Laborator Repararea Autovehiculelor

L.2.1. Controlul starii tehnice a blocului motor si determinarea cotelor de reconditionare a

camasilor de cilindru prin micrometrare statica

2.1. Caracteristici tehnice ale blocului de cilindru

Marca autovehiculului: Dacia 1310, motor: 810-99

Materialul blocului motor: fonta.
Materialul camasilor de cilindrii : fonta speciala;
Diametrul nominal si cota de reconditionare a camasilor de cilindri: D = 73 mm,
R = 73.5 mm
Ovalitatea si conicitatea acceptate : 0.02 mm

; 2.2. SDV-uri si utilaje folosit

 Masa de observare a blocului motor

 Subler, micrometru, comparator

 Rigleta metalica

 Lampa decontrol portabila

2.3 Mod de lucru

Se pune camasa de cilindru pe masa de lucru. Se masoara cu sublerul diametrul nominal

al unei camasi noi (neuzate). Se regleaza micrometrul cu distanta alezajului camasii noi de
cilindru. Se etaloneaza comparatorul intre palpatoarele unui micrometrul. Se aleg 3 planuri
paralele I-I, II-II si III -III orizontale si doua sectiuni (A-A parale) cu axa arborelui cotit si B-B
perpendicular pe axa). Aceste plane se aleg in functie de tipul de motor si de I 1 si I2 la care
sunt uzuri maxime respectiv minime. Cu comparatorul se masoara in cele 3 planuri orizontale
paralele uzurile camasilor de cilindru, observandu-se variatia uzurilor de la un plan la altul. Se
repeta operatia pentru mai multe camasi de cilindru uzate de la diferite motoare. Rezultatele
masuratorilor se noteaza intr-un tabel. Pe baza acestor date se vor calcula conicitatea si
ovalitatea camasilor de cilindru.

2.4 Rezultatele masuratorilor

La blocul motor se face un control vizual cu privire la fisuri, crapaturi si masurarea acestora.
Se masoara abaterile de la planeitate ale suprafetelor de asezare : asamblarea cu chiulasa in
partea superioara si asamblarea cu baia de ulei in partea inferioara.
 A-A B-B

I II III K I II III K

1 0.11 0.085 0.04 0.07 0.10 0.07 0.08 0.02

2 0.04 0.01 0 0.04 0.06 0.05 0.03 0.03

3 0.12 0.0.9 0.02 0.1 0.28 0.07 0.01 0.27

- Intensitatea de uzare este: Iu = umax /L = 0.28/150= 18.6* 0,0001 [µm /1000km].

- Viteza de uzare este: vu = umax/Dh = 0.28/3000= 9.33"10-5 [µm/h].
- a m i mp us pa rc ur s u l L= 150000 km iar durata de functionare de 3000 h.

O v a l i t a t e a e s t e d a t a d e : O v = Xmas AA - Xmas BB. (cilindru 1: I - l Ov = 0, 01; II-II;

Ov = 0.015; III – III; Ov = 0.04; cilindru 2 , I - I 0 v= 0.02; II - II; O v= 0.04; III - III
0v= 0.03; cilindru 3: I - I Ov=0.16; lI - ll 0v= 0.02; III - III 0v = 0.01).

Concluzii:

Uzura cea mai mare maturata este de 0.28 mm, iar daca se considera adaosul de prelucrare
ap = 0.2 mm se obtine Dr = 73.48 mm < 73.5 mm = R1, deci camasa de cilindru respectiva se poate
reconditiona la cota R1 = 73.5 [mm], deci piesa se incadreaza in prima treapta de reconditionare;
- celelalte camasi de cilindru prezinta valori mai mici ale uzuri deci si in cazul for se
poate efectua reconditionarea la cota R, = 73.5 mm;
- la cilindrul 1ovalitatea creste din planul I-l spre planul lll-lll rezultand o forma de trunchi de
con;
- la cilindrul 2 ovalitatea maxima este in planul II-II rezultand o forma de butoi pentru
camasa respectiva;
- la cilindrul 3 se vede aceeasi forma ca si la cilindrul 1 dar ovalitatea maxima este in
planul I-I.

