TEMA DE PROIECT

I Să se proiecteze o presă cu piuliţă fixă pentru urmatoarele date :

• Forţa maximă : F = 46 kN = 46000 N
• Cursa maximă : h = 240 mm
II Proiectul va conţine următoarele :
•Memoriu tehnic
•Memoriu justificativ de calcul
•Desenul de ansamblu
•Bibliografie

1
CUPRINS

I. MEMORIU TEHNIC ….................................................................................................3

1.1CONSIDERAŢII GENERALE.....................................................................................3
1.2TIPURI DE FILETE UTILIZATE LA ŞURUBURILE DE MIŞCARE ……………..3
1.3 ALEGEREA PROFILULUI FILETULUI ...............................................................4
1.4 SOLUŢII CONSTRUCTIVE ……………………………………………………….4
1.5 FUNCTIONAREA PRESEI CU SURUB ………………………………………...6
II. MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL ………………………………………...7
2. CALCULUL ŞI PROIECTAREA ŞURUBULUI ………………………………....7
2.1.1 Stabilirea naturii solicitărilor tijei ………………………………………………..7
2.1.2 Alegerea profilului filetului …………………………………………………….…7
2.1.3 Alegerea materialului şi piuliţei ………………………………………….…….8
2.1.4 Calculul diametrului mediu al filetului ……………………………….……......8
2.1.5 Alegerea numărului de începuturi ……………………………………….……...10
2.1.6 Calculul numărului de spire în contact ……………………………….………10
2.1.7 Calculul lungimii filetului piuliţei ……………………………………….……...10
2.1.8 Calculul lungimii filetului şurubului ……………………………….………10
2.1.9 Proiectarea extremităţilor şurubului principal ……………………….……….11
2.2 VERIFICAREA ŞURUBULUI ……………………………………….……...12
2.2.1 Verificarea tijei la solicitări compuse ……………………………….………12
2.2.2 Verificarea secţiunii de calare a roţii de manevră la răsucire ………….……...13
2.2.3 Verificarea spirelor şurubului ……………………………………….……...13
2.2.4 Verificarea şurubului la flambaj ……………………………………….……...14
2.3 DIMENSIONAREA PIULIŢEI ……………………………………….……...14
2.4 VERIFICAREA PIULIŢEI ……………………………………………….……..15
2.4.1 Verificarea corpului piuliţei ……………………………………………….……..15
2.4.2 Verificarea gulerului piuliţei ……………………………………………….……..15
2.5 CALCULUL MECANISMULUI DE ACŢIONARE ………………….……..16
2.6 CALCULUL CORPULUI ……………………………………………….……..16
2.6.1 Calculul coloanelor …………………...………………………………….……..16
2.6.2 Calculul traversei fixe ……………………………………………….……..17
2.7 CALCULUL TRAVERSEI MOBILE ………………………………….……18
2.7.1 Verificarea presiunii dintre corpul şurubului şi traversa mobila……….………...18
III. Bibliografie ……………………………………………………………….……19

2
 I. MEMORIU TEHNIC

1.1. CONSIDERAŢII GENERALE

Mecanismele cu şurub şi piuliţă se utilizează pentru transformarea mişcării de

rotaţie în mişcare de translaţie sau invers în condiţii de transmitere a unor sarcini (ca
transmisii de forţă) sau având numai rol cinematic.
Utilizarea mecanismelor cu şuruburi de mişcare în construcţia de maşini se
datoresc avantajelor pe care le prezintă şi anume:
 construcţia simplă şi tehnologia de execuţie uşor realizabilă
 posibilitatea de transmitere a unor sarcini axiale mari utilizând forţe de acţionare
mici
  d2
 raport mare de transmitere i  p
, care duce la viteze mici
 compactitatea construcţiei şi gabarit redus
 funcţionarea lină şi fără zgomot
 posibilitatea de a asigura în mod simplu autofrânarea
 permite utilizarea materialelor ieftine
 preţ de cost redus
Mecanismele cu şuruburi de mişcare prezintă şi următoarele dezavantaje:
 existenţa unei frecări în spirele filetului şurubului şi piuliţei care conduce la uzarea
pieselor şi la randament scăzut
 prezenţa unor puternici concentratori de tensiune în zona filetată afectează
rezistenţa la oboseală a şurubului
 lipsa autocentrării
 necunoaşterea exactă a forţelor de strângere.

