Metode folosite in alegerea furnizorilor sau Metode de fundamentare a deciziilor multicriteriale (denumirea stiintifica) Cazul 1 O intreprindere producatoare de echipamente

industriale incorporeaza in produsele sale un anumit subansamblu pe care il poate procura de la unul din cei patru furnizori accesibili, notati cu V1, V2, V3, V4 .Criteriul de selactie a unui furnizor sunt urmatoarele: x1 Pretul unitar al subansamblului (mil lei), x2 Nivelul calitativ, x3 Termenul de livrare. Ta belul 1 Criterii de decizie (xi) Variante Vj x1 Pret unitar x2 Nivelul calitativ Max V1 V2 V3 V4 Ki Min 7 9 6 8 0,4
1

x3 Termen de livrare

Min 0,66 0 1 0,33 10 8 7 9 0,4 1 0,33 0 0,66 12 10 10 9 0,2 0 0,66 0,66 1

1.1. Metoda utilitatii decizionale Considerand umax = 1 si umin = 0, in cazul variatiei proportionale a utilitatii in functie de rezultate, utilitatea oricaror consecinte intermediare poate fi determinate prin interpolare liniara, folosindu-se relatiile:
ui ( R j ) = R j Rmin Rmax Rmin , pentru

criteriile

de

unde: Rmax rezultate maxime Rmin rezultate minime Rj rezultatul de la varianta Vj a carei

maxim;
ui ( R j ) = Rmax R j Rmax Rmin , pentru

criteriile

de

minim.

utiltate nu o cunoastem si care trebuie calculata

u11 =

Rmax R j Rmax Rmin Rmax R j Rmax Rmin R j Rmin Rmax Rmin

9 7 2 = = 0,66 9 6 3 9 8 1 = = 0,33 9 6 3 8 7 1 = = 0,33 10 7 3

u 24 =

R j Rmin Rmax Rmin Rmax R j Rmax Rmin Rmax R j Rmax Rmin

9 7 2 = = 0,66 10 7 3 12 10 2 = = 0,66 12 9 3 12 10 2 = = 0,66 12 9 3

u14 =

u 32 =

u 22 =

u 33 =

Pe baza proprietatilor de aditivitate decizionala, utilitatea variantei Vj din punct de vedere al tuturor criteriilor de decizie U (Vj) va fi:
U (V ) = u (V ) * k , unde Ki coeficient de importanta al criteriului
n j i =1 i j i

U (V1 ) = u1 (V1 ) k1 + u 2 (V1 ) k 2 + u 3 (V1 ) k 3 = 0,66 0,4 + 1 0,4 + 0 0,2 = 0,66 U (V2 ) = u1 (V2 ) k1 + u 2 (V2 ) k 2 + u 3 (V2 ) k 3 = 0 0,4 + 0,33 0,4 + 0,66 0,2 = 0,22 U (V3 ) = u1 (V3 ) k1 + u 2 (V3 ) k 2 + u 3 (V3 ) k 3 = 1 0,4 + 0 0,4 + 0,66 0,2 = 0,53 U (V4 ) = u1 (V4 ) k1 + u 2 (V4 ) k 2 + u 3 (V4 ) k 3 = 0,33 0,4 + 0,66 0,4 + 1 0,2 = 0,59

Estimand utilitatile ui (Vj) si U (Vj), luand in considerare toate cele patru variante decizionale , se obtin valorile din tabelul 2. Tabelul 2 Variante Vj ui (Vj)
3

U (Vj)

Ordinea de preferinta

V1 V2 V3 V4

0,66 0 1 0,33

1 0,33 0 0,66

0 0,66 0,66 1

0,66 0,22 0,53 0,59

I IV III II

1.2. Metoda Electre varianta SEMA Metoda ELECTRE serveste la compararea variantelor V1, V2, Vm din punct de vedere al criteriilor x1, x2, xn. Aplicarea metodei ELECTRE se bazeaza pe doua grupe de indicatori si anume: indicatori de concordanta (Cc)si indicatori de discordanta (Cd). Comparand doua variante, Vj si Vl, indicatorii de concordant ascot in evidenta aspectele favoarbile ale variantei Vj fata de varianta Vl, iar indicatorii de discordanta evidentiaza aspectele nefavorabile ale variantei Vj fata de Vl. Cei doi indicatori, in varianta SEMA, pot fi calculate astfel:
n