Observatie:

Distributia uzurilor in interiorul camasii de cilindru este neuniforma, cu uzuri accentuate

in partea superioara a camasii (la PMI) datorita particulelor dure care uzeaza abraziv
camasa si o uzura nesemnificativa spre partea inferioara (la PME) datorita
condensului si a peretelui rece.
 L.2.2. Micrometrarea statistica a arborilor cotiti si
determinarea cotelor de reconditionare a fusurilor

2.1 Caracteristici tehnice ale arborelui cotit

Marca autovehiculului Dacia 1310, motor : 810 - 99

Parcursul efectiv : 150 000 Km .
Durata de functionare 3000 h
Materiale , tratament termic si duritatea fusurilor arborelui: Fgn 960 STAS/ Norma 301 ; calire CIF
pentru fusuri si duritatea 212 ... 270 HB
Diametrele nominate : palier dp = 46 [mm] ; maneton dm = 43.98 [mm] Diametrele
de reconditionare R1 : palier : 45.75 [mm] ; maneton 43.75 [mm]

ARBORE COTIT MOTOR ARO 1-25

Conditii tehnice
-material : fonta cu grafit nodular;
-duriatea : 250 HB;
-tratament termic : recoacere de duritizare.

2.2 SDV-uri si utilaie folosite

 Masa de observare a arborelui cotit cu dispozitivul de centrare cu stift
• Subler, comparator, micrometru exterior 25-50 2.3

Defecte ale arborelui cotit

Utilizand lupa vizual si prin control defectoscopic nedistructiv nu s-au obeservata defecte
majore (crapaturi , fisuri, rupturi, deformari, etc). Pentru alezajul lagarului pentru fusul d capat al
arborelui ambreiajului si a gaurilor din flansa pentru bolturile de asamblare a volanului nu s-au
observat fisuri.

1
Modul de lucru .

Se fixeaza arborele cotit pe masa de lucru in dispozitivul de centrare . Cu sublerul se masoara

cotele nominate ale fusului arborelui. Se fixeaza comparatorul pe masa de lucru si cu palpatorul pe
suprafata fusului acesta se etaloneaza Se efectueaza masuratori in doua plane transversale l-l si ll-ll in doua
sectiuni A-A paralela cu axa arborelui si B-B perpendiculara pe axa . Se efectueaza masuratorile iar
rezultatele se centralizeaza in tabel.

2.5 Rezultatele masuratorilor

DIMENSIUNILE SE VOR DA IN [mm]

Fusul Planele Piesa Piesa Uzura Conicitatea Piesa Piesa Uzura Ovalitatea Conicitaea
maneton de noua uzata noua uzata
si palier masura dn def dn def
0 1 A-A A-A A-A A-A B-B B-B B-B B-B B-B
M1 l-l 43.75 0.23 43.74 0.24 0.01
43.98 0.02 43.98 0.02
ll-ll 43.77 0.21 43.72 0.26 0.05
M2 l-l 43.76 0.22 43.76 0.22 0
43.98 -0.02 43.98 -0.01
ll-ll 43.78 0.2 43.77 0.21 0.01
P1 l-l 45.91 0.09 45.83 0.17 0.08
46 -0.06 46 0
ll-ll 45.97 0.03 45.83 0.17 0.14
P2 l-l 45.77 0.23 45.75 0.25 0.02
46 -0.18 46 0
ll-ll 45.95 0.05 45.75 0.25 0.2

 Uzura maxima: Umax= dm/p - dmin =43.78-43,72= 0.06[mm]

= 45.97 - 45.75 = 0.22[mm]

• Viteza de uzare : Vu=Umax/Dh=0.22/3000=7.3*10 [pm/h]

Intensitatea de uzare : lu = Umax/ L = 0.22/150 = 1,46*10 [pm/10 Km]

•
 * Valorile necesare construirii profilogramei

Masurarea P1 P2
1 0 0
2 -2 -1
3 -5 -3
4 -12 -6
5 -19 -10
6 -26 -15
7 -30 -17
8 -31 -18
9 -31 -18
10 -26 -17
11 -19 -11
12 10 -7
13 -6 -4
14 -2 -1
15 0 0

Masuratorile s-au efectuat din 25.71 in 25.71 grade iar pentru reprezentare se va utiliza scara Kd = 1 :1 si
Ku = 50 :1 astfel incat profilograma sa fie cat mai evident excentrica fats de axa geometrica si cercul
exterior initial al fusului palier.

