Seminar 7, 8, 9

TESTAREA IPOTEZELOR STATISTICE

PROBLEME PROPUSE
1. O firmă doreşte să se aprovizioneze cu un tip de componente electronice de la un producător care
afirmă că acestea au o durată de viaţă de 100 de ore. Managerul firmei crede, însă, că în realitate durata
de viaţă este mai mică şi, pentru a verifica această ipoteză se organizează o cercetare pe un eşantion
selectat aleator, de 36 de componente pentru care se înregistrează durata de viaţă. În urma prelucrării
datelor reiese că în medie, o astfel de componentă funcţionează 96 de ore, cu o deviaţie standard de 8
ore. Dacă se ştie că durata de viaţă este o variabilă normal distribuită, există suficiente dovezi pentru a
afirma că managerul firmei are dreptate? (nivelul de semnificaţie este de 1%).

2. Un analist financiar presupune că valoarea medie a facturilor emise de firma la care lucrează este de
peste 10 mii lei/factură. Pentru a verifica această ipoteză, el selectează aleator 48 de facturi emise în
ultima lună şi înregistrează valorile acestora. În urma prelucrării datelor, se obţine: 
xi  490 ;
x 2
i  5165 , unde xi este valoarea facturii i. Are analistul dreptate? (nivelul de încredere este de 98%).

3. Un consilier local pretinde că pompierii ajung la locul unui incendiu într-un timp mediu de 12 minute,
însă un reporter suspectează că în realitate timpul de răspuns al pompierilor ar fi mai mare. Pentru
examinarea acestei ipoteze, este aplicat un test pe un eşantion de 16 de situaţii de urgenţă, ce reclamau
intervenţia pompierilor, înregistrându-se timpii de răspuns (de reacţie). La ce concluzie se ajunge dacă,
pe baza datelor din eşantion, a reieşit că timpul mediu de răspuns al pompierilor este de 13,1 minute, cu
o dispersie de 36? (nivel de semnificaţie de 2%).

4. Un reprezentant al Camerei de Comerţ locale pretinde că nivelul mediu al preţurilor de vânzare al

caselor din acea zonă este de 90 mii $. Pentru a verifica această afirmaţie, un agent imobiliar
înregistrează preţul de vânzare practicat în cazul a opt tranzacţii imobiliare recent efectuate (mii $): 75;
102; 80; 85; 79; 98; 62.
a) Există dovezi în sprijinul acceptării afirmaţiei reprezentantului Camerei de Comerţ pentru un nivel de
semnificaţie de 5%? Dar pentru un nivel de semnificaţie de 10%?
b) Estimati, pentru o probabilitate de 95%, pretul mediu al caselor din zona respectiva.

5. În urma tratamentelor clasice aplicate pacienţilor operaţi chirurgical în vederea recuperării lor, se ştie
că aceştia petrec în medie 2 ore în salonul de recuperare. Un medic susţine, însă, că aplicarea unui nou
tratament va conduce la micşorarea timpului de recuperare. Pentru a verifica această ipoteză, este
efectuat un studiu pe 17 pacienţi operaţi chirurgical, pentru care se măsoară timpul petrecut în salonul
de recuperare, în urma aplicării noului tratament postoperator (xi). S-au obţinut următoarele rezultate:
x  x 
2
i  35,7 ; i x  0,096 .
Există suficiente dovezi pentru a susţine afirmaţia medicului, la un nivel de încredere de 90%?

6. Un articol dintr-o revistă susţine că adolescenţii se uită în medie 2 ore pe zi la televizor. Un sociolog
crede însă că cifra reală este mai mare şi intervievează 18 adolscenţi, înregistrând răspunsul la întrebarea:
„Câte ore priviţi în medie pe zi la televizor?” S-au obţinut rezultatele:  xi  50,4 ;  xi2  163,8 .
Cine are dreptate, la un nivel de semnificaţie de 1%?

7. O companie producătoare de avioane trebuie să se aprovizioneze cu foi (folii) de aluminiu de 0,05

inch grosime. Foliile mai subţiri nu au duritatea necesară, iar cele mai groase de 0,05 inch au o greutate
prea mare. O firmă producătoare de folii de aluminiu susţine că foliile fabricate de el întrunesc condiţia
de grosime cerută. Pentru a verifica această ipoteză, compania de avioane face un studiu pe 100 de folii
de aluminiu selectate aleator şi găseşte o grosime medie de 0,048 inch, cu o deviaţie standard a grosimii
de 0,01 inch. Ar trebui compania de avioane să se aprovizioneze cu folii de aluminiu de la acel
producător? (nivel de semnificaţie de 5%).

