PROBLEME REZOLVATE

APLICAŢIA 1

Pentru 10 unităţi economice din acelaşi sector de activitate

se cunosc datele următoare:

Tabelul 1
Nr. crt. Nr. Cifra de afaceri
salariaţi (mld.lei)
1 28 1,7
2 18 1,1
3 22 1,2
4 44 2,2
5 16 0,9
6 12 0,7
7 26 1,5
8 20 1,3
9 30 2,0
10 40 2,3
Total 256 14,9

Se cere :

1. să se argumenteze, cu ajutorul metodelor simple,

existenţa, direcţia şi forma legăturii;
2. să se determine parametrii funcţiei de regresie;
3. să se calculeze valorile funcţiei de regresie;
4. să se afle valoarea coeficientului de corelaţie

Rezolvare :

1. Metoda seriilor paralele interdependente presupune

ordonarea valorilor caracteristicii factoriale xi (numărul de
salariaţi) şi înregistrarea în paralel a valorilor corespunzătoare

1
ale caracteristicii dependente yi (cifra de afaceri), după cum se
poate vedea în tabelul 2

Tabelul 2
Nr.crt. xi yi (mld.lei)
1 12 0,7
2 16 0,9
3 18 1,1
4 20 1,3
5 22 1,2
6 26 1,5
7 28 1,7
8 30 2,0
9 40 2,3
10 44 2,2

Cele două şiruri de date din tabelul 2 indică existenţa

unei legături directe între numărul de salariaţi şi mărimea cifrei
de afaceri. Pentru a putea aprecia şi forma legăturii este necesar
să se traseze graficul de corelaţie (figura 1), care sugerează o
legătură de tip liniar.

Figura 1 Legătura dintre numărul salariaţilor şi cifra de

afaceri

2
 2. Aflarea parametrilor funcţiei liniare de regresie
necesită rezolvarea următorului sistem de ecuaţii normale:

na  b xi   yi

a xi  b xi   xi yi
2

Calculele necesare rezolvării sistemului au fost

sistematizate în tabelul 3.

Tabelul 3
Nt.crt. xi yi x i2 xiyi y i2 Yx i

0 1 2 3 4 5 6
1 12 0,7 144 8,4 0,49 0,4928
2 16 0,9 256 14,4 0,81 0,6000
3 18 1,1 324 19,8 1,21 0,6536
4 20 1,3 400 2,6 1,69 0,7072
5 22 1,2 484 26,4 1,44 0,7608
6 26 1,5 676 39 2,25 0,8680
7 28 1,7 784 47,6 2,89 0,9216
8 30 2,0 900 60 4,00 0,9752
9 40 2,3 1600 92 5,29 1,2432
10 44 2,2 1936 96,8 4,84 1,3504
Total 256 14,9 7504 430,4 24,91 8,5728

Sistemul de ecuaţii normale este:

10a  256b  14.9


256a  7504b  430.4
cu soluţiile:
a = 0,1712
b = 0,0268

3
 Ecuaţia medie de estimare a legăturii liniare dintre
numărul salariaţilor şi cifra de afaceri este:
Yxi  0,1712  0,0268 xi
Pentru fiecare salariat în plus cifra de afaceri se măreşte
cu 0,0268 mld. lei.

3. Valorile ajustate ale cifrei de afaceri se calculează

înlocuind fiecare variantă a caracteristicii factoriale x i în funcţia
de regresie (vezi tabelul 3).
Yx 1  0.1712  0.0268 * 12  0.4982

Yx 10  0.1712  0.0268 * 44  1.3504

4. Coeficientul de corelaţie liniară simplă este:

n x i yi   x i  yi
ry / x  
n x 2  
 x i   n  y i    y i  
2  2
  i
2

10 * 430.4  256 * 14.9 489.6

   0.9649
10 * 7504  6553610 * 24.91  222.01 507.4

Acest rezultat arată o legătură puternică între numărul

de salariaţi şi cifra de afaceri. Cu cât r y/x se apropie mai mult de
valoarea 1, cu atât legătura este mai puternică.

