Lh = 13500 = 1215 mil. de rotaţii.
106 106
f. Capacităţile dinamice necesare
A
Capacitatea dinamică necesară a rulmentului din lagărul LB1 ,
p p ni 60 10/3 1500 . 60
CnecB = PB √L = PB √Lh
106
= 1183 √13500 106
= 9962,27 N.
A
Capacitatea dinamică necesară a rulmentului din lagărul LA1 ,
p p ni 60 10/3 1500 . 60
CnecA = PA √L = PA √Lh = 2950 √13500 = 24842,48 N.
106 106
II_6.7
Să se determine duratele de funcţionare ale rulmenţilor radial-axiali cu role conice din lagărele montajului
arborelui intermediar.
A A
Se dau: turaţia ni = 2200 rot/min; forţa radială din lagărul LA2 , FrA = 3450 N; forţa radială din lagărul LB2 ,
FrB = 4120 N; forţa axială care acţionează asupra roţii 2 I, Fa2 = 1990 N; forţa axială care acţionează asupra
11
pinionului 1II, Fa1 = 2780 N; capacitatea de încărcare dinamică a rulmentului, C = 24500 ore; raportul de
transmitere al treptei I, iI = 4,5; gradul (exponentul) curbei de oboseală p = 3, pentru rulmenţii cu bile, p = 10/3,
pentru rulmenţii cu role; factorii de influenţă e = 0,37, X = 0,4, Y=1,6.
Structura constructivă: 1, 1’ – rulmenţi radial-axiali cu role conice montaţi în X; 2, 2’ - capace; 3, 3’ – inele de
etanşare şi reglare a jocului din rulmenţi; 4 – distanţer; 5 – roată cilindrică; 6 – arbore cu pinion cilindric.
Rezolvare:
A
′ FrA 3450
FaA = 0,5 = 0,5 = 1078,125 N.
Y 1,6
A
′ FrB 4120
FaB = 0,5 = 0,5 = 1287,5 N.
Y 1,6
′ ′ FrA FrB 3450 4120
Fat = Fa1 - Fa2 + FaA - FaB = Fa1 - Fa2 + 0,5 - 0,5 = 2780 - 1990 + 0,5 - 0,5 = 670,62 N,
Y Y 1,6 1,6
A
are acelaşi sens cu Fa1 şi rulmentul lagărului LB2 este încărcat axial.
A
′ FrA
FaB = Fa1 - Fa2 + FaA = Fa1 - Fa2 + 0,5 = 2780 - 1990 + 1078,125 = 1868,125 N.
Y
A
Forţa axială exterioară de încărcare a rulmentului lagărului LA2
FaA = 0.
d. Sarcinile dinamice echivalente
Deoarece,
FaB 1868,125
= = 0,45 > e,
FrB 4120
A
sarcina dinamică echivalentă a rulmentului din lagărul LB2 ,
PB = X FrB + Y FaB = 0,4 . 4120 + 1,6 . 1868,125 = 4637 N.
A
Sarcina dinamică echivalentă a rulmentului din lagărul LA2 , ţinând cont că este încărcat axial exterior cu forţă
nulă,
PA = FrA = 3450 N.
e. Durabilităţile necesare ale rulmenţilor
C p 24500 10/3
LB = ( ) = ( ) = 256,9 mil de rotaţii,
PB 4637
12
A
pentru rulmentul lagărului LB2 .
C p 24500 10/3
LA = ( ) = ( ) = 688,36 mil. de rotaţii,
PA 3450
A
pentru rulmentul lagărului LA2 .
f. Duratele de funcţionare ale rulmenţilor
106 106 iI 106 . 4,5
LhB = LB = LB = 256,9 = 8757,95 ore,
n2 60 n1 60 2200 . 60
A
106 106 iI 106 . 4,5
LhA = LA = LA = 688,36 = 23466,81 ore,
n2 60 n1 60 2200 . 60
A
II_6.8
A A
Să se determine duratele de funcţionare ale rulmenţilor radial-axiali cu role conice din lagărele LA2 şi LB2
A
Se dau: turaţia arborelui intermediar A2, n2 = 450 rot/min; forţa radială din lagărul LA2 , FrA = 5650 N; forţa
A
radială din lagărul LB2 , FrB = 4750 N; forţa axială care acţionează asupra roţii melcate 2I, Fa2 = 3460 N; forţa
axială care acţionează asupra pinionului 1II, Fa1 = 2340 N; capacitatea de încărcare dinamică, C = 36500 N;
gradul (exponentul) curbei de oboseală p = 3, pentru rulmenţii cu bile, p = 10/3, pentru rulmenţii cu role;
factorii de influenţă e = 0,37, X = 0,4, Y=1,6.
Structura constructivă: 1, 1’ – rulmenţi radial-axiali cu role conice montaţi în X; 2, 2’ - capace; 3, 3’ – inele de
etanşare şi reglare a jocului din rulmenţi; 4 – distanţer; 5 – roată melcată; 6 – arbore cu pinion cilindric.
Rezolvare:
Forţa axială interioară din rulmentul lagărului L2A ,
′ FrA 5650
FaA = 0,5 = 0,5 = 1765,625 N.
Y 1,6
A
′ FrB 4750
FaB = 0,5 = 0,5 = 1484,375.
Y 1,6
b. Identificarea rulmentului cel mai încărcat axial exterior
13
′ ′ FrB FrA 4750 5650
Fat = Fa2 - Fa1 + FaB - FaA = Fa2 - Fa1 + 0,5 - 0,5 = 3460 - 2340 + 0,5 - 0,5 = 838,75 N,
Y Y 1,6 1,6
A
are acelaşi sens cu Fa2 şi rulmentul lagărului LA2 este încărcat axial.
A
Forţa axială exterioară de încărcare a rulmentului lagărului LA2 ,
′ FrB 4750
FaA = Fa2 - Fa1 + FaB = Fa2 - Fa1 + 0,5 = 3460 - 2340 + 0,5 = 2604,375 N.
Y 1,6
A
Forţa axială exterioară de încărcare a rulmentului lagărului LB2