1.2. TIPURI DE FILETE UTILIZATE LA ŞURUBURILE DE MIŞCARE

Pentru şuruburile de mişcare se utilizează în exclusivitate filetul cilindric cu profil

pătrat, trapezoidal, ferăstrău şi rotund executate cu pas normal, fin sau mare.
Pasul fin şi normal asigură condiţia de autofrânare. Pasul fin micşorează deplasările
axiale la o rotaţie completă. Filetele cu pas fin au un randament mai scăzut. Randamentul
şuruburilor de mişcare creşte la cele care se execută cu pas mare sau cu mai multe
începuturi, creşterea fiind determinată şi de alegere corectă a cuplului de materiale, de
precizia de execuţie şi de calitatea suprafeţelor în contact.
Filetul pătrat are unghiul de profil egal cu zero şi realizează randamentul maxim în
comparaţie cu celelalte profile. Filetul pătrat are utilizarea limită datorită apariţiei jocului
axial ca urmare a uzării flancurilor. Filetul pătrat este recomandat pentru transmiterea
sarcinilor relativ mici care lucrează într-un singur sens, fără şcuri şi vibraţii în situaţiile
în care se cere asigurarea unui randament mare a mecanismelor a şurub-piuliţă.

3
 Filetul trapezoidal are profilul de forma unui trapez rezultat din teşirea unui unghi
isoscel cu unghiul la vârf de 30˚ şi baza egală cu pasul. Flancul filetului are o înclinare de
15˚. Filetul trapezoidal are o rezistenţă şi o rigiditate mai mare decât filetul pătrat.
În cazul mecanismelor cu şurub şi piuliţă care transmit sarcini mari, în ambele sensuru,
direcţia forţei fiind variabilă, se recomandă utilizarea filetelor trapezoidale.
Filetul ferăstrău are profilul asimetric asimetric trapezoidal. Poate prelua sarcini
numai într-un singur sens. Flancul activ are o înclinare de 3˚.
Filetul ferăstrău îmbină avantajele filetului trapezoidal:
 are o rezistenţă şi o rigiditate mare a spirei
 asigură centrarea bună a piuliţei faţă de şurub
 randamentul este apropiat de cel a filetului pătrat
 se poate executa prin frezare
 concentratorul de tensiune la fundul filetului este relativ mic datorită razei mari de
racordare.
Filetul ferăstrău este utilizat la şuruburi ce preiau sarcin mari, variabile şi cu şoc, într-un
singur sens.
Filetul rotund are profilul realizat din arce de cerc racordate prin drepte înclinate,
flancurile formând un unghi de 30˚. Este un caz particular al filetului trapezoidal faţă de
care prezintă următoarele avantaje:
 rezistenţa sporită la oboseală ca urmare a eliminării concentrării tensiunii la fundul
filetului datorită razelor de racordare mari.
 funcţionare mai sigură şi durabilitatea sporită în condiţii nefavorabile de
exploatare
 montarea uşoară dată de lipsa muchiilor

1.3. ALEGEREA PROFILULUI FILETULUI

Alegerea profilului filetului pentru şuruburile de mişcare se face ţinând seama de

următoarele criterii:
 caracterul sarcinii transmise (variabilă, constantă)
 mărimea sarcinii de transmis (mică, mare)
 direcţia şi sensul sarcinii de transmis
 destinaţia mecanismului şi condiţiilor de lucru
 randamentul impus mecanismului

1.4. SOLUŢII CONSTRUCTIVE

Pentru construcţia presei cu piuliţă fixă există mai multe soluţii constructive,
soluţii care aleg în funcţie de parametrii tehnici care trebuie să-i asigure presa, precum şi
în funcţie de destinaţia şi seria de fabricaţie a acestora.
În cele ce urmează vom prezenta unele aspecte ale preselor cu piuliţă fixă, în cazul
construcţiei batiului prin turnare şi construcţia batiului din profile în varianta construcţiei
sudate.
Presa din figura 1.1, având batiu cu consolă forma deschisă la partea inferioară are
o suprafaţă plană pe care se aşează accesoriile în care se reazemă piesa asupra cărei se
acţionează.