8. Un producător susţine că un nou tip de aparat de aer condiţionat consumă doar 6,5 KW pe zi.
Reprezentantul unei agenţii de consum crede că valoarea reală a consumului zilnic este mai mare şi
efectuează un studiu pe un eşantion de 50 de aparate. Dacă pe baza datelor din eşantion a reieşit că un
aparat de aer condiţionat consumă în medie 7 KW pe zi, cu o deviaţie standard de 1,4 KW, există
suficiente dovezi că ar trebui să respingem afirmaţia producătorului pentru un nivel de semnificaţie de
5%? Dar de 1%?

9. O companie farmaceutică susţine că un medicament va produce efectul dorit după un timp mediu de
58,4 minute. Un cercetător efectuează un test de verificare a acestei ipoteze, pe un eşantion de 250 de
pacienţi cărora li s-a administrat medicamentul respectiv şi înregistrează timpul după care el şi-a făcut
x  x 
2
efectul. Se cunosc rezultatele preliminare: i  14875 ; i x  17155 . Există suficiente
dovezi pentru respingerea ipotezei companiei farmaceutice pentru un nivel de semnificaţie de 10%? Dar
de 2%?

10. Patronul unei firme de prestări servicii doreşte să fluidizeze servirea clienţilor şi, până în prezent, el
presupunea că timpul de servire a clienţilor este normal distribuit, de medie 130 de minute şi abatere
medie pătratică 15 minute. El este de acord cu abaterea medie pătratică, dar se îndoieşte de faptul că
durata medie de servire a unui client este 130 minute. Pentru a studia această problemă, înregistrează
timpii de servire pentru 100 de clienţi. Timpul mediu obţinut în eşantion este 120 minute. Poate patronul
să concluzioneze, la o probabilitate de 99%, că timpul mediu este diferit de 130 minute.

11. Într-o cercetare prin sondaj aleator privitoare la transportul în comun, au fost selectate 100 de
persoane pentru care s-a calculat valoarea medie a biletelor cumpărate într-o lună pentru transport în
comun urban de 110 u.m, cu o abatere medie pătratică de 60 u.m.
a) Testaţi ipoteza nulă, aceea conform căreia valoarea medie a biletelor cumpărate într-o lună, în
colectivitatea generală, este    0  100 u.m, cu ipoteza alternativă    0  100 u.m, utilizând un
nivel de încredere 1- = 0,95 (probabilitatea (1-)100 = 95%).
b) Testaţi ipoteza nulă    0  100 u.m, cu ipoteza alternativă    0  100 u.m, cu aceeaşi
probabilitate. Interpretaţi rezultatele.

12. Un analist financiar presupune că valoarea facturilor emise de firma la care lucrează este, în medie,
mai mare 10 mii lei/factură. Pentru a susţine această ipoteză, el selectează aleator 58 de facturi emise în
ultima lună, pentru care înregistrează valorile (mii lei), prelucrează datele si obtine:
Mean 11,15517
Standard Error 0,384832
Median 10
Mode 9
Standard Deviation 2,930791
Sample Variance 8,589534
Kurtosis -0,39551
Skewness 0,803254
Range 11
Minimum 7
Maximum 18
Sum 647
Count 58
Confidence Level(95,0%) 0,770612
Să se testeze ipoteza analistului pentru o probabilitate de garantare a rezultatelor de 99%.
Sa se estimeze nivelul mediu al facturilor emise de firma.

13. Un producător de imprimante pentru calculatoare personale doreşte să estimeze media numărului de
caractere tipărite până când se consumă cerneala. Costul crescut al unei astfel de anchete impune
utilizarea unui eşantion de volum redus. Presupunem că au fost testate n = 15 imprimante şi s-au calculat:
x  1,13 milioane caractere, sx = 0,27 milioane caractere. În ipoteza distribuţiei normale a numărului de
caractere în colectivitatea generală:
a) Să se determine, pentru o probabilitate de 90%, intervalul de încredere pentru numărul mediu
de caractere.
b) Să se testeze ipoteza nulă   1,00 milioane, cu ipoteza alternativă   1,00 milioane
caractere, utilizând o probabilitate de 90%.