FaB = 0.
a. Sarcinile dinamice echivalente
Deoarece,
FaA 2604,375
= = 0,46 > e,
FrA 5650
A
sarcina dinamică echivalentă a rulmentului din lagărul LA2 ,
PA = X FrA + Y FaA = 0,4 . 5650 + 1,6 . 2604,375 = 6427 N.
A
Sarcina dinamică echivalentă a rulmentului din lagărul LB2 , ţinând cont că este încărcat axial exterior cu forţa
nulă,
PB = FrB = 4750 N.
a. Duratele de funcţionare necesare ale rulmenţilor
106 C p 106 36500 10/3 106
LhA = LA = (P ) = ( 6427 ) = 12103,7 ore,
n2 60 A n2 60 450 . 60
A
106 C p 106 36500 10/3 106
LhB = LB =( ) = ( ) = 33161,47 ore,
n2 60 P B n2 60 4750 450 . 60
A
14
II_7. CALCULUL LAGĂRELOR CU ALUNECARE (FUSURI ŞI PIVOŢI)
II_7.1
Să se determine parametrii funcţionali şi constructivi ai lagărelor cu alunecare ale arborelui cotit la funcţionarea
în regimurile cu frecare uscată şi cu ungere fluidă.
Se dau: dimensiunea fusului palier, d = 60 mm; forţa radială, Fr = 2,85 kN/lagăr; turaţia, n = 2000 rot/min;
materialul cuzineţilor, CuPb22Sn 4 (bronz); turaţia la limita frecării uscate, nt = n/5; tensiunea admisibilă la
încovoiere a materialului arborelui σaIII = 55 MPa (pentru ciclul alternant simetric); vâscozitatea lubrifiantului η
= 0,07 Pa.s; presiunea admisibilă oţel/bronz (fără ungere) pma = 7 MPa; produsul presiune-viteză admisibil din
condiţia de uzare impusă pentru durata Lh =10000 ore, (pv)au = 1,5 MPa.m/s; produsul presiune-viteză
admisibil din condiţia de încălzire, (pv)aî = 10 MPa.m/s; coeficientul de frecare bronz/oţel, µu = 0,15 (pentru
frecare uscată)
Structura constructivă: 1 - bloc motor; 2 - semicuzinet lagăr palier de cap; 3 - semicuzinet lagăr bielă; 4 - bielă;
5 - arbore cotit; 6 - semicuzinet lagăr palier intermediar.
Rezolvare:
Se adoptă: jocul relativ, din fig. b, Ψ = (D-d)/d = 1,9 o/oo; factorul diametral pentru lagăre paliere oţel-bronz,
B/d = 0,8 (lungimea cuzinetului B = 0,8 d = 0,8 .60 = 48 mm); turaţia de trecere la regimul de ungere nt = n/5 =
2000/5 = 400 rot/min; jocul diametral, j = D-d = Ψd = 1,9 10-3. 60 . 10-3 = 114 µm.
Cazul 1. Regimul de funcţionare cu frecare uscată, limită sau mixtă
Acest caz, se caracterizează prin turaţii mai mici decât nt = 400 rot/min şi grosimea peliculei de lubrifiant, h0 =
0 (fig. c,d) .
a. Viteza periferică
π d nt π 60 . 400
v= = = 1,25 m/s;
60 . 1000 60 . 1000
b. Verificarea la strivire
Presiunea medie de contact,
Fr 2850
pm = = = 0,99 MPa.
dB 60 . 48
Verificarea la strivire (neexpulzare a peliculei de lubrifiant) : pm ≤ pma; 0,99 < 7 (se verifică).
c. Verificarea la uzare (durabilitate)
Produsul presiune-viteză,
pmv = 0,99 . 1,25 = 1,24 MPa.m/s.
Verificarea la uzare (durabilitate): pmv ≤ (pv)au; 1,24 < 1,5 (se verifică).
a. Verificarea la încălzire,
pmv ≤ (pv)aî; 1,24 < 10 se verifică).
a. Verificarea la solicitarea de încovoiere (pentru palierele de cap)
Tensiunea de încovoiere maximă,
16 Fr B 16 . 2850 . 48
σî = = = 3,22 MPa,
π d3 π 603
Verificarea la încovoiere: σî ≤ σaIII; 3,22 < 70 (se verifică).
b. Momentul de frecare la pornire
d d 60
Mfp = Ffu = µu Fr = 0,15 . 2850 = 12825 Nmm,
2 2 2
unde, Ffu reprezintă forţa de frecare (fig. c,d)
Cazul 2. Regimul de funcţionare fluidă (ungere hidrodinamică)
Acest caz, se caracterizează prin turaţii mai mari decât nt = 400 rot/min şi grosimea peliculei de lubrifiant, h0 >
0 (fig. e).
a. Viteza periferică
πd𝑛 π 60 . 2000
v= == 6,28 m/s.
60 . 1000 60 . 1000
b. Numărul lui Somerfield,
Pm Ψ 2 0,99 106 (1,9 10−3 )2
S= = = 1,53.
ηω 0,07 . 2000/60
Din nomograma din fig. f rezultă, grosimea minimă relativă a filmului de lubrifiant δ = 0,85 şi excentricitatea
relativă ε = 0,15.
c. Grosimea minimă a filmului de lubrifiant
h0 = δ j/2 = 0,85 . 114 /2 = 48,45 µm.
d. Coeficientul de frecare de alunecare
µf = 2 π2 S Ψ = 2 π2 1,53. 1,9 10-3 = 0,057.
e. Puterea pierdută prin frecare
Pf = Fff v = µf Fr v = 0,057. 2850 . 6,28 = 1020,186 W,
unde, Fff reprezintă forţa de frecare de alunecare (fig. e).
2
II_7.2
Să se determine parametrii funcţionali şi constructivi ai lagărelor cu alunecare bielă-maneton la funcţionarea în