4
 Fig. 1.1 Presă cu şurub cu batiu în consolă

La partea superioară batiul are o consolă în care se montează piuliţa fixă care este
fixată cu şuruburi împotriva rotirii. Şurubul de forţă este acţionat de la roata de mână,
aceasta are braţele sudate de butuc, iar la capelele acestora sunt prevăzute cu bile. Roata
de manevră este calată pe o porţiune de secţiune pătrată şi este fixată cu o piuliţă. Şurubul
este fixat axial în berbec cu semi - inelele fixate cu şuruburi. Pentru micşorarea frecărilor
dintre şurub şi berbec vom utiliza un rulment axial.
Faţă de construcţia aratată, berbecul o să fie ghidat în ghidajul care se va fixa pe
batiu cu ajutorul şuruburilor.
Pentru presa cu corp din profil laminat, construcţia batiului din profil laminat U
îndoit şi sudat în formă de cadru. Batiul este asamblat cu masa presei prin intermediul
şuruburilor. Celelalte elemente pot să fie în aceleeaşi variante ca şi în cazul anterior,
acestea se stabilesc în funcţie de scopul pentru care se construieşte presa.

5
 Pentru executarea preselor în cazul producţiei de serie mijlocie şi mare este indicat
a utiliza prima variantă cu batiul în varianta turnată , iar pentru cazul producţiei
individuale este indicată construcţia presei în varianta batiului din construcţie sudată.
Principalele părţi componente ale presei sunt :
 şurubul principal
 piuliţă traversă fixă
 traversa mobilă
 placa suport
 coloanele
 tija de acţionare .

1.5. FUNCŢIONAREA PRESEI CU ŞURUB

Funcţionarea presei cu şurub se bazează pe mişcările relative existente între

principalele elemente ale presei :
piuliţă şi şurub trapezoidal .
Şurubul principal fixat de traversa mobilă prin intermediul bucşei de reţinere,
rotindu-se el poate să execute numai o mişcare de translaţie pe verticală , în planul
coloanelor antrenând traversa mobilă.
Piuliţa este fixată prin intermediul şuruburilor de traversa fixă.
Coloanele au rolul de a fixa rigid traversa fixă împreună cu piuliţa faţă de
placa suport şi de a ghida traversa mobilă în deplasarea ei .
În sarcină piuliţa şi şurubul trapezoidal sunt supuse unei solicitari axiale.
Variantele constructive ale acestor prese se pot diferenţia din punct de vedere
constructiv , tehnologic şi funcţional, ţinând cont de tipul mecanismului de
acţionare, forma corpului , forma piuliţelor sau a şurubului.

6
 II. MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL

2.1. CALCULUL ŞI PROIECTAREA ŞURUBULUI

2.1.1. Stabilirea naturii solicitărilor tijei

Pe baza schiţei constructive şi a modului de funcţionare se poate stabilii care sunt

solicitările tijei şurubului în diferite secţiuni. Se reprezintă grafic variaţia forţei axiale şi a
momentelor de torsiune pe lungimea şurubului, redată în figura 2.1:

Şurubul presei (1) Mt Piuliţă fixă (2) Corpul batiu (4)

L

Fm
1 F Mt Mtot
2

F M12

Mt = Mt1

h
M13= Mt2 l

F M31
F
4

Fig. 2.1 Diagrama de momente

2.1.2. Alegerea profilului filetului

Se optează între filetul trapezoidal şi filetul ferăstrău. Deoarece filetul ferăstrău

este recomandat pentru forţe mari, variabile şi cu şoc acţionând într-un singur sens,
direcţia forţei constă: randamentul comparabil cu al filetului pătrat alegem acest tip de
filet cu specificaţia că filetul ferăstrău trebuie să aibă ca flanc activ flancul înclinat cu
unghiul de 3˚, pentru a realiza un randament maxim.