14. Valoarea medie a unei locuinţe aflate în imediata apropiere a unui colegiu este de 58950 unitati
monetare. Se presupune ca valoarea locuinţelor creşte cu cât ele sunt situate mai aproape de acest
colegiu. Pentru a testa această ipoteză, au fost selectate aleatoriu 12 locuinţe din zona colegiului; în urma
evaluării acestora, a rezultat o valoare medie de 62 460 unităţi monetare, cu o abatere medie patratică
de 5200 unităţi monetare. Testaţi această ipoteză, pentru un nivel de semnificaţie de 5%, stiind ca pretul
locuintelor urmeaza o distributie normala.

15. Gradul de poluare a aerului se poate determina prin măsurarea mai multor elemente, printre care şi
nivelul monoxidului de carbon existent în atmosferă. Un ecologist vrea să arate că oraşul X are un grad
ridicat de poluare a aerului, ilustrat printr-un nivel mediu al monoxidului de carbon mai mare de 3,2.
Pentru a verifica această afirmaţie, au fost înregistrate nivelurile monoxidului de carbon din 12 zile
consecutive, valorile găsite fiind următoarele:
Ziua 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
CO 3,5 3,9 2,8 3,1 3,1 3,4 4,8 3,2 2,5 3,5 4,4 3,1
Există suficiente dovezi pentru a respinge ipoteza ecologistului, pentru o probabilitate de 98%?

16. Managerul unei firme ce oferă servicii de curierat rapid susţine că timpul său mediu de expediere,
într-un anumit perimetru, este mai mic de 6 ore. Pentru verificarea acestei afirmaţii, a fost considerat un
eşantion aleator de 10 expedieri ale unor pachete, pentru care s-au înregistrat timpii necesari pentru
expedierea acestora la destinatie (ore): 7; 3; 4; 6; 10; 5; 6; 4; 3; 8. Exista suficiente dovezi pentru a
susţine afirmaţia managerului, pentru un nivel de semnificaţie de 5% (tcritic= 1,833)?

17. Un lot de 200 de sticle de băuturi răcoritare este supus unui control de calitate. Lotul este declarat
necorespunzător dacă mai mult de 3% dintre sticle nu respecta compoziţia prestabilită de producător. În
urma verificării, 7 sticle sunt găsite ca necorespunzătoare. Oferă aceste informaţii suficiente dovezi ca
întregul lot să fie declarat “necorespunzător“ ? Utilizaţi o probabilitate de 99% de garantare a rezul-
tatelor.

18. Pentru a verifica dacă între două mărci de autoturisme nu există diferențe semnificative
privind cheltuielile de întreținere a fost selectat un eșantion de 80 persoane care dețin unul dintre
cele două mărci. După înregistrarea cheltuielilor de întreținere anuală și prelucrarea datelor s-
au obținut următoarele rezultate sintetice:
Marca 1 Marca 2
n1=35 pers. n2=45 pers.
Cheltuiala medie = 580 Eur Cheltuiala medie = 430 Eur
Abaterea standard a cheltuielilor = 75 Eur Abaterea standard a cheltuielilor = 50 Eur
Pentru un nivel de semnificație de 5% să se testeze ipoteza din enunțul problemei.

19. Directorul de dezvoltare a unui lanţ de restaurante de tip fast-food doreşte să amplaseze un nou
restaurant în preajma unei universităţi. Pentru a estima încasările medii zilnice realizează un studiu pe
un eşantion de 25 studenţi şi obţine că:
 - În medie, un student cheltuie 18 lei pe zi pentru masa de prânz;
- Suma minimă alocată pentru masa de prânz este de 10 lei;
- Suma maximă alocată pentru masa de prânz este de 35 lei.
Testati, pentru o probabilitate de 95%, daca cheltuiala medie zilnica a unui student difera semnificativ
de 20 lei.