regimul cu frecare uscată
Se dau: dimensiunea fusului palier, d = 80 mm; raportul B/d = 0,55; forţa radială maximă, Fr = 8,5 kN/lagăr;
turaţia, n = 1500 rot/min; turaţia la limita frecării uscate, nt = n/4 = 375 rot/min; materialul cuzineţilor, SnPb5
(bronz); presiunea admisibilă oţel/bronz (fără ungere) pma = 12 MPa; produsul presiune-viteză admisibil din
condiţia de uzare impusă pentru durata Lh = 8000 ore, (pv)au = 4,5 MPa.m/s; produsul presiune-viteză admisibil
din condiţia de încălzire, (pv)aî = 10 MPa.m/s; coeficientul de frecare bronz/oţel, µu = 0,18
Structura constructivă: 1 - arbore cotit; 2 - semicuzinet lagăr bielă-maneton; 3 - semicuzinet lagăr bielă; 4 -
bielă.
Rezolvare:
a. Lungimea cuzinetului
B = 0,55 d = 0,55 . 80 = 44 mm.
b. Viteza periferică la limita frecării uscate
π d nt π 80 . 375
v= = = 1,57 m/s.
60 . 1000 60 . 1000
c. Verificarea la contact
Presiunea medie de contact,
Fr 8500
pm = = = 2,44 MPa.
dB 80 . 44
Verificarea la contact: pm pma; 2,44 < 12 (se verifică).
d. Verificarea la uzare (durabilitate)
Produsul presiune-viteză,
pmv = 2,44 . 1,57 = 3,83 MPa.m/s.
Verificarea la uzare (durabilitate): pmv ≤ (pv)au; 3,83 < 4,5 (se verifică).
e. Verificarea la încălzire,
pmv ≤ (pv)aî; 3,83 < 10 (se verifică).
f. Momentul de frecare la pornire
d d 80
Mfp = Ffu = µu Fr = 0,18 . 18500 = 133,2 Nm,
2 2 2 . 1000
unde, Fff reprezintă forţa de frecare.
3
II_8. TRANSMISII PRIN CURELE
II_8.1
Să se determine lungimea primitivă a curelei transmisiei prin curele trapezoidale care antrenează turbina unui
motor cu ardere internă.
Se dau: puterea la arborele turbinei P = 4,5 kW; randamentul transmisiei prin curele, η = 0,93; turaţia la
arborele turbinei nt = 5000 rot/min; turaţia arborelui cotit n = 2000 rot/min; distanţa dintre axe A = 750 mm;
transmisia funcţionează 15 ore din 24; viteza maximă admisă vmax = 40 m/s (STAS1163).
Structura constructivă: 1 - motor cu ardere internă; 2 - transmisie prin curea trapezoidală îngustă cu rolă de
întindere; 3 - turbină; 4 - generator electric (alternator); 5 - transmisie prin curele cu tensionare prin deplasarea
roţii conduse.
Rezolvare:
a. Puterea necesară de antrenare a turbinei
P 4,5
Pc = = = 4,84 kW;
η 0,93
b. Alegerea tipodimensiunii curelei
Pentru puterea de antrenare necesară se adoptă din nomograma curea trapezoidală îngustă cu profil SPZ cu
Dp1 = 125 mm (63 < Dp1 < 180).
c. Raportul de transmitere
n1 5000
i= = = 2,5.
n2 2000
d. Diametrul roţii conducătoare
Dp2 = Dp1 i = 125.2,5 = 312,5 mm.
e. Lungimea primitivă
2
π (Dp2 −Dp1 ) π (312,5−125)2
Lp = 2 A + (Dp2 + Dp1 ) + = 2 . 750 + (312,5 + 125) + = 2198,94 [mm]
2 4A 2 4 . 750
Se alege din STAS 7192, Lp = 2500 mm.
f. Viteza periferică
π Dp1 n1 π 125 . 5000
v= = = 32,74 m/s < vmax.
60 . 1000 60 . 1000
II_8.2
Să se determine puterea capabilă transmisă de cureaua trapezoidală îngustă a transmisiei de antrenare a unui
compresor cu piston de la un electromotor.
Se dau: diametrul primitiv al roţii conducătoare, Dp1 = 90 mm; lungimea primitivă a curelei, Lp = 2500 mm;
turaţia roţii conducătoare n1 = 2800 rot/min; raportul de transmitere ic = 4; coeficientul de frecare dintre curea şi
roată µ = 0,2; masa specifică a curelei, mc = 0,55 kg/m; forţa maximă din curea, Fmax = 375 N; unghiul curelei,
α = 40o; puterea este transmisă egal de fiecare curea.
Structura constructivă: 1 - motor electric; 2 - roată de curea conducătoare; 3 - curea trapezoidală îngustă; 4 -
roată de curea condusă.
Rezolvare:
a. Diametrul primitiv al roţii conduse
Dp2 = Dp1 ic = 90 . 4 = 360 mm.
b. Distanţa dintre axe
1 2 2
A = (2 Lp − π (Dp1 + Dp2 ) + √(2 Lp − π (Dp1 + Dp2 )) − 8 (Dp2 − Dp1 ) ) =
8
1 2
= (2 . 2500 − π (90 + 360) + √(2 . 2500 − π (90 + 360)) − 8 (360 − 90)2 ) = 886,29 mm.
8
c. Unghiul ramurilor curelei,
Dp2 − Dp1 360 − 90
γ = 2 arcsin = 2 arcsin = 17,52o(17o 31’ 22’’).
2A 2 . 886,29
2
d. Unghiul de înfăşurare a curelei pe roata conducătoare
Dp2 −Dp1 360 −90
β1 = π - =π- = 2,83 rad (162,48o).
A 886,29
e. Viteza curelei
π n1 Dp1 π . 2800 . 90
v= = = 13,195 m/s.
60 . 1000 60 . 1000
f. Coeficientul de frecare redus
μ 0,2
μ′ = α = 40 = 0,585.
sin sin
2 2
g. Forţele din curea
Forţa din curea generată ca urmare a acţiunii forţei centrifuge
Fc = mc v2 = 0,55. 13,1952 = 95,75 N.
Înlocuind în relaţia lui Euler,
F1 − Fc ′
= eμ β ,
F2 − Fc
valorile parametrilor, μ′ , β = β1, Fc, F1 = Fmax (F1, reprezintă forţa din ramura activă) se obţine relaţia,
375 − 96,76
= e0,585 . 2,83
,
F2 − 96,76
din care, considerând e = 2,72, rezultă forţa din ramura pasivă,
375 − 96,76
F2 = 96,76 + = 149,84 N.
e0,585 . 2,83
h. Momentul de torsiune şi puterea capabile
Din ecuaţia de echilibru a roţii conducătoare rezultă momentul de torsiune capabil transmis de curea,
Dp1 90
Mtc = (F1 - F2) = (375 - 149,84) = 10132,2 Nmm.
2 2
Puterea capabilă transmisă de curea,
π π
Pc = Mtc n1 10-6 = 10132,2. 2800 . 10-6 = 2,97 kW.
30 30
II_8.3
Să se determine parametrii geometrici şi cinetostatici ai transmisiei prin curea dinţată de antrenare a roţii
motoare a unei motociclete.
Se dau: puterea transmisă, P0 = 25 CP; turaţia la arborele conducător, n1 = 4550 rot/min; diametrul primitiv al
roţii conducătoare Dp1 = 72,771 mm; numărul de dinţi ai roţii conduse, z2 = 54; raportul de transmitere ic = 3;
pasul curelei p = 1/2’’; numărul de dinţi ai curelei, nc = 95; masa specifică a curelei, mc = 1,25 kg/m.
Structura constructivă: 1 - roată de curea dinţată conducătoare; 2 - roată de curea dinţată condusă; 3 - curea