7
2.1.3. Alegerea materialului şi piuliţei

Ţinând seama că la presele manuale viteza relativă dintre flancul şurubului şi cel
al piuliţei este redus, nu se impune durificarea superficială a flancurilor filetului
şurubului. Se poate opta deci pentru oţeluri carbon OL50 sau OL60. Pentru piuliţă se
poate alege materiale care să înlocuiască bronzurile, de exemplu cu fontă cu grafit
nodular sau fonte antifricţiune.
Având în vedere cele menţionate mai sus, pentru şurub vom opta pentru oţel
carbon OL60 STAS 500/2-80, iar pentru piuliţă Fc 300.
Principalele caracteristice mecanice ale oţelurilor carbon OL60 STAS 500/2-80 sunt:
Rezistenţa la tracţiune  at  58 N / mm 2
Rezistenţa la încovoiere  ai  64...70 N / mm 2
Rezistenţa la răsucire  at  35...38 N / mm 2
Rezistenţa la forfecare  af  46 N / mm 2
Alungirea la rupere A = 16 %

Caracteristicile mecanice ale fontei Fc 300 sunt:

Rezistenţa la tracţiune  at  49 N / mm 2
Rezistenţa la încovoiere  ai  51...65 N / mm 2
Rezistenţa la răsucire  at  36...46 N / mm 2
Rezistenţa la forfecare  af  24...30 N / mm 2

2.1.4. Calculul diametrului mediu al filetului

Diametrul mediu se determină cu relaţia

F
d2  [mm]. [1, pag. 55 ]
   h   m  qa
în care:
F - este forţa axială exprimată în [N]
F =13500 N.
 h  reprezintă un factor dimensional
H1
h 
p
H1 - înălţimea utilă a filetului
p – pasul filetului
φh = 0.75 - pentru filetele fierăstrău
m
m  - reprezintă factorul lungimii filetului piuliţei (m - lungimea filetului piuliţei care
d2
nu coincide întotdeauna cu lungimea totală a piuliţei);
•φm = 1.2…2.5 [1, pag. 55 ]
•qa - rezistenţa admisibilă la strivire N/mm2
qa = 6…7 N/mm2 [1, tab.33 pag. 50 ]
13500
d2   20.75  mm
  0.75  1.9  7

8
Se rotunjeşte d2 la valoarea standardizată imediat superioară care va fi d 2 = 24.250 care se
identifică cu dimensiunile filetului S 28x5 care are următoarele dimensiuni:

Filetul fierăstrău, simbol S –STAS 2234/1-75. Este utilizat la şuruburi ce preiau

sarcini mari, variabile şi cu şoc, într-un singur sens.
Are profilul trapezoidal dreptunghic, flancul activ fiind înclinat cu 3o faţă de planul
normal pe axa de rotaţie. Dimensiunile simbolice ale elementelelor geometrice ale
profilului filetului se dau în figura 2.2. Filetul fierăstrău are rigiditate şi rezistenţă mare,
centrare bună, randament apropiat de al filetului pătrat.

Fig. 2.2 Filetul fierăstrău

d = 28 mm; d3 = 19.732 mm; d2 = 24.250 mm; D1 = 20.5mm; p = 5 mm;

Pentru şuruburile care au o porţiune de secţiune poligonală (pătrată) pentru

acţionarea lor, se impune o verificare preliminară a acestei secţiuni.
Se constată că solicitarea acestei secţiuni este de răsucire pură.