Calculul cotei de reconditionare

Dr= dn-2 (Umax*delta +ap)= 43.98 - 2( 0.22*0.8+0.02) = 43.588 Deci

arborele trebuie reconditionat la cota R2

Concluzii

In urma analizei vizuale arborele poate fi reconditionat deoarece nu prezinta defecte majore. In urma
masuratorilor si a calculelor efectuate s-a stabilit incadrarea in doua tote de reconditionare si deci
arborele va fi repus in functionare. Ca metoda de reconditionare se va folosi metoda treptelor, cotelor
sau dimensiunilor de reparare. Se va tine cont de rezistenta mecanica, ajustajele, tolerantele precum si
prelucrarea suprafetelor pieselor reconditionate sa fie identica cu cea a pieselor noi.
 L.2.3. MICROMETRAREA STATISTICA A ARBORILOR
DE DISTRIBUTIE SI DETERMINAREA COTELOR
ADMISIBILE DE UZARE SI PRELUCRARE

3.1. Caracteristicile tehnice ale arborelui de distributie

Marca autovehiculului Dacia 1310 si a motorului 810-99

Dimensiunile nominate ale fusurilor,mm: Dn = 38mm; L= 150*10 3 km;
D=L / V= 150000/50= 3000 h
Valoarea nominala a inaltimii camelor:
de admisiune ha= 4,67 mm
de evacuare he= 4,55 mm
han,=32,1+/-0,165 mm
hen=27+/-0,1 mm
Sageata de incovoiere admisibila masurata pe fusul central (fusurile centrale): f a<_ 0,02 mm

3.2 Modul de lucru:

Se fixeaza arborele de distributie pe masa de lucru si se centreaza. Se fixeaza comparatorul pe masa de

lucru, cu palpatorul pe profilul fusului palier al arborelui, etalonandu-se in prealabil. Se fac masuratori
20 in 20 degrade. Se noteaza valorile in tabele si pe baza acestora se construieste profilograma.

3.3. Aparate si SDV-uri folosite la lucrare

Placa modul cu virfuri de centrare si raportor circular pentru masurarea sagetii arborelui si ridicarea
profilogramei de uzare a unei came a arborelui;
Comparatoare de exterior avind limitele de masurare 0-5 mm, cu suport pentru verificarea sagetii de
incovoiere a arborelui;
Micrometre de exterior (STAS 1374-73) cu limitele de masurare 0-25, 25-50 ~i 50-75 mm; Arbore
uzat tip 810-99.
3.4. Rezultatele masuratorilor fusurilor si camelor

Fus A-A B-B Cama

dn dm u d dm' u A-A B-8 u
l I 38 37,88 0,12 38 37,830,17 e4 26,95 27,00 0,05
II 38 37,82 0,18 38 37,810,19 a4 31,55 31,85 0,55
2 I 38 37,79 0,21 38 37,760,24 e3 26,51 26,91 0,49
II 38 37,80' 0,2 38 37,70,23 a3 31,78 31,88 0,32
3 I 38 37,81 0,19 38 37,820,18 e2 26,37 26,89 0,63
II 38 37,85 0,15 38 37,810,19 a2 31,75 31,93 0,35
4 I 38 37,87 0,13 38 37,80,15 e1 26,99 26,95 0,05
II 38 137,89 0,11 38 37,900,1 A1 31,82 131,8 0,28

 conicitatea fusurilor arborelui: k= (dA-dB)I,II - k1 I,II = {0,05;0,01}; k2 I,II = {0,03;0,03}; k3

I,II = {0,01;0,04}; k4 I,II = {0,02;0,01} ; kmax = 0,05 µm.
 intensitatea de uzura maxima a arborelui este Imax = umax/L= 0,24/150000= 16*10-7µm/km.

viteza de uzare a arborelui este vu= umax/D= 0.24/3000= 8*10-5 µm/h Iucame = 0.63/150000= 42*107;
vu came = 0.63/3000= 21 *10-5
• profilograma de uzare a camei de admisiune se poate observa pe grafic

3.5. Defecte ale arborelui de distributie stabilite prin control vizual (cu lupa)

Nu s-au obsevat defecte.