dinţată.
Rezolvare:
a. Diametrul primitiv al roţii conduse
Dp2 = Dp1 ic = 72,771 . 3 = 218,313 mm.
b. Viteza curelei
π n1 Dp1 π . 4550 . 72,771
v= = = 17,34 m/s.
60 . 1000 60 . 1000
3
c. Parametri geometrici
Lungimea primitivă a curelei,
Lp = nc p = 95 . 12,7 = 1206,5 mm;
Distanţa dintre axe efectivă,
1 2 2
A = (2 Lp − π (Dp1 + Dp2 ) + √(2 Lp − π (Dp1 + Dp2 )) − 8 (Dp2 − Dp1 ) ) =
8
1 2
= (2 . 1206,5 − π (72,771 + 218,313) + √(2 . 1206,5 − π (72,771 + 218,313)) − 8 (218,313 − 72,771)2) =
8
367,43 mm.
Unghiul ramurilor curelei,
Dp2 − Dp1 218,313 − 72,771
γ = 2 arcsin = 2 arcsin = 22,85o (22o 50’ 47’’).
2A 2 . 367,43
d. Forţe şi momente
Forţa din curea, ca urmare a acţiunii forţei centrifuge,
Fc = mc v2 = 1,25 . 17,1952 = 369,59 N.
Momentul de torsiune la roata conducătoare,
30 P0 30 12
Mt1 = 106 = 106 = 18518,35 Nmm.
π n1 π 1,36 . 4550
Forţa din ramura activă a curelei, considerând forţa din ramura pasivă nulă (F2 = 0) şi neglijând efectul forţei
centrifuge,
2 Mt1 2 . 18518,35
F1 = = = 508,95 N.
Dp1 72,771
Forţele din ramurile curelei, ţinând cont şi de efectul forţei centrifuge:
F1c = F1 + Fc = 508,95 + 369,59 = 878,54 N,
forţa din ramura activă şi
F2c = F2 + Fc = 0 + 369,59 = 369,59 N,
forţa din ramura pasivă.
Forţa care încarcă arborii,
2 2
R = √F1c + F2c + 2 F1c F2c cos γ = √878,542 + 369,592 + 2 . 878,54 . 369,59 cos(22,85) = 1227,55 N.
4
II_9. TRANSMISII PRIN LANŢURI
II_9.1
Să se determine parametri cinetostatici ai transmisiei cu lanţ ai unei biciclete cu o singură viteză care urcă în
pantă cu viteză constantă.
Se dau: panta, p = 5% (sinα = 0,05); masa biciclistului şi bicicletei, M = 85 kg; viteza medie de deplasare,
v = 8 km/h (constantă); raza de rulare a roţii, R = 547 mm; lungimea braţului pedalei Rp = 175 mm;
coeficientul de frecare de rostogolire (rulare), µr = 0,015; randamentul transmisiei prin lanţ, η = 0,92; numărul
de dinţi ai roţii 2, z2 = 46; numărul de dinţi ai roţii conducătoare, z1 = 17; pasul lanţului p = 12,7 mm (1/2’’);
lăţimea w = 3,2 mm (1/8’’); greutatea totală (biciclist şi bicicletă) acţionează prin centrul roţii spate (roata faţă
este descărcată); acceleraţia gravitaţională g = 10 m/s2; se neglijează forţele inerţiale (de greutate proprie şi
centrifugale); factorul de exploatare ke = 1,5 (ungere periodică)
Structura constructivă: 1 - roată spate; 2 - roată condusă (pinion); 3 - lanţ cu bucşe şi role; 4 - roată
conducătoare; 5 - braţ pedală; 6 - cadru.
Rezolvare:
a. Vitezele unghiulare şi turaţiile
Vitezele unghiulare ale roţilor de lanţ:
v 8
ω1 = = = 4,062 rad/s,
R 3,6 . 0,547
pentru roata de lanţ condusă (ce antreneză roata spate),
𝑧1 v 𝑧1 8 17
ω2 = ω 1 = = = 1,5014 rad/s,
𝑧2 R 𝑧2 3,6 . 0,547 46
pentru roata de lanţ conducătore (motoare antrenată de pedale).
Turaţiile roţilor de lanţ,
30 30
n1 = ω1 = 4,062 = 38,79 rot/min,
π π
30 30
n2 = ω2 = 1,5014= 14,34 rot/min.
π π
pentru roata de lanţ conducătore (motoare, antrenată de pedale).
b. Forţe în transmisie
Din ecuaţiile de echilibru a forţei de tracţiune (împingere),
Ft = Gsinα + Fr = Mgsinα + µr N = Mgsinα + µr Mgcosα,
şi a puterilor,
P2 = P1 η, M2 ω2 = Ft v η, Fp Rp ω2 = Ft v; Fp Rp ω2 = (Mgsinα + µr Mgcosα) v η,
rezultă, forţa de acţiune medie asupra pedalei,
8
(Mg sinα + µr Mg cosα) v η (85 .10 . 0,05 + 0,015 . 85. 10 √1− 0,052 ) 0,92
3,6
Fp = = = 429,78 N.
ω2 Rp 1,5014 . 0,175
c. Momentul de torsiune la roata conducătoare (pedalier)
Mt2 = Fp Rp = 429,78 . 175 = 75211,5 Nmm.
d. Parametri geometrici
Diametrele de divizare ale roţilor,
p 12,57
Dd1 = π = π = 68,408343 mm,
sin sin
z1 17
p 12,57
Dd2 = π = π = 184,1963 mm,
sin sin
z2 46
pentru roata de lanţ conducătore (motoare, antrenată de pedale).
e. Viteza medie a lanţului
Dd1 68,408
vm = ω1 = 4,062 = 0,138 m/s.
2 . 1000 2 . 1000
II_09.2
Să se determine parametrii geometrici, cinematici, forţele şi tensiunile ai transmisiei cu lanţ cu role cu un singur
rând de zale a unuei motociclete.
Se dau: numărul de dinţi al pinionului 2, z1 = 19; puterea P = 10 CP; turaţia, n1 = 2650 rot/min; raportul de
transmitere i = 3; pasul, p = 15,975 mm (3/8”); numărul de articulaţii (zale) ale lanţului, z = 104; greutatea
specifică, q = 9,5 N/m; lungimea bucşei, a = 13,41 mm; grosimea ecliselor, t = 1,5 mm; diametrul bolţului
(interior al bucşei) db = 5,13 mm; diametrul exterior bucşei (interior al rolei), dr = 7,92 mm; diametrul eclisei
interioare în zona de fixare pe bucşă, Dz = 10,5 mm; presiunea admisibilă la strivire a peliculei de lubrifiant, pa
= 15 MPa; tensiunea admisibilă la strivire a materialelor bolţului şi ecliselor σas = 80 MPa; tensiunea
admisibilă la forfecare a materialului bolţului τaf = 45 MPa; tensiunea admisibilă la tracţiune a materialelor
ecliselor σat = 150 MPa; factorul de exploatare, ke = 1,3; se neglijează efectele greutăţii proprii; se va
considera: acceleraţia gravitaţională, g = 9,8 m/s2; randamentul η = 1.
Structura constructivă: 1 - roată de lanţ conducătoare; 2 - roată de lanţ condusă; 3 - lanţ cu bucşe şi role; 4 -
eclisă exterioară; 5 - eclisă interioară; 6 - bolţ; 7 - bucşă; 8 - rolă.
2
Rezolvare:
a. Numărul de dinţi ai roţii conduse
z2 = i z1 = 3 . 19 = 57 dinţi.
b. Parametri geometrici
Diametrele de divizare ale roţilor
p 15,975
Dd1 = π = π = 97,057 mm,
sin sin
z1 19
pentru roata de lanţ conducătoare;
p 15,975
Dd2 = π = π = 289,845 mm,
sin sin
z2 57
pentru roata de lanţ condusă.
Distanţa dintre axe,
p z2 +z1 z2 +z1 2 z2 −z1
A= [z − + √(z − ) − 8( )] =
4 2 2 2π
15,975 19+57 19+57 2 57−19 2