10 3  M t1
τt= W =τta [N/mm2]
p

[1, rel. 4.2 ]

unde:
Mt1 - momentul de înşurubare în (Nm)
Wp - modulul de rezistenţă a secţiunii în mm3 pentru secţiuni pătrate
Wp = 0.208 a3 unde a - latura pătratului
Wp = 0.208 x 133 = 476.976 mm3

Mt = ½ Fmax d2 tg (βm + φ')

în care:
9
 βm - unghiul de înclinare a elicei pe cilindrul de diametrul d2

p 5
 m  arctg  arctg  3.75
  d2   24.250

φ' - unghiul de frecare


φ’=arctg cos 
1

în care
μ - coeficient de frecare pentru cuplul de materiale şi calitatea ungerii
μ = 0.12 ÷ 0.15 pentru cuplul oţel / fontă
X∆ - unghiul de înclinare a flancului filetului care pentru filetul ferăstrău
este X∆ = 3º

0.135 0.135
 '  arctg  arctg  arctg 0.13518  7.69
cos 3 0.99863
1 1
M t1   13500  0.02425  tg (3.75  7.69)   13500  0.02425  tg (11.44)  33.124 [Nm]
2 2
10  33.124
3
t   72.482 [N/mm2]
476.976
 ta  91 [N/mm2] pentru OL60 (fara concentratori de tensiune)

2.1.5. Alegerea numărului de începuturi

Pentru presele manuale se impune alegerea unui număr de începuturi n = 1 pentru

creşterea randamentului şi a productivităţii.
În cazul nostru am ales şurub cu filet ferăstrău S28x5 cu un început.

2.1.6. Calculul numărului de spire în contact

Numărul de spire în contact se calculează cu relaţia:

 m  d 2 1.9  24.25
Z=   10
p 5
[1, rel. 4.4]
Se impune ca 6 ≤ z ≤ 11

2.1.7. Calculul lungimii filetului piuliţei

Se calculează cu relaţia m = z p [mm] [1, rel. 4.5]

m = 10 x 5 = 50 [mm]

2.1.8. Calculul lungimii filetului şurubului

Lf = h + m + 3p [mm] [1, rel. 4.8]

h - este cursa maximă în (mm) h = 130 [mm]

m - lungimea filetului piuliţei în (mm) m = 50 [mm]

10
p - pasul filetului în (mm) p = 5 [mm]

Lf = 130 + 50 + 3 x 5 = 195 [mm]

2.1.9. Proiectarea extremităţilor şurubului principal

La proiectarea extremităţilor trebuie să fim atenţi la dimensiunile radiale ale unei

extremităţi a şurubului astfel încât acestea să se înscrie în cercul cu diametrul interior al
filetului.
În cazul nostru extremitatea superioară îndeplineşte condiţiile de mai sus iar dimensiunile
sunt verificate anterior pe baza solicitării la răsucire.

Pentru cazul nostru capătul dinspre berbecul presei este rezemat pe un rulment axial.
Alegem un rulment axial 51203 care are dimensiunile ф 17/ф35-12 iar capacitatea statică
C0 a rulmentului este C0 = 17600 N care trebuie să îndeplinească condiţiile C0 > F.
Se alege Dp2 astfel încât să fie mai mare decât dm al cercurilui centrelor bilelor dar mai
mic decât diametrul exterior al rulmentului.
[2, pag 367]
Grosimea gulerului se determină pe baza solicitării la încovoiere.

Ф19

Ф34
hpr

Ф17

Ф 35

Grosimea gulerului se calculează cu relaţia:

11
 3F ( d m  d f )
hpr= [mm]
  d f   ai
[1, rel. 4.15]
2
unde: dm = 26 mm; df = 17 mm; τai = 68 N/mm

3  13500( 26  17) 3  13500  9

hpr=   11 [mm]
  17  68   17  68

2.2. VERIFICAREA ŞURUBULUI

2.2.1. Verificarea tijei la solicitări compuse

Efortul unitar echivalent este:

 ech   c2  4 t2   ac
[1, rel.4.20]

unde:
ϭc -efortul unitar normal
τt -efortul unitar tangenţial

4F
 c=
  d12
16  10 3  M t 2
τt =
  d13
1
Mt2 = ∙ μo ∙ df ∙ F; μo = 0.01
2000
4  13500
c   44.147 N/mm2
  19.732 2