4
APLICAŢIA 2

Productivitatea medie şi cifra de afaceri înregistrate de 10 firme

dintr-o subramură industrială se prezintă astfel:

Tabelul 1
Nr. Productivitatea Cifra de afaceri
crt. medie (mil. lei)
0 1 2
1 10 120
2 6 85
3 11 135
4 7 90
5 8 98
6 10 115
7 5 72
8 6 70
9 8 90
10 9 110
Total 80 985

Se cere :
1. să se analizeze existenţa, direcţia şi forma legăturii;
2. să se determine parametrii funcţiei de regresie;
3. să se calculeze valorile funcţiei de regresie;
4. să se măsoare intensitatea corelaţiei dintre cele două
variabile folosind coeficientul şi raportul de corelaţie.

Rezolvare :

1. În relaţia dintre cele două variabile factorul de

influenţă este productivitatea medie (xi), iar variabila rezultativă
este cifra de afaceri (yi).
Dintre metodele simple de evidenţiere a corelaţiei
dintre două variabile am ales metoda grafică, aceasta oferind
cele mai multe informaţii.

5
 Din figura 1 reiese că între productivitatea medie şi cifra
de afaceri există o legătură directă, de tip liniar.

Figura 1 Legătura dintre productivitatea medie (xi) şi cifra de

afaceri (yi)

2. Sistemul de ecuaţii normale necesar pentru

aflarea parametrilor a şi b ai funcţiei liniare este:

na  b xi   yi

a x  b x 2  x y
  i  i  i i

Folosind rezultatele calculelor intermediare prezentate în tabelul

2 (coloanele 1- 4), se obţine sistemul:

10a  80b  985

 ,
80a  676b  8249
cu soluţiile:
a = 16,5
b = 10,25

6
 3. Valorile teoretice ale cifrei de afaceri (Y x ) se i

vor calcula înlocuind fiecare valoare a variabilei factoriale x i în

funcţia de regresie:
Yx i  16.5  10.25x i
Rezultatele calculelor efectuate sunt prezentate în
tabelul 2, coloana 6.

Tabelul 2
Nr. xi yi xiyi x 2 (yi - y)2
yi Yx (yi - Y x )2
Crt. 2 i i
i
0 1 2 4 3 5 6 7 8
1 10 120 1200 100 14400 119 1 462,25
2 6 85 510 36 7225 78 49 182,25
3 11 135 1485 121 18225 129,25 33,06 1332,25
4 7 90 630 49 8100 91,75 3,06 72,25
5 8 98 784 64 9604 98,5 0,25 0,25
6 10 115 1150 100 13225 119 16 272,25
7 5 72 360 25 5184 67,75 18,06 702,25
8 6 70 420 36 4900 78 64 812,25
9 8 90 720 64 8100 98,5 72,25 6642,25
10 9 110 990 81 12100 108,75 1,5625 132,25
Total 80 985 8249 676 101063 988,5 258,2425 10510,5

4. Rezultatele calculelor efectuate pentru

determinarea parametrilor a şi b ai funcţiei liniare de regresie
(tabelul 2) pot fi utilizate şi pentru aplicarea formulei de calcul
simplificat a coeficientului de corelaţie:

n x i yi   x i  yi
ry / x  
n x 2   x  2  n y 2   y  2 
  i  i    i  i 
10 * 8249  80 * 985
  0,9675
 
10 * 676  80 2 10 *101063  9852 
Această valoare apropiată de 1 indică o legătură foarte
puternică între cele două variabile.

Raportul de corelaţie se determină cu formula:

7
  y Y 
2
i xi
Ry / x  1  ,
  y  y
2
i

unde:
y
 yi 
985
 98,5
n 10

Utilizând datele din tabelul 2, calculăm:

258,2425
R y / x  1  0,9876
10510.5

Coeficientul şi raportul de corelaţie au valori egale,

ceea ce confirmă liniaritatea legăturii.