20. Un târg de prezentare a echipamentelor agricole este considerat de succes dacă cel puțin 12%
dintre vizitatori încheie un contract de achiziție a unui echipament. A fost selectat un eșantion de 400
de vizitatori ai târgului internațional de produse și echipamente în domeniul agriculturii INDAGRA,
ediția 2016 și s-a constatat că 56 dintre aceștia au încheiat un contract pentru achiziția unui echipament
agricol. Pentru o probabilitate de 99% poate fi considerată ediția 2016 a târgului INDAGRA un
succes?
21. A fost realizat un studiu pentru identificarea principalilor factori ce influențează tipul de turism (extern
sau intern) preferat de clienții unei agenții. Unul dintre factorii identificați îl reprezintă
variabilitatea veniturilor. Știind că distribuția veniturilor (mii lei) în cele două populații analizate
(populația clienților ce preferă turismul extern, respectiv cea a clienților ce prefer turismul intern)
este aproximativ normală, au fost selectate două eșantioane, de volum 60, respective 50 de
persoane. Abaterile standard ale veniturilor (mii lei) sunt: s1  2,84 și s2  1,86 . Se utilizează o
probabilitate de garantare a rezultatelor de 95%.
22. Un producător din industria textilă, ce confecționează pantaloni pentru bărbați, dorește să
verifice dacă procentul produselor identificate cu defecte în urma controlului calitativ este mai
mic de 5%. În urma cercetării realizate pe un eșantion aleator de 300 de perechi de pantaloni,
au fost găsite 13 perechi de pantaloni cu defecte. Oferă aceste informații suficiente dovezi că
procentul pantalonilor cu defecte este mai mic de 5%? Utilizați o probabilitate de 99% de
garantare a rezultatelor.

23. Numărul mediu de flori culese de pe o unitate de arie, într-o seră, este de 425 fire. Pentru a
verifica eficacitatea unui nou îngrășământ granulat, aplicat pe 7 unități de arie, au fost
înregistrate date referitoare la producția de flori. Pe baza datelor înregistrate s-a determinat un
număr mediu de 438 fire/unitate de arie, cu o dispersie de 400. Știind că distribuția recoltei de
flori pe unitate de arie este aproximativ normală, pentru un nivel de semnificație de 2% se poate
concluziona că în urma aplicării îngrășământului granulat s-a obținut o creștere semnificativă a
producție?

24. Pentru două eșantioane de studenți, unul de fete și altul de băieți, au fost înregistrate date
referitoare la nota obținută la matematică. Pe baza datelor înregistrate s-au obținut următoarele
rezultate sintetice:
Eșantion Nr. studenți Nota medie Eroarea standard a notei medii
Fete 30 7,27 0,15
Băieți 40 6,84 0,19

Oferă aceste date suficiente informații pentru a accepta ipoteza conform căreia nu există
diferențe semnificative statistic între rezultatele obținute de studenți, în funcție de genul
acestora? Utilizați un nivel de semnificație de 2%.
Elemente de analiză dispersională (ANOVA)

1. Pentru un esantion de 50 de farmacii, ce reprezintă 25% dintre farmaciile unui anumit

lant farmaceutic, amplasate in cele trei mari provincii istorice ale Romaniei, s-au
inregistrat valorile aferente vanzarilor medii lunare, in unitati monetare (u.m.). Dupa
prelucrarea valorilor primare au rezultat datele din tabelul urmator:
Numar de Vanzari medii lunare Abaterea standard
Provincia
farmacii (u.m.) (Abaterea medie patratica) a vanzarilor (u.m.)
Moldova 15 45 10
Transilvania 22 35 9
Muntenia 13 66 15
a) Folosind modelul de analiză dispersionala ANOVA arătaţi dacă există diferenţe
semnificative statistic între cele trei provincii istorice, din punctul de vedere al
vânzărilor lunare realizate de farmaciile respectivului lant farmaceutic.
b) Să se estimeze, pentru o probabilitate de 95%, valoarea medie lunară a vânzărilor şi
valoarea totală lunară a vânzărilor la nivelul intregului lanţ farmaceutic.

2. O fabrică de produse de patiserie produce un tip de fursecuri pe care îl comercializează

într-un supermarket. În vederea stimulării vânzărilor, managerul supermarketului
hotărăşte să schimbe locaţia de amplasare a produsului timp de 30 săptămâni. Astfel,
produsul este mutat săptămânal în 3 locaţii: la raionul de patiserie, la raionul de lactate
şi lângă casa de marcat, înregistrându-se vânzările săptămânale obţinute (unităţi
monetare). În urma prelucrării datelor s-au obţinut următoarele rezultate preliminare:
Groups Count Average (unităţi monetare) Variance
Raionul de lactate 9 36 63,5
Casa de marcat 8 46 140,5
Raionul de patiserie 15 49 31,8
a) Presupunând că datele provin dintr-un eşantion selectat aleator stratificat, estimaţi, printr-
un interval de încredere 95% nivelul mediu al vânzărilor săptămânale.
b) Să se determine volumul eşantionului necesar pentru estimarea valorii medii a vânzărilor
cu o eroare maximă admisă mai mică cu 35% faţă de rezultatul obţinut la punctul anterior.
Repartizaţi noul eşantion proportional pe subeşantioane.

