Ecotehnologie Şi Depoluare

PROIECT
Ecotehnologie și Depoluare
- ED -
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI
CUPRINS
CAPITOLUL I Determinarea gradului optim de reducere a poluarii
CAPITOLUL II Determinarea indicatorului de calitate al mediului: pentru

aer, pentru apa, pentru sol
CAPITOLUL III Stabilirea de metode de prevenire a poluarii si de obtinere

a unui coeficient de poluare minim
CAPITOLUL IV Stabilirea de metode de reducere a poluarii mediului
CAPITOLUL V Bilant de mediu
CAPITOLUL VI Transformarea unei organizatii industriale intr-o

organizatie ecotehnologica
Capitolul I
Partea I
Determinarea gradului optim de reducere
a poluării
Experienţa umană de până în prezent a demonstrat că “poluarea zero” nu poate exista, ba

mai mult chiar este necesar un nivel minim de poluare.
Reducerea totală a poluării nu este posibilă nici tehnologic şi nici economic, deoarece
presupune cheltuieli antipoluante insuportabile de orice economie dezvoltată.
Determinarea gradului optim de reducere a poluării este o problemă extrem de complicată
şi foarte greu de realizat, dar proiectarea oricărui proces ecotehnologic trebuie să se facă ţinând
cont de acest grad optim de (de)poluare.
Pentru a rezolva această problemă trebuie analizate cel puţin următoarele trei posibilităţi:
1. Determinarea unui optimum economic;
2. Determinarea pierderilor cauzate de poluare;
3. Determinarea utilității sociale a produsului.
1. Pentru determinarea unui optimum economic se iau în calcul cheltuielile pentru

prevenirea poluării (pentru dezvoltare noi tehnologii etc.) şi beneficiile rezultate în urma
depoluării sau folosirii unor tehnologii minime poluante.
De-a lungul timpului, experienţa a constatat de exemplu, că evoluţia costului total pentru
activitatea antipoluantă Ca , în funcţie de gradul poluării este descrisă de o curbă de formă
exponenţială (fig.1) iar beneficiul total pentru realizarea diferitelor niveluri de poluare Cb, este
descris de o curbă logaritmică sau semilogaritmică.
Pentru determinarea gradului optim de reducere a poluării se construieşte un grafic în

care pe abscisă se trece gradul de reducere a poluării iar pe ordonată cheltuielile totale cu
depoluarea şi beneficiul total al depoluării. Se constată că în punctul r0 se obţin avantajele
maxime, deoarece diferenţa dintre beneficiul total realizat şi cheltuielile cu depoluarea este
maximă, adică derivatele celor două funcţii sunt egale, deci:
𝒕𝒈𝜶 = 𝒕𝒈𝜷
Limita maximă din punct de vedere economic până la care se pot efectua cheltuieli pentru
prevenirea şi înlăturarea poluării este punctul M, unde costul total este egal cu beneficiul total.
Fig.1. Determinarea gradului optim de reducere a poluării r0

în funcţie de cheltuielile cu depoluarea şi beneficiile depoluării
pierderile datorate depoluării (Cb)
Cheltuielile cu depoluarea (Ca) și
[lei]
Fig.2. Determinarea gradului optim de reducere a poluării r’0

luând în considerare pierderile datorate poluării
Se poate demonstra experimental că gradul optim de reducere a poluării r’0 de la intersecţia celor
două curbe, adică punctul İ, de la care sporirea cheltuielilor cu depoluarea conduc la pierderi mici
datorate poluării dar descreşterea acestora este foarte mică şi nu justifică suplimentarea cheltuielilor cu
depoluarea.
Ar trebuie ca să fie îndeplinită egalitatea:
𝒓𝟎 = 𝒓′𝟎
De cele mai multe ori este imposibilă estimarea corectă a pierderilor datorate poluarii.
Fig. 3. Determinarea gradului optim de reducere a poluării ţinând cont de costurile şi utilităţile sociale
Capitolul I
Partea a II-a
Determinarea gradului optim de reducere a
poluării
- determinarea utilităţii sociale a produsului. Teoria optimizării alocării resurselor spune că