C c (V j , Vl ) =

k k
i =1 i =1 n

' i

, unde k i' { k i

u j ul

 ul u j ,ul > u j Cd ( Vj ,Vl ) = m a x ,0 ul u j

Cc = (V1 ,V1 ) = 0,4 + 0,4 + 0,2 = 1 Cc = (V1 ,V3 ) = 0,4 + 0 + 0 = 0,4 Cc = (V1 ,V2 ) = 0,4 + 0,4 + 0 = 0,8 Cc = (V1 ,V4 ) = 0,4 + 0,4 + 0 = 0,8 Cc = (V2 ,V1 ) = 0 + 0 + 0,2 = 0,2 Cc = (V2 ,V2 ) = 0,4 + 0,4 + 0,2 = 1 Cc = (V2 ,V4 ) = 0 + 0 + 0 = 0
C = V , V = 0,4 + 0 + 0,2 = 0,6 c 3 1 C = V , V = 0,4 + 0 + 0,2 = 0,6 c 3 2 C = V , V = 0,4 + 0,4 + 0,2 =1 c 3 3 C = V , V = 0,4 + 0 + 0 = 0,4 c 3 4 C = V , V = 0 + 0 + 0,2 = 0,2 c 4 1 C = V , V = 0,4 + 0,4 + 0,2 =1 c 4 2 C = V , V = 0,4 + 0 + 0,2 = 0,6 c 4 3 C = V , V = 0,4 + 0,4 + 0,2 =1 c 4 4

( ( (
( ( (

( (

) ) )

Cc = (V2 ,V3 ) = 0,4 + 0 + 0,2 = 0,6

) ) ) ) )

C d (V1 ,V1 ) = Max {0;0;0} = 0

C d (V1 ,V2 ) = Max { 0;0;0,66 0} = 0.66 C d (V1 ,V4 ) = Max { 0;0;1 0} = 1 C d (V2 ,V2 ) = Max {0;0;0} = 0

Cd (V3 , V1 ) = Max {0;1 0;0} = 1 Cd (V3 , V3 ) = Max {0;0;0} = 0

C d (V1 ,V3 ) = Max {1 0,66;0;0,66 0} = 0.66 C d (V2 ,V1 ) = Max { 0,66 0;1 0,33;0} = 0.67 C d (V2 ,V3 ) = Max {1 0;0;0} = 1 C d (V4 ,V4 ) = Max {0;0;0} = 0

Cd (V3 , V2 ) = Max {0;0,33 0;0} = 0.33 Cd (V3 , V4 ) = Max {0;0,66 0;1 0,66} = 0.66 Cd (V4 , V2 ) = Max {0;0;0} = 0 Cd (V4 , V4 ) = Max {0;0;0} = 0

Cd (V4 , V1 ) = Max {0,66 0,33;1 0,66 ;0} = 0.34 Cd (V4 , V3 ) = Max {1 0,33;0;0} = 0.67

C d (V2 ,V4 ) = Max {0,33 0;0,66 0,33;1 0,66} = 0.34

Tabelul nr.3 Mcc= V1 V2 V3 V4 V1 V2 V3 V4 V1 1 0,2 0,6 0,2 V1 0 0,67 1 0,34 V2 0,8 1 0,6 1 V2 0,66 0 0,33 0 V3 0,4 0,6 1 0,6 V3 0,66 1 0 0,67 V4 0,8 0 0,4 1 V4 1 0,34 0,66 0 Indicatori de concordanta

Mcd=

Indicatori de discordanta

Dupa determinarea acestor doua matrici se calculeaza matricea diferentelor. Tabelul nr.4 Mdif= Mcc- Mcd V1 V2 V3 V4 V1 1 -0,47 -0,4 -0.14 V2 0,14 1 0,27 1
6