[104 − + √(104 − ) − 8( ) ] = 518,16 mm.
4 2 2 2π
c. Viteza medie
π n1 Dd1 π 2650 97,057
vm = = = 13,467 m/s.
30 2 .1000 30 2 . 1000
d. Momentul de torsiune la intrare
Momentul de torsiune la roata de lanţ conducătoare,
30 P1 30 10
Mt1 = 106 = 106 = 26496,38 Nmm.
π n1 π 1,36 . 2650
e. Forţe în transmisie
Forţa utilă (transmisă),
2 Mt1 2 . 26496,38
Fu = = = 546 N.
Dd1 97,057
Forţa de întindere din cauza forţelor centrifuge,
q v2m 9,5 13,4672
Fc = = = 175,8 N.
g 9,8
Forţa din ramura pasivă,
F2 = Fc = 175,8 N
Forţa maximă din ramura activă,
F1 = Fu + Fc = 546 + 175,8 = 721,8 N.
f. Verificarea la strivire a legăturii bolţ-bucşă
Presiunea de contact din articulaţiile bolţ-bucşă,
3
F F1 721,8
p = ke = ke = 1,3 = 13,64 MPa.
a db a db 13,41 . 5,13
Verificare la strivire (pentru evitarea neîntreruperii peliculei de lubrifiant): p ≤ pa; 13,64 < 15 (se verifică).
g. Verificarea la strivire bolţ-eclisă exterioară
Tensiunea de strivire în legătura bolţ-eclisă,
F F1 721,8
σs = = = = 46,9 MPa.
2 db t 2 db t 2 . 5,13 . 1,5
Verificare la strivire: σs ≤ σas; 46,9 < 80 (se verifică).
h. Verificarea la forfecare a bolţului
2F 2 F1 2 . 721,8
τf = = = = 17,46 MPa.
π d2b π d2b π 5,132
Verificare la forfecare: τf ≤ τaf; 17,46 < 45 (se verifică).
i. Verificarea la tracţiune a eclisei interioare
Tensiunea de tracţiune maximă din eclisa interioară (în zona bucşei),
F F1 721,8
σt = = = = 93, 25 MPa.
2t (Dz −dr ) 2t (Dz −dr ) 2 . 1,5 . (10,5−7,92)
Verificare la tracţiune: σt ≤ σat; 93,25 < 150 (se verifică).
4
II_10. TRANSMISII PRIN FRICŢIUNE, VARIATOARE
II_10.1
Pentru variatorului frontal mono cu rolă cilindrică, să se determine parametrii cinetostatici de intrare şi ieşire
(turaţii, momente de torsiune, puteri, rapoarte de transmitere, gama de reglare), forţa de apăsare şi lăţimea rolei.
Se dau: puterea la ieşire P2 = 4,5 kW; turaţia la arborele de intrare n1 = 1500 rot/min; raza rolei cilindrice
conducătoare, R1 = 75 mm; raza de contact maximă R2max = 150 mm; raza de contact minimă R2min = 37,5 mm;
coeficientul de siguranţă la alunecare, c = 1,25; coeficientul de frecare textolit/oţel , µ = 0,2; tensiunea
admisibilă la solicitarea de contact (textolit/oţel fără ungere) σHP = 80 MPa; factorul de elasticitate al cuplului
de materiale (textolit/oţel fără ungere) în contact, ZE = 30 MPa1/2; se consideră randamentul constant, η = 0,9.
Structura constructivă: 1 - rola conducătoare; 2 - discul condus; 3 - sistemul de apăsare cu arc; 4 - mecanism
şurub-piuliţă pentru modificarea raportului de transmitere
Rezolvare:
a. Rapoarte de transmitere şi gama de reglare
Raportul de transmitere maxim,
R2max 150
imax = = = 2.
R1 75
Raportul de transmitere minim,
R2min 37,5
imin = = = 0,5.
R1 75
Gama de reglare,
imax 2
G= = = 4.
imax 0,5
b. Turaţiile la ieşire
Turaţia la ieşire maximă,
n1 1500
n2max = = = 3000 rot/min.
imin 0,5
Turaţia la ieşire minimă,
n1 1500
n2min = = = = 750 rot/min.
imax 2
c. Momentul de torsiune şi puterea la intrare
Momentul de torsiune maxim la ieşire,
30 P2 30 4,5
Mt2max = 106 = 106 = 57295,78 Nmm.
π n2min π 750
Puterea la intrare,
P2 4,5
P1 = = = 5 kW.
η 0,9
Momentul de torsiune la intrare,
30 P1 30 5
Mt1 = 106 = 106 = 31830,99 Nmm.
π n1 π 1500
d. Forţa de apăsare (egală cu forţa normală din contact),
c Mt1 1,25 . 31830,99
Q = Fn = = = 2652, 58 N.
μ R1 0,2 . 75
e. Dimensionare
Din relaţia de rezistenţă la solicitarea de contact rolă-disc,
σH ≤ σHP,
cu,
Fnc 1 Fn 1
σH = ZE √ = ZE √
lk ρ b R1
rezultă lăţimea rolei,
Fn Z2E 2652,58 . 302
b= = = 4,97 mm.
σ2HP R1 802 . 75
II_10.2
Să se determine parametrii cinetostatici de intrare şi ieşire (turaţii, momente de torsiune, puteri, rapoarte de
transmitere, gama de reglare) şi forţa de apăsare ai variatorului frontal duo cu rolă cilindrică.
Se dau: puterea la ieşire P2 = 4,5 kW; turaţia minimă la arborele de ieşire, n2min = 300 rot/min; raza rolei
cilindrice, R = 75 mm; lungimea rolei cilindrice în zona de contact, b = 8 mm; razele de contact maxime R1max
= R2max = 180 mm; razele de contact minime R1min = R2min = 60 mm; coeficientul de siguranţă la alunecare, c =
1,25; coeficientul de frecare de alunecare, µ = 0,25; tensiunea admisibilă la solicitarea de contact (textolit/oţel
fără ungere) σHP = 80 MPa; factorul de elasticitate al cuplului de materiale (textolit/oţel fără ungere) în contact,
ZE = 30 MPa1/2; se consideră randamentul constant, η = 0,9.
Semnificaţiile notaţiilor: 1 - rolă cilindrică; 2 - discul condus; 3 - disc conducător; 4 - sistemul de apăsare cu
arc; 5 - mecanism şurub-piuliţă pentru modificarea raportului de transmitere.
Rezolvare:
a. Forţa normală maximă (capabilă)
Din relaţia de rezistenţă la solicitarea de contact rolă-disc,
σH ≤ σHP,
2
cu,
Fnc 1 Fn max 1
σH = ZE √ = ZE √
lk ρ b R
rezultă forţa normală maximă din zona de contact,
σ2HP R b 802 . 75 . 8
Fn max = = = 4266,66 N.
Z2E 302
b. Momentul de torsiune la intrare
Din condiţia de transmitere a momentului de torsiune prin frecare,
µ Fn max R1min = c Mt1,
rezultă momentul de torsiune la intrare
1 1
Mt1 = µ Fn max R1min = 0,25 . 4266,66 . 60 = 51199,92 Nmm.
c 1,25
c. Rapoarte de transmitere şi gama de reglare
R2max 180
imax = = = 3.
R1min 60
R2min 60
imin = = = 0,33
R1max 180
Gama de reglare,
imax 3
G= = = 9.
imax 0,33
d. Turaţii la intrare/ieşire
Turaţia la intrare,
n2 min 300
n1 = = = 909,09 rot/min.
imin 0,33
Turaţia la ieşire maximă,
n2max = n1 imax = 909,09 . 3 = 2727,27 rot/min.
e. Puterile la intrare/ieşire
Puterea la intrare,
π π
P1 = 10-6 Mt1 n1 = = 10-6 51199,92 . 909,09 = 4,87 kW
30 30
Puterea la ieşire,
P2 = P1 η = 4,87. 0,9 = 4,38 kW.
f. Forţa de apăsare
Forţa de apăsare, egală cu forţa normală minimă din contact,
c Mt1 1,25 . 51199,92
Q = Fn min = = = 1442,22 N.
μ R1max 0,25. 180
II_10.3
Să se determine parametrii cinetostatici de intrare şi ieşire (turaţii, momente de torsiune, puteri, rapoarte de
transmitere, gama de reglare) şi forţa de apăsare ai variatorului cu conuri deplasabile şi curea trapezoidală din
