Sunteți pe pagina 1din 7

FUNCȚIILE MANAGEMENTULUI ORGANIZAȚIEI

PETRESCU TRAIAN-ALEXNDRU
Universitatea Aurel Vlaicu
Facultatea de Inginerie
Specializarea Autovehicule Rutiere

Funcția de management reprezintă o activitate îndreptată către un anumit scop, specifică din punct de
vedere al caracterului său, și care în interacțiune cu alte activități, deosebite de aceasta prin caracter și direcții
, este obiectiv necesară pentru conducerea eficientă a sistemului întreprinderii.
În domeniul managementului, există patru funcții manageriale: planificarea, organizarea, conducerea
și controlul.1

Cuvinte cheie : management; planificare; organizare; antrenare; control.

1.Descrierea funcțiilor managementului

Managementul reprezintă arta de a conduce, de a organiza și direcționa diferitele


sectoare ale unui agent economic pentru ca acestea, luate împreună, să conducă la obținerea
produselor finite sau a serviciilor pe care acel agent economic și le-a propus, și implicit,
pentru a fi eficient pe piață.2
Funcțiile managementului sunt componentele majore ale managementului, activități
foarte importante care compun procesul de management.
Trăsăturile caracteristice prin care se pot defini funcțiile managementului:
•Activitățile care alcătuiesc conținutul funcțiilor managementului sunt specifice numai managerilor,
fiind elemente esențiale care-i diferențiază de personalul de execuție.
•Funcțiile managementului se exercită în toate firmele, organizațiile, instituțiile, indiferent de profilul
și dimensiunile lor și la toate nivelurile ierarhice, fiind determinate de esența procesului de
management.
•Regăsindu-se la toate nivelurile ierarhice, funcțiile diferă ca formă de manifestare și conținut.
•Fiecare funcție este strâns legata de precedenta, influențând activitatea celei care urmează imediat.
•Ele au o pondere diferită pe verticală piramidei ierarhice în sensul că la nivelurile ierarhic superi-
oare se exercită cu precădere cele de prevedere și organizare, nivelurile inferioare fiindu-le
caracteristice îndeosebi funcțiile de coordonare și control.

1
Stăncioiu, I., & Militaru, G. Management. Elemente fundamentale. București: Teora. 1998
2
https://ro.wikipedia.org/wiki/Func%C8%9Biile_managementului

1
Plecând de la trăsăturile caracteristice și de la diferite puncte de vedere ale funcțiilor
de management, considerăm că managerii trebuie să exertice următoarele funcții :
-previziune-planificare
-organizare
-antrenare-motivare
-control-evaluare.3
1.1 Funcția de planificare
Planificarea constă în ansamblul proceselor prin care se determină obiectivele
organizației, respectiv, misiunea organizației, obiectivele strategice și cele tactice. Mai
cuprinde și stabilirea a ceea ce trebuie făcut pentru a le duce la îndeplinire, ce resurse și
mijloace sunt necesare în acest scop.
Managerii analizează pe de o parte situația internă a organizației, resursele de care
dispune ea, iar pe de altă parte, analizează mediul ambient, extern organizației, care este
poziția organizației în cadrul pieței produselor, serviciilor pe care le realizează, care este
poziția organizației în cadrul ramurii în care își desfașoară activitatea. Sunt stabilite, atât
cantitativ cât și calitativ, resursele necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite, precum și
resursele disponibile ale organizației respective. Stabilirea decalajelor dintre resursele
necesare și cele disponibile, inclusiv resurselor posibile de atras, permit managerilor să
acționeze pentru identificarea de soluții, de căi de acțiune care să asigure atingerea
obiectivelor organizaționale stabilite. În cazul în care există un deficit de resurse, căile de
acțiune recomandate sunt în primul rând, cresterea eficienței utilizării resurselor existente,
proprii ale organizatiei, iar în al doilea rând, atragerea de noi resurse suplimentare.4
Procesul de planificare are cinci etape, prezentate in figura:
Fig.1 Procesul de planificare

Definirea Evaluarea Analiza Generare Analizarea


obiectivelo situației mediulu și alternativelor
r interne i dezvoltare
rezultatelor actuale extern a mai
dorite multor
variante
de planuri

3
Stăncioiu, I., & Militaru, G. Management. Elemente fundamentale. București: Teora. 1998
4
Nicolescu O.(coord.), Management, Ed. Economica, Bucuresti, 1999

