Sunteți pe pagina 1din 6

DECIZII ÎN CONDIŢII DE CERTITUDINE

METODA ELECTRE modificata


[Lucrarea no.2 ETTI]

Un provider de internet nou înfiinţat îşi construieşte infrastructura. Pentru aceasta are
nevoie de cablu de reţea. Pentru a achiziţiona acest cablu, firma solicită oferte din partea unui
număr de 4 furnizori de cablu de reţea (V 1, V2, V3, V4). În urma analizei acestor oferte,
providerul în cauză trebuie să ia o decizie.
În acest caz particular, providerul este decidentul, cel care ia decizia.
Pentru luarea deciziei se stabilesc un număr de 5 criterii, în funcţie de care se va lua
decizia.
Pentru fiecare variantă (alternativă = furnizor) se completează (in urma unei analize)
informaţia corespunzătoare fiecărui criteriu (C1, C2, C3, C4, C5).

Variante de furnizor:
V1- nume furnizor „A”
V2- nume furnizor „B”
V3- nume furnizor „C”
V4- nume furnizor „D”

Criterii de apreciere a variantelor:


C1- pret (mii lei)
C2- timp de livrare (calificative)
C3- calitate estimata (%)
C4- cost de mentenanță/ asigurare (mii lei)
C5- potentiale deduceri de pret la n cantitate achizitionata (%)

Consecinţele variantelor in funcţie de criterii sunt următoarele:

C1(mii lei) C2 (calif.) C3 (%) C4 (mii lei) C5(%)


V1 60 Sl 86 40 2
V2 65 B 95 70 5
V3 50 Fb 80 30 5
V4 70 B 95 60 8

ETAPELE DE LUCRU SUNT URMATOARELE:


1. determinarea coeficienţilor de importanţă Kj pentru fiecare criteriu în parte:

C1 C2 C3 C4 C5
S1 10 8 7 10 9
S2 9 7 8 9 10
S3 9 10 10 8 7
S4 8 10 9 7 6
∑nij 36 35 34 34 32 ∑∑nij=171
S1 – economist
S2 – inginer
S3 – responsabil de mediu
S4 – responsabil cu mentenanta
∑nij k1=36/171= 0,210526316 = 0,21
Kj=---------------; k2=35/171= 0,204678363 = 0,20
∑∑nij K3=34/171= 0,198830409 = 0,20
K4=0,20
K5=32/171= 0,187134503 = 0,19

2. determinarea matricii notelor de apreciere a*ij

C1 C2 C3 C4 C5
V1 0,5 0 0,4 0,75 0
V2 0,25 0,5 1 0 0,5
V3 1 1 0 1 0,5
V4 0 0,5 1 0,25 1
kj 0,21 0,20 0,20 0,20 0,19

Pentru determinare se va folosi relaţia de calcul a utilităţilor:

aij – (aj )u=0 în care:


Uij- _=----------------------; aij - consecinţa variantei i în funcţie de criteriul j
( aj ) u=1 – (aj )u=0 (aj )u=0 - consecina defavorabila a criteriului j
(aj )u=1 - consecina favorabila a criteriului j
Uij– - utilitatea variantei i în funcţie de criteriul j

U11=(60-70)/(50- U12=0 U13=(86-80)/(95- U14=(40-70)/(30- U15=(2-2)/(8-2)=0


70)=0,5 80)=0,4 70)=0,75
U21=(65-70)/(50- U22=0,5 U23=1 U24=0 U25=0,5
70)=0,25
U31=(50-70)/(50- U32=1 U33=0 U34=1 U35=0,5
70)=1
U41=(70-70)/(50- U42=0,5 U43=1 U44=0,25 U45=1
70)=0
Caz_1 (pt.C1) Caz_2 (pt.C2) Caz_3 (pt.C3) Caz_4 (pt.C4) Caz_5 (pt.C5)
(aj)u=1=50 (aj)u=1=Fb=1 (aj)u=1=95 (aj)u=1=30 (aj)u=1=8
(aj)u=0=70 (aj)u=0=Sl=0 (aj)u=0=80 (aj)u=0=70 (aj)u=0=2
B=0,5
3. calculul indicatorilor de concordanţă