transmisia cu raport de transmitere variabil (Continuous Variable Transmission, CVT) a unui scooter cu MAS
(motor cu aprindere prin scânteie).
Se dau: puterea la intrare P1 = 5 CP (la turaţia 8000 rot/min); turaţia minimă a conurilor conducătoare
(determinată de cuplajul centrifugal limitator de turaţie; momentul motorului este maxim), n1min = 6500 rot/min;
turaţia maximă a conurilor conducătoare (determinată de turaţia maximă a motorului), n1max = 8000 rot/min;
razele de contact maxime R1max = 100 mm; R2max = 120 mm; razele de contact minime R1min = 40 mm,
R2min = 50 mm; unghiul curelei, α = 30o; coeficientul de siguranţă la alunecare, c = 1,25; coeficientul de frecare
de alunecare, µ = 0,3; se consideră randamentul constant, η = 0,9.
Structura constructivă: 1 - discuri conducătoare; 2 - discuri conduse; 3 - curea trapezoidală (V belt) pentru
CVT; 4 - cuplaj centrifugal limitator de turaţie; 5 - cuplaj centrifugal limitator de moment; 6 - arc elicoidal
cilindric.
Funcţionare:
1. Pornire şi demarare motor. La pornirea motorului cureaua 3 este liberă, nefiind în contact cu conurile
deplasabile conducătoare, este ghidată la interior; prin accelerare turaţia creşte până la valorea limită a
3
cuplajului centrifugal de turaţie 4, n1min.
2. Antrenare discuri conduse, curea şi discuri antrenate. Odată cu creşterea turaţiei motorului la
aproximativ, nx = n1min, conul conducător deplasabil liber este împins axial (se micşorează distanţa
dintre conuri) şi apasă cu o forţă axială Fx = Fxmin asupra curelei în contact, discurile la raza R1min şi
cuplajul 4 începe să antreneze conurile conducătoare şi apoi acestea, prin frecare, cureaua şi conurile
conduse (apăsate cu forţa constantă de arcul 6); cureaua nu antrenează discurile conduse deoarece
cuplajul centrifugal limitator de moment 5 nu este cuplat turaţia discurilor fiind mai mică decât cea de
cuplare (limită), n2min.
3. Punere în mişcare a vehiculului. Continuând creşterea turaţiei motorului (accelerarea), n1min < nx forţa
de apăsare Fx generată de cuplajul 4 creşte (consecinţă a creşterii forţelor centrifuge ale elementelor
mobile din cuplaj), distanţa dintre discurile conducătoare scade, în continuare, şi deci ca urmare a
creşterii razei de contact Rx > R1min, raza de contact a curelei cu discurile conduse scade şi ajunge la
valoarea R2max, turaţia discurilor conduse creşte ajungând la valoarea limită, n2min, a cuplajului
centrifugal de moment şi se antrenează arborele de ieşire, transmisia finală (dacă există) şi a roţii.
4. Deplasare vehiculu în regimul dorit. Prin creşterea turaţiei, în continuare, nx < n2max, la atingerea turaţiei
maxime, n1max, forţa de apăsare Fx generată de cuplajul 4, apasă, în continuare, discurile conducătoare, şi
ca urmare a creşterii razei de contact a curelei cu acestea până la valoarea R1max conduce la scaderea
razei de contact a curelei cu discurile conduse până la valoarea R2min, turaţia discurilor conduse creşte la
valoarea maximă n2max şi vehiculul se deplasează cu viteza maximă corespunzătoare. Ca urmare a
scăderii turaţiei motorului (revenire acceleraţie) razele de contact cu discurile conducătoare, respectiv
conduse scad, respectiv, cresc şi viteza de deplasare scade, chiar până la zero când turaţia discurilor
scade sub n2min.
4
Rezolvare:
a. Puterea la ieşire
P2 = P1 η = 5 . 0,9 = 4,5 CP = 3,31 kW.
b. Rapoarte de transmitere şi gama de reglare
R2max 120
imax = = = 3.
R1min 40
R2min 50
imin = = = 0,5.
R1max 100
Gama de reglare,
imax 3
G= = = 6.
imax 0,5
c. Turaţii la intrare/ieşire
Turaţia minimă la ieşire,
n1min 6500
n2min = = = 2166,66 rot/min.
imax 3
Turaţia maximă la ieşire,
n1max 8000
n2max = = = 16000 rot/min.
imin 0,5
d. Momente de torsiune la intrare/ieşire
Momentul maxim la ieşire,
30 P2 30 3,31
Mt2max = 106 = 106 = 14588,43 Nmm.
π n2min π 2166,66
e. Momentul minim la ieşire,
30 P2 30 3,31
Mt2min = 106 = 106 = 1975,5 Nmm.
π n2max π 16000
f. Forţa de apăsare
Forţa axială de apăsare a discurilor conduse de arcul 6,
c Mt2max α
Q= cos = 587,14 N.
2 μ R2min 2
5
II_11. TRANSMISII CU ŞURUB-PIULIŢĂ
II_11.1
Să se dimensioneze cupla elicoidală a cricului simplu (cu şurub rotitor) şi să se determine lungimea manivelei
de antrenare.
Se dau: greutatea de ridicat Q = 25 kN; materialul şurubului E335 (oţel pentru construcţii mecanice);
coeficientul de frecare µ = 0,12 (oţel/oţel cu ungere); presiunea de contact 14 MPa (ungere cu unsoare
consistentă); forţa de acţiune asupra manivelei, Fm = 250 N; coeficientul de frecare dintre cupă (5) şi şurub (1),
µp = 0,2 (oţel/oţel fără ungere); coeficientul de siguranţă, c = 3; factorul care ia în considerare solicitarea de
torsiune care apare la antrenarea cuplei, β = 1,2.
Structura constructivă: 1 - şurub; 2 - piuliţă; 3 - corp; 4 - manivelă; 5 - cupă.
Rezolvare:
a. Predimensionarea şurubului
Tensiunea admisibilă la compresiune,
Rp 335
σac = = = 83,75 MPa.
c 4
Diametrul interior al filetului şurubului din condiţia de rezistenţă la compresiune,
4βQ 4 .1,2 . 25000
d3nec = √ =√ = 21,36 mm.
π σac π 83,75
În aceste relaţii s-a considerat coeficientul de siguranţă, c = 4 şi coeficientul care ia în considerare solicitarea de
torsiune, β = 1,2.
Se adoptă filet trapezoidal Tr 28x5 (d3 > d3nec) cu următorii parametri: diametrul mediu, d2 = D2 = 25,5 mm,
diametrele interioare d3 = 22,5 mm şi D1 = 23 mm, pasul (normal) p = 5 mm, diametrul nominal d = 28 mm,
unghiul filetului α = 30o.
b. Verificarea condiţiei de autofrânare
Unghiul de înclinare a spirei filetului,
p 5
β2 = arctg = arctg = 3,57o (3o 34’ 17’’).
π d2 π 25,5
Unghiul de frecare redus (aparent),
μ 0,12
φ’ = arctg α = arctg 30 = 7,08o (7o 4’ 54’’).
cos cos
2 2
Verificarea condiţiei de autofrânare: β2 < φ’; 3,57o < 7,08o (se verifică).
c. Verificarea şurubului la solicitări compuse
Momentul de torsiune (de înşurubare),
𝑑2 25,5
Mî = Q tg (φ’ + β2) = 25000 tg (7,08 + 3,57) = 59940,39 Nmm.
2 2
Tensiunea efectivă de compresiune,
4Q 4 .25000
σc = = = 62,88 MPa.