1
Mt2 = ∙ 0.01 ∙ 17 ∙ 13500 = 1.147 [Nm]
2000

16  10 3  1.147
t   0.76 N/mm 2
  19.732 3

 ech = 34.9  4 • 0.59 = 44.173 [N / mm2] < τac

2 2

 ac = 58 N / mm2 pentru OL60

2.2.2. Verificarea secţiunii de calare a roţii de manevră la răsucire

12
Secţiunea este solicitată de momentul de torsiune total
Mtot = Mt1 + Mt2 [Nm]
[1, rel. 4.21]
Mt1 = 33.124 [Nm]
Mt2 = 1.147 [Nm]
Mtot = 33.124 + 1.147 = 34.271 [Nm]

Efortul unitar de răsucire

10 3  M tot
t    ta [N/mm2]
Wp
[1, rel. 4.22]
Wp = 476.976 mm3

10 3  34.271
t   74.9 N/mm 2   ta
476.976
 ta  91 N/mm 2 pentru OL60
2.2.3. Verificarea spirelor şurubului

Se face conform relaţiilor:

F
- strivire q= z    d  H [N/mm2]
2 1

H 
6F   1  ac 
- încovoiere
i   2  [N/mm2]
  z  d1  h 2
F
- forfecare t  [N/mm2]
  z  d1  h
[1 , tab. 4.2]

unde:
ac - jocul la fund ac = 0.11777 ∙ p = 0.58885 [mm]
p - pasul p = 5 [mm]
h - grosimea spirei de bază h = 0.81∙ p - 0.1 ∙ p = 0.81  5  0.1  5 = 3.82
[mm]

H1 - înălţimea utilă H1 = 0.75∙p= 0.75∙5=3.75 [mm]

F 13500
- strivire q= z    d  H  10  24250  3.75  5.80 [N/mm2]
2 1

H   3.75 
6 F   1  a c  6  13500    0.58885
-încovoiere
i   2   2   22.05 [N/mm2]
  z  d1  h 2   10  19.732  3.82 2

F 13500
- forfecare t    5.7 [N/mm2]
  z  d1  h 10  19.732  3.82

13
2.2.4. Verificarea şurubului la flambaj

Verificarea la flambaj nu este necesară pentru valori ale coeficientului de zvelteţe

λ ≤ 60 ceea ce conduce la condiţia lf ≤ 15 d1.

lf - lungimea de flambaj

lf =0.7 l - încastrat la un capăt articulat la celălalt.

lf =0.7 ∙ 254.5 = 178.15 [mm]

l - lungimea şurubului cuprinsă între cele două reazeme l = 254.5 [mm]

lf ≤15 d1
178.15 ≤15 ∙ 29.586
178.15 < 295.9

2.3. DIMENSIONAREA PIULIŢEI

Dimensionarea piuliţei fixe se face la solicitarea compusă (întindere şi răsucire) cu

relaţia:

Fig. 2.3 Piuliţa

4F
De=     D [mm]
2

at

[1, rel. 4.32 ]

 at  30...38 [N/mm2]

14
 4  13500
De   28 2  38 mm
  35

Se va respecta condiţia
De  D '
gp   5 mm
2
38  28
gp   5  5 mm
2
Diametrul gulerului se alege în aşa fel ca grosimea între şurubul de fixare şi piuliţă
g ≤ 5 mm şi capul şurubului să se rezeme pe acest guler.

Grosimea gulerului se ia:

hg = (0.2 … 0.25) ∙ m = (0.2 … 0.25) ∙ 50 = 12 [mm]

m - lungimea piuliţei
dg – diametrul gaurii de fixare a piulitei
Ds = De + 2b + dg
Ds  38  2  5  6  52 [mm]
Dg=Ds+2dg=52+2  6  64 [mm]

2.4. VERIFICAREA PIULIŢEI

Calculul de verificare a corpului piuliţei se face conform literaturii de specialitate [1].

