Cap.

4 Calculul de tracţiune

Forţa de tracţiune în cazul automobilelor este asigurată de motorul cu care acestea sunt
echipate. Calculul de tracţiune se face pentru stabilirea unor parametri ai motorului şi ai
transmisiei care este cuplată la acesta astfel încât noul automobil fie capabil să învingă cu
uşurinţă rezistenţele la inaintare şi să realizeze performanţele impuse de tema proiectului.
Parametrii motorului care necesită a fi calculaţi sunt: puterea maximă Pmax, respectiv turaţia de
putere maximă np, momentul motor maxim Mmax şi turaţia corespunzătoare acestuia nM ,
consumul specific minim ce min şi turaţia economică nec a motorului. Parametrii transmisiei
sunt: randamentul acesteia ηt, numărul şi valoarea rapoartelor de transmitere iCV din cutia de
viteze şi din transmisia principală i0. [1]

4.1 Alegerea randamentului transmisiei

Rolul transmisiei este de a transmite momentul şi puterea provenite de la motor, la
puntea sau punţile motoare şi deci la roţile de tracţiune ale automobilului. Datorită frecărilor
din organele transmisiei o parte din putere se va pierde pentru a învinge rezistenţele ce apar în
elementele transmisiei, pierderi cuantificate de randamentul transmisiei ηt prin:
PR Pe  Ptr P
 t    1  tr  (4.1)
Pe Pe Pe

relaţie în care:
Pr - reprezintă puterea la roata motoare;
Pe - reprezintă puterea efectivă a motorului;
Ptr - reprezintă puterea pierdută în transmisie.
Pierderile totale în transmisie se pot exprima ca sumă apierderilor parţiale în fiecare
element al transmisiei, randamentul total fiind dat de relaţia:
t = CV∙ TL∙o  (4.2)
unde: CVrandamentul cutiei de viteză;
CV = 0,98-0,99 (în priză directă);
CV = 0,94-0,95 (în celelalte trepte);
 TLrandamentul transmisiei longitudinale;
TL

36
 orandamentul transmisiei principale;
 o
rezultă deci randamentul total:
t =0,99 · 0,995 · 0,98 = 0,965 (în priză directă);
 =0,95 ∙ 0,995 ∙ 0,98 = 0,926 (în celelalte trepte);
 Pentru calculele ulterioare se pot folosi valorile calculate mai sus dacă se încadrează în
valorile acceptate prin diagrame – figura 4.1.

Figura 4.1 Valori recomandate pentru randamentul total [1]

În baza calculelor şi a recomandărilor am adoptat pentru calculele următoare randamentul

total:
ηt=0,96.

4.2. Determinarea caracteristicii externe a motorului

Caracteristica exterioară este un ansamblu de reprezentări grafice ce arată normele de
modificare a puterii, momentului motor, consumului specific de carburant şi uneori a
consumului orar, în funcţie de turaţia motorului. Pentru a putea trasa diagramele de
caracteristică externă acestea se determină de obicei experimental, prin măsurători pe standuri
specializate, dar se pot face simulări pe computer cu programe speciale sau se pot deduce
analitic pe baza unor ipoteze de calcul şi apoi se trasează pe baza valorilor calculate. [1]
Alegerea tipului motorului

37
 Motorul se alege în funcţie de destinaţia automobilului şi după criterii tehnico
-economice.
În cadrul acestui proiect, pentru noul vehicul am adoptat un motor diesel cu aprindere
prin comprimare care să asigure necesarul de forţă de tracţiune, pentru că are un randament
mai ridicat decât un motor cu aprindere prin scânteie, de asemenea momentul motor este mai
ridicat decât la un m.a.s. şi este dezvoltat la o turaţie mai redusă ceea ce implică exploatarea
raţională a motorului cu un consum minim de combustibil. [1]
Determinarea analitică a caracteristicii exterioare
Din condiţiile de autopropulsare, pentru deplasarea cu viteză maximă, forţa la roată
dezvoltată de motor trebuie să fie maximă F Rmax. Puterea este definită ca produs dintre forţă şi
viteză. Pentru rularea cu viteza maximă a automobilului, motorul trebuie să dezvolte o putere:
FRmax  vmax
Pvmax  (4.3)
1000 t

unde: PVmax - puterea dezvoltată de motor pentru atingerea vitezei maxime

FRmax - forţa la roată la viteză maximă;
t - randamentul transmisiei.
Prin explicitarea analitică a forţei la roată se obţin:
Ga  f  vmax  0,5    c x  A  vmax
3
Pvmax 
1000   t

(4.4) Pvmax  69, 06 kW

Se definesc:
- coeficientul de elasticitate al motorului se defineşte ca raportul dintre turaţia de moment
maxim şi cea de putere maximă cu relaţia:
nM 1900
ce    0, 475 (4.5)
n p 4000

nM - turaţia motorului la care se dezvoltă momentul maxim se adoptă în urma studiului

soluţiilor similare ca medie a valorilor turaţiilor de moment maxim pentru modelele similare,
nM  1900 rpm;

n p - turaţia motorului la care se dezvoltă puterea maximă se adpotă prin aceeaşi

metodă ca si cea de moment maxim, n p  4000 rpm.