2
Prima etapă constă în definirea obiectivelor sau specificarea rezultatelor dorite. Orice
organizație, pentru a fi performantă, trebuie să stabilească și să știe ce dorește să atingă.
A doua etapă se referă la identificarea situației actuale a organizației, a punctului în
care se află ea la momentul analizei.Continuțul acestei etape presupune efectuarea
următoarelor activități :
a) evaluarea realizărilor prezente ale organizației prin diagnosticare;
b) compararea realizărilor prezente cu obiectivele dorite;
c) analizarea și identificarea punctelor tari și a celor slabe ale organizației.
Analiza mediului extern al organizației reprezintă o etapă distinctă a procesului de
planificare, respectiv a treia. Scopul ei este identificarea consecințelor posibile ale acțiunii
diverșilor factori ai mediului extern: economici, sociali, politici, tehnologici, iar rezultatul îl
reprezintă identificarea evenimentelor care au un impact favorabil asupra performanței
organizației respectiv a evenimentelor cu consecințe negative asupra acesteia.
În cadrul etapei următoare se desfăsoara acțiunile de generare și dezvoltare a mai
multor variante de planuri, având drept scop atingerea obiectivelor dorite: stabilirea
premiselor cu privire la evoluția diverșilor parametri; generarea de scenarii alternative pentru
viitor; analizarea lor din punct de vedere al evenimentelor posibile care ar putea să sprijine
sau să împiedice desfășurarea lor.5
1.2 Funcția de organizare
Organizarea este funcția managementului având drept conținut alocarea și
coordonarea resurselor organizației în vederea îndeplinirii planurilor stabilite.Organizarea
include elaborarea unei structuri pentru oamenii, pozițiile, departamentele și activitățile dintr-
o organizație.6
Organizarea ca funcție managerială se referă la îmbinarea nemijlocită a tuturor
resurselor organizației: materiale, financiare, umane și informaționale, de la nivelul întregii
firme până la nivelul locurilor de muncă în cadrul structurii acesteia.
Funcția managementului de organizare trebuie să asigure îndeplinirea următoarelor
scopuri :
- stabilirea unei structuri organizatorice raționale;
- proiectarea unui sistem informațional care să satisfacă la cel mai înalt nivel cerințele
managerilor organizației;
- condițiile pentru folosirea cât mai completă a capacitații de producție a organizației;

5
Nicolescu O.(coord.), Management, Ed. Economica, Bucuresti, 1999
6
Danaiata, I., Bibu, N., Prediscan, M., Management- Bazele teoretice, Ed. Mirton Timișoara, 2002

3
- utilizarea rațională a angajaților organizației.
- un anumit grad de delegare în cadrul structurii prin atribuirea unor competențe care să
asigure conducerea realizării sarcinilor.
Rezultatul acestei funcții de organizare este dublă :
1. Organizarea procesuală a organizației, respectiv organizarea principalelor ei componente
pe funcții ale organizației. Ea constă în stabilirea principalelor categorii de muncă, a
proceselor necesare realizării ansamblului de obiective ale organizației.
2. Organizarea structurală concretizată în structura organizatorică a organizației, în sistemul
ei informațional. Aceasta constă în gruparea funcțiunilor, activităților, atribuțiilor și
sarcinilor, în funcție de anumite criterii, și repartizarea acestora, în scopul realizării lor, în
subdiviziuni organizatorice pe grupuri și persoane.7
1.3 Funcția de antrenare-motivare
Antrenarea reprezintă ansamblul acțiunilor managerilor de la diferite niveluri ierahice
ce urmăresc influențarea membrilor organizației în participarea eficientă a acestora la
realizarea obiectivelor ei. Sarcina managerilor în îndeplinirea funcției de antrenare este de a
găsi și aplica modalitățile specifice de acțiune pentru a-i determina pe membri organizației să
înteleagă că, utilizandu-și cât mai bine propriul potențial, pot să acționeze pentru a-și
îndeplini obiectivele lor și ale organizației.
Antrenarea este nemijlocit legată de participare. Participarea reprezintă implicarea
unei anumite persoane într-o acțiune oarecare. Participarea este necesară încă din faza de
identificare a necesității și tipului schimbării organizaționale întrucât permite reducerea
incertitudinii cu privire la intențiile managementului.
Procesele care constituie conținutul antrenării sunt deosebit de complexe și de
delicate, deoarece au în vedere descoperirea și valorificarea resurselor umane.
Motivarea reprezintă modalitatea prin care se corelează satisfacerea necesităților și
intereselor individuale ale salariaților cu realizarea obiectivelor firmei. Problema principală în
domeniul motivării este următoarea: cum poate fi antrenată întreaga energie creatoare a
oamenilor la realizarea cu maximă eficiență a obiectivelor firmei. Raspunsul la care s-a ajuns
pentru a antrena un om la o acțiune pe care să o ducă la bun sfârșit în condiții optime este
modalitatea de identificare a îndeplinirii muncii încredințate lui cu satisfacerea uneia dintre
nevoile sale. În acest sens, studiile de teorie a motivației au fost îndreptate spre cunoașterea
nevoilor oamenilor care muncesc într-o organizație, spre ierarhizarea lor și determinarea