producţia unui bun cu o anumită utilitate socială poate continua până în acel punct în care utilitatea sa
pentru membrii societăţii este egală cu costul producerii sale. Pentru determinarea gradului optim de
reducere a poluării ţinând cont de această teorie trebuie luate în considerare următoarele elemente:
- gradul iniţial de poluare a mediului;
- utilitatea socială suplimentară, reprezentată de sumele de bani în plus pe care consumatorii ar fi
dispuşi sa le plătească pentru reducerea gradului de poluare, sume care descresc odată cu reducerea
gradului de poluare;
- costurile suplimentare pe care societatea trebuie să le plătească pentru a avea un mediu tot mai
curat, costuri care cresc odată cu creşterea gradului de purificare a mediului.
Se constată că pe măsură ce gradul de reducere a poluării creşte, costurile cu depoluarea sunt tot
mai mari, iar pe măsură ce acestea cresc, utilitatea depoluării scade şi la un moment dat chiar dispare.
Limita până la care, din punct de vedere economic, se recomandă purificarea mediului este r0ʺ (la
intersecţia celor două curbe) deoarece la grade mai mari de reducere a poluării, avantajele depoluării
sunt mult mai mici decât cheltuielile suplimentare.
Prin urmare, zona Ι reprezintă mărimea avantajelor nete maxime ale activităţilor de depoluare iar
zona ΙΙ ilustrează creşterea pierderilor deoarece poluarea este deja redusă iar cheltuielile cu depoluarea
cresc şi mai mult. Deci, în punctul İ se realizează gradul optim de reducere a poluării r0ʺ.
Dacă se pot face aceste analize, aplicând cele trei metode, este ideal să se găsească condiţiile
pentru care există egalitatea:
𝒓𝟎 = 𝒓′𝟎 = 𝒓"𝟎
Din cele prezentate mai sus rezultă o concluzie importantă: nu trebuie cerută purificarea totală a
mediului deoarece aceasta va deveni foarte costisitoare şi cu avantaje economico-sociale tot mai mici.
Important este de a găsi acel grad de reducere a poluării pentru care cheltuielile cu depoluarea mai pot
asigura avantaje economice pe lângă avantajele depoluării.
În ţările dezvoltate economic, investiţiile alocate pentru protecţia mediului deţin ponderi
însemnate, diferenţiate pe ramuri industriale. Tehnologiile noi, de prevenire sau reducere a poluării deţin
1,2% din PIB, iar pierderile, ca urmare a faptului că nu se iau măsuri antipoluante mai consistente, sunt
de aproximativ 5% din PIB.
Se poate determina şi un interval de timp topt, pentru realizarea unui optimum economic privind
reducerea poluării, folosind o relaţie de forma:
𝑪𝒂𝒎 (𝒕) − 𝑪𝒂𝒎 (𝒕𝟎 )
𝒕𝒕𝒐𝒑 = [𝒂𝒏𝒊]
𝜶 ∗ 𝑪𝒑𝒑 − 𝜷 ∗ 𝑪𝒓𝒑
în care:
Cam este capacitatea de asimilare a studiului datorită efectuării cheltuielilor pentru reducerea
poluării existente;
Crp - cheltuielile cu reducerea poluării la timpul t;
Cpp - cheltuielile cu prevenirea poluării şi menţinerii ei în limitele cerute la timpul t;
α şi β - coeficienţi ce exprimă creşterea capacităţii de asimilare, respectiv de încadrare în limitele
standard, raportaţi la unitatea monetară cheltuită;
t0 şi t - momentul de timp iniţial şi respectiv, de perspectivă.
Gradul optim de reducere a poluării este elementul esenţial în proiectarea unui proces
ecotehnologic şi în transformarea unei organizaţii industriale într-o organizaţie ecotehnologică, pentru că
este elementul de optimizare al procesului de realizare a unui produs şi de impunere a lui pe piaţă.
Avem :
𝑪𝒂𝒎 (𝒕)−𝑪𝒂𝒎 (𝒕𝟎 )
𝒕𝒕𝒐𝒑 = [𝒂𝒏𝒊],
𝜶∗𝑪𝒑𝒑 −𝜷∗𝑪𝒓𝒑
𝜶 = 𝟐, 𝟏
𝒕 = 𝟑𝟔𝟓 𝒛𝒊𝒍𝒆
𝜷 = 𝟏, 𝟐
𝒕𝟎 = 𝟑𝟎 𝒛𝒊𝒍𝒆
𝑪𝒑𝒑 = 𝟑𝟎𝟎 €
𝑪𝒓𝒑 = 𝟏𝟔𝟎€
Rezultă:
𝟑 ∗ 𝟑𝟔𝟓 − 𝟑 ∗ 𝟑𝟎 𝟏𝟎𝟗𝟓 − 𝟗𝟎
𝒕𝒕𝒐𝒑 = = = 𝟐, 𝟐𝟗[𝒂𝒏𝒊]
𝟐, 𝟏 ∗ 𝟑𝟎𝟎 − 𝟏, 𝟐 ∗ 𝟏𝟔𝟎 𝟒𝟑𝟖
Capitolul II
Determinarea indicatorului de calitate al
mediului pentru apă, aer, sol
Indicatorii de mediu
Indicatorii de mediu sunt valori calitative și cantitative rezultate din observații și măsurători
directe, ce facilitează comunicarea, în cazul cercetării și evaluării stării de mediu.
Cea mai frecventă și cea mai simplă metodă de analiză a calității mediului presupune compararea
valorilor obținute din monitorizări cu valori maxime admise. Acestea sunt cunoscute sub numele de
concentrații maxime admise – CMA, valori limită, limite maxime admise ori praguri.
Indicatori de calitate pentru aer