8
APLICAŢIA 4

Pentru cincisprezece firme din aceeaşi ramură s-au înregistrat

următoarele informaţii referitoare la o lună de activitate:

Tabelul 1
Nr. Cifra de Nr. Capital tehnic
Crt. afaceri salariaţi utilizat
(mil. lei) (pers.) (mld. lei)
0 1 2 3
1 16 12 4,40
2 18 14 4,72
3 14 10 4,08
4 24 19 5,68
5 17 12 4,56
6 22 17 5,36
7 15 12 4,24
8 21 16 5,20
9 25 21 5,84
10 18 12 4,72
11 17 13 4,07
12 19 15 4,33
13 24 18 4,98
14 16 12 3,94
15 17 14 4,17

Se cere:
1. să se studieze legătura dintre cele trei variabile
înregistrate şi să se găsească funcţia de regresie multiplă care
exprimă această legătură;
2. să se măsoare intensitatea legăturilor simple între x1
şi y, x2 şi y, x1 şi x2;
3. să se calculeze coeficientul de corelaţie liniară
multiplă;

9
 4. să se determine valoarea raportului de corelaţie
multiplă.

Rezolvare:

1. În vederea determinării existenţei şi formei legăturii

vom folosi metoda seriilor paralele interdependente (tabelul 2) şi
metoda grafică (figurile 1-3).

Tabelul 2
Nr. Număr Capital tehnic Cifra de
crt. salariaţi utilizat afaceri
(x1) (x2) (y)
0 1 2 3
1 10 4,08 14
2 12 3,94 16
3 12 4,24 15
4 12 4,40 16
5 12 4,56 17
6 12 4,72 18
7 13 4,07 17
8 14 4,17 17
9 14 4,72 18
10 15 4,33 19
11 16 5,20 21
12 17 5,36 22
13 18 4,98 24
14 19 5,68 24
15 21 5,84 25

Seriile paralel interdependente arată că există în general

o tendinţă de creştere pentru cele trei variabile.

10
 Figura 1 Legătura dintre cifra de afaceri (y1) şi numărul de
salariaţi (x1)

Figura 2 Legătura dintre cifra de afaceri (y) şi capitalul tehnic

utilizat (x2)

11
Figura 3 Legătura dintre numărul personalului (x 1) şi
capitalul tehnic utilizat (x2)

Graficele arată că legăturile simple sunt de formă liniară,

deci funcţia de regresie multiplă este:

Y = a0 + a1x1 +a2x2

Estimarea parametrilor acestei funcţii presupune

rezolvarea sistemului de ecuaţii normale:

na0  a1  x1  a2  x2   y

a0  x1  a1  x1  a 2  x1 x2   x1 y
2


a0  x 2  a1  x1 x2  a2  x2   x 2 y
2

Efectuând calculele din tabelul 3, sistemul anterior

devine:

12
 15a 0  297a1  70,29a 2  283

283a 0  3277a1  1039.96a 2  4243
70,29a  1039.96a  334.4987a  1352.91
 0 1 2

cu soluţiile:
a0 = 24,36
a1 = – 0,84
a2 = 1,42

Tabelul 3
Nr. yi x1 x2 x1y x2y x1x2
crt.
y i2 x12 x 22
1 16 12 4,40 256 192 70,40 52,8 144 19,36
2 18 14 4,72 324 252 84,96 66,08 196 22,2784
3 14 10 4,08 196 140 57,12 40,80 100 16,6469
4 24 19 5,68 576 456 136,32 107,92 361 32,2629
5 17 12 4,56 289 204 77,52 54,72 144 20,7936
6 22 17 5,36 484 374 117,92 91,12 289 28,7296
7 15 12 4,24 225 180 63,60 50,88 144 17,9776
8 21 16 5,20 441 336 109,20 83,20 256 27,04
9 25 21 5,84 625 525 146,00 122,64 441 34,1056
10 18 12 4,72 324 216 84,96 56,64 144 22,2784
11 17 13 4,07 289 221 69,19 52,91 169 16,5649
12 19 15 4,33 361 285 82,27 64,95 225 18,7489
13 24 18 4,98 576 432 103,68 89,64 324 24,8004
14 16 12 3,94 256 192 63,04 47,28 144 15,5236
15 17 14 4,17 289 238 70,89 58,38 196 17,3889
Total 283 217 70,29 5511 4243 1352,91 1039,96 3277 334,4987

Funcţia liniară de regresie multiplă este:

Yx 1 x 2  24.36  0,84x1  1,42 x 2

2. Intensitatea corelaţiei dintre numărul de salariaţi (x1) şi

cifra de afaceri (y) se măsoară cu ajutorul coeficientului de
corelaţie:

13
 n  x1 y   x1  y
ry / x 1  
n
  1
x 2
  x  2 
 1   n y 2
   
y  2

15 * 4243  217 * 283 2234

   0,9684
 2

15 * 3277  217 15 * 5511  283 2 2306  .9495

Intensitatea corelaţiei din capitalul tehnic utilizat şi

cifra de afaceri este:
n x 2 y   x 2  y
ry / x 2  
n
  2
x 2
  x  2 
 2   n y 2
   
y  2

15 * 1352.91  70,29 * 283 401,58

  
 2

15 * 334.4987  70,29 15 * 5511  283 2 76 
, 7964 * 2576
401,58
  0,9028
444,77

Intensitatea corelaţiei dintre numărul de salariaţi şi

capitalul tehnic utilizat :

n  x1 x 2   x 1  x 2
rx 1 / x 2  
n
  1
x 2
  x  2 
n x 2
 
 1    2  2  x  2

15 * 1039.96  217 * 70,29 346,47

  
 2

15 * 3277  217 15 * 334.4987  70,29 2 2. 066 
* 76,7964
346,47
  0,8698
398,32

3. Coeficientul de corelaţie liniară multiplă este:

ry2 / x  ry2 / x  2 * ry / x 1 * ry / x 2 * rx 1 / x 2
ry / x 1 , x 2  1 2

1  rx2 / x
1 2

0,9684 2  0,9028 2  2 * 0,9684 * 0,9028 * 0,8698 0,4818

   0,976
1   0,8698 2 0,4936

14
 4. Raportul de corelaţie multiplă se calculează cu
formula:
 y Y 
2
i x1 x2
R y / x1 , x2  1 
  y  y
2
i

Valorile teoretice se obţin înlocuind x1 şi x2 în funcţie de

regresie:

Y1 = 24,36 – 0,84*12 + 1,42*4,40 = 20,528

Y2 = 24,36 – 0,84*14 + 1,42*4,72 = 19,3024 ş.a.m.d.

Cifra de afaceri medie este:

y
 y i  288  18.8666
n 15

Valoarea raportului de corelaţie multiplă este:

8,101
R y / x1 , x2  1  0,976
171,733

Deoarece R y / x , x  ry / x , x , legătura dintre cele trei

1 2 1 2

variabile este liniară şi nu sunt necesare alte teste de verificare

15
APLICAŢIA 5

Cele 10 magazine de acelaşi profil dintr-o localitate se

caracterizează prin următoarele date:

Tabelul 1
Profit (mil.lei) 53 61 75 21 26 35 50 39 46 13
Nr. salariaţi 16 18 21 6 7 9 13 11 14 5

Se cere să se măsoare legătura dintre cele două

variabile folosind metode neparametrice.

Rezolvare:

În vederea aplicării metodei corelaţiei vom ordona

crescător valorile caracteristicii factoriale X (număr salariaţi),
trecând într-o coloană alăturată valorile corespunzătoare ale
caracteristicii dependente Y (profit), după cum se poate vedea în
tabelul următor, coloanele 1 şi 2.
Vom acorda câte un rang fiecăruia din cele 10 magazine,
în funcţie de numărul salariaţilor comerciale (coloana 3) şi
nivelul profitului (coloana 4) şi vom măsura diferenţele dintre
cele două ranguri.
Aceste diferenţe vor fi ridicate la pătrat (coloana 5),
suma lor urmând a fi folosită pentru calcularea coeficientului
Spearman de corelaţie a rangurilor:

6 d i2
rs  1 

n n2 1 
unde: di – diferenţa de rang
n – numărul observaţiilor
rs = 0,9878 (legătură puternică)

16
 Tabelul 1
xi yi R xi R yi d i2 Pi Qi
1 2 3 4 5 6 7
5 13 1 1 0 9 0
6 21 2 2 0 8 0
7 26 3 3 0 7 0
9 39 4 4 0 6 0
11 35 5 5 0 5 0
13 50 6 7 1 3 1
14 46 7 6 1 3 0
16 61 8 8 0 2 0
18 53 9 9 0 1 0
21 75 10 10 0 0 0
Total 419 - - 2 44 1

Pentru a calcula coeficientul Kendall de corelaţie a

rangurilor vom stabili pentru fiecare magazin în parte numarul
total de magazine care au un nivel superior al profitului (coloana
6), respectiv inferior (coloana 7).
Pentru aceasta vom numara rangurile superioare
(respectiv inferioare) Ry care apar dupa rândul corespunzator
magazinului respectiv ,pana la sfarşitul tabelului .
De exemplu , magazinul cu un profit de 46 de mil lei are
rangul 6 dupa profit.
Dintre cele patru magazine inscrise pe rândurile
urmatoare, 3 ranguri Ry superioare. Este obligatoriu ca rangurile
Rx sa fie ordonate crescator. Folosind totalurile din coloanele 6
şi 7 putem calcula coeficientul Kendall :

rk 
 Pi   Q i
n  n  1
rk  0,43

17
 Datele din tabelul iniţial pot fi folosite pentru a construi
un tabel de asociere.
Pentru aceasta am calculat valoarea medie a profitului
(41,9 mil. lei) şi numărul mediu de salariaţi ai unui magazin (12)
şi am transformat cele doua variabile analizate in caracteristici
alternative prin restrângerea celor 10 înregistrări în doua grupe :
valori sub medie, respectiv peste medie.

Tabelul 2
Profit
Număr de (mil.lei)
salariaţi
sub 41,9 peste 41,9
sub 12 5 0
peste 12 0 5

Pentru a aprecia intensitatea legaturii se foloseşte coeficientul

de asociere , calculat cu relaţia:
ad  bc 5  4  1  0
Q 
ad  bc 5  4  1  0
Q 1

APLICAŢIA 6

18
 Din dorinţa de a-şi cunoaşte mai bine clienţii, o firmă
producătoare de iaurt a iniţiat o ancheta în rândul acestora.
Printre întrebarile incluse erau şi cele referitoare la
veniturile cumpărătorului şi frecvenţa achiziţionării produsului.
Pe baza răspunsurilor consemnate la aceste două
întrebări (tabelul 1), apreciaţi intensitatea legăturii dintre cele
doua variabile.

Tabelul 1
Venituri Cumpără Frecvenţa
produsul răspunsului
foarte rar 5

sub medie rar 25

des 20
foarte des 10
foarte rar 6

Peste medie rar 15

des 12
foarte des 7

Rezolvare :

Pentru a evidenţia şi măsura legătura dintre veniturile

cumpărătorilor şi frecvenţa cu care consumă produsul, am
reorganizat informaţiile într-un tabel de asociere ( tabelul 2).
A fost necesară regruparea variantelor de răspuns
referitoare la frecvenţa achiziţionării produsului pentru a obţine
o variabilă alternativă:
 cumpărătorii ocazionali sunt cei care
achiziţioneaza produsul foarte rar sau rar;
 cumpărătorii fideli sunt cei care-l
achiziţionează des sau foarte des.

Tabelul 2

19
 Veniturile Cititori Total
cumpărătorilor ocazionali fideli
Sub medie 30 30 60
Peste medie 21 19 40
Total 51 49 100

Pe baza datelor din tabelul 2 poate fi calculat coeficientul

de asociere:

30 * 19  21 * 30
Q  0,05
30 * 19  21 * 30

Legătura este inversă şi slabă între venituri şi frecvenţa

achiziţionării produsului.

PROBLEME PROPUSE

20
Problema 1

Pentru cei 8 salariaţi dintr-o filială a unei unitaţi economice s-au

înregistrat următoarele date :

Tabelul 1.1
Vechime (ani) 5 8 6 7 4 7 6 3
Producţie (ani) 23 31 21 26 19 27 23 20

Se cere :
1. să se reprezinte grafic datele şi sa se aleagă funcţia de
regresie potrivită
2. să se determine parametrii funcţiei de regresie ;
3. să se interpreteze din punct de vedere economic
coeficientul de regresie.

Problema 2

Într-o societate comercială s-au înregistrat următoarele date :

Tabelul 2.1
Încasări medii 62 84 22 86 34 52 15 30
(mil.lei)
Salariu lunar 3,7 5,1 3,2 4,8 3,1 4,2 3,0 3,8
(mil.lei)
Se cere :
1. calculaţi raportul de corelaţie :
2. determinaţi în ce masură influenţează încasările medii
salariului lunar ;
3. estimaţi salariul lunar al unei persoane într-o lună în
care încasările sunt de 48 mil.lei.

Problema 3

21
Se cunosc următoarele date cu privire la numărul de şcoli, în
funcţie de populaţia şcolară şi numărul de cadre didactice :

Tabelul 3.1
Număr elevi Număr profesori
(sute) 70-80 80-90 90-100 Total
14-16 80 30 - 110
16-18 20 60 20 100
18-20 - 30 60 90
Total 100 120 80 300

Se cere :
1. Măsuraţi intensitatea corelaţiei dintre numărul de elevi
şi numărul de cadre didactice în ipoteza unei legături liniare .
2. În ce proporţie populaţia şcolară influenţeaza numărul
cadrelor didactice ?
3. Coeficientul de corelaţie este semnificativ statistic,
pentru o probabilitate de 95% pentru care t tabelar este de
1,965 ?
4. Estimaţi ce număr de cadre didactice este necesar
pentru o şcoală cu 1500 de elevi.

Problema 4

Despre 15 companii de asigurări se cunosc următoarele date :

Tabelul 4.1
Profit (mil.lei) Incasări din prime de asigurare Nr.agenţi
Y (mil.lei) X1 X2
30 238 16
46 283 20
21 192 13
27 211 15
43 314 20
45 258 21
50 237 16

22
 39 245 15
37 293 14
32 208 13
41 237 22
30 215 20
28 263 19
32 282 18
43 251 16

Se cere :
1. mărimea raportului de corelaţie ;
2. ce profit va avea o companie de asigurări cu 22 de
agenţi şi încasări din prime de 310 mil.lei.

Problema 5

Opt agenţi economici din acelaşi domeniu de activitate au

înregistrat urmatoarele realizări :

Tabelul 5.1
Productivitatea 560 570 600 610 650 630 640 480
medie
Profit (mil.lei) 48 58 54 58 63 59 52 42

Ştiind că legătura dintre cele doua variabile are

caracter liniar, măsuraţi intensitatea acesteia prin intermediul :
1. raportului de corelaţie ;
2. coeficientului de corelaţie ;
3. coeficientului de corelaţie a rangurilor Spearman ;
4. coeficientului de corelaţie a rangurilor Kendall.

23
Problema 6

La o firma s-au înregistrat următoarele date privind suprafaţa

comercială şi cifra de afaceri :

Tabelul 6.1.
Suprafaţa 80 38 110 60 55 120 80 65 30 25
comercială (mp)
Cifra de afaceri 110 115 108 112 114 99 111 113 116 117
(mil.lei )

Măsuraţi intensitatea legăturii dintre cele doua variabile cu

ajutorul :
1. coeficientului şi raportului de corelaţie;
2. coeficientul de corelaţie a rangurilor Spearman ;
3. coeficientul de corelaţie a rangurilor Kendall.

Problema 7

Dintr-o anchetă statistică efectuată în rândul consumatorilor unei

băuturi energizante, cu vârste cuprinse între 18 şi 30 de ani, s-au
sistematizat date referitoare la sumele lunare cheltuite de aceştia
pentru produsul respectiv:

Tabelul 7.1.
Vârsta 18 20 22 24 26 24 28 18 30 28 22 18 *
Mii lei 29 24 20 28 27 23 27 22 24 26 23 26 *
Nr con- 15 13 11 12 12 18 21 29 15 19 14 21 200
sumatori

Se cere:
1. să se reprezinte grafic dependenţa dintre cele două
variabile precizându-se: existenţa, direcţia şi forma de
legăturii;
2. să se calculeze şi să se analizeze indicatorii sintetici ai
distribuţiei: mediile, dispersiile şi covarianţa;

24
 3. să se estimeze parametrii funcţiei de regresie şi să se
calculeze valorile ajustate;
4. pentru un prag de semnificaţie de α=5%, să se
determine semnificaţia parametrilor estimaţi şi
validitatea modelului adoptat.

Problema 8

Analizându-se comportamentul a 10 echipe sportive s-a elaborat

următoarea situaţie:

Tabelul 8.1.
Echipa A B C D E F G H I J
Puncte 8 7 9 9 8 6 9 7 8 8
în tur
Puncte 7 7 9 9 8 7 9 7 8 8
În retur

Se cere:
1. să se verifice dacă între punctajul obţinut în tur şi în
retur există o dependenţă statistică. În caz afirmativ,
măsuraţi intensitatea legăturii cu ajutorul unor
coeficienţi corespunzători;
2. să se estimeze parametrii funcţiei de regresie şi să se
calculeze valorile ajustate;

Problema 9

Intr-o şcoală s-a făcut un studiu referitor la banii de buzunar pe

care îi primesc elevii săptămânal în funcţie de vârsta acestora.
Rezultatele anchetei sunt următoarele:

Tabelul 9.1.

25
Grupe Grupe de elevi după vârstă (ani)
de elevi
după
banii de 7-8 9-10 11-12 13-14 14-15 Total
buzunar
(mii lei)
40-60 8 10 - - - 18
60-80 7 18 16 - - 41
80-100 8 27 27 22 - 84
100-120 - 7 10 24 16 57
Total 23 62 53 46 16 200

Se cere:
1. să se reprezinte grafic legătura dintre cele două
variabile;
2. să se caracterizeze intensitatea legăturii dintre cele două
variabile printr-un indicator corespunzător;
3. să se prognozeze sumele de “bani de buzunar” pentru
elevii de 18 ani din eşantion;

Problema 10

O societate comercială are ca obiect de activitate confecţionarea

de tâmplărie de aluminiu. Între costurile totale de producţie şi
mărimea comenzilor pentru un anumit model se prezintă
următoarea serie:

Tabelul 10.1.
Bucăţi 62 86 2 12 24 7 32 94 48 76
Mil lei 326 452 11 62 125 42 208 592 262 410

Se cere:
1. să se reprezinte grafic diagrama norului de puncte;
2. curba de regresie adecvată poate fi reprezentată de
1
funcţiile: y  ab x şi y  a  b ? Argumentaţi.
x
3. să se caracterizeze intensitatea legăturii.

26
Problema 11
Pentru a cerceta legătura dintre costul total al unei perechi de
pantaloni în funcţie de costul material şi costul salarial dispunem
de următoarele date:
Costul total Costul material Costul salarial
(mii lei) (mii lei) (mii lei)
210,32 191,6 18,72
188,28 167,22 21,06
200 180 20
206,66 183,38 23,28
206,66 198,34 8,32
228,56 199,98 28,58
261,34 233,74 27,6
246,62 224,16 22,46
215,82 195 28,82
217,9 198,44 19,46

Se cere:
1. să se reprezinte grafic tendinţa legăturilor posibile.
precizându-se direcţia şi forma acestora;
2. să se estimeze parametrii modelelor simple de regresie şi
să se testeze pentru un prag de 1 % semnificaţia
parametrilor;
3. să se testeze validitatea modelelor de regresie pentru un
prag de 5%;
4. să se caracterizeze intensitatea legăturilor dintre
variabile;
5. să se expliciteze modelul de regeresie multiplă şi să se
testeze semnificaţia parametrilor.

Problema 12

În anul 1998, ţările membre ale CEFTA se caracterizează prin

următoarele date preluate Din raportul anual 1999/2000 al
Băncii Mondiale:

27
 Ţara Export de Import de Populaţia PNB/loc
mărfuri mărfuri (mil) (USD/loc)
(mil USD) (mil USD)
R. Cehă 26 360 28 820 10,3 5040
Polonia 26 300 48 020 38,7 3900
România 8 295 11 820 22,5 1390
R. Slovacă 20 665 12 965 5,4 3700
Slovenia 9 120 10 100 2,0 9760
Ungaria 22 940 25 820 10,1 4510
Total 103 680 137 545 89,0 -

Se cere:
1. Cât de mare este gradul de concentrare pentru populaţia
ţărilor CEFTA?
2. Ierarhizaţi ţările CEFTA prin metoda:
a. rangurilor;
b. distanţelor relative
3. Măsuraţi şi caracterizaţi:
a. asocierea dintre populaţia totală şi PNB/locuitor;
b. intensitatea legăturii dintre populaţia totală şi
exportul net prin metode neparametrice
(coeficienţii Spearman, Kendall);
4. Să se reprezinte grafic structura populaţiei totale.

28