π d23 π 22,52
Tensiunea efectivă de torsiune,
16 Mî 16 . 59940,39
τt = = = 26,8 MPa.
π d33 π 22,53
σe = √σ2c + 4 τ2t = √62,882 + 4 . 26,82 = 82,62 MPa.
Verificarea la solicitări compuse (compresiune şi torsiune), σe ≤ σac; 82,62 < 83,75 (se verifică).
d. Lungimea piuliţei
Numărul de spire al piuliţei,
4Q 4 . 25000
z= = = 8,91 (se adoptă z = 9; uzual, z ≤ 10).
π (d2 −D21 ) pa π (282 −232 ) 14
Lungimea (înălţimea) piuliţei,
H = z p = 9 . 5 = 45 mm.
e. Lungimea manivelei de antrenare
Momentul de frecare de pivotare dintre cupă şi sarcina de ridicat,
1 D3 − d30 1 363 − 243
Mp = µ p Q 2 = 0,2 . 25000 = 76000 Nmm.
3 D2 − d0 3 362 − 242
Momentul de antrenare a şurubului,
Mm = Mî + Mp = 59940,39 + 76000 = 135940,39 Nmm.
Lungimea manivelei,
Mm 135940,39
Lm = = = 543,76 mm.
Fm 250
II_11.2
Pentru cricul cu piuliţă rotitoare să se determine: sarcina capabilă Q care poate fi ridicată; forţa de antreanare a
manivelei, Fm; randamentul, η. În plus, să se verifice: condiţia de autofrânare; şurubul la solicitări compuse;
cupla elicoidală la presiunea de contact.
Se dau: materialul şurubului şi piuliţei E 335 (oţel pentru construcţii mecanice); coeficientul de frecare din
cupla elicoidală µ = 0,12 (oţel/oţel cu ungere); presiunea de contact 14 MPa (ungere cu unsoare consistentă);
lungimea (înălţimea) piuliţei, H = 60 mm; parametrii filetului trapezoidal Tr 36x6: diametrul mediu,
d2 = D2 = 33 mm, diametrele interioare d3 = 29 mm şi D1 = 30 mm, pasul (normal) p = 6 mm, diametrul nominal
d = 36 mm, unghiul filetului α = 30o; diametrul mediu (al căii de rulare) al rulmentului axial cu bile, dr = 50
mm; coeficientul de frecare de alunecare din rulment, µr = 0,01. coeficientul de frecare dintre cupă (5) şi şurub
(1), µp = 0,2 (oţel/oţel fără ungere); coeficientul de siguranţă, c = 3; factorul care ia în considerare solicitarea de
torsiune care apare la antrenarea cuplei, β = 1,2.
Structura constructivă: 1 - şurub; 2 - corp; 3 - rulment axial cu bile; 4 - piuliţă rotitoare; 5 - roată de clichet; 6 -
cupă; 7 - ştift cilindric; 8 - inel elastic de tip arbore; 9 - clichet; 10 - bolţ; 11 - indexor; 12 - corp clichet; 13 - arc
elicoidal de compresiune; 14 - dop filetat; 15 - manivelă.
2
Rezolvare:
a. Sarcina capabilă
Tensiunea admisibilă la compresiune,
Rp 335
σac = = = 83,75 MPa.
c 4
Sarcina capabilă din condiţia de rezistenţă la compresiune a şurubului,
π d23 σac π 292 73,75
Q= = = 40594,45 mm.
4β 4 . 1,2
b. Verificarea condiţiei de autofrânare
p 6
β2 = arctg = arctg = 3,77o (3o 46’ 4’’).
π d2 π 29
3
μ 0,12
φ’ = arctg α = arctg 30 = 7,08o (7o 4’ 54’’).
cos cos
2 2
Momentul de torsiune (de înşurubare),
𝑑2 33
Mî = Q tg (φ’ + β2) = 40594,45 tg (7,08 + 3,77) = 128378,68 Nmm.
2 2
Tensiunea efectivă de compresiune,
4Q 4 . 40594,45
σc = = = 61,46 MPa.
π d23 π 292
16 Mî 16 . 128378,68
τt = = = 26,80 MPa.
π d33 π 293
σe = √σ2c + 4 τ2t = √61,462 + 4 . 26,802 = 81,54 MPa.
Verificarea la solicitări compuse (compresiune şi torsiune): σe ≤ σac; 81,54 < 83,75 (se verifică).
d. Verificarea cuplei elicoidale la strivire
Presiunea de contact efectivă,
4Q 4Qp 4 . 40594,45 . 6
p= = = = 13,05 MPa.
π (d2 −D21 ) z π (d2 −D21 ) H π (362 −302 ) 60
Verificarea la strivire (neexpulzarea peliculei de lubrifiant): p ≤ pa; 13,05 < 14 (se verifică).
e. Forţa de antrenare a manivelei
Momentul de frecare din rulment,
d 50
Mp = µr Q 2r = 0,01 . 40594,45 = 10148,61 Nmm.
2
Momentul de antrenare a piuliţei,
Mm = Mî + Mp = 128378,68 + 10148,61 = 138527,29 Nmm.
Forţa de antrenare a manivelei,
Mm 138527,29
Fm = = = 277,05 N.
Lm 500
f. Randamentul cricului
tg β2 tg 3,77
η= d = 50 = 0,3186.
tg(φ′ +β2 )+ r μr tg (7,08 + 3,77)+
33
0,01
d2
II_11.3
Pentru cricul şurub-piuliţă cu mecanism pârghii simetric să se verifice: condiţia de autofrânare; şurubul la
solicitări compuse; cupla elicoidală la presiunea de contact.
Se dau: greutatea de ridicat Q = 5 kN; materialul şurubului şi piuliţei E295 (oţel pentru construcţii mecanice);
unghiul mecanismului, αmin = 30o; coeficientul de frecare din cuplele elicoidalale µ = 0,12 (oţel/oţel cu
ungere); presiunea admisibila de contact pa = 14 MPa (ungere cu unsoare consistentă); lungimile piuliţei, H =
40 mm; lungimea manivelei, Lm = 300 mm; parametrii filetului trapezoidal Tr 24x5: diametrul mediu, d2 = D2 =
21,5 mm, diametrele interioare d3 = 18,5 mm şi D1 = 19 mm, pasul (normal) p = 5 mm, diametrul nominal d =
24 mm, unghiul filetului α = 30o.
Structura constructivă: 1 - manivelă; 2 - corpul clichetului; 3 - arc elicoidal; 4 - indexor; 5 - clichet; 6 - bolţ; 7 -
roată de clichet; 8 - şurub cu guler; 9 - distanţier; 10 - şurub stânga/dreapta; 11 - piuliţă; 12 - pârghie inferioară;
13 - pârghie superioară; 14 - inel elastic de tip arbore; 15 - bolţ cupă; 16 - cupă; 17 - suport.
Rezolvare:
a. Verificarea condiţiei de autofrânare
p 5
β2 = arctg = arctg = 4,233o (4o 14’ 1’’).
π d2 π 21,5
μ 0,12
φ’ = arctg α = arctg 30 = 7,08o (7o 4’ 54’’).
cos cos
2 2
4
b. Sarcinile care încarcă şurubul
Forţa axială,
F = Q ctg αmin = 5000 ctg 30o = 8660,25 N
Momentul de torsiune (de înşurubare) dintr-o cuplă elicoidală,
d2 21,5
Mî = F tg (φ’ + β2) = 8660,25 tg (7,08 +4,233o ) = 18624,73 Nmm.
2 2
Momentul de torsiune total care solicită şurubul,
Mm = 2 Mî = 2 . 18624,73 = 37249,46 Nmm.
Tensiunea efectivă de tracţiune,
4F 4 . 8660,25
σt = = = 32,21 MPa.
π d23 π 18,52
5
16 Mm 16 . 37249,46
τt = = = 29,96 MPa.
π d33 π 18,53
σe = √σ2t + 4 τ2t = √ 32,212 + 4 . 29,962 = 68,03 MPa.
Tensiunea admisibilă la tracţiune,
Rp 295
σat = = = 68,03 MPa.
c 4
Verificarea la solicitări compuse (compresiune şi torsiune): σe ≤ σat; 68,03 < 68,03 (se verifică).
d. Verificarea cuplei elicoidale la strivire
Presiunea de contact efectivă,
4F 4Fp 4 . 8660,25 . 5
p= = = = 6,41 MPa.
π (d2 −D21 ) z π (d2 −D21 ) H π (24 2 −195 ) 40
Verificarea la strivire (neexpulzare a peliculei de lubrifiant):, p ≤ pa; 6,41 < 14 (se verifică).
e. Forţa de antrenare a manivelei
Mm 37249,46
Fm = = = 124,17 N.
Lm 300