- coeficientul de adaptabilitate al motorului se scrie cu relaţia:

38
 M max
- ca   1,137 (4.6)
Mp

- turaţia maximă a motorului se obţine din relaţia următoare, pentru o valoare a raportului
dintre turaţia maximă şi turaţia de putere maximă aleasă din literatura de specialitate:
nm
-  1,13  nm  4520 rpm (4.7)
np

Curba de variaţie a puterii motorului în funcţie de turaţie se poate obţine cu relaţia:

  n   n 
2
 n 
3

P  n   Pmax                (4.8)
  n p   np 
 np 
  
 

unde:
3  4ce 2ce 1
  1, 0476 ;    0,9047 ;     0,9523 (4.9)
2  1  ce  2  e
1  c 2   ce 
1

Se verifică relaţiile:
- curba puterii să treacă prin punctul de putere maximă (Pmax , np), adică:
     1
 (4.10)
- curba momentului să treacă prin punctul de moment maxim (Mmax ,nM):
    ce    ce 2  ca (4.11)
Curba de variaţie a momentului motor efectiv Me, a consumului specific efectiv și a
puterii se obţine pe baza relaţiilor:
Pe
M e  9550  (4.12)
n
  n   
2

ce  cep  1,2     0,8   n   (4.13)
 n  n  
  p   p  

P  n   A  Pmax , (4.14)
unde: cep = 280 g/kwh - consumul specific de combustibil la turaţia puterii maxime.
ce  B  cep . (4.15)
Cunoscând puterea la viteză maximă, se determină puterea maximă a motorului cu
formula:
PV max
Pmax  2 3
n    n  [1] (4.16)
   max      n max      max 
 n   n   n 
 p   p   p 
Pmax  71, 57 kW

39
 Valorile pentru ridicarea caracteristicii exterioare a motorului (figura 4.2) sunt date în
tabelul 4.1

Figura 4.2 Caracteristica exterioară

Tabelul 4.1 Valori calculate pentru caracteristica exterioară a motorului

n
P[KW] M[Nm] Cef [g/KW]
[rot/min]
750 15.89 202.29 291.38
1000 21.73 207.50 280.00
1250 27.68 211.44 270.38
1500 33.63 214.11 262.50
1700 38.33 215.33 257.46
1900 42.92 215.74 253.54
2000 45.16 215.64 252.00
2200 49.49 214.82 249.76
2500 55.52 212.08 248.50
2700 59.15 209.23 249.06
2900 62.42 205.57 250.74
3100 65.28 201.09 253.54
3300 67.66 195.80 257.46
3500 69.52 189.70 262.50
3700 70.82 182.78 268.66
3900 71.49 175.05 275.94
4000 71.57 170.88 280.00
4150 71.37 164.24 286.62
4300 70.76 157.15 293.86
4520 69.06197 145.9163 305.6256

Tabelul 4.2 Turaţii cu semnificaţii speciale

Denumirea turaţiei n0 nM nce np nmax

Valoarea [rot/min] 750 1900 2500 4000 4520
40
4.3 Determinarea rapoartelor de transmitere ale transmisiei
Principalul rol al transmisiei este acela de a trimite fluxul de putere de la motor la roţi.
Pentru a îndeplini condiţiile de autopropulsare - echilibrarea prin forţe proprii a tuturor
rezistenţelor la înaintare şi pentru acoperirea câmpului de caracteristici care are pe abscisă
viteza definită de conducător, motorul automobilului este ajutat de transmisie. [1]
Delimitarea câmpului de caracteristici se realizează raţional în următoarele condiţii:
a) Pentru echilibrarea întregii game de rezistenţe şi obţinerea caracteristicii ideale de
tracţiune puterea maximă furnizată de motor trebuie să fie constantă în toate regimurile de
deplasare. Valoarea acesteia este dată de relaţia:
FR  v  PRmax  ct. (4.17)
unde: FR - forţa la roată
v - viteza
PR - puterea la roată
b) Viteza maximă este obţinută în funcţie de puterea maximă motorului:
PR max
Vmax 
FR max

(4.18)
unde FRmax este forţa la roată dezvoltată pentru rularea cu viteza maximă.
c) când v → 0 rezultă o forţă la roată infinită.
La viteză mică limita este dată de aderenţa roţilor cu ca1ea
FR max  FR    Gad , (4.19)
unde   0, 75 coeficient de aderenţă,
Gad este greutatea aderentă, respectiv greutatea ce revine în timpul accelerării roţilor de
tracţiune:
b
Gad  m1  G a  (4.20)
L
unde m1 reprezintă coeficientul de încărcare dinamică la limita de aderenţă pentru puntea faţă
şi este dat de relaţia:
cos 
m1 
hg [1] (4.21)
1 
L
Pentru automobilul ce se proiectează vom avea:
Gad = 11344,438N

41
 m1 = 1,125.

Determinarea valorii maxime a raportului de transmitere

Valoarea maximă a raportului de transmitere it max se obţine când este cuplată treapta
întâi a cutiei de viteze, în acest caz, autovehiculul respectiv poate să urce panta maximă şi să
dezvolte acceleraţia maximă la plecarea din loc. Raportul de transmitere maxim se calculează
cu relaţia: [1]
  Gad  rd
it max  (4.22)
M max  t

it max  11, 71

Valoarea minimă a raportului de transmitere se obţine atunci când viteza maximă de

deplasare se obţine la turaţia maximă a motorului având cuplată treapta de priză directă în
cutia de viteze. Se determină cu relaţia:
 n
it min   rr  m (4.23)
30 v max

itmin= i0= 3,04 - raportul de transmitere al transmisiei principale.

Determinarea raportului de transmitere al primei trepte din cutia de viteze
Cunoscând raportul maxim de transmitere it max şi raportul minim it min se poate
determina raportul de transmitere al primei trepte iCV 1 cu relaţia: [1]
it max
iCV 1  (4.24)
it min
Rezultă : iCV1 = 3,86.
Determinarea numărului de trepte şi calculul rapoartelor de transmitere din cutia de viteze
În cutia de viteze rapoartele de transmitere ale treptelor de viteză se etajează
descrescător, raportul cel mai mare fiind raportul primei trepte. În literatura de specialitate
sunt recomandate mai multe metode de etajare a treptelor, în progresie geometrică, aritmetică,
armonică sau variante de etajare care combină mai multe dintre aceste metode.
Pentru a calcula numărul de trepte de viteză respectiv raportul de transmitere a fiecărei
trepte din cutia de viteze se consideră că schimbarea acestora se realizează instantaneu (viteza
maximă, într-o treaptă inferioară este egală cu viteza minimă într-o treaptă superioară), [11]
pe baza relaţiei:

VaK   rd (4.25)
i0  iK

42
 În cele ce urmează am utilizat etajarea cutiei de viteze în progresie geometrică
utilizând relaţia:
log iCV 1
n  1
n (4.26)
log max
nM
n ≥ 2,55
Raportul de transmitere este dat de relaţia:
nk
iCVk  n 1 iCV 1
(4.27)

unde: k=1…n = numarul treptei de viteză pentru care se face calulul.

n = 4 = numarul treptelor de viteză fără treapta de economic [1]
Cutia de viteze va avea 3 trepte cu raport supraunitar, treapta a 4-a va avea un raport
de transmitere unitar, fiind treapta de priză directă, iar pentru deplasarea în regim economic se
va calcula treapta a 5-a care va avea un raport subunitar. Calculul rapoartelor în cele 5 trepte
este prezentat în tabelul 4.3
Treapta de consum economic a fost calculată cu relaţia:
  nec  rr
iec  (4.28)
30  io  vec
unde: nec = 2500 rpm - turaţia economică a motorului
vec = 100 km/h - viteza automobilului

Tab. 4.3 Valoarea rapoartelor de transmisie calculate în cutia de viteză

Treapta de
viteză Valoarea raportului
I 3,86
II 2,46
III 1,57
IV 1
V - economic 0,9

Pentru fiecare turaţie a motorului, în fiecare treaptă de viteză se calculează viteza

autoturismului cu relaţia:
 n
Vk    rr [m/s] (4.29)
30 itk

unde: Vk viteza de deplasare în treapta k

itk = icvk i0 raportul total de transmisie în treapta k

43
 icvk raportul de transmitere al CV când este cuplată treapta k
i0 raportul transmisiei principale.[1]
Pe baza calculelor vitezei funcţie de turaţie şi treapta de viteză (tabel 4.4) se poate
trasa diagrama fierăstrău.(figura 4.4)
Tabel 4.4 Calculul vitezei funcție de turație și treapta de viteză
n
[rot/min] v1 v2 v3 v4 v5
750 1.94 3.05 4.78 7.51 8.34
1000 2.59 4.07 6.37 10.01 11.12
1250 3.24 5.09 7.97 12.51 13.90
1500 3.89 6.10 9.56 15.01 16.68
1700 4.41 6.92 10.84 17.01 18.90
1900 4.93 7.73 12.11 19.02 21.13
2000 5.19 8.14 12.75 20.02 22.24
2200 5.70 8.95 14.02 22.02 24.46
2500 6.48 10.17 15.94 25.02 27.80
2700 7.00 10.98 17.21 27.02 30.03
2900 7.52 11.80 18.49 29.02 32.25
3100 8.04 12.61 19.76 31.03 34.47
3300 8.56 13.43 21.04 33.03 36.70
3500 9.07 14.24 22.31 35.03 38.92
3700 9.59 15.05 23.59 37.03 41.15
3900 10.11 15.87 24.86 39.03 43.37
4000 10.37 16.27 25.50 40.03 44.48
4150 10.76 16.88 26.46 41.53 46.15
4300 11.15 17.49 27.41 43.04 47.82
4520 11.72 18.39 28.81 45.24 50.26
750 11.72 18.39 28.81 45.24 50.26

Figura 4.4 Diagrama fierăstrău

44