2.4.1. Verificarea corpului piuliţei la solicitarea compusă.

•efortul unitar normal

4F 4  13500
t    26.04 [N/mm2]
 ( De  D )   38 2  28 2 
2 2

•efortul unitar tangenţial

16  10 3  M t1  De 16  10 3  33.124  38
t    4.35 [N/mm2]
 ( De  D )
4 4

 38  28
4 4

 ech = 26.04  4 • 4.35 = 27.45 N/mm2 < τac
2 2

2.4.2. Verificarea gulerului piuliţei:

-la încovoiere
3F ( D g  De ) 3  13500  (64  38)
i    61.2 [N/mm2]
  De  h 2
g   38  12 2

15
-la forfecare
F 13500
f    10.28 [N/mm2]
  De  hg   38  12
-la strivire

4F 4  13500
 str    6.59 [N/mm2]
   
 D  De  n  d g   64  38 2  4  6 2
2
g
2 2 2
 

2.5. CALCULUL MECANISMULUI DE ACŢIONARE

Lungimea manivelei se determină în funcţie de momentul de torsiune total care

trebuie să fie realizat de către muncitori la acţionarea presei.

10 3  M tot
Lc= [mm]
k  n  Fm
[1, rel. 4.60]
k - coeficient de similitudine k = 1 pentru n1 = 1
n - numărul muncitorilor care acţionează n1 = 1
Fm - forţa cu care acţionează un muncitor Fm = 350 N

10 3  34.271
Lc   100 mm
350
L = Lc + l0 mm

l0 - lungimea necesară prinderii manivelei = 50 mm

L = 100 + 50 = 150 mm

Diametrul manivelei

32  Fm  L
Dt = 3  19.98 [mm]
   ai
Se adopta Dt=20 [mm]

2.6. CALCULUL CORPULUI PRESEI

2.6.1 Calculul coloanelor

Materialul utilizat la execuţia coloanelor este : OL 50 / STAS 500/2-1980.

a). Dimensionarea coloanelor

16
 Se calculează cu relaţia :

d1

2F
d1=   
at

σ at = 100 ...120 [ N/mm2]

D0

D 2  13500
d1=  9.27 [mm]
  100

Se adoptă :
Fig. 2.4 Capăt de coloană

d1 = 10 [mm]

b). Alegerea celorlalte diametre ale coloanelor

D0 = d1 + ( 1...2 ) [mm]

D0 = 10 + 2 = 12 [mm]

D = D0 + ( 4...8 ) [mm]

D = 12 + 8 = 20 [mm]

2.6.2. Calculul traversei fixe

Materialul utilizat este : OT 50 STAS 600-80

a). Adoptarea dimensiunilor bosajului în care se montează piuliţa

Dbi = De = 38 [mm]

Dbe ≈ Dg = 60 [mm]

D = D0 + ( 4...8 ) [mm]

17
 hb = Hp – hg

hb = 50 – 12 = 38 [mm]

b). Adoptarea distanţei între coloane

l = ( 0.8...0.9 ) H

H = înalţimea de ridicare

H = 300 [mm]

l = 0.8  300 = 240 [mm]

c). Verificarea la încovoiere

Se verifică cu relaţia :

3 F l
i     ai
2 ( Dbe  Dbi )  hb2

3 13500  240
i    152.9 [N/mm2]
2 (60  38)  38 2

σai = 100...200 [ N/mm2] pentru oţel

σi ≤ σai

Relaţia se verifică.

2.7. CALCULUL TRAVERSEI MOBILE

Materialul utilizat este : OT 50 STAS 600-80

2.7.1. Verificarea presiunii dintre corpul şurubului şi traversa mobilă

Se verifică cu relaţia :

4F
p =   (d 2  d 2 )  p a
r f

pa = 25...40 [ N/mm2]
18
 4  13500
p =   (35 2  17 2 )  18.36 [N/mm2]

p ≤ pa

Relaţia se verifică.

19
 III. BIBLIOGRAFIE

[1] Jichişan , Mătieşan Dorina , Elemente de proiectare pentru mecanisme cu şurub şi

piuliţa , IPCN , 1985
[2] Catalog de Rulmenţi Nr. 7185 , Tehnoimportexport , România , Bucureşti

20