1 Cvgvh – indicatorul de concordanţă


CVg Vh =-------------∑kj , daca: a*gj ≥ a*hj Kj- coeficientul de importanţa al criteriului j
n j a*gj ,a*hj/note de apreciere
∑ kj
j=1

V1 V2 V3 V4
V1 ///////////////// 0,41 0,20 0,41
V2 //////////////////
/
V3 //////////////////
V4 ///////////////////

Pentru CV1V2, CV1V3, CV1V4


C1 C2 C3 C4 C5 a*gj
V1 0,5 0 0,4 0,75 0 a*hj
V2 0,25 0,5 1 0 0,5 a*hj
V3 1 1 0 1 0,5 a*hj
V4 0 0,5 1 0,25 1 a*hj
kj 0,21 0,20 0,20 0,20 0,19

1
CV1V2=-----------------------------------------------(0,21+0,20)=0,41
(0,21+0,20+0,20+0,20+0,19)
1
CV1V3=----(0,20)=0,20
1
1
CV1V4=----(0,21+0,20)=0,41
1

Pentru CV2V1, CV2V3, CV2V4

1
CV2V1=----(......)=
1
1
CV2V3=----(......)=
1
1
CV2V4=----(......)=
1
Pentru CV3V1, CV3V2, CV3V4
1
CV3V1=----(......)=
1
1
CV3V2=----(......)=
1
1
CV3V4=----(......)=
1

Pentru CV4V1, CV4V2, CV4V3


1
CV4V1=----(......)=
1
1
CV4V2=----(......)=
1
1
CV4V3=----(......)=
1

4. calculul indicatorilor de discordanţă

0 a*gj > a*hj

1
Dvgvh= --- max a*gj – a*hj ,daca: a*gj ≤ a*hj
d

d= ecart (distanta maxima intre notele de apreciere a *ij acordate)=1

V1 V2 V3 V4
V1 /////////////////// 0,6 1 1
/
V2 //////////////////
V3 /////////////////
V4 /////////////////

Pentru DV1V2, DV1V3, DV1V4


C1 C2 C3 C4 C5 a*gj
V1 0,5 0 0,4 0,75 0 a*hj
V2 0,25 0,5 1 0 0,5 a*hj
V3 1 1 0 1 0,5 a*hj
V4 0 0,5 1 0,25 1 a*hj
kj 0,21 0,20 0,20 0,20 0,19

1 0 – 0,5
DV1V2=----- max 0,4 – 1 = 0,6
1 0 – 0,5

1 0,5 - 1
DV1V3=---- max 0-1 =1
1 0,75 - 1
0 – 0,5

1 0 - 0,5
DV1V4=---- max 0,4 - 1 =1
1 0 -1

Pentru DV2V1, DV2V3, DV2V4


C1 C2 C3 C4 C5 a*hj
V1 0,5 0 0,4 0,75 0 a*gj
V2 0,25 0,5 1 0 0,5 a*hj
V3 1 1 0 1 0,5 a*hj
V4 0 0,5 1 0,25 1 a*hj
kj 0,21 0,20 0,20 0,20 0,19

1
DV2V1=---- max ........ = ............
1

Si asa mai departe pentru celelalte cazuri.


...................................
5. alegerea variantei optime folosind metoda diferenţei

Δ VgVh= CVgVh - DVgVh

Se sumeaza pe linie suma maximă indicând varianta optimă.

V1 V2 V3 V4 ∑Δ Vg Vh
V1 //////////// -0,19 -0,8 -0,59 =-1,58
V2 ////////////// =
V3 ////////////// =
V4 ////////////// =
/

Pentru ∆V1V2, ∆V1V3, ∆V1V4

∆V1V2= CV1V2 - DV1V2 = 0,41 – 0,6 = -0,19


∆V1V3= CV1V3 - DV1V3 = 0,2 – 1 = -0,8
∆V1V4= CV1V4 - DV1V4 = 0,41 – 1 = -0,59
∑∆V1Vh = -1,58

Si asa mai departe pentru celelalte cazuri.


...................................

Varianta optima Voptim= max ∑∆VgVh