V3 -0.26 -0.4 1 -0,07

V4 -0,2 -0,34 -0,26 1

Pe baza matricei diferentelor se calculeaza matricea dominantei. Se compara elementele (Vj ;Vl) cu (Vl ;Vj). In locul elementelor cu valoare mai mare se trece 1 in matricea dominantei, iar in locul elementelor cu valoare mai mica se trece 0;pe diagonala se trece 1, iar cand elementele au valori egale se trece tot 1. V1 Mdom= V1 V2 V3 V4 1 0 0 1 V2 1 1 1 1 V3 1 0 1 1 V4 0 0 0 1 Tabelul nr.5 Vector de dominanta 3 1 2 4

Comparand variantele fiecare cu toate celelalte se obtine numarul de dominante pentru fiecare dintre acestea. Numarul de dominante pentru fiecare varianta este V1= 3, V2= 1, V3= 2, V4= 4, de unde rezulta urmatoarea ordine de preferinta: V4> V1>V3>V2.

1.3. Metoda Leader-ului

Metoda Leader-ului serveste la ierarhizarea liniilor de actiune prin stabilirea variantei de dominanta maxima din punct de vedere al tuturorcriteriilor de decizie xi.In cazulacestei metode se elaboreaza cate o matrice de dominanta MD(xi) pentru fiecare criteriu de decizie, cu elementele djl(xi). Comparand doua variante, Vj si Vl, din punct de vedere al criteriului xi, elementele djl(xi), in functie de dominanta unei variante asupra celeilalte, vor lua valoarea 2,1 sau 0 astfel:

2, d a cj a Vl d j l( xi ) = 1, d a cj a VVl a 0, d a cl VVj
Se considera ca vartiantele se autodomina.Deci,

d jj ( xi ) = 2 .

M(x1) Matricea pretului M(x2) Matricea calitatii

V1 V2 V3 V4 V1 V2

V1 2 0 2 0 V1 2 0

V2 2 2 2 2 V2 2 2
8

V3 0 0 2 0 V3 2 2

Tabelul nr.6 V4 2 0 0 2 V4 2 0

V3 V4 M(x3) Matricea termenului de livrare V1 V2 V3 V4

0 0 V1 2 2 2 2

0 2 V2 0 2 1 2

2 2 V3 0 1 2 2

0 2 V4 0 0 0 2

Ierarhizarea variantelor prin metoda Leader-ului in forma ei clasica nu ia in considerare importanta diferita a criteriiloe de decizie. Aceasta deficienta poate fi inlaturata prin determinarea urmatoarelor elemente: - matricile MD'(xi), in care - matricea de dominanata
MD ' ( xi ) = k i MD ( xi ) ;
n i =1

MDT ' = MD ' ( xi ) ; vd j = d jl

l =1 n

- vectorul de dominanta VDT', cu elementele

M(x1) V1 V2

V1 0,8 0

V2 0,8 0,8
9

V3 0 0

Tabelul nr.7 V4 0,8 0

V3 V4 M(x2) V1 V2 V3 V4 V1 V2 V3 V4

M(x3)

0,8 0 V1 0,8 0 0 0 V1 0,4 0,4 0,4 0,4

0,8 0,8 V2 0,8 0,8 0 0,8 V2 0 0,4 0,2 0,4

0,8 0 V3 0,8 0,8 0,8 0,8 V3 0 0,2 0,4 0,4

0,8 0,8 V4 0,8 0 0 0,8 V4 0 0 0 0,4

V1 V1 V2 V3 V4 2 0,4 1,2 0,4

V2 1,6 2 1 2

V3 0,8 1 2 1,2

V4 1,6 0 0,8 2

Tabelul nr.8 Vector de dominanta 6 3,4 5 5,6

10

Ordinea de preferinta este deci: V1> V4>V3>V2.

http://www.scribd.com/doc/42908949/27/Determinarea-costurilor-de-productie
11