Riscul.

Profitul contabil si profitul economic

 Măsurarea globală a riscului - ETAPE
Un activ oarecare sau un ansamblu de active permit atunci când sunt valorificate, speranţa unor rezultate viitoare care să
aibă un anumit grad de rentabilitate Rj .
Se pot asocia acestui activ o serie de rate de rentabilitate anticipate R1 , R2 , R3 , ....Rn corespunzătoare diferitelor ipoteze
ce pot fi enunţate în legătură cu viitorul firmei. Fiecare dintre aceste rate de rentabilitate are asociată o anumită
probabilitate subiectivă de a se realiza Pj .

I. Se stabileşte speranţa matematică corespunzătoare ratelor de

rentabilitate preconizate, ponderate cu probabilităţile asociate lor.

II. Se determină instabilitatea acestor rezultate luându-se în considerare amploarea

distanţei faţă de medie

III. Dispersia şi abaterea medie pătratică sunt mărimile care măsoară instabilitatea
rezultatelor şi deci mărimea riscului.
 Fie două proiecte A şi B. Presupunem că pentru fiecare proiect există 5 ipoteze, fiecare
având aceeaşi probabilitate de a se realiza, p= 0,2. Fiecărei ipoteze îi corespunde un
anumit grad de rentabilitate Rj (măsurat în acest caz prin masa profitului). Ţinând
cont de datele din tabel, determinaţi care dintre cele 2 proiecte este mai riscant.

Ipoteze Pj Rj Rj x Pj Rj - R Pj (Rj - R)2

1 0,2 -10 -2 -16 51,2
2 0,2 -5 -1 -11 24,2
3 0,2 +5 1 -1 0,2
4 0,2 +15 3 9 16,2
5 0,2 +25 5 19 72,2
R = +6 164

Ipoteze Pj Rj Rj x Pj Rj - R Pj (Rj - R)2

1 0,2 -15 -3 -22 96,8
2 0,2 -10 -2 -17 57,8
3 0,2 +10 +2 +3 1,8
4 0,2 +20 +4 +13 33,8
5 0,2 +30 +6 +23 105,8
R = +7 296
Fie două proiecte X şi Y. Presupunem că există pentru fiecare proiect 4 ipoteze, fiecare ipoteză având următoarele
probabilităţi de realizare: 0,2; 0,3; 0,3; 0,2. Fiecărei ipoteze îi corespunde un anumit nivel al masei profitului
după cum urmează: pentru A: -10; 2; 5; 8 iar pentru B: -3; 6; 7; 9. Care dintre cele 2 proiecte este mai riscant?
Ipoteze Pj Rj Rj x Pj Rj - R Pj (Rj - R)2
1 0,2 -10 -2 -11.7 27,378
2 0,3 2 0.6 0,3 0,027
3 0,3 5 1.5 3,3 3,267
4 0,2 8 1.6 6.3 7,938
38,61
R = +1.7 (6,21)

Ipoteze Pj Rj Rj x Pj Rj - R Pj (Rj - R)2

1 0,2 -2 -0.4 -7.3 10,658
2 0,3 6 1.8 0.7 0.147
3 0,3 7 2.1 1.7 0.867
4 0,2 9 1.8 3.7 2.738
14,41
R = +5.3 (3,79)
 Profitul contabil și Profitul economic
https://www.youtube.com/watch?v=-r45-D_Z13U

Profitul contabil = Venituri – Costuri (contabile)

Profitul economic= Venituri – (Costuri explicite + Costuri implicite)

-Profit normal
-Cost de oportunitate
 Aplicaţii

Un tânăr om de afaceri cu o diplomă MBA a investit 200 000 de Lei într-o afacere cu produse alimentare. Cheltuielile
generate de această activitate au fost următoarele: costul bunurilor vândute 40 000 lei; Reclama 10 000 lei; Amortizarea
10 000 lei; Utilităţi 3 000 lei; Taxe 2 000; Alte cheltuieli 5 000 lei. Încasările generate de activitatea desfăşurată s-au
ridicat la valoarea de 90 000 lei. Ştiind că rata dobânzii pentru depozitele bancare se ridică la 5% iar salariul anual al unei
persoane cu o diplomă MBA este de cca 40 000 lei, să se determine:
a) Profitul contabil al afacerii
b) Costul implicit al afacerii
c) Profitul economic al afacerii

Profitul economic=90 000 – [70 000 +(5%x200 000+40 000)]=-30 000

Un student al UPB îşi petrece vacanţa lucrând în echipa de muncitori care se ocupă cu îngrijirea universităţii pentru
un salariu de 5 euro/oră, 40 ore/săptămână. Munca peste program (disponibilă mai tot timpul) este plătită cu o rată de 1,5
ori salariul normal. Pentru vara următoare i s-a oferit spre concesionare standul de fast food care va fi deschis 10 h/zi, 6
zile/săptămână.
El estimează că va vinde 100 de pizza/săptămână cu un preţ de 6 euro / bucată. Costul de producţie al unei pizza este
de 2euro iar închirierea spaţiului se ridică la valoarea de 150 euro/săptămână.
Va prelua studentul respectiv concesionarea standului? Argumentaţi răspunsul.

Pr contabil/ora= 4,17 um Pr economic/ora= 4,17-5= -0.83u.m

În 2012 Sid a fost profesor de drept și a câștigat 80.000 de dolari pe an. Dar s-a săturat să predea studenților la Drept și a decis
să-și înființeze propria firmă de avocatură. El și-a început firma la începutul anului 2013. Veniturile lui din afacerea de avocatură
în 2013 au fost de 240.000 USD. Pentru a-și începe afacerea el a renunțat la bonuri de tezaur în valoare de 70.000 de dolari care îi
aduceau o dobândă de 6% pe an. Sid a folosit toți cei 70.000 de dolari pentru a cumpăra utilaje, hârtie etc. și pentru a-și începe
afacerea cu avocatura. De asemenea, Sid a angajat-o pe Donna să lucreze pentru el cu jumătate de normă și i-a plătit un total de
30.000 de dolari în 2013. Sid a mai înregistrat și alte cheltuieli de afaceri egale cu 22.000 de dolari. Totodată, Sid a trebuit să
renunțe la închirierea unei clădiri pe care a început să o folosească pentru afacerea sa. Câștiga 13.800 de dolari pe an închiriindu-
și clădirea înainte de a-și începe afacerea. La sfârșitul anului 2013 Sid a încercat să decidă dacă ar trebui să rămână în afacere sau
să se întoarcă la predarea Dreptului. Singura lui preocupare în acest moment sunt banii și are în vedere doar un an (nu prevede
câștigurile viitoare etc.). Determinați: Costuri explicite ($), Profit sau pierdere contabilă ($), Costuri implicite ($), Profit sau
pierdere economică ($). Ați recomanda lui Sid să-și continue activitatea sau să revină la predare? Argumentați.
a. Venituri totale pentru activitatea sa de avocat ($) = $240,000 (dat)
b. - Costuri explicite($) = $70,000 + $30,000 + $22,000 = $122,000
c. = Profitul sau pierderea contabilă($) = $118,000
d. - Costul implicit ($) = $80,000 + $4,200 + $13,800 = $98,000

e. = Profit sau pierdere economică ($) = $118,000 - $98,000 = $20,000

f. Sid ar trebui să rămână în activitatea sa de avocatură. El câștigă cu 20.000 de dolari mai mult în acea afacere
decât ar face-o în următoarea sa cea mai bună alegere (fiind profesor de drept).
Vă mulțumesc pentru atenție!