pdf24 Merged

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

pdf24 Merged

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

II_1 GEOMETRIA ANGRENAJELOR

Să se determine parametrii principali geometrici, cinematici şi de control ai angrenajului cilindric cu dantură

a. Distanţa dintre axe de referinţă,

Să se determine elementele geometrice ale angrenajului melcat cilindric.

Să se determine parametrii cinetostatici (turaţii, momente de torsiune şi puteri) corespunzători arborilor

Să se determine parametrii cinetostatici (turaţii, momente de torsiune şi puteri) corespunzători arborilor

Să se determine parametrii cinetostatici (turaţii, momente de torsiune şi puteri) corespunzători arborilor

Să se determine parametrii cinetostatici (turaţii, momente de torsiune şi puteri) corespunzători arborilor

Să se determine parametrii cinetostatici (turaţii, momente de torsiune şi puteri) corespunzători arborilor

Să se determine parametrii cinetostatici (turaţii, momente de torsiune şi puteri) corespunzători arborilor

Să se determine parametrii cinetostatici (turaţii, momente de torsiune şi puteri) corespunzători arborilor

Să se determine puterea, momentul de torsiune şi turaţia la arborele de intrare al reductorului planetar al

Să se determine durata de funcţionare a angrenajului cilindric din condiţia de rezistenţă la contact.

190 . 2,4 √cos 18 35000 (3+1)3

1 3 2 . 320000 . 1,25 . 1,35 190 . 2,5 . 0,905 2 sin 90

Să se determine modulul angrenajului melcat cilindric al transmisiei principale.

Se adoptă valoarea standard, mx = 10 mm.

Să se determine coeficienţii de siguranţă din condiţia de rezistenţă la contact şi încovoiere ai angrenajelor

6 NBH 6 NBH 6 5 . 107 6 5 . 107

6 NBH 6 NBH 6 5 . 107 6 5 . 107

Obs. Se observă că angrenajul interior este supradimensionat.

Să se dimensioneze şi verifice arborele intermediar al unui reductor cilindric coaxial vertical.

rezultă diametrul arborelui în zona centrului roţii 2I ,

Verificarea la solicitări compuse: σech1 ≤ σaIII; 24,33 < 70 (se verifică).

Să se dimensioneze şi verifice arborele intermediar al unui reductor conico-cilindric orizontal.

rezultă, diametrul arborelui în zona centrului roţii 2I,

Verificarea la solicitări compuse: σech1 ≤ σaIII; 46,52 < 70 (se verifică).

Să se dimensioneze şi verifice arborele de intrare al unui reductor cilindric vertical.

Verificarea la solicitări compuse: σech1 ≤ σaIII; 17,79 < 70 (se verifică).

Să se dimensioneze şi verifice arborele de intrare al unui reductor conic vertical.

Să se determine durabilitatea rulmenţilor sistemului de lăgăruire a roţii faţă a unui autocamion.

Să se determine capacităţile de încărcare dinamică necesare a rulmenţilor montajului sistemului de lăgăruire al

Să se determine parametrii funcţionali şi constructivi ai lagărelor cu alunecare bielă-maneton la funcţionarea în

15,975 19+57 19+57 2 57−19 2

S-ar putea să vă placă și