FIABILITATE HARD

 Studiul fiabilitatii
sistemelor utilizând
mediul FIAB

 Fiabilitate
previzională

 Reparabilitate
1.Studiul fiabilităţii sistemelor utilizând
mediul FIAB
 Sistemul, din punct de vedere al teoriei fiabilităţii, se
poate defini ca un ansamblu de părţi ce funcţionează în
comun pentru îndeplinirea unor anumite funcţii. Părţile
ce îl alcătuiesc se numesc elemente ale sistemului.

Există trei modele de sisteme:

● modele dinamice;
● modele booleene;
●modele reale (temporale).
Modelul boolean
 EXEMPLU:
 Să se calculeze fiabilitatea cu care se poate asigura
legătura între nodurile A şi C din urmatoarea figura,
ştiind că nodurile sunt ideale şi liniile nereparabile şi
toate liniile au aceeaşi probabilitate de funcţionare
pi=0.9.
a
1 2
e
b
d

3 c 4
 Moduri minime de funcţionare MMF
 Analitic:
 Notăm stările de funcţionare astfel:
 E1=(1,3,5)=ace;
 E2=(1,2)=ab;  Cu ajutorul programului
 E3=(2,4,5)=bde; „Fiabilitate”
 E4=(3,4)=cd.
S  E1  E2  E3  E4
Folosind formula lui Poincaré
rezultă:
 '( p)  6 p 2  4 p  20 p3  10 p 4
p

0 p* 1 p
 Moduri minime de defectare MMD
 Analitic:  Cu ajutorul programului
„Fiabilitate”

 Notăm stările de defectare astfel:

 E1=(1,3,5);

 E2=(1,4);

 E3=(2,4,5);

 E4=(2,3).

Folosind formula lui Poincaré ne rezultă:

 (1  q)  1  (q)   ( p)  1  (1  p)   ( p)  2 p 3  2 p 2  5 p 4  2 p 5
Modelul dinamic- Vom exemplifica acest model folosind
metoda proceselor Markov. Vom ilustra această metodă folosind exemplul anterior.
Analitic:
1

2 3 4 5 6

7 8 9
10 11 12 13 14 16

17 19 20 22 23 24 25 26

27 28 29 30 31

31
  Rezultă soluţiile ecuaţiilor:
 p1'  5 p1 
 '
 p k  p1 4 p k , k 1,2,3,4,5
p1 (t )  e 5t ;
 '
 p 7  p 2   p33 p 7 p k (t )  e  4t  e 5t ; k  2..6;
 '
 p 7  p 2   p33 p 7 p k (t )  e  3t  2e  4t  e 5t ; k  7,8,10,12,13,14,15,16;
 '
 p8  p 2   p 4 3 p8 p(t )19  p(t ) 26  e  2t  3e  3t  3e  4t  e 5t ;
 p '  p   p 3 p
 10 2 4 10
 ' 
 p12 p3  p5 3 p12  De aici rezultă probabilitatea
 '
 p13 p3  p 4 3 p13 de bună funcţionare:
 p '  p   p 3 p
 14 4 5 14
 p '  p   p 3 p P(t )  2e  2t  2e  3t  5e  4t  2e 5t ;
 15 4 6 15
 p16  p5   p 6 3 p16
'

'
 p19  p 7   p10   p13 2p19  Se vede că P(t)=φ(e-λt) de
 '
 p 26  p14   p15  p16  2p26 unde rezultă

Cu ajutorul programului „Fiabilitate”
Modelul temporal
 Vom exemplifica acest model folosind metoda simulării.
 - se aplica metoda pentru structura de la celelalte metode: Fie
evenimentele:
 X= { sistemul funcţionează }
 Xi= { canalul i funcţionează } , i=1,..,5
 Deci vom avea X= x1x3+x2x4+x1x4x5+x2x3x5

Folosim următoarele notaţii:

P=P{ x=1 };
pi=P{ xi=1 }=p  i=1,...,5;
xa=număr întreg cerut de subrutina de generare a numerelor
aleatoare.
 Algoritmul de simulare pentru estimarea probabilităţii de bună funcţionare.
 (1) Date iniţiale: N, p, xa. Iniţializări: M=0, I=1;
 (2) Generarea Ui(i), i=1,...,5 cu subrutina de generare a numerelor aleatoare;
 (3) Calcului lui xi(i) cu relaţia:



 (4) Se calculează x( i ) cu relaţia:

 x( i )=;
 : x2(i)*x3(i)*x4(i)+x1(i)*x2(i)*x3(i)+x1(i)*x3(i)*x5(i)+x3(i)*x4(i)*x5(i)+x1(i)*x2(i)*x4(i)+
x1(i)*x3(i)*x4(i)+ x1(i)*x2(i)*x5(i)+ x2(i)*x4(i)*x5(i)
 5) Dacă x( i )=1 M=M+1;
 (6) Dacă I=N trecem la pasul (9);
 (7) I=I+1;
 (8) Treci la pasul (2);