3.6. Concluzii

 din rezultatele masuratorilor a reiesit uzurile maxime atat pentru fusurile paliere ale arborelui
de distributie cat si pentru profilul camelor.
 se observa ca uzura maxima pentru profilul camelor este la cele corespunzatoare cilindrului
2 urmata de camele cilindrului 3.
 aceste uzuri se pot datora unor jocuri termice neadecvate, unor tratamente termice incorecte
etc.
 in urma controlului vizual nu s-au observat defecte majore ale arborelui de distributie
deci el poate fi reconditionat. Procedeul de reconditionare va fi cel al treptelor, cotelor
sau dimensiunilor de reconditionare.

Valorile necesare ridicarii profilogramei uzurii camelor de admisiune le-am citit cu ajutorul unui
ceas comparator si al unui raportor din 20 in 20 de grade
:

a1= {0; -2,5; -5; -6; -6; -4; -1; 2; 5; 8,5; 12; 14; 15; 15; 14,5; 12; 8,5; 5; 0}
a2= {0; -5; -8; -10; -9; -7; -3,5; 1; 6; 10,5; 15;18; 20 ; 20; 18,5; 15,5; 10; 5; 0}
a 3= {0; -2; -4; -4,5; -5; -5; -3,5; -2; -0,5; 1; 3; 4; 4,5; 4,5; 4,5; 4; 3; 1;0}
a4= {0; -4; -1; 0,5; -1,5; -5; -7; -11,5; -15; -18; -21; -22; -23; -21; -18; -15; -11; 0}
Profilograma uzurii fusului palier al

arborelui de distributie

Profilul camei
 L2.4 CONTROLUL PRECIZIEI DE FABRICARE SI
RECONDITIONAREA BIELELOR SI MOTORULUI DE
AUTOVEHICUL

4.1Caracteristicile tehnice ale bielei motorului:

Marca motortlui ARO L25

Duritatea materialului a bielei 223-269 HB
Diametrele alezajului piciorului bielei

-nominal = 25 mm
-admisibil = 26,74mrr,

Diametrele aiezajuiui capului bielei

-nominal 60 mm
-admisibil

Distanta dintre axele alezajelor ,[mm]

-nominal = 162 mm
-admisibil= 161,5 mm

Latimea piciorului bielei

-nominal = 35 mm,
-adrnisibil =34,63 mm
Latimea capului bielei
-nominal = 24,7 mm

4.2. Aparate, SDV-uri si utilaje utilizate.

Micrometre de exterior (STAS 1374-73) cu limitele de masurare 25-50 si 50-75 mm pentru

 reglarea comparatoarelor de interior si pentru masurarea latimii bilelelor.
Comparatoare de interior cu limitele de masurare 18-50.
Subler de exterior (STAS 1373/2-73) cu limitele de masurare 0-250 mm pentru determinarea
distantei dintre axele capului si piciorului bielei.
Set de lere distantiere si dornuri de control.
Set de biele reconditionate sau reconditionabile: ARO, DACIA, DAEWOO CIELO.
Cheie dinamometrica pentru strangerea suruburilor de biela (0-12 daN)

4.3. Uzuri, defecte si procedee de reconditionare a bielelor.

Torsiunea sau incovoierea se reconditioneaza prin indepartare pe prese speciale hidraulice. Biela

se considera indreptata cand neparalelismul axelor alezajelor capului si piciorului bielei in plan

perpendicular nu depaseste 0,075-0,1mm/100 [mm].

Uzura locasului pentru bucsa din piciorul bielei se reconditioneaza prin alezare la o cota de
reconditionare dupa care se preseaza o bucsa cu diametrul exterior marit, dupa care se alezeaza la cota
nominala.

4.5. Concluzii asupra starii tehnice a bielelor masurate:

Pe baza controlului visual si defectoscopic: bielele sunt bune

Pe baza masuratorilor: bilelele sunt reconditionabile

Biela Lc[mm] Lp[mm] Dc[mm] Dp[mm]

admis masurat admis masurat admis masurat admis masurat
ARO 60.5 25
DACIA 22 21.9 22 21.9 47 47.5 20 19.2
CIELO - 21.9 - 18.1 - 45.7 - 17.8
Biela X[mm] Y[mm] L[mm]
admis masurat admis masurat admis masurat
ARO
DACIA 94.5 94.3 161.5 161.7 128 128
CIELO - 98.2 - 161.6 - 129.9

Biela Dc[mm] u [mm] Dp[mm] u [mm]

A B A B A B A B
I–I 47.65 47.64 0.65 0.64 19.8 19.4 0.2 0.6
II – II 47.64 47.63 0.64 0.63 19.8 19.8 0.2 0.2
III - III 47.65 47.64 0.65 0.64
 L.2.5. Controlul starii tehnice si sortarea arcurilor elicoidale de supape, ambreiaje si suspensie

5.1. Caracteristici tehnice ale arcurilor elicoidale

Marca Ansamblul Lo [mm] Materialul Lungimea Tratament

automobilului din care face arcului arcului sub termic
parte sarcina
Dacia 1310 Motor 42 OL – A60 25 Calire
810-99 revenire
DAC 6135 Saviem 44 OL – A60 36 Calire
Roman 797-05 26 revenire
R8135
Oltcit TA-1 Motor 50.5 OL – A60 42 Calire
MO-31 32 revenire

5.2. SDV-uri si utilaje folosite

 Subler
 Presa

5.3. Mod de lucru

Se masoara fiecare arc in parte: diametrul sarmei, diametrul interior, diametrul exterior al arcului,

lungimea minima, lungimea libera a arcului, lungimea de control.

Se preseaza arcurile in presa, inregistrandu-se presiunile de comprimare ale arcurilor noi si ale celor

vechi. Datele sunt trecute intr-un table. Pe baza datelor obtinute se va reprezenta grafic caracteristica statica

a arcurilor noi si a celor obosite.

5.4. Rezultatele masuratorilor

 Parametrii geometrici ai arcurilor elicoidale controlate [mm]
Diametr
ul Diametrul Diametru Lungimea Lungimea
sarmei exterior interior libera minima Lungimea de
Tipul arcului ds De Di Llib Lmin
supus controlului
control

Lc1 Lc2
Supape Noi 3.4 28.5 21.4 42.1 21.5 25 25
Obosite 3.3 28.4 21.6 41.5 21.5
motor

Dacia

810-99
Saviem Noi 1 3 26.5 20.4 43.8 22.7 36 26
2 4.1 35.5 27.5 50.4 28.6 42 22
797-05
Obosite 1 3 26.8 20.8 43.6 21.7
2 4.1 36.1 27.8 48.7 27.9

Tipul arcului supus Presiunea Forta Lungimea Sageata Constanta Scaderea

controlului starii p [bar] F [N] arcului arcului efectiva de lungimii de
tehnice L [mm] f [mm] rigiditate control
k [daN/mm] Lc [mm]
Supape 0 0 42.1 0 - 32.05
motor 1
810-99 nou 2 3 21.2 32 10.1 2.1
3 6.5 45.9 22 20.1 2.28
obosit 1 0 0 41.5 0 - 31.75
2 2.8 19.8 31 10.5 1.88
3 5.9 41.7 22 19.5 2.13
Supape 1 0 0 50.4 0 - 41.2
motor
2 3.1 21.9 45 5.4 4.05
Saviem Nou
797-05 3 8.5 60.05 39 11.4 4.65
4 13.6 100 32 18.6 4.94
obosit 1 0 0 48.7 0 - 40.35
2 3 31.2 41.5 7.2 4.33
3 8.2 57.9 36.5 12.2 4.74
 4 13.2 93.25 32 16.7 5.26

5.5. Concluzii

In urma calculelor s-au trasat caracteristicile arcurilor noi si uzate ale supapelor motoarelor mai sus

mentionate; se va observa de asemenea diferenta relativ mica dintre caracteristicile arcurilor uzate si a celor

noi ceea ce implica refolosirea arcurilor uzate.