Sunteți pe pagina 1din 5

III.

Analiza multi – criterială

Pentru cea de-a treia idee adusă în discuţie în acest proiect, şi anume ”Cel mai
bun mod de amplasare a unui magazin care comercializează peşte proaspăt” s-au ales trei
locaţii care vor fi supuse analizei multi – criteriale.
Aceste criterii, precizate anterior, au fost codificate astfel:

 caracteristicile demografice ale zonei vizate CD;


 gradul de atracţie comercială AC;
 concurenţa din zonă C;
 puterea de cumpărare a populaţiei din zona vizată PC;
 caracteristicile geografice a zonei de amplasare CG.

Am ales această metodă de analiză, deoarece, în raport cu criteriile alese este o


analiză care dă în proporţie foarte mare un caracter obiectiv rezultatelor ei.
Această obiectivitate a analizei rezultă din următoarele:
- ordinea criteriilor se stabileşte comparând fiecare 2 criterii între ele;
- se ţine cont, printr-o exprimare matematică simplă, că poziţia relativă a 2
criterii poate cunoaşte doar 3 situaţii: un criteriu este mai important decât
celălalt, la fel de important ca celălalt sau mai puţin important decât celălalt
criteriu.
- când se analizează comparativ diversele variante, analiza se face separat,
prin prisma fiecărui criteriu.

Etapele parcurse în analiza multi-criterială

1. Stabilirea criteriilor

 caracteristicile demografice ale zonei vizate (criteriul CD);


 gradul de atracţie comercială (criteriul AC);
 concurenţa din zonă (criteriul C);
 puterea de cumpărare a populaţiei din zona vizată (criteriul PC);
 caracteristicile geografice a zonei de amplasare (criteriul CG).

1
2. Determinarea ponderii fiecărui criteriu
Se va alcătui un tabel pătratic (fig. 1) având atât pe linii cât şi pe coloane,
criteriile respective în număr de Ncrt.
Se compară fiecare criteriu cu fiecare, făcându-se pe rând intrarea pe fiecare
linie şi ieşirea pe fiecare coloană. Când criteriul de pe o linie, comparat cu criteriul de pe
o coloană:
- este mai important, se atribuie valoarea 1;
- este la fel de important, se atribuie valoarea 1/2;
- este mai puţin important, se atribuie valoarea 0.
Pe diagonala principală a tabloului pătratic al criteriilor (vezi fig. 1) sunt
trecute valorile de ½ deoarece un criteriu nu poate fi mai important decât el însuşi.
Observaţie: Suma tuturor punctelor dintr-un asemenea tabel este întotdeauna
egală cu jumătate din pătratul numărului de criterii.
Se însumează pe linie punctele fiecărui criteriu stabilindu-se nivelul fiecărui
criteriu în raport cu celelalte. Valoarea nivelului coincide cu locul ocupat în clasamentul
criteriilor. Determinarea ponderii fiecărui criteriu se face folosind formula FRISCO:

γi = ( p + Δp +m + 0,5) / (- Δp’ + Ncrt /2)

p – suma punctelor obţinute (pe linie de elementul luat în calcul);


Δp – diferenţa dintre punctajul elementului luat în calcul şi punctajul
elementului de la ultimul nivel. Dacă elementul luat în calcul este cel
situat pe ultimul nivel, Δp rezultă cu valoarea 0.
m – numărul criteriilor surclasate (depăşite din punct de vedere al punctajului)
de către criteriul luat în calcul.
Ncrt – număr de criterii considerat.
Δp’ – diferenţa dintre punctajul elementului luat î n calcul şi punctajul
primului element (rezultând o valoare negativă). Dacă elementul luat în
calcul este situat pe primul nivel rezultă Δp’ cu valoare 0.

2
Fig. 1
CD AC C PC CG P-cte Nivel Ponderea
CD 1/2 1/2 0 0 1 2 4 1,11
AC 1/2 1/2 1 1 1 4 1 4,80
C 1 0 1/2 ½ 1 3 2,3 2,57
PC 1 0 ½ 1/2 1 3 2,3 2,57
CG 0 0 0 0 1/2 1/2 5 0,17

Calcularea ponderii fiecărui criteriu, conform formulei:

2 + (2 − 0,5) + 1 + 0,5 5
YCD = = = 1,11
5 4,5
− ( 2 − 4) +
2

4 + ( 4 − 0,5) + 4 + 0,5 12
Y AC = = = 4,80
5 2,5
− ( 4 − 4) +
2

3 + (3 − 0,5) + 3 + 0,5 9
YC = = = 2,57
5 3,5
− (3 − 4) +
2

3 + (3 − 0,5) + 3 + 0,5 9
YPC = = = 2,57
5 3,5
− (3 − 4) +
2

0,5 + (0,5 − 0,5) + 0 + 0,5 1


YCG = = = 0,17
5 6
− (0,5 − 4) +
2

3. Identificarea variantelor

În cazul nostru am luat în calcul trei variante pentru amplasarea magazinului dorit:

- varianta a : - B-dul Gării – zona gării;


- varianta b: - Str. Lungă – intersecţia cu Calea Făgăraşului;
- varianta c: - B-dul Răcădău -Valea Cetăţii

3
4. Acordarea unei note N
Nota trebuie să fie un număr întreg (maxim nota 10), numită notă de contribuţie la un
criteriu. Nota se acordă fiecărei variante conform fiecărui criteriu, adică se analizează pe
rând câte o variantă prin prisma fiecărui criteriu până când se epuizează toate variantele:

Fig. 2
Varianta ( a ) Varianta ( b ) Varianta( c )
Criteriul Ni Ni Ni
AC 10 9 8
C 7 8 10
PC 8 9 8
CD 9 10 7
CG 10 9 6

5. Calcularea produselor dintre notele N şi coeficienţii de pondere.

Acest calcul se efectuează într-un tabel denumit matricea consecinţelor.


În final, calculăm şi sumele acestor produse, sume care vor stabili clasamentul final. Pe
primul loc se va situa varianta cu valoarea cea mai mare.

Fig. 3
Varianta (a) Varianta(b) Varianta(c)
Criteriul γi Ni Ni x γi Ni Ni x γi Ni Ni x γi
AC 4,80 10 48,00 9 43,20 8 38,40
C 2,57 7 17,99 8 20,56 10 25,70
PC 2,57 8 20,56 9 23,13 8 20,56
CD 1,11 9 9,99 10 9,99 7 7,77
CG 0,17 10 1,70 9 1,53 6 1,02
Clasamentul final 98,24 98,41 93,45

4
6.Concluziile aplicării metodei analizei multi-criteriale:

Suma cea mai mare (98,41) plasează varianta b – amplasarea în zona str. Lungă la
intersecţia cu Calea Făgăraşului – pe primul loc (fig. 3).

Constatăm că varianta a – amplasament în zona gării – se situează pe locul 2, dar foarte


aproape ca valoare (98,24), faţă de varianta b.

În acest caz rezultă că variantele a şi b asigură performanţe apropiate de aceea pot fi luate
în considerare ambele pentru amplasarea magazinului vizat.

Cea de-a treia variantă – amplasament B-dul Răcădău a înregistrat în urma analizei o
valoare de 93,45, deci şi această variantă ar putea fi luată în calcul dacă ar apărea
probleme neprevăzute în ceea ce priveşte primele două variante.