3. 60 de vizitatori ai unei expoziții sunt cronometrați cât timp vizitează expoziția (minute).
20 de vizitatori dimineața, 20 la prânz și 20 seara. Pentru a vedea dacă există o diferență
semnificativă între timpul în care vizitează expoziția în cele trei momente ale zilei, s-a
realizat un test ANOVA, rezultatele fiind prezentate mai jos.
Anova: Single Factor

SUMMARY
Groups Count Sum Average Variance
Dimineața 20 895 44.75 66.934
La prânz 20 988 49.4 500.99
Seara 20 1322 66.1 1501.36

ANOVA
Source of Variation SS df MS F P-value F crit
 Between Groups 5042.23 ....... ......... ....... 0.03 3.16
Within Groups ...... ....... 689.76

Total 44358.58 ..........

Scrieți ipotezele testului, luați decizia și interpretați-o.

4. Pentru a evalua impactul zilei de tranzacționare asupra randamentului unei acțiuni s-a
calculat, pentru o perioadă de 20 de zile de tranzacționare, randamentul acțiunii în
fiecare zi, de luni până vineri. Pentru a vedea dacă există o diferență semnificativă între
randamente, s-a realizat un test ANOVA, rezultatele fiind prezentate mai jos:
ANOVA
Source of Variation SS df MS F P-value F crit
Between Groups 0.001 4 … …. 0.11 3.06
Within Groups … 15 …
Total 0.004 19

Scrieți ipotezele testului, luați decizia și comentați implicațiile practice ale acestei decizii.

5. Pentru 7 magazine situate în cartierul A al unui oraș și 5 magazine situate în cartierul B

al aceluiași oraș, se cunosc valorile vânzărilor (mil. lei). În urma aplicării metodei de
analiză dispersională ANOVA și a prelucrării datelor cu Excel, s-au obținut următoarele
rezultate:
ANOVA
Source of Variation SS df MS F P-value F crit
Between Groups … 1 … 17.96283 0.00172 4.96460
Within Groups … … 7.89142
Total … …

Se cere să se determine datele lipsă și să se interpreteze rezultatele prelucrării. Influențează

cartierul în care sunt amplasate magazinele variația vânzărilor în mod semnificativ?

6. Un cercetător face un studiu asupra unor firme, privind șansele pe care acestea le oferă
tinerilor angajați de a promova repede și de a avansa în carieră. Pentru aceasta el a
cuprins în studiu un număr de 20 de companii producătoare de tehnologie de vârf și a
înregistrat timpul scurs de la angajarea inițială a unui salariat în firmă până la prima
promovare a acestuia. Firmele au fost grupate după mărime (mici, medii și mari), iar în
urma aplicării testului F de analiză dispersională rezultatele sunt:
ANOVA
Source of Variation SS df MS F P-value F crit
Between Groups 384.3 … … …. 0.001922 3.591531
Within Groups … … …
Total 737.8 …

Completați spațiile libere și testați ipoteza conform căreia variația timpului scurs până la
prima promovare este influențată semnificativ de mărimea firmei (probabilitate de
95%)?
 7. Managerul unui lanț de supermarketuri dorește să deschidă un nou magazin în unul din
cele 4 cartiere principale ale unui oraș. Unul din factorii importanți luați în considerare
în luarea deciziei de amplasare este venitul mediu lunar al rezidenților fiecărui cartier.
Se selectează astfel un eșantion de 80 gospodării și se înregistrează veniturile (mii lei).
În urma prelucrării datelor în Excel s-au obținut rezultatele:

SUMMARY
Groups Count Sum Average Variance
Cartierul A 19 44.2 2.33 0.24
Cartierul B 24 78.3 3.26 0.33
Cartierul C 16 33.6 2.10 0.17
Cartierul D 21 57.3 2.73 0.46

Testați, folosind testul Fisher, pentru o probabilitate de 95% (Fcritic = 2,73) dacă există
diferențe semnificative între veniturile gospodăriilor, diferențe generate de cartierul de
rezidență.