(9) Se calculează:

 M
p , pp
N

 (10) Se afişează
q
2.FIABILITATEA SISTEMELOR
DE TRANSMISIUNI
Fiabilitate previzională
 Potrivit standardului aprecierea îndepliniri cerinţelor de fiabilitate se
poate realiza pe două căi:
 ●prin metode de calcul;
 ●pe calea încercărilor de fiabilitate.
 Fiabilitatea previzională reprezintă acel nivel al fiabilităţii care se
determină de către producător în perioada de proiectare.
Etapele calculării fiabilităţii previzionale:
●analiza preliminară;
●definitivarea proiectului;
●verificarea fiabilităţii.
Pentru calculul fiabilităţii sistemelor sunt mai multe metode:
●metoda orientativă;
●metoda simplificată preliminară;
●metoda cu coeficienţi de corecţie pentru ratele de defectare.
Problemă:
 Pentru schema electronică din figura de mai jos se va efectua
calculul indicatorului de fiabilitate λ plecînd de la:
 -datele simplificate(temperatura ambiantă 40°C);
 -foile de calcul detaliate.
 Schema:

R1 12k R4 3k

C2
C1 Q1
2N2222A/ZTX
100n
470n

48V V1
R2 3k R3 1k
C3 12u
 Condiţii de funcţionare:
 Temperatura ambiantă: 40°C;
 Mediul ambiant: la sol(material fix).
 ●Valori ale componentelor:
 R1=12kΩ C1=470nF
 R2=3kΩ C2=100nF
 R3=1kΩ C3=12μF
 R4=3kΩ
 Calculul ratei căderilor pentru rezistoare:
 λR1=30ּ10-9/h
 λR2=30ּ10-9/h
 λR3=30ּ10-9/h
 Calculul ratei căderilor pentru condensatoare:
 λC1=7ּ10-9/h
 λC2=7ּ10-9/h
 λC3=750ּ10-9/h=> λC=764ּ10-9/h
 Calculul ratei căderilor pentru tranzistor:
 λT=187ּ10-9/h
 Calculul ratei căderilor pentru întreg circuitul:
 λS=λR+λC+λT=(120+764+187)ּ10-9=1071ּ10-9/h.
 Calculul ratei căderilor plecînd de la foile de calcul complet detaliate
 Rata căderilor pentru rezistoare:
 λ=λbּKRּKMּKCFּ10-9/h
 Rata căderilor pentru condensatoare:
 λ=λbּKÎNּKMּKCFּ10-9/h
 λCtotal=386ּ10-9/h.
 λS=(100+386+184)ּ10-9/h=660ּ10-9/h.
 Rata căderilor pentru ansamblu:
 λS=λR+λC+λT
3.FIABILITATEA SISTEMELOR DE
TRANSMISIUNI
Reparabilitatea sistemelor
Problemă:

 Având sistemul prezentat în figura următoare, a cărui

diagnosticare se realizează prin testarea semnalelor de
ieşire ale blocurilor funcţionale, să se calculeze schema
de semnalizare automată a stărilor sistemului precum şi
programul de ;localizare a defectelor sale. Se admite că
intensităţile de defectare ale blocurilor sunt egale şi că
duratele tuturor;
testelor sunt egale.
5 1
N – numărul elementelor componente ale sistemului;
M – numărul testelor disponibile;
3 V – mulţimea testelor (verificărilor) disponibile pentru
diagnosticare.
N M 5
4 2
V  v j j  1,...,5
 1 0 1 1 1 Matricea nu are coloane nule deci asigură detectarea
oricărui defect. Matricea are ultimele două linii, respectiv
V= 0 1 1 1 1
coloane identice, ea nu asigură localizarea oricărui defect.
0 0 1 1 1
Pentru a putea detecta şi localiza orice defect în matricea
0 0 0 1 1 V vom substitui liniile identice cu una singură
0 0 0 1 1 reprezentând blocul echivalent al acestora (4’).
Rezultă următoarea schemă sistem: 1 0 1 1
 
1 0 1 1 1  1 0 1 1
V '   
0 0 1 1 V ' '   0 1 1 1
3  
4’ 0 0 0 1  0 0 0 1
  
2 V4
0 1

V2
Programul de localizare: 1 4
0
V1
1 0 1

2 3
Rezolvarea cu ajutorul programului Fiabilitate:

Rezultatul furnizat de program este:

La rularea opţiunii de afisare a arborelui de localizare,
s-au obtinut urmatoareledate de ieşire :

 Solicitand salvarea datelor intr-

un fişier, acestea se gasesc in
fisierul arbore.lst
Schimbam matricea verificărilor, eliminam coloana 5 şi consideram blocurile 4

şi 5 ca blocul 4’;rezultă următoarele date de ieşire şi soluţie in fiş. arbore.lst: