‘

‘

Conform datelor furnizate de World Health Organization, la finele anului 2008, aproximativ
4,15 miliarde de locuitori (61% din populaţia globului) au avut acces la apă potabilă prin instalaţii
proprii conectate la reţele centralizate. Alte 1,75 miliarde (26%) au avut acces la apă prin cişmele,
izvoare şi fântâni protejate. Din păcate, în jur de 884 milioane de locuitori nu au avut acces la apă
din sursele menţionate, motiv pentru care au trebuit s-o procure din surse neprotejate [44].
Măsurarea consumului de apă furnizată este motivată de patru obiective: - primul obiectiv - legat de
mediul înconjurător - furnizează imboldul necesar conservării apei şi protejează sursele de apă prin
reducerea consumului; - al doilea obiectiv - economic ± se explică prin optimizarea folosirii
reţelelor existente în schimbul extinderii acestora cu costurile aferente, inclusiv cu costurile legate
de tratarea apei. Prin optimizarea consumului se reduc şi cheltuielile cu extinderea reţelelor de
evacuarea a apei menajere şi încărcarea excesivă a celor existente; - al treilea obiectiv ± tehnic-
permite regiilor de apă să localizeze mult mai bine piederile din reţea şi astfel să le reducă sau să le
elimine în timp util; - al patrulea obiectiv constă într-o repartizare echitabilă a cheltuielilor legate
de extragerea, tratarea şi furnizarea apei în funcţie de consumul acesteia. Contorizarea apei este
considerată o Äbună practică´ în furnizarea apei şi se extinde în ţările dezvoltate; se impune tot mai
mult şi în ţările aflate în curs de dezvoltare. În ţările dezvoltate, mai mult de jumătate din reţelele
urbane de distribuţie a apei sunt contorizate, tendinţa fiind în creştere. Pe măsură ce resursele de apă
se reduc, iar cheltuielile cu furnizarea ei cresc, problema contoriză ii se pune tot maiintens. Un
exemplu în acest sens este Canada, unde se fac demersuri pentru introducerea la scară naţională a

1
contorizării. Pentru a ilustra mai bine beneficiile contorizării se pot prezenta datele preluate de la
Institutul Naţional de Statistică privind evoluţia volumului de apă potabilă distribuit consumatorilor
din România, în perioada 1990-2006. Dacă ţinem cont de faptul că, la nivel individual, contorizarea
a început masiv în anul 1998 şi că în anul 2006 a fost implementată în proporţie de 80%, se constată
o scădere cu 47% a volumul de apă livrat pentru uz caznic: de la1229,662 mil. m3 (1995) la
652,418 mil. m3 (2006).
Republica Moldova se situează în categoria ţărilor cu cele mai mari cerin e de apă,
consumul specific depăşind de trei ori media europeană. Această situaţie este generată de factori
tehnici, economici şi sociali. O posibilă soluţie, necesară pentru reducerea consumului de apă la
utilizatori sau prin pierderi, este contorizarea. Contorizarea individuală în blocurile de locuinţe
stimulează economia de apă, dînd posibilitatea să se diminueze consumul cu 40-50% faţă de situaţia
iniţială. În urma studiului efectuat au rezultat cîteva concluzii importante pentru acţiunea de
instalare a contoarelor individuale în blocurile de locuinţe, după cum urmează:
1) cererea de apă este afectată semnificativ de pierderile din instalaţiile interioare. Instalarea
contoarelor şi individualizarea consumurilor stimulează atitudinea responsabilă a utilizatorilor şi
determină diminuarea pierderilor şi a risipei de apă, cu consecinţe favorabile asupra consumului
global;
2) cerinţa de apă înregistrează importante reduceri: între 30 i 60%;
3) întroducerea contorizării individuale în clădiri colective poate genera situaţii conflictuale
privind repartiţia cheltuielilor aferente, datorită diferenţelor generate de clasele de precizie diferite
ale contoarelor utilizate;
4) mărimea şi clasa de precizie a contoarelor trebuie să fie adaptată în strînsă corelaţie cu evoluţia
consumurilor de apă.
Toate aceste aspecte susţin necesitatea adopării unor strategii adecvate pentru optimizarea acţiunii
de instalare a contoarelor de apă, ca măsură favorabilă şi eficientă pentru economisirea resurselor
naturale.Însă instalarea propriu-zisă a contoarelor de apă nu este îndeajuns de a solu iona această
problemă.Pentru aceasta este nevoie de folosit mijloace de măsurare legale şi ca acestea să fie luate
sub controlul statului şi permanent supravegheate. Contoarele pentru măsurarea volumelor de apă
fiind cele mai folosite atât în industrie cât şi în consumul casnic au cunoscut o atenţie deosebită atât
din partea producătorilor cât şi din partea organismelor abilitate să emită reglementări şi norme
în domeniu. Dacă până acum reglementările s-au ocupat doar de precizia acestor aparate
lasificându-le din punct de vedere al claselor metrologice, iată că noile reglementări ţin cont şi de
influenţa diferiţilor factori perturbatori şi impun condiţii necesare a fi respectate de către contoarele
electronice. Din punct de vedere al preciziei de măsurare, se tinde spre extinderea

2
domeniului de debit pentru care contorul de apă rece are erori de indicaţie de +/- 2%,
prin restrângerea domeniului debitelor inferioare dintre Q1 şi Q2 şi prin micşorarea debitului de
pornire, adică a debitului de la care sesizorul de debit începe să preia semnalul.
 ‘
 ‘‘  ‘
‘‘
În acest subcapitol se prezintă, pornind de la Roma antică şi până în zilele noastre etapele
importante ale dezvoltării contoarelor de apă precum şi cerinţele impuse contoarelor de apă.

‘
‘
‘
În anul 1850, la a şasea expoziţie a Asociaţiei pentru Mecanică dinMassachusetts, ţinută la
Boston, cu ocazia prezentării unor tipuri de contoare pentruapă s-au prezentat cerinţele esenţiale
pentru un astfel de produs în acele timpuri. Un contor era considerat bun dacă [46]:
- are o construcţie simplă şi compactă,
- este întotdeauna gata de start şi nu are perioade Ämoarte´,
- este silenţios,
- prezintă frecări mici şi astfel uzura părţilor componente este diminuată,
- măsoară şi înregistrează corect consumul,
- este ieftin,
- nu necesită o mentenanţă deosebită şi este uşor de reparat.
Cerinţele au fost definite, deoarece se considera că nu se poate introduce contorizarea pe
scară largă, datorită preţului mare al contoarelor şi datorită problemelor cauzate de uzură şi de
înregistrarea corectă a consumului.
Cerinţele impuse unui contor pentru apă în anul 1960 erau [16]:
- să furnizeze o măsurare şi o înregistrare corectă a consumului pe domeniul de
debite pentru care a fost proiectat,
- să prezinte o cădere de presiune minimă între intrare şi ieşire la montarea în reţea,
- să fie ieftin şi simplu în construcţia sa,
- să fie uşor de instalat şi de întreţinut,
- să nu prezinte uzuri excesive ale reperelor în mişcare, după un timp de funcţionare,
- să aibă în componenţă materiale care să nu ruginească în contact cu apa,
- să nu producă vibraţii care pot duce la deteriorarea conductelor,
- să nu oprească în niciun caz, furnizarea apei, dacă se blochează,
- să ocupe un spaţiu mic.
După cum se poate observa, cerinţele sunt cam aceleaşi, deşi formularea lor a fost făcută la o
diferenţă de 100 de ani.

3
 Contoarele pentru măsurarea volumelor de apă fiind cele mai folosite atât în industrie cât şi
în consumul casnic au cunoscut o atenţie deosebită atât din partea producătorilor cât şi din partea
organismelor abilitate să emită reglementări şi norme în domeniu. Dacă până acum reglementările
s-au ocupat doar de precizia acestor maparate clasificându-le din punct de vedere al claselor
metrologice, iată că noile mreglementări ţin cont şi de influenţa diferiţilor factori perturbatori şi
impun condiţii necesare a fi respectate de către contoarele electronice.
Din punct de vedere al preciziei de măsurare, se tinde spre extinderea domeniului de debit
pentru care contorul de apă rece are erori de indicaţie de +/- 2%, prin restrângerea domeniului
debitelor inferioare dintre Q1 şi Q2 şi prin micşorarea debitului de pornire, adică a debitului de la
care sesizorul de debit începe să preia semnalul. Din punct de vedere al confortului clientului, în
cazul în care acesta este furnizorul de apă, se tinde spre securizarea construcţiei contorului, adică
spre reducerea posibilităţilor de fraudare a indicaţiei acestuia şi spre transmiterea la distanţă a
citirilor. Securizarea construcţiei contorului implică protecţii anti-magnetice pentru construcţiile
care folosesc transmisia magnetică a mişcării de la turbină la axul central al mecanismului
integrator precum şi folosirea unor materiale casante pentru vizorul contorului, care să se spargă la
orice tentativă de fraudă mecanică sau folosirea unor soluţii cu rigiditate sporită.
Transmiterea la distanţă a citirilor a apărut din necesitatea de reducere a costurilor generate
de deplasarea cititorilor, precum şi din necesitatea apariţiei unui management eficient al distribuţiei
de apă odată cu urmărirea on-line a consumurilor şi cu dimensionarea optimă a reţelelor de
distribuţie în vederea reducerii pierderilor. Cele două sisteme, care s-au impus, sunt cu traductor
bazat pe un contact Reed (variantă mai ieftină) şi cu traductor inductiv (variantă mai scumpă, dar
care permite şi integrarea altor funcţii).
Obiectivele lucrării sunt:
v‘ studiul caracteristicilor contoarelor de apă;
v‘ prezentarea metodelor de verificare a contoarelor de apă;
v‘ men ionarea avantajelor i dezavantajelor diverselor metode de verificare;
v‘ reflectarea tendin elor în domeniul metodelor de verificare a contoarelor de apă.
‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘

‘
4
 ‘

 ‘ ‘


  ‘
‘‘‘

Prezentul capitol stabileşte terminologie caracteristicile tehnice, caracteristicile metrologice

şi pierderea de presiune. Aceste caracteristici se aplică la contoarele de diverse clase metrologice
care pot funcţiona la debite permanente cuprinse între 0,6 m3/h şi 4000m3 /h, presiuni de
lucru maxime admisibile (P.M.A) egale sau superioare cu 10 bar şi o temperatură maximă
admisibilă (T.M.A). Recomandările din prezenta parte se aplică contoarelor de apă definite
astfel: aparate de măsurat cu autointegrare, care determină continuu volumul de apă care îl
traversează, printr-un procedeu mecanic direct prin utilizarea camerelor volumetrice cu pereţi
mobili ( contoare ³volumetrice´) sau în funcţie de efectul vitezei apei asupra vitezei de
rotire a parţii mobile (contoare ³de viteză´). Apa loveşte palele turbinei, a cărei turaţie creşte
cu viteza apei, respectiv cu debitul de apă care străbate contorul. Apa care loveşte palele
turbinei, este o vâna unică (varianta monojet ) sau divizată în mai multe vene orientate spre
circumferinţa externa a turbine (variant multijet).

5
 
 ‘

m
   
m: Aparat montat pe conducte închise, constituit din camere de
volum cunoscute şi un mecanism antrenat prin curgere, datorită căruia aceste camere sunt
succesiv umplute cu apă şi apoi golite. Numărând aceste volume care traversează aparatul,
dispozitivul de indicare totalizează volumul de apă trecut.

m
 

: Aparat montat de conducte închise, compus dintr-un organ mobil a
cărui viteză depinde direct de viteza apei. Mişcarea organului mobil este transmisă mecanic
sau în alt mod la dispozitivul indicator care totalizează volumul de apă trecut.

m
   

: Aparat conţinând o elice elicoidală rotită faţă de axa de scurgere
prin contor.

m
 m

m
 m 
: Aparate care conţin un rotor turbină ce se
roteşte pe un ax perpendicular faţă de direcţia de scurgere a apei în contor. Contorul este
denumit unijet dacă turbina este acţionată de jet într-o singură zonă la periferia sa şi este
denumit multijet dacă turbina este acţionată simultan în mai multe zone ale periferiei.

: Raport dintre volumul de apă ce traversează contorul şi timpul de trecere al
acestui volum prin contor.

‘

 


: Debit la care contorul trebuie să functioneze corespunzător în condiţii
normale de utilizare, de exemplu: în regim de curgere continuu şi/sau intermitent.


m
 : Debit la care contorul trebuie să funcţioneze corespunzător
fără deteriorare pentru o scurtă perioadă de timp. Valoarea este dublu valorii qp

 
  
: Valoarea minimă a debitului la care contorul trebuie să furnizeze
indicaţii respectând erorile de măsurare admise. Această valoare se corelează cu numărul de
cod al contorului.



 
 
   
: Intervalul de măsurare delimitat de debitul de
suprasarcină, qs şi debitul minim, q min, în care indicaţiile contorului nu trebuie să depaşească
erorile de măsurare maxime admisibile.

Acest interval este împărţit în doua zone denumite ³zona superioară si zona
inferioară´ separate de un debit de tranziţie.

6




 : Valoare a debitului, intermediară între debitul de suprasarcină şi
debitul minim, care împarte intervalul de măsurare în două zone, o zonă superioară şi o
zonă inferioară caracterizate fiecare printr-o eroare de măsurare maximă admisă proprie
fiecărei zone.

  
m
m
 : Volum de apă trecut prin contor, fără a ţine seama de
timpul de trecere.

 

m
: Dispozitiv care afişează volumul de apă trecut prin contor.






: Caracterizare numerică printr-un număr rotunjit, utilizată ca
referinţă.

Toate echipamentele având acelaşi diametru nominal (DN) , desemnate prin acelaşi
număr PN trebuie să aibă dimensiunile corespunzătoare compatibile.





m    : Presiune internă maximă aferentă unui
contor,la care aceasta rezistă în mod permanent la o temperatură dată.

Notă-Pentru temperaturi cuprinse între 0 oC şi 30 0C, şi materialele curent utilizate

pentru corpul contorului, PMA se menţine constantă. Pentru contoarele de apă rece, PN=PMA.


 

 !: Caracterizare numerică comună pentru toate elementele
aferente sistemului conductei, altele decât cele specificate prin diametrul exterior sau prin
dimensiunea de filetare. Acest cod este un număr întreg utilizat numai ca referinţa,
aproximând dimensiunile constructive.





 


: Pierdere de presiune datorată prezenţei unui contor de apă în
conductă, pentru un debit dat.



   " : Temperatura maximă la care un contor de apă
rezistă continuu pentru o presiune internă dată.[1]

Un contor se compune din: corp, dispozitiv de măsurare cu turbină, dispozitiv de

integrare şi indicare volum şi emitator de impulsuri pentru transmiterea la distanţă a datelor
(numai la variatele cu litera K în codificare). Mişcarea de rotaţie a turbinei se transmite la
dispozitivul de integrare şi indicare prin cuplaj magnetic (la contoarele cu mecanism uscat)
sau prin cuplare directa (la contoarele cu mecanism umed). Dispozitivul de integrare şi indicare
este mecanic, cu mecanism de demultiplicare a mişcării (tren de roţi dinţate), afisaj alcătuit

7
din 5, 6 sau 7 tamburi cifraţi ce indică apa contorizată în m şi subdiviziuni de m (pentru
cele dupa virgulă) şi cu 1, 2, 3, sau 4 scale circulare cu cadran şi ac indicator pentru indicarea
subdiviziunilor de m (0,1 / 0,01 / 0,001 / 0,0001 ). Reglementările legale au prioritate asupra
recomandărilor acestei părţi a SM 213 ( ISO 4064).

 ‘Contoare monojet cu mecanism uscat

‘ ‘‘
 ‘‘ ‘‘ 


‘‘‘‘   ‘

‘ ‘‘
 ‘‘ ‘‘ 


‘‘‘‘  ‘

Mărimea contorului este caracterizată fie prin dimensiunea racordurilor filetate, fie prin
dimensiunea de filetare, fie prin diametrul nominal al flanşei. Pentru fiecare mărime de
contor există un set de dimensiuni de gabarit stabilite corespunzător (fig.2)

‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘  !. Mărimea contorului şi dimensiuni de gabarit

8
 . H1+H2, L1, L2+L3 definesc respectiv înaltimea, lungimea şi lăţimea unui paralelipiped
în care se înscrie contorul de apă (capacul fiind perpendicular faţă de poziţia sa de
închidere). H1, H2, L2, L3 sunt dimensiunile maxime. L1 este o valoare fixă a toleranţei
specifice

!‘


‘‘
‘‘‘‘
 ‘‘ ‘ ‘‘

‘‘‘‘‘‘‘‘‘ ‘

Valoarea numerică a debitului permanent, qp, exprimată în metri cubi pe oră (m3/h),
trebuie să fie cel puţin egală cu codul contorului. Când valoarea este mai mare decât codul
contorului, ea trebuie să fie egală cu una din valorile indicate în tabelul 1 pentru codurile
contoarelor, asigurându-se menţinerea corelaţiei dintre mărimea contorului şi codul acestuia,
conform 1.1.3.

"‘‘


‘‘
‘‘ ‘‘
 ‘‘‘ ‘‘‘‘
 

Mărimea contorului şi prin urmare dimensiunile sale de gabarit sunt în principal

corelate cu codul contorului de apă conform tabelului 1 . Pentru o mărime dată a contorului se
permite adoptarea unei valori imediat superioare sau inferioare ale acestuia, în masura în care
condiţiile metrologice sunt îndeplinite. Într-un asemenea caz contorul este identificat nu numai
prin valoarea numerică N şi prin DN. Racordurile trebuie să fie identice la intrarea şi la
ieşirea din contor.

 ‘ Contoare de apă cu racord cu filet

¹Mărimea filetului imediat superioară este acceptată ca o alternativă.

9
 ‘

!‘#
  ‘
 ‘

!‘
  ‘‘
‘

!‘
 
‘‘
Dispozitivul indicator trebuie să furnizeze o indicaţie vizuală, cu citire rapidă, corectă şi
neambiguă a volumului de fluid. Dispozitivul trebuie să includă mijloacele vizuale de verificare
şi etalonare. Dispozitivul poate să includă elemente adiţionale pentru verificare şi etalonare prin
alte metode, de exemplu automate.
!!‘‘
‘‘‘‘
$‘‘
 ‘‘ ‘‘  
‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘

Volumul de apă măsurat trebuie să fie exprimat în metri cubi. Simbolul unităţii (m3 )
trebuie scris pe ecran sau imediat lângă elementul de afişare cifrică.

!"‘‘
‘‘‘‘
 ‘‘‘‘‘‘

Dispozitivul indicator trebuie să functioneze fără a trece prin zero, volumul exprimat în
metri cubi corespunzător la cel puţin 1999 ore de funcţionare la debitul permanent.Această
prevedere este formulată în tabelul 2.

10
 ‘ ‘! Interval de indicare

qp Intervalul de indicare

m3/h m3 (min)

qp”5 9999

5<qp”50 99999

50<qp”500 999999

500<qp”4000 9999999

!%‘‘‘‘ 

Culoarea neagră se utilizează pentru indicarea metrilor cubi şi a multiplilor lui.

Culoarea roşie se utilizează pentru indicarea submultiplilor metrului cub. Aceste culori
trebuie să fie aplicate fie pe acele indicatoare, numere, roţi, discuri, cadrane sau pe ramele
de vizualizare a cifrelor.

!&‘‘
 
‘‘‘‘

 ‘‘
 

Mişcarea de rotaţie a acelor indicatoare sau scărilor circulare trebuie să fie în sensul
acelor de ceasornic. Mişcarea liniară a acelor indicatoare sau a scărilor trebuie să fie de la
stânga la dreapta. Mişcarea rolelor indicatoare cu cifre trebuie să fie de jos în sus. Schimbarea
incremental la indicaţia electronic numerică trebuie să fie instantanee.

!!‘‘  ‘‘‘‘


 ‘‘
 ‘

!!‘‘#
  ‘
 ‘‘‘

Volumul de apă este dat de mişcarea continuă a:‘

a) unuia sau mai multor ace indicatoare care se mişca faţă de scările gradate;

11
 b) una sau mai multe scări circulare sau tambururi, fiecare trecând prin faţa unui ac
indicator.
Valoarea exprimată în metri cubi pentru fiecare diviziune a scării trebuie să fie de
forma 10n, unde n este un număr întreg pozitiv, negativ sau zero, astfel stabilindu-se un
sistem de decade consecutive. Fiecare scară trebuie să fie:

-fie gradată în valori exprimate în metri cubi,

-fie însoţită de un factor de multiplicare ( x 0,001; x 0,01; x 0,1; x 1; x 10; x 100; x

1000, etc).

!!!‘‘#
  ‘‘
 ‘‘‘

Volumul este dat de şirul cifrelor consecutive afişate care apar într-una sau mai multe
ferestre ale cadranului. Avansul oricărei cifre în cadrul rangului său zecimal trebuie să aibă
loc în timpul schimbării de la cifra 9 la cifra zero a valorii rangului imediat inferior.
Decadele de rang minim trebuie să aibă o mişcare continuă, fereastra având o deschidere
suficient de largă pentru a permite o citire corectă şi neambiguă a cifrelor. Înalţimea
vizibilă a cifrelor trebuie să fie de cel puţin 4 mm.

!!"‘‘
‘‘‘‘

 ‘‘
 ‘ ‘‘
 ‘

Volumul este dat de o combinaţive de dispositive de tip 1 si 2, cerinţele respective ale

fiecăruia trebuie să fie respectate. Decada de rang minim a indicatorului numeric poate avea
o mişcare continuă.

!"‘‘#
  ‘‘
 


În afara dispozitivelor indicatoare deja descrise, contorul de apă poate include

dispositive suplimentare care pot fi încorporate permanent sau adăugate temporar.
Dispozitivul poate fi utilizat pentru detectarea mişcării dispozitivului de măsurat până când
aceasta este vizibilă clar pe dispozitivul indicator. Unde standardele nationale permit,
dispozitivul poate fi utilizat drept element de control pentru încarcarea şi verificarea iniţială
a contorului de apă, cu condiţia că alte mijloace garantează funcţionarea corectaă a
indicatorului.‘‘‘

12
 ‘

"‘‘#
  ‘‘‘‘ ' ‘

"‘‘(
‘‘‘‘
‘‘ ‘‘  
‘‘

 ‘‘‘‘‘ ' ‘

Elementul indicator având decada de rang minim este denumit element de control.
Diviziunea sa minimă este denumită diviziunea scării de verificare. Afişajul de verificare
vizual poate avea fie o mişcare continuă fie una discontinuă printr-un element de control. În
completarea mijloacelor de verificare cu display vizual, dispozitivul indicator poate include
elemente complementare pentru un control rapid (discuri, dispozitiv stea, etc), citite cu
mijloace electronice externe care convertesc semnalele înregistrate în date numerice.

"!‘‘' )‘‘‘‘ ' ‘‘ ‘

"!‘‘*‘‘  
‘‘
 ‘‘‘‘ ' ‘‘

Valoarea diviziunii scării de verificare, exprimată in metri cubi, se bazează pe

formula:

1x10 n; 2x10 n; sau 5x10n,

unde n este un numar întreg pozitiv, negativ sau zero.

Pentru dispozitivele indicatoare analogice sau numerice cu mişcare continuă a

elementului de control, valoarea diviziunii scării de verificare este formată prin diviziunea în
doua, cinci sau zece părţi egale a intervalului dintre două cifre consecutive ale elementului
de control. Aceste diviziuni nu se numerotează. Pentru dispositive indicatoare numerice cu
mişcare discontinuă a elementului de control, intervalul scării de verificare este intervalul
dintre două cifre consecutive sau deplasările incrementate ale elementului de control.

13
 "!!‘‘# 


‘‘‘‘  
‘‘
 ‘‘‘‘ ' ‘

La dispozitivele indicatoare cu mişcare continuă a elementului de control, lungimea

diviziunii scării de verificare trebuie să fie cuprinsă în intervalul 1 mm «. 5 mm, inclusiv.
Această scară trebuie să fie reprezentată prin repere de grosime egală care să nu depăşească
¼ din distanţa dintre axele a două linii consecutive şi fiind diferite numai prin lungime sau
prin benzi contrastante de o lăţime constantă egală cu lungimea diviziunii scării. Lăţimea
vârfului acului indicator nu trebuie să depăşească ¼ din lungimea diviziunii scării de
verificare şi în nici un caz nu trebuie să fie mai mare de 0,5 mm.

"!"‘‘‘*‘‘+ ‘‘‘‘
 
‘‘‘‘

‘‘‘‘   ‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘

Subdiviziunile scării de verificare trebuie să fie suficient de mici pentru ca

incertitudinea de măsurare datorată citirii să nu depăşească 0,5 % în timpul incercării şi
astfel ca verificarea debitului minim să nu dureze mai mult de 1 h şi 30 min. Când afişajul
elementului de control este continuu, trebuie luată în calcul o eroare posibilă de citire de
nu mai mult decât jumătatea lungimii celei mai mici diviziuni a scării. Când afişajul
elementului de control este discontinuu, trebuie luată în calcul o eroare posibilă de citire de
nu mai mult de o cifră. ‘

"!%‘‘(
‘‘  
‘‘‘‘ ' ‘

Elementele adiţionale de verificare pot fi utilizate, asigurându-se că diviziunea scării de

verificare este suficient de mică pentru ca incertitudinea maximă de măsurare datorată citirii
să nu depăşească 0,5 % din debitul trecut. La fel contoarele pot fi echipate cu dispozitiv de
reglaj care permite reglarea volumului indicat faţă de volumul scurs. Este interzisă folosirea
unui dispozitiv care să accelereze creşterea vitezei prin contor pentru debite sub valoarea lui
qmin.

%‘‘ 
‘‘‘‘

 ‘‘‘‘



Contoarele de apă pot fi prevăzute cu un sistem de transmitere la distanţă care

permite citirea contorului la o anumită distanţă faţă de locul măsurării. Sistemele de
transmitere la distanţă constau din urmatoarele elemente : traductor la distanţă, elemente de

14
transmisie şi dispozitiv de afişare la distanţă. Prevederile acestei părţi a ISO 4064 se referă
la anumite aspecte ale traductorului la distanţă şi o modificare ulterioară a standardului va
aduce detalieri asupra formatului datelor şi a procedurii de transmitere a semnalului.
Adăugarea la un contor de apă a unui sistem de transmitere la distanţă nu trebuie să
modifice performanţele metrologice ale contorului. Sistemul de transmitere la distanta poate
fi incorporat in corpul contorului sau în dispozitivul indicator al contorului de apă, sau
poate fi extern. Când dispozitivul este montat extern trebuie să fie prevăzut cu dispozitiv de
protecţie şi sigilat. Sistemul de transmitere la distanţă, cablul sau/şi garniturile de etanşare
ale acestuia trebuie să prevadă functionarea în mediu umed, respectând clasele de protecţie
IP 65 conform CEI 529. Pot fi necesare modele special conform clasificării IP 68, capabile
să funcţioneze imersate în apă.

&‘‘ 

Calitatea materialelor şi modul de asamblare a pieselor componente garantează constanta

caracteristicilor de funcţionare şi preciziei de măsurare. Produsele au elemente componente
(corpul, elementele de racordare,) fabricate din materiale incombustibile, clasa de combustibilitate
C0 şi elemente component (carcasă integrator, turbină) fabricate din materiale termoplastice,
clasa de combustibilitate C4.Variaţiile temperaturii apei în cadrul domeniului temperaturii de
lucru nu trebuie să afecteze materialele utilizate în construcţia contorului de apă. Toate
materialele contorului de apă care sunt în contact cu apa care trece prin el nu trebuie să
prezinte toxicitate, nici mirosuri. Ele trebuie să fie conform reglementărilor naţionale în
vigoare. Contorul de apă trebuie să fie construit din material rezistente la coroziune internă
şi externă care sunt protejate prin tratamente adecvate de suprafaţă.Contorul de apă trebuie
să fie construit din materiale de o rezistenţă adecvată scopului pentru care este proiectat.
Dispozitivul de afişare al contorului de apă trebuie proiectat cu un geam transparent
(sticlă sau alt material). Pot fi asigurate alte protecţii cu ajutorul unui capac adecvat. Dacă
este cazul, contorul de apă trebuie prevăzut cu mijloace pentru îndepărtarea condensului de
pe faţa inferioară a geamului dispozitivului de afişare. Corpul este fabricat prin turnare din
alamă sau fontă cenusie şi este prevăzut cu: canale de intrare/ieşire a apei; elemente de fixare a
componentelor contorului; elemente de racordare în instalaţie; un filtru pe canalul de admisie care
împiedică pătrunderea impurităţilor,protejând astfel mecanismul de măsurare.Contoarele au
suprafeţele accesibile fără muchii şi colţuri tăioase, bavuri ascuţite sau proeminente aciculare.

15
 ,‘‘ ‘

Contoarele volumetrice şi multijet trebuie prevăzute cu un filtru intern aşezat în

amonte de elementul de măsurare.

-‘‘
‘‘.
‘‘ ‘‘‘‘


‘‘‘‘


 ‘‘‘‘‘‘

Contorul trebuie să poată fi instalat astfel încât să poată funcţiona în orice poziţie, cu excepţia
cazurilor când există o indicaţie contrară, marcată clar pe contor.Producătorul trebuie să precizeze
dacă mijlocul de măsurare este destinat măsurării curgerii inverse. În acest caz, volumul de curgere
inversă trebuie fie să se scadă din volumul cumulat, fie să se înregistreze separat. La curgerea
normală şi la cea inversă se aplică aceeaşi eroare maximă tolerată. Contoarele de apă care nu sunt
concepute pentru măsurarea curgerii inverse trebuie să fie capabile fie să prevină curgerea inversă,
fie să reziste la o curgere inversă accidentală fără a suporta o deteriorare sau modificare a
proprietăţilor metrologice.

/‘‘   

‘ Contoarele conţin elementele necesare care să împiedice posibilitatea intervenţiei

neautorizate asupra unor componente în scop de fraudă. Contoarele de apă trebuie să fie
dotate cu dispozitiv de protecţie, putând fi sigilate de aşa manieră încât să nu permită atât
înainte cât şi după instalarea corectă a contorului, demontarea sau modificarea acestuia, sau
a dispozitivului său de reglare fără deteriorarea acestui dispozitiv de protecţie.

0‘‘ ‘

Orice contor trebuie în mod obligatoriu să aibă scrise citeţ şi fără a putea fi şterse,
grupate sau repartizate pe carcasă, pe cadranul dispozitivului de afişare, pe placa
semnalizatoare sau pe capac dacă acesta nu este detaşabil, urmatoarele indicaţii:‘

a) numele producătorului sau marca de fabrică;‘

16
 b) clasa metrologică, codul contorului şi pierderea de presiune în bari; în cazul când
valoarea numerică a debitului permanent qp nu este egală cu codul contorului N, valoarea
qp trebuie indicată suplimentar faţă de codul contorului N; ‘

De exemplu :

AN 1,5 1 bar

AN 1,5/qp 2,5 1 bar

c) anul de fabricaţie şi seria;

d) una sau două săgeţi indicând sensul de scurgere; această indicaţie a sensului de
curgere nu trebuie să fie făcută pe capac şi pe corpul contorului;

e) marca aprobării de model;

f) presiunea nominală (PN) în bar, dacă este mai mare de 10 bari;

g) literele V sau H dacă contorul poate funcţiona numai în poziţie verticală sau numai
în poziţie orizontală;

h) mărimea contorului sau diametrul nominal (DN), dacă diferă de valorile indicate în
tabelul 1.

1‘
  ‘  ‘

1‘‘‘( ‘‘+ ‘‘

‘

Eroarea maximă admisă în zona inferioară cuprinsă între qmin inclusiv şi qt exclusiv
este de 5 %. Eroarea maximă admisă în zona superioară cuprinsă între qt inclusiv şi qs
inclusiv este de 2 %.

1!‘ #  

După efectuarea unei încercări corespunzătoare, ţinînd cont de perioada de timp estimată de
producător, trebuie să fie satisfăcute următoarele criterii:

17
 a) Variaţia rezultatului măsurării după încercarea de durabilitate, comparativ cu rezultatul
iniţial al măsurării, nu trebuie să depăşească:

-3% din volumul măsurat între Q1, inclusiv, şi Q2, exclusiv;

-1,5% din volumul măsurat între Q2, inclusiv, şi Q4, inclusiv.

b) Eroarea de indicaţie pentru volumul măsurat după testul de durabilitate nu trebuie să

depăşească:

ï 6% din volumul măsurat între Q1 , inclusiv, şi Q2 , exclusiv;

ï 2,5% din volumul măsurat între Q2 , inclusiv, şi Q4 , inclusiv, pentru contoarele de apă
destinate măsurării apei cu o temperatură cuprinsă între 0,1 C şi 30 C,

ï 3,5% din volumul măsurat între Q2 inclusiv şi Q4 inclusiv pentru contoarele de apă
destinate măsurării apei cu o temperatură cuprinsă între 30 C şi 90 C.

1"‘ 
‘‘ ‘

Contoarele de apă se clasifică în patru clase metrologice în funcţie de valorile pentru

qmin i qt (a se vedea tabelul 3).

 ‘".Clasificarea contoarelor după valorile lui qmin şi qt în m3/h

Clasa Valoarea
numerică a codului
contorului N

N < 15 N • 15

Clasa A

qmin 0,04 N 0,08 N

qt 0,10 N 0,30 N

Clasa B

18
 qmin 0,02 N 0,03 N

qt 0,08 N 0,20 N

Clasa C

qmin 0,01 N 0,006 N

0,015 N
qt 0,015 N

Clasa D
--
qmin 0,007 5 N
--
qt 0,011 5 N

 ‘%.Cerinţe metrologice şi tehnice aplicabile contoarelor de apă

Modalităţi de control

Nr.crt. Cerinţa metrologică Punctul din norma de Aprobare de Verificare

sau tehnică metrologie legală model
iniţială periodică

0 1 2 3 4 5

1 Adecvare 2.7 / NML 001-05 X

3.4 / NML 003-05

2 Protecţie 2.8 / NML 001-05 X X X

împotriva
intervenţiilor
neautorizate şi a
degradării
informaţiei

19
3 Informaţii 2.9 / NML 001-05
furnizate de mijlocul
3.1 / NML 003-05 X X X
de măsurare şi
informaţii însoţitoare 3.3.1.1 NML 003-05

3.7 / NML 003-05

4 Indicarea 2.10 / NML 001-05 X

rezultatului măsurării
5 Posibilitatea 2.12 / NML 001-05 X
evaluării
conformităţii

6 Erori în 3.2 / NML 003-05 X X X

condiţii nominale de
funcţionare, fără
perturbaţii

7 Efectul 3.3.1 / NML 003-05 X1)

condiţiilor de mediu
2.1.3.1/NML 001-05
climatic
2.1.4.2/NML 001-05

8 Efectul 3.3.1 / NML 003-05 X1)

condiţiilor de mediu
2.1.3.2/NML 001-05
mecanic

9 Efectul condiţiilor de 3.3.1 / NML 003-05 X1)

mediu
2.1.3.3/NML 001-05
electromagnetic

10 Alimentare electrică 3.1.5 / NML 003-05 X1)

11 Rezistenţa la 3.1.3 / NML 003-05 X

presiunea internă

12 Durabilitate 2.5 / NML 001-05

3.5/ NML 003-05 X

20
 1)
Evaluările se efectuează numai la contoarele echipate cu dispozitive electrice sau
electronice.[8].

1%‘  ‘‘


‘

‘Din rezultatele încercărilor contoarele de apă se clasifică în patru grupe de bază

pierderilor de presiune corespunzatoare uneia din următoarele valori maxime: 1 bar; 0,6 bar;
0,3 bar; i 0,1 bar sau pe întreg domeniul debitului. Pierderea de presiune la trecerea apei prin
contoare este de 0,1 ÷ 0,25 bar la debitul nominal şi de 1÷ 1,5 bar la debitul maxim.

‘‘‘ "‘Diagrama pierderilor de presiune‘

‘‘‘‘‘‘1&‘
  ‘‘ ‘

În cazul unui contor echipat cu dispozitive electrice sau electronice, producătorul trebuie să
specifice condiţiile de mediu climatic, mecanic şi electromagnetic in care este destinat să
funcţioneze contorul, conform cerinţei 2.1.3 din norma NML 001-05 ³Cerinţe metrologice şi
tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal´.‘

21
 Efectul unei perturbaţii electromagnetice asupra unui contor de apă trebuie să fie astfel încât:

± variaţia rezultatului măsurării să nu fie mai mare decât valoarea admisă a variaţiei definită
la punctul 7.1.3, sau

± indicarea rezultatului măsurării să se facă într-o asemenea manieră încât acesta să nu poată
fi interpretat ca un rezultat valabil, ci ca o variaţie temporară care nu poate fi interpretată, memorată
sau transmisă ca rezultat al măsurării.

După ce este supus unei perturbaţii electromagnetice, contorul de apă trebuie să îndeplinească
simultan următoarele condiţii:

± să se repună în funcţiune în limitele erorilor tolerate;

± să-şi păstreze toate funcţiile de măsurare;

± să permită recuperarea tuturor informaţiilor de măsurare prezente anterior perturbaţiei.

Valoarea variaţiei critice este cea mai mică dintre următoarele două valori:

-volumul corespunzător jumătăţii din valoarea absolută a erorii maxime tolerate în zona
superioară;

-volumul corespunzător erorii maxime tolerate aplicată volumului integrat timp de un minut la
debitul Q3 [1] .

22
 ‘

 ‘ ‘

‘2 ‘ )‘‘ ' ‘‘
‘‘‘

Verificarea unui contor se poate face prin dispunerea lui în serie cu un contor etalon (de o
clasă de exactitate superioară), sau prin intermediul unor instalaţii de verificare: gravimetrice cu
cântar, volumetrice cu rezervor etalon sau cu piston mobil. Verificarea contorului constă în
compararea volumului său înregistrat cu volumul înregistrat de cântar, de rezervorul etalon, ori de
contorul etalon. Pentru a dimensiona contorul etalon, cântarul sau rezervorul etalon trebuie să se
ţină seama de faptul că, numărarea impulsurilor de la contor nu trebuie să contribuie cu mai mult de
0,01% la valoarea totală a incertitudinii rezultatului. Pentru orice metodă standard de numărare a
impulsurilor, numărătorul poate să diferenţieze un impuls sau un tren de impulsuri întregi. Cerinţa
de rezolvare a acestei probleme a fost dictată de faptul că, în trecut, trebuia să treacă un volum
suficient de mare de lichid prin contor, astfel încât să se genereze cel puţin 10.000 de implusuri de
la contorul de verificat. Eroarea de rotunjire la un impuls întreg pentru 10.000 de impulsuri este:

(1)

23
 ‘

!‘‘ ‘‘ '  ‘

‘
‘‘!‘ 
‘ ‘
‘ ' ‘
 
  ‘‘'
 
‘
Instalaţia pentru verificarea şi etalonarea apometrelor STA 70 (tabela.5) este destinată
verificării metrologice a contoarelor de apă rece cu diametre cuprinse între 50 şi 200 mm.
Instalaţia pentru verificarea şi etalonarea apometrelor STA 71 (tabela.5) este destinată
verificării metrologice a contoarelor de apă rece cu diametre cuprinse între 15 şi 50 mm.
‘Fluidul de lucru pompat în instalaţie trece prin apometrele supuse verificării, sistemul de
reglare şi este deversat în vasul etalon. Pentru a avea posibilitatea citirii indexului iniţial şi final al
apometrelor se utilizează principiul de funcţionare static START / STOP. Volumul de fluid
măsurat, denumit şi volum etalon, este comparat cu volumul de fluid înregistrat de mecanismul
indicator al apometrelor, stabilind astfel eroarea de indicare a apometrelor supuse verificarii.
‘!!‘ 
  ‘

 ‘ 
În domeniul de lucru specificat, instalaţia funcţionează cu o precizie de măsurare a volumului
de 0,2 % şi cu o precizie de reglare a debitului volumic de 0,5 %. Instalaţia permite verificarea
preciziei de măsurare a volumului înregistrat de contoarele de apa rece conform normelor
metrologice in vigoare: NML 3 - 03 / 1 - 94; SR ISO 4064; NML CEE - 75 / 33.
‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘‘  ‘&‘
  ‘3
‘

 ‘  4-1‘  4-‘
# 


‘ ‘ 
 ‘ 1$&‘‘ &‘‘
  ‘  ‘ !$&‘‘ $!‘‘

 ‘ %‘‘ "‘‘
5‘ + ‘ ‘ #5&16#5&‘ /‘ ‘ 0‘ ‘
‘  ' ‘ #5,&6#5!1‘ ,‘ ‘ -‘ ‘


‘ #5/16#5!&‘ &‘ ‘ &‘ ‘
‘‘‘‘‘‘‘‘#5116‘#5"!‘ %‘ ‘ %‘ ‘
‘‘‘‘‘‘‘‘#5!&6‘#5%1‘ "‘ ‘ "‘ ‘
‘‘‘‘‘‘‘‘#5&16‘#5&1‘ "‘ ‘ "‘ ‘
#5!11‘ !‘ ‘ 4‘
*‘‘ ' ‘ 
‘‘ 17111‘‘ 170&‘ ‘

24
 ‘ !,117&111‘‘ %17&11‘ ‘


‘!‘
# ‘
‘‘ ' ‘ %&1‘63‘ &‘63‘
# ‘+ ‘‘ ' ‘ !&1111‘63‘ "1111‘63‘
‘ + ‘ ‘ '  ‘ ‘ "18‘ "18‘
‘
 
‘ ‘"+"/1*$‘&1‘9 ‘ :"1;<‘ :0;< ‘

‘‘‘‘

‘!"‘#
 ‘

  ‘

Orice dispozitiv care permite automatizarea verificării contoarelor poate fi inclus în instalaţia
de încercare. Conductele conţin:‘
a)‘ o secţiune de măsurare în care este (sunt) plasat (e) contorul (contoarele);
b)‘ mijloace pentru stabilirea debitului dorit;
c)‘ unul sau două dispozitive de izolare;
d)‘ şi dacă este necesar, mijloace pentru determinarea debitului;
e)‘ unul sau mai multe dispozitive de purjare a aerului;
f) un dispozitiv antiretur (de sens unic);
g) un separator de aer;
h) un filtru.
În timpul verificării, nu trebuie permise scăpări de debit nici între contor şi mijlocul de
măsurat de referinţă şi nici din partea mijlocului de măsurat de referinţă. Conductele trebuie‘să
fie astfel încât la partea superioară a contoarelor să existe o presiune pozitivă de cel puţin 0,05
bar (5 kPa) chiar la debit nul.
Secţiunea de măsurare în afara contorului (contoarelor) conţine:
a) una sau mai multe prize de măsurare a presiunii, o priză de presiune este situată în
amonte faţă de (primul) contor şi aproape de el;
b) dacă este necesar, un dispozitiv pentru măsurarea temperaturii apei la intrarea în
(primul) contor.

25
 i it
ii
lt
î
ţi 


 

t i





itţi

ii


t ţii
  tiil




ii
 ţi
tl





ii

 lttl
 il


ti l
iiil
 ţi
itlţii
t i

i 
i
titt
titţii


 


t
t l
tl


 t


ijl l


 


iţ

 i


ii
i
l
l
î t l
i
i
it l
îii

tt

tl



 l :
t il


l



l
ii

l
î
li
t
i


 l
 l

i‘
tl




i
t
t i
 t
il
 i
l t
tt
 ţiil
t

it

tl
iţiil
i
 il
 i


i
 il
 t
t


il

liit

tit


l
iil
itlţii
î
ti l
îii
ti
il


 
i
iti
t l i
l
 i

it l

tilt
i

i

 i
it
it t


iţ
î
l l
t l i
i

 

i t
i
îi

t i
it
Ct l

itt
l
 i
 lt
i l



ît
î t l
i



i


it l i
i
î t l
i


îi


î
ti l
tiliii

it l i
i
î
ti l
i
i


 ţi
l

it l
tt
 ti




 

t l i
i
î
 ţi


iţiil



it
 


i



 

ti l
i
i


 i

 ii
i
iţii
ţil
il
l
t l i

i



 i
î
i


tţi
î
iti l
t l i
t


 t
iţ

it

i
i


 
 iil
l
 it
ti i


t
t
l

it



î

‘

tl i


ii
l ti

R



 ‘!%‘#
  ‘‘‘
La aprobarea de model şi la verificarea iniţială, eroarea totală a metodei care serveşte la
determinarea volumului de apă care trece prin mijlocul contorului de apă nu trebuie să depăşească
1/10 din eroarea maximă tolerată a contorului. Volumul minim care trebuie să fie debitat rezultă din
cerinţele privind manevrele de la începutul şi de la sfârşitul încercării şi modul de concepere al
totalizatorului.

!&  ‘
 ‘

Se admite că eroarea maximă de interpolare pe o scară să nu depăşească o jumătate de

diviziune la citirea contorului. Astfel, la măsurarea unui volum trecut prin contorul de apă (două
citiri ale contorului de apă) eroarea totală de interpolare poate atinge o diviziune. în absenţa
specificaţiilor contrare, eroarea maximă de citire a volumului indicat de contor nu trebuie să
depăşească 0,5%.‘

‘‘‘!,‘  ‘
 ‘‘
'
 ‘
‘ ‘‘

‘

Variaţiile de presiune, de debit, de temperatură din instalaţie şi erorile limită de măsurare a

acestor mărimi fizice sunt principalii factori care afectează rezultatele încercărilor de determinare a
erorilor. Presiunea trebuie să fie menţinută constantă pe toată durata încercării pentru un debit
determinat. Poate fi admis orice alt sistem de alimentare pentru care s-a dovedit că nu provoacă
variaţii de presiune mai mari decât sistemul de alimentare cu nivel constant. Pentru orice alte
încercări, presiunea înainte de contor nu trebuie să varieze cu mai mult de 10%. Eroarea maximă
admisa la măsurarea presiunii trebuie să fie de 5% din valoarea măsurată. Presiunea la intrarea
contorului nu trebuie să depăşească presiunea nominală a contorului.

Debitul trebuie să fie menţinut constant pe toată durata încercării la un debit determinat.
Variaţia relativă a valorii debitului pe durata fiecărei încercări (independent de intrarea în regim şi
de oprire) nu trebuie să depăşească:
2,5% Intre qmin şi qt (exclusiv);
5,0% Intre qt (inclusiv) şi qmax.

Valoarea debitului folosită la trasarea curbei erorii de măsurare este raportul dintre volumul
debitat în timpul încercării şi timp.

Limitarea variaţiilor de debit este respectată dacă variaţia relativă de presiune (la curgere în
aer liber) sau pierderea de presiune (la curgere în circuit închis) nu depăşeşte:
5% Intre qmin şi q, (exclusiv); 10% între qt şi qmax.

27
 În cursul unei încercări variaţia absolută a temperaturii apei trebuie să rămână inferioară
valorii de 5°C. Eroarea maximă admisă la măsurarea temperaturii nu trebuie să depăşească 1 ºC.
Când programul de încercări prevede o încercare nereperabilă aceasta este declarat satisfăcătoare
dacă eroarea de măsurare este inferioară sau egală cu eroarea maximă tolerată la debitul considerat.
Când programul de încercări prevede încercări ce pot fi reluate trebuie să se indice şi legea de
combinare a erorilor.

 &.Curba de erori

28
 !!‘‘  ‘‘ '  ‘
‘
‘ !!‘ 
‘  ‘
‘ ' ‘
 
  ‘‘'
 
‘
Instalaţia este destinată unor verificări metrologice specifice în procesul de fabricaţie a
contoarelor de apă, verificărilor iniţiale, precum şi verificărilor periodice ale contoarelor de apă
existente în sistemele de distribuţie a apei.
După cum se cunoaşte, contoarele de apă sunt bazate pe determinarea vitezei apei, acestea
având încorporate în construcţia lor, un senzor mecanic acţionat de mişcarea apei şi un mecanism
de transmitere a mişcării la sistemul integrator, care permite citirea directă a cantităţii de apă care a
trecut prin secţiunea de măsurare într-un interval de timp, motiv pentru care aceste instalaţii de
verificat contoare de apă trebuie să-şi păstreze constanţi parametrii de lucru.
Este cunoscută o instalaţie pentru verificarea contoarelor de apă, cu vas de nivel constant,
amplasat într-un turn cu o înălţime hidrostatică care să permită să fie învinse căderile de presiune
din circuitul de alimentare cu apă, aşa încât la ieşirea din ultimul contor, apa să aibă presiunea mai
mare decât presiunea atmosferică. Instalaţia cuprinde în structura ei, elemente de control a mărimii
debitelor, etaloane pentru compararea volumelor debitate, o linie de înseriere a contoarelor şi un
tablou de comandă şi control al instalaţiei.
Această instalaţie prezintă, ca dezavantaje, o construcţie complexă şi de mari dimensiuni, care
nu oferă posibilitatea efectuării verificării contoarelor la locul de amplasare şi montaj al acestora şi,
în consecinţă, implică un consum mare de timp, manoperă şi costuri ridicate.
Problema tehnică pe care o rezolvă instala ia constă în alimentarea cu apă a contoarelor
supuse verificării, printr-un circuit închis, având o presiune reglabilă care să evite producerea
cavitaţiei la ieşirea apei din ultimul contor supus verificării.
Instalaţia pentru verificarea contoarelor de apă rezolvă problema de mai sus, prin aceea că
este alcătuită dintr-o pompă cu debit reglabil, conectată la un bazin cu apă şi urmată de o supapă de
sens care conduce apa printr-un electroventil comandat printr-o buclă de comandă şi reglaj, formată
dintr-un regulator de presiune diferenţială, un manometru diferenţial electronic, un debitmetru
inductiv şi două rotametre inductive care controlează curgerea apei în parametrii normalizaţi şi
asigură, astfel, compararea volumelor de apă indicate de fiecare contor supus verificării, cu volumul
indicat de un contor etalon digital, fie prin comparare cu volumul indicat de un vas etalon, prin
citire directă pe un dispozitiv de citire liniară, fie pe un nivelmetru electronic.
Prin aplicarea instala iei, se obţin următoarele avantaje:

29
 v‘ simplificarea construcţiei şi miniaturizarea instalaţiei pentru verificarea contoarelor
de apă;
v‘ verificarea şi testarea contoarelor de apă în regim dinamic;
v‘ posibilitatea efectuării verificărilor la locul de amplasare a contoarelor;
v‘ reducerea timpului de verificare a contoarelor de apă şi a consumurilor energetice şi,
implicit, a costurilor aferente;
v‘ menţinerea automată a parametrilor de presiune şi debit.
Instalaţia pentru verificarea contoarelor de apă este compusă dintr-un bazin 1 în care este apa
necesară verificării şi care, printr-un sorb 2, ajunge într-o pompă 3 cu debit reglabil şi printr-o
supapă de sens 4, ajunge într-o buclă de comandă. 3 Bucla de comandă este formată dintr-un
electroventil 5 şi un regulator de presiune diferenţială 6, care asigură circulaţia apei la presiunea
necesară verificărilor şi un manometru 5 diferenţial electronic 7 care măsoară presiunea apei în
circuitul de apă, înainte de conducerea apei într-un racord flexibil 8, cu rol de reducere a influenţei
vibraţiilor generate de 7 funcţionarea pompei 3 şi care dirijează apa către un monopost 9, cu funcţia
unui mecanism de închidere a liniei de măsurare, care se amplasează pentru verificarea unui contor
10 sau 9 a mai multor contoare. Apa trece mai departe într-un contor etalon 11 digital, care este
legat hidraulic cu un robinet 12 cu trei căi, care permite distribuirea circuitului de apă în funcţie de
11 mărimea debitului, pe trei căi de măsurare. Pe o primă cale de măsură, destinată debitelor
nominale şi maxime, apa ajunge din robinetul 12 la un robinet de reglaj 13 şi trece într-un 13
debitmetru inductiv 14, cu care se măsoară valoarea debitului necesar verificării, şi, printr-o
conductă 15, apa ajunge într-un vas etalon 16, unde volumul de apă acumulat este măsurat 15 fie cu
un dispozitiv de citire liniară 17, fie cu un nivelmetru electronic 18. După citirea volumului, se
goleşte vasul etalon 16 printr-un robinet de golire 19 şi apa ajunge printr-o 17 conductă 20, în
bazinul 1, moment în care se consideră închis ciclul de verificare pe linia debitelor mari. 19
Pe o a doua cale de măsurare, destinată debitelor tranzitorii, din robinetul 12 cu trei căi şi
printr-un racord 21, apa ajunge la un robinet de reglaj fin 22 care, prin manevrarea lui, 21 va
asigura debitul verificărilor prin citirea directă a debitului tranzitoriu pe scala unui rota- metru
inductiv 23, apa continuându-şi circuitul printr-o conductă 24, la acelaşi vas etalon 16, 23 care este
pregătit, în prealabil, prin închiderea robinetului de golire 19. După citirea volumului de apă
acumulat, se goleşte vasul etalon 16 prin manevrarea robinetului de golire 19 şi se 25 pregăteşte
vasul etalon 16 şi instalaţia pentru alte verificări.
Pe cea de-a treia cale de măsurare, pentru debitele minime, inclusiv pentru verifi- 27 carea
debitului de demaraj al contorului 10 supus verificării, prin manevrarea robinetului cu trei căi 12,
apa trece printr-un racord 25, ajunge într-un robinet de reglaj fin 26, cu care se 29 reglează debitul

30
necesar prin citirea directă, cu un al doilea rotametru inductiv 27, după care apa trece printr-o
conductă 28 şi ajunge, de asemenea, în vasul etalon 16, unde volumul de 31 apă cumulat este
măsurat cu dispozitivul de citire liniară 17 sau cu nivelmetrul electronic 18.
După citirea volumului se procedează corespunzător cu procesul de verificare descris 33 mai
sus, pentru celelalte linii de măsurare.
Metoda utilizată pentru verificare este volumetrică, iar valoarea erorilor este evaluată 35 prin
compararea indicaţiei de volum a fiecărui contor în parte, verificat, cu valoarea volumului de apă
colectat în vasul etalon 16 sau cu volumul de apă indicat de contorul etalon 11. 37 Stabilirea
parametrilor de lucru şi menţinerea lor cât mai constantă în timpul testelor se realizează cu ajutorul
unui tablou de comandă 29, unde sunt centralizate elementele de 39 comandă şi control ale
instalaţiei prin intermediul unui programator cu interfeţe specifice comunicării cu bucla de comandă
formată din electroventilul 5, regulatorul de presiune 41 diferenţială 6 şi manometrul diferenţial
electronic 7 care menţine presiunea constantă la ieşirea de după contorul etalon 11 la valoarea de 1
bar, pentru toate debitele prestabilite pe 43 fiecare cale de măsurare în parte, în mod automat, prin
comanda continuă a electroventilului 5 şi comanda pompei 3, cu ajutorul unui convertizor de
frecvenţă încorporat în tabloul de 45 comandă 29.Calculul erorilor este efectuat printr-o relaţie
matematică stabilită de normele metrologice în vigoare. Un calculator 30, în sine cunoscut, conectat
la tabloul de comandă 29, 3 analizează printr-un program de prelucrare şi stocare, datele privitoare
la indicaţiile contoarelor şi indicaţiile de volum ale vasului etalon 16 sau contorului etalon 11 şi
determină 5 eroarea de măsurare a fiecărui contor în parte, supus verificării. Instalaţie pentru
verificarea contoarelor de apă, ce cuprinde un circuit de alimentare cu apă, format dintr-un bazin,
conţinând apă, la care este conectată o pompă pentru 11 mişcarea apei, care ajunge, în final, într-un
vas etalon, un tablou de comandă fiind conectat la diferitele componente, caracterizată prin aceea că
este compusă din pompa 3 cu debit 13 reglabil, urmată de o supapă de sens 4 care conduce apa
printr-un electroventil 5 comandat printr-o buclă de comandă şi reglaj, formată dintr-un regulator de
presiune 6 15 diferenţială, un manometru diferenţial 7)electronic, un debitmetru inductiv 14 şi două
rotametre inductive 23 şi 27, care controlează curgerea apei în parametrii normalizaţi, 17 asigurând
astfel compararea volumelor de apă indicate de fiecare contor 10 supus verificării, cu volumul
indicat de un contor etalon 11)digital fie prin comparare cu volumul 19 indicat de vasul etalon 16
menţionat, prin citire directă pe un dispozitiv de citire liniară 17, fie pe un nivelmetru electronic 18

31
 ‘,. Prezentarea standului experimental (metoda gravimetrică)

Standul experimental a fost construit în scopul verificării contoarelor de apă, debitmetrelor şi

volumetrelor din componenţa contoarelor de energie termică sau apă caldă menajeră. Instala ia
masică pentru verificarea i etalonarea apometrelor este compusă dintr-un ansamblu de elemente
de pompare a apei, montare a apometrelor în vederea verificărilor, reglare a debitului, măsurare a
masei de fluid vehiculat prin instala ie i, dupa caz, sistem de achizi ie i prelucrare a datelor.
Pentru varianta de instalatie pentru contoare de apa calda exista si posibilitatea termostatarii
fluidului de lucru. Verificările se pot face cu apă rece de la 10ºC sau apă caldă până la 85ºC, cu
presiunea maximă de 16 bar, pentru debite cuprinse între 0,006 şi 20m3/h.

Standul, permite verificarea căderii de presiune pe un tronson de măsurare şi conectarea

contoarelor la o instalaţie de încercare la presiune statică.

Standul permite ajustarea contoarelor în domeniul de erori, la o valoare a debitului prestabilită

şi verificarea contoarelor cu ajutorul metodelor dinamice şi statice de tip start/stop.

Parametrii pentru fiecare verificare individuală (debit, temperatură, presiune, erori, metodă,
etc.) sunt setaţi automat cu ajutorul unui computer, fiind în concordanţă cu valorile presetate
anterior şi ataşate scenariului fiecărei verificări. În baza de date poate fi predefinit un număr

32
nelimitat de tipuri de contoare de apă. Pe parcursul unei verificări, sunt afişate, în timp real, pe un
monitor, toate valorile parametrilor, măsurate în locuri din stand predefinite.

Volumul real trecut prin contor este determinat gravimetric cu ajutorul uneia dintre cele
două balanţe electronice (de tipul Mettler Toledo), în funcţie de valoarea debitului şi de cantitatea
de apă trecută, astfel:

- pentru 150 kg,  -KCC 150, clasa a II-a de precizie, cu diviziunea scării de 2g,

- pentru 32 kg, 
- KCA 32, clasa a II-a de precizie, cu diviziunea scării de 0,1g.

Volumul real se poate determina şi volumetric cu ajutorul unor debitmetre magneto-

inductive, astfel:

-P3, KROHNE IFS 5000 + IFC, DN 2,5, pentru domeniul de debite 0,006«0,15m3/h,

-P
 KROHNE IFS 5000 + IFC 080, DN10, pentru domeniul de debite 0,15«1,5m3/h,

-P  KROHNE IFS 5000 + IFC 080F, DN25, pentru domeniul de debite 1,5«20m3/h.

Manometrele pentru presiune sunt de tipul:

-BP  DS 200, domeniul 1...40bar, cu precizia de 0,25% pe tot domeniul,

-BP
 DS 200, domeniul1...16bar, cu precizia de 0,25% pe tot domeniul,

-BP3 13312-S, domeniul 0«0,6bar, cu precizia de 1% pe tot domeniul,

- BP4 DMP,domeniul 0...0,25bar, cu precizia de 0,5% pe tot domeniul,

Termometrele instalate sunt de tipul:

-BT , Pt100, cu domeniul 0...100oC, clasa A de precizie,

-BT
, Pt100, cu domeniul 0...100oC, clasa A de precizie.

‘‘‘
  ‘‘'
ţ 
‘

Apa din rezervor este pompată cu ajutorul unor pompe şi trecută astfel prin circuitul de
măsurare având contoarele montate. După reglarea debitului, cu ajutorul contoarelor magneto-
inductive, deviatorul de jet direcţionează apa înspre cuva de cântărire, amplasată pe una dintre
balanţe, în funcţie de debitul folosit şi volumul necesar a fi trecut prin contor. După ce s-au

33
stabilizat oscilaţiile lichidului din cuva de cântărire, se cântăreşte cantitatea de lichid trecută, apoi se
determină volumul real trecut prin contor, cu ajutorul măsurătorilor de temperatură şi presiune.
Acesta se compară cu volumul afişat de contor, determinat prin interpolarea impulsurilor optice
prelevate cu un traductor optic de la dispozitivul de verificare al contorului (de obicei, o steluţă cu
4, 6,8, sau 12 marcaje).

!!!‘‘‘  ‘‘

ţ  ‘* ' ‘
‘

Pe acest stand este posibilă verificarea contoarelor de apă caldă sau rece cu ajutorul metodei
dinamice start/stop sau cu metoda statică start/stop.

!!!* ' ‘
‘‘
 ă

6
‘

Înainte de verificarea propriu-zisă, contoarele se fixează între distanţierele blocului de fixare

şi se strâng cu ajutorul capătului pneumatic mobil de stranger situat în partea de aval. Circuitul de
măsurare se cuplează la sistemul de vacuumare, prin intermediul unei valvei, pentru a evacua aerul
din interiorul instalaţiei (prezenţa unor bule de aer în zona rotorului poate duce la abateri mari la
încercările cu debite mici). După extragerea aerului, circuitul de măsurare se umple cu apă la debit
mic şi apoi la debit mare. Prezenţa aerului în instalaţie poate fi vizualizată printr-un tub de sticlă
montat în circuit. Bulele de aer se pot observa şi sub geamul de protecţie al contoarelor multijet
umede (dacă sunt verificate). După umplerea instalaţiei, începe verificarea. Standul permite două
tipuri de verificări:

- pentru fiecare debit se face o încercare individuală sau

- o încercare completă, pentru mai multe debite prestabilite iniţial, în cadrul unui scenariu de
verificare.

!!!!‘* ' ‘
‘‘

 ă
6
‘

La această verificare, circuitul de măsurare, având contoarele montate, este vacuumat şi apoi
umplut cu apă; debitul de verificare este setat la valoarea cerută. Se citeşte indexul iniţial al

34
contorului şi se introduce în program, apoi testul porneşte automat. După trecerea cantităţii de apă
cerute prin instalaţie, o valva start/stop, se nchide. După ce oscilaţiile talerului balanţei şi acele
dispozitivului de indicare al contorului s-au oprit, se citeşte indexul final al contorului şi se
introduce în program. Computerul citeşte şi cantitatea de fluid trecută prin instalaţie şi aflată în
cuva de cântărire, prin intermediul unui port cuplat la balanţă. Programul evaluează şi afişează
individual valorile erorilor, pentru fiecare contor.

După terminarea încercărilor, se deschide o valva, şi se depresurizează blocul de strângere,

iar apa din circuit este evacuată, apoi se acţionează blocul, în vederea eliberării şi demontării
contoarelor din instalaţie, prin ridicarea curbelor de calibrare ale cântarelor, datele pot fi stocate în
memoria calculatorului si utilizate la determinarea cu mai mare exactitate a valorilor masurate.

Caracteristici tehnice principale

6‘- Diametrul nominal: DN 15- DN150;

6‘- Domeniu de debit: 0.03 - 450 m3/h;
6‘- Temperatura fluid: 20°C 90°C 50°C (PT100 clasa A);
6‘- Presiune maximă: 10 bar 1%;
6‘- Domeniile de cântarire : 5kg ÷ 300kg cu rezolu ia de 2g;
6‘- Domeniile de cântarire : 300kg ÷ 5000kg cu rezolu ia de 100g;
6‘- Incertitudine de măsurare a instala iei: 0.2%;
6‘-Incertitudinea de măsurare a cântarelor este: ~ 10-4 .

!"‘( ‘‘
'
2 ‘

 ‘

Formula de calcul a erorii de indicaţie relative, pentru un contor de lichide, cu indicaţia volumului
trecut prin el, este:

(2)

unde: İ- eroarea de indicaţie relativă, İ%- eroarea

de indicaţie relativă procentuală, i
± volumul indicat de contor, rezultat din diferenţa celor două citiri, de la începutul şi sfârşitul
verificării, r ± volumul real determinat cu ajutorul cântarului sau a contorului etalon.

35
 Din relaţia anterioară rezultă că, stabilirea incertitudinii de determinare a erorii implică
determinarea incertitudinilor de măsurare a volumului indicat de contor şi a volumului real.
La fiecare măsurătoare, care implică indicaţia unui cântar, apar erori sistematice, care sunt
cunoscute din corecţiile aplicate conform certificatului de calibrare a acestuia. Atunci când se
folosesc şi contoare etalon, ele pot induce o eroare sistematică cunoscută, de care se poate ţine cont
folosind certificatul de etalonare al acestuia.

!"‘( ‘

 ‘‘‘‘'
‘=
 ‘
Rezultatul cântăririi, afişat de cântar, este folosit pentru determinarea volumului real trecut
prin contor sau pentru calibrarea contorului electromagnetic, a MID-ului. În cazul al doilea,
impulsurile generate de acesta sunt folosite pentru interpolarea impulsurilor provenite de la contorul
supus verificării.
Cu ocazia cântării, nu se determină masa obiectului de cântărit, ci, o greutate, sau (în cazul
determinării unei mase prin comparaţie) o mărime denumită valoare convenţională de cântărire
mcc.
Dacă avem două corpuri cu volumele Vx şi VN, densităţile ȡx şi ȡN şi masele mx şi mN, iar
corpul cu indicele N a fost folosit la calibrarea cântarului, atunci la cântărirea lor (care este o
operaţie de comparare a maselor) trebuie să se ţină cont de masa aerului dislocat, care este egală cu
volumul de aer dislocat (Vx respectiv VN) înmulţit cu densitatea aerului (Vxȡaer respective
VNȡaer). Notaţia ȡaer reprezintă densitatea aerului.

‘
!"!‘( ‘

 ‘ă‘‘'
‘
‘
‘
Eroarea sistematică a contoarelor etalon este determinată la fiecare calibrare a contoarelor de
verificat, cu ajutorul cântarului; se ţine cont de eroare prin soft.
Erorile de indicaţie pentru aceste contoare, date de către firma producătoare, pentru
domeniile de debite folosite pe parcursul măsurătorilor, sunt în funcţie de diametrul permanent al
contorului astfel:
- İ DN2,5 ÿ0,5% din valoarea măsurată (VM) pentru DN2,5,
- İ DN10,DN25 ÿ0,5% din valoarea măsurată (VM) pentru DN10 şi DN25.

!""( ‘ ‘
36
 În acest subcapitol se determină incertitudinea de măsurare pentru instalaţia experimentală
folosită. Pentru aceasta, trebuie identificate posibilele surse de erori şi apoi determinate
ncertitudinile, cu care acestea contribuie la incertitudinea totală. Se vor determina aceste
incertitudini, pentru cele 4 debite importante: debitul minim Q1, debitul de tranziţie Q2, debitul
permanent Q3 şi debitul de suprasarcină Q4. Traductorul optic a fost amplasat deasupra unei roţi
stelate cu şase braţe echidistante. Rotaţia ei asigură o rată de impuls de 48,3 impulsuri/litru.
Se pot identifica următoarele surse de erori, datorate instalaţiei de verificare şi contorului de
verificat :
1. Rezoluţia contorului de verificat (er1),
2. Rezoluţia contorului etalon (er2),
3. Precizia cântarului (er3),
4. Stabilitatea în timp a indicaţiilor cântarului (er4),
5. Influenţa măsurării temperaturii, care intervine în calculul volumului prin
cântărire (er5),
6. Modificarea temperaturii conductelor instalaţiei (er6),
7. Prezenţa aerului în instalaţie (er7),
8. Influenţa deviatorului de jet (er8),
9. Măsurarea umidităţii din aer (er9),
10. Stabilitatea contorului etalon (er10),
11. Fluctuaţiile de debit (er11),
12. Influenţa metodei cu start-stop static (er12),
13. Influenţa presiunii (er13).
Coeficienţii de sensibilitate (ȖV/Ȗfi) sunt egali cu unitatea, în majoritatea cazurilor,
deoarece aceste influenţe se regăsesc, în mod direct, în erori de volum. Este
avantajos, dacă este posibil, ca influenţele să fie determinate ca şi influenţe relative,
pentru că, în acest caz, nu mai este necesară determinarea coeficienţilor de
sensibilitate.

‘
 
‘

‘

37
Incertitudinea compusă pentru sursele de erori mai sus menţionate se calculează cu
relaţia:

(3)

Înlocuind incertitudinile, cu valorile determinate , se obţin valorile incertitudinii

compuse astfel:
ucQ 
, pentru debitul minim, Q1
ucQ
 , pentru debitul de tranziţie, Q2
ucQ3 , pentru debitul permanent, Q3
ucQ4 , pentru debitul de suprasarcină, Q4
Pentru debitele minim,permanent,de tranzi ie i suprasarcină se determină erorea,media
aritmetică,abaterea standard experimental i incertitudinea standard :


aR

 (4)



Pentru calculul incertitudinii extinse se folose te formula:

e c (5)

‘
38
 ‘


 ‘

1.‘ Metoda de determinare gravimetrică a volumului de lichid, trecut prin contor, poate fi
considerată una dintre cele mai precise, dacă se respectă condiţiile:
- să nu existe curgeri Äparazite´ sau scurgeri de lichid din instalaţie,
- să nu se producă o acumulare sau o eliberare de lichid într-o porţiune de circuit, prin contracţie sau
dilatare termică, ori prin variaţia volumului de vapori sau de gaz conţinut în circuit, fără a fi sesizat
de echipamentele de supraveghere sau de operator. La contoarele de lichide cu microturbină apare
eliminarea insuficientă a aerului din interiorul acestora, înainte de începerea verificărilor.
- să se efectueze corecţiile necesare, pentru a ţine seama de presiunea aerostatică. Corecţiile se pot
face iniţial, în cursul etalonării cântarului, iar rezultatele pot fi introduse în softul de calcul, pentru a
se ţine cont de ele.
- cântarul şi contoarele etalon (de obicei, contoare electromagnetice, MID) să fie alese
corespunzător exactităţii impuse,
- timpul de basculare a deviatorului de jet să fie mult mai mic în raport cu timpul de umplere a
rezervorului de pe cântar,
- în cazul metodei de cântărire dinamice, efectele fenomenelor dinamice să fie suficient de mici,
- în cazul folosirii unor traductoare optice pentru preluarea impulsurilor optice de la contor, acestea
împreună cu dispozitivul auxiliar, de obicei de forma unei roţi stelate, trebuie să fie corect alese,
pentru a asigura o preluare corectă a semnalului.
Cu toate acestea metoda dată de verificare a contoarelor de apă poate fi considerată una
costisitoare din punct de vedere al între inerii instala iei date în stare de lucru din cauză că în
construc ia standului dat de verificare usnt incluse diverse mijloace de măsurare ca balan e,
debitmetre magneto-inductive, termometre, manometre, etc.
2. Metoda volumetrică la rândul său este mai facilă în utilizare, nu necesită multiple mijloace
de măsurare cu construc ii complexe. În Republica Moldova metoda volumetrică este cea mai
utilizabilă metodă de verificare a contoarelor de apă. În antiteză cu metoda compara iei cu
contorului etalon,metoda volumetrică este cu mult mai rentabilă în folosire,întrucît i metoda
volumetrică prezintă o precizie destul de înaltă pentru o metoda simplă.

39
 Actualmente laboratoarele metrologice de verificare a contoarelor de apă din Republica
Moldova determină doar a a parametru ca eroarea de măsurare a contorului,în timp ce ar fi bine de
determinat i incertitudinea,pierderile de presiune,durabilitate,´imunitate electromagnetică´,etc.
Tipurile contoarelor de apă potabilă i apă caldă menajeră cu d-15mm, stabilite de către SA ÄApă-
Canal Chisinau´ pentru evide a consumului de apă individual, avînd în calcul tipurile de contoare
aprobate în Registrul de stat al mijloacelor de măsurare.

Rece
ÄMaddalena´, tip CD-TRP (Italia)
ÄB Meters´, tip CPR (Italia)
ÄLXH´ (China)
ÄElster´, tip M100 (Germania)
ÄSisma´ , tip DBR (Italia)

Caldă
ÄMaddalena´, tip SD (Italia)
ÄB Meters´, tip GSD5 (Italia)
ÄKB-1,5´ (Ucraina)
ÄSensus´, tip E-T-QN1,5DNN90(RepublicaCeha)

Contoarele cu eroare de măsurare mică sunt ³Maddalena´, ³Sisma´, B Meters´, ³Zenner´, ³Lorenz´
Contoarele cu o precizie mai mică sunt ³KB-1,5´, ³CKB-1,5´.

40
‘

>  ' ‘

[1] SM 213-1:2000(SR ISO 4064 -1:1996) ³ Măsurarea debitului de apă în conducte închise.
Contoare de apă rece potabilă. Partea 1: Condiţii tehnice´.

[2] Legea metrologiei nr. 647-XIII din 17 noiembrie 1995(cu modificări).

[3] SR EN 14154-1+A1:2007 Contoare de apă. Partea 1: Condiţii generale

[4] SR EN 14154-2+A1:2007 Contoare de apă. Partea 2: Instalare şi condiţii de utilizare

[5] SR EN 14154-3+A1:2007 Contoare de apă. Partea 3: Metode şi echipamente de încercare

[6] NML CEE 75/33 ³Contoare de apă rece´

[7] NML CEE 75/33 ³Contoare de apă caldă´

[8] NML 001-05 ³Cerinţe metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse
controlului metrologic legal´.‘

[9] RGML 12:2007 ³Verificarea metrologică a mijloacelor de măsurare.Organizarea i modul de

efectuare´.

?10@ Lista Oficială a mijloacelor de măsurare supuse obligatoriu controlului metrologic al statului
L.O. ± 2004 nr. 1445-M din 04.01.2004‘
[11] Registrul de Stat a Mijloacelor de măsurare partea I,II,III.

[12] Directiva 75/33/CEE ³Contoare de apă rece´.

[13] Directiva 2004/22/CE ³privind mijloacele ed măsurare´

[14]‘Ɇɉ 4213-200-18151455-2001 ³ɋɑȿɌɑɂɄɂ ɏɈɅɈȾɇɈɃ ɂ ȽɈɊəɑȿɃ ȼɈȾɕ ȼɋɏ,

ȼɋɏɞ, ȼɋȽ, ȼɋȽɞ, ȼɋɌ.Ɇɟɬɨɞɢɤɚ ɩɨɜɟɪɤɢ´

41
[15] ȽɈɋɌ P 50193.3-92 ÄɋɑȿɌɑɂɄɂ ɏɈɅɈȾɇɈɃ ɉɂɌɖȿȼɈɃ ȼɈȾɕ Ɇɟɬɨɞɵ ɢ ɫɪɟɞɫɬɜɚ
ɢɫɩɵɬɚɧɢɣ´.

[16] Ɇɂ 2997 -2006 ³Ʉɜɚɪɬɢɪɧɵɟ ɫɱɟɬɱɢɤɢ ɯɨɥɨɞɧɨɣ ɢ ɝɨɪɹɱɟɣ ɜɨɞɵ .Ɇɟɬɨɞɢɤɚ

ɩɟɪɢɨɞɢɱɟɫɤɨɣ (ɜɧɟɨɱɟɪɟɞɧɨɣ) ɩɨɜɟɪɤɢ ɩɪɢ ɷɤɫɩɥɭɚɬɚɰɢɢ´.

[17] Dumitru DINU, Cosmin DINU ³INCERTITUDINEA DE MĂSURARE ÎN METROLOGIA

LEGALĂ V

V T C
T
TY  L 
L V T
LY ³

[18] D. Dinu, M. D. Neagu, C. Dinu, Consideraţii privind conceptul Äeroare de indicaţie´,

Metrologie, Vol. LVI nr. 3/2010, 5-16

[18] EA 4/16 ¨ Linii Directoare EA privind exprimarea incertitudinii în încercări cantitative

[20] Miilea, A., Cartea metrologului - Metrologie generală, Editura Tehnică, Bucureşti, 1985
[21]Narcis UDREA METROLOGIE, vol LIV (serie nouă), 2007, nr. 1 - 4 ETALONAREA
INSTALAŢIILOR DE VERIFICARE A CONTOARELOR DE APĂ RECE/CALDĂ

[22] www.zenner.de

[23] www.maddalena.it

[24] www.gosthelp.ru

42
43
44
45
46
Fig.7. Sec iune printr-un contor multijet

Fig.8. Schema contorului cu cadran umed Fig.9.Schema contorului cu cadran uscat

47