8. În marketingul produselor destinate copiilor este deosebit de importantă realizarea unor

spoturi publicitare televizate, care să capteze atenția copiilor. În timpul vizionării lor, o
firmă de cercetări în marketing vrea să stabilească în ce mod reclamele la diferite
produse generează diferențe în ceea ce privește durata atenției copiilor. Pentru aceasta,
20 de copii cu vârste sub 10 ani sunt rugați să vizioneze câte un clip publicitar de 60 de
secunde, la unul din cele 3 tipuri de produse (jocuri, dulciuri și articole de
îmbrăcăminte), apoi se măsoară timpul în care fiecare dintre ei urmărește atent reclama
(în secunde). Din cei 20 de copii, 7 copii urmăresc o reclamă la jocuri, 5 dintre ei la
dulciuri și restul la îmbrăcăminte. Rezultatele prelucrării datelor în Excel sunt:
ANOVA
Source of Variation SS df MS F P-value F crit
Between Groups … … 694,125 …. 0,00023 …
Within Groups … … …
Total 1588,950 …

Completați tabelul și arătați dacă există suficiente dovezi pentru a concluziona că tipul
produsului la care se referă spoturile publicitare determină diferențe semnificative în
duratele atenției cu care copiii urmăresc aceste reclame (pentru nivel de semnificație de
5%).

II. Rezolvați următoarele probleme utilizând funcțiile Excel și interpretați rezultatele

obtinute

1. Un cercetător dorește să determine dacă un nou produs software ajută studenții să învețe
mai ușor la disciplina econometrie. Pentru aceasta el formează 3 grupe de studiu:
studenții din Grupul 1 nu beneficiază de pregătire suplimentară la econometrie în afara
orelor din programa universitară, studenții din Grupul 2 beneficiază de pregătire
suplimentară în cadrul consultațiilor, iar studenții din Grupul 3 se pregătesc pe baza unui
tutorial pe calculator. După o lună de zile de pregătire, studenții primesc un test,
punctajele obținute la test fiind prezentate în tabelul următor:
 Grupul 1 Grupul 2 Grupul 3
23 30 32
22 27 30
22 22 24
23 23 22
17 19 21
18 19 20
15 21 19
Să se stabilească dacă modul de pregătire la econometrie a influențat rezultatele obținute
la test de către studenți (nivel de semnificație 5%).

2. Directorul unei companii pentru fabricarea mobilei de birou, crede ca productivitatea

lucrătorilor depinde, printre altele și de succesiunea operațiilor pe care trebuie sa le
execute muncitorul. Pentru producerea unui birou ergonomic sunt considerate două
variante de realizarea a acestuia (din punctul de vedere al succesiunii operațiilor). Pentru
a decide care variantă este mai bună au fost selectați aleator 50 de muncitori care
asamblau birouri și au fost înregistrați timpii de asamblare.
Timpii de asamblare (ore)
Varianta A 6,8; 5,0; 7,9; 5,2; 7,6; 5,0; 5,9; 5,2; 6,5; 7,4; 6,1; 6,2; 7,1; 4,6;
6,0; 7,1; 6,1; 5,0; 6,3; 7,0; 6,4; 6,1; 6,6; 7,7; 6,4; 5,2; 6,7
Varianta B 5,7; 6,6; 8,5; 6,5; 5,9; 6,7; 6,6; 4,2; 4,2; 4,5; 5,3; 7,9; 7,0; 5,9;
7,1; 5,8; 7,0; 5,7; 5,9; 4,9; 5,3; 4,2; 7,1
Directorul dorește să afle dacă pentru un nivel de semnificație de 5%, timpii de asamblare
în cele două variate diferă.

3. Pe un grup de 39 subiecți se studiază efectul unor medicamente în cazul tratării unei

boli. Acești subiecți au fost împărțiți în trei grupe. Primului grup i s-a administrat
medicamentul 1, celui tratării de-al doilea grup i s-a administrat un medicament placebo,
iar celui de-al treilea grup i s-a administrat medicamentul2. Desigur subiecții nu au fost
informați despre tipul de medicament ce le este administrat. Înainte de aplicarea
tratamentului mediile scorurilor analizelor corespunzătoare celor 3 grupuri nu difereau
semnificativ. În urma realizării acestui experiment s-au obținut următoarele rezultate:

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
431.46 442.06 336.74 332.28 352.54 360.34 338.04 430.82 418.28 384.44 337.8 397.08 380.26 587.22

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
404.62 408.86 455.58 482.74 440.66 466.46 380.34 324.82 400.2 397.92 418.94 347.22

3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
519.54 387.74 344.7 442.62 376.5 316.48 314.68 353.8 354.28 430.94 354.74 417.12 445.68
Să se stabilească dacă tratamentul aplicat a influențat rezultatele analizelor (nivel de
semnificație 5%).