7
Stăncioiu, I., & Militaru, G. Management. Elemente fundamentale. București: Teora, 1998

4
influenței satisfacerii acestora asupra antrenării personalului muncitor la realizarea
obiectivelor propuse.8
1.4 Funcția de control-evaluare
Funcția de control-evaluare constă în verificarea permanentă și completă a modului în
care se desfașoară activitățile.
Controlul este un proces permanent și complex de sesizări și măsurari de rezultate,
urmate de măsuri colective pentru înlaturarea abaterilor. Altfel spus, prin control se verifică
organizarea și funcționarea sistemului, modul de îndeplinire a deciziilor, dacă rezultatele
coincid cantitativ și calitativ cu obiectele, adică randamentul muncii.
Pentru a fi eficient sistemul de control trebuie să prezinte următoarele caracteristici:
- relevanta - adică controlul trebuie să fie adaptat specificului locului de munca și
activităților;
- flexibilitatea - în sensul că procedurile de control trebuie să fie adaptabile schimbărilor ce
pot interveni de la o perioadă de timp la alta;
- simplitatea, claritatea - pentru ca procedurile de control să fie ușor de înteles, de adoptat și
de aplicat;
- permanent - controlul să se efectueze în toate fazele procesului de producție, cu o mare
întindere în timp și spațiu;
- sistematic - să nu fie făcut la întâmplare; el se face de regulă, mai ales la începutul
desfășurării unor activități;
- concentrarea pe aspecte critice în punctele strategice;
- durata redusă și viteze mare de raportare pentru a permite identificarea rapidă a eventualelor
perturbații a activității controlate;
- imparțial, corect și obiectiv pentru a nu determina comportamente nefavorabile și a fi un
mijloc de aplicare a legilor, evitarea controlului cu idei preconcepute.
Rolul și scopul controlului ca activitate de management constau în următoarele:
- permite cunoașterea situației din firmă în orice domeniu de activitate, inclusiv cauzele
fenomenelor și modul de folosire a resurselor;
- face legatura între pregatirea și realizarea activităților contribuind la optimizarea tuturor
acțiunilor;
- poate preveni acțiunea unor factori perturbatori, înainte de manifestarea acestora;

8
. Nicolescu O.(coord.), Management, Ed. Economica, Bucuresti, 1999

5
- menține echilibrul între prevederi și realizări prin măsurarea performanțelor și compararea
rezultatelor.9

2.Interdependența și dinamica funcțiilor managementului

Funcțiile managementului nu trebuie privite ca entități distincte, între ele există o


intercondiționare reciprocă. Aceasta decurge în primul rând din caracterul lor complementar
și din multiplele conexiuni dintre ele.
Procesul de management variază prin prisma intensității, atât pe verticala sistemului
de management, cât și în timp. Amploarea procesului de management crește pe măsură ce se
trece la un nivel ierarhic superior și invers. Ca urmare, funcțiile managementului se exercită
cu intensități maxime la vârful ierarhiei și cu intensități minime la bază.10

Fig. 2 Multiplele conexiuni dintre funcțiile managementului

PREVIZIUNE-
PLANIFICARE

CONTROL-
ORGANIZARE
EVALUARE

ANTRENARE-
MOTIVARE

3. Bibliografie

9
Stăncioiu, I., & Militaru, G. Management. Elemente fundamentale. București: Teora. 1998
10
Danaiata I., Bibu N., Prediscan M., Management- Bazele teoretice, Ed. Mirton Timisoara, 2002

6
1. Danaiață I., Bibu N., Prediscan M., Management- Bazele teoretice, Ed. Mirton Timișoara,
2002
2. Nicolescu O.(coord.), Management, Ed. Economica, București, 1999
3. Stăncioiu, I., & Militaru, G. Management. Elemente fundamentale. București: Teora. 1998
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Func%C8%9Biile_managementului

S-ar putea să vă placă și