Dintre indicatorii specifici pentru evaluarea calităţii aerului amintim: concentraţiile şi cantităţile
de oxizii de azot, dioxid de sulf, monoxid de carbon, pulberi în suspensie (inclusiv conţinutul de metale
grele al acestora) compuşi organici volatili (în special benzen).
Alături de acestea sunt luate în considerare o serie de compuşi care sunt interesanţi din punct de
vedere al cantităţilor emise, respectiv gazele cu efect de seră (CO2, CO, CH4).
În cazul acestora interesează nu numai concentraţiile înregistrate pe o anumită perioadă, ci şi
caracteristicile mediului (configuraţia reliefului, structura litologică, condiţiile meteorologice ori
climatice, caracteristicile şi densitatea surselor de degradare etc.).
Tabelul 2.1. Indicatori de calitate pentru aer

Poluant Limita admisă Limita de Valoarea efectivă
[mg/m3] intervenție [mg/ m3] calculată [mg/ m3]
Oxizi de sulf 300 510 0,033
exprimați în SO2
Oxizi de azot NOx 500 810 0,024
exprimați în NO2
Praf 50100 80100 0,011
CO2 50 110 37,26
CO 100 200 0,51
Calitatea mediului se poate defini ca un ansamblu convențional de caracteristici fizice, chimice,

biologice și de altă natură (statistice), exprimate valoric, care permit încadrarea mediului într-o anumită
categorie sau scară ierarhică[2].
Pentru o proiectare corectă a unui proces tehnologic sau a unei activități cu impact asupra mediului
este necesară cunoașterea în fiecare etapă a acestuia, a indicatorului de calitate a mediului. Acest indicator
de calitate a mediului Icm se poate calcula la nivelul fiecărui poluant i, cu relația:
𝐂𝐌𝐀𝐢 −𝐂𝐞𝐟𝐢
𝐈𝐜𝐦𝐢 = 𝐂 [%] , în care:
𝐦𝐚𝐱𝐢 −𝐂𝐌𝐀𝐢
Icmi - este indicatorul de calitate a mediului datorat poluantului "i";

CMAi - concentraţia maximă admisibilă în poluant „i";
Cefi - concentraţia efectivă, la momentul calculării, în poluantul „i";
Cmaxi - concentraţia maximă în poluant „i" ce conduce la degradarea inevitabilă a
mediului.
CMACO −CefCO 200−0,033

𝐈𝐜𝐦𝐒𝐎𝟐 = = = 0,64% ;
CmaxCO−CMACO 510−200
350−0,024
𝐈𝐜𝐦𝐍𝐎𝟐 = = 0,76% ;
810−350
27850−0,011
𝐈𝐜𝐦𝐏𝐫𝐚𝐟 = = 0,53% ;
80100−27850
50−37,26
𝐈𝐜𝐦𝐂𝐎𝟐 = = 0,21% ;
110−50
100−0,51
𝐈𝐜𝐦𝐂𝐎 = = 0,99% ;
200−100
𝐈𝐜𝐦𝐓𝐎𝐓𝐀𝐋 = 𝟎, 𝟔𝟒 + 𝟎, 𝟕𝟔 + 𝟎, 𝟓𝟑 + 𝟎, 𝟐𝟏 + 𝟎, 𝟗𝟗 = 𝟑, 𝟏𝟑
Indicatori de calitate pentru apă

Apa are numeroase folosinţe iar monitorizarea ei este foarte importantă pentru a evita accentuarea
unor probleme de sănătate a populaţiei şi pierderile economice în diferite sectoare de activitate.
Calitatea apelor este evaluată prin cinci mari categorii de indicatori de calitate a apei:
- hidromorfologici (adâncimea apei, debit, lăţime, nivel);
-fizici (temperatura apei, pH, conductivitate electrică, transparenţă, turbiditate, duritate temporară,
permanentă şi totală.
chimici, în care reprezentativi sunt cei care evidenţiază regimul oxigenului
-biologici (plancton, alge bentonice, macrozoobentos);
-microbiologici (coliformi, streptococi).
Abordarea calităţii apei este diferită funcţie de tipul corpului de apă analizat (ape subterane, ape
curgătoare, ape tranziţionale, ape costiere, ape lacustre, apă potabilă, ape uzate).
Tabelul 2.2. Indicatori de calitate pentru apă

Poluant Limita admisă Limita de intervenție Valoarea efectivă
[mg/m3] [mg/ m3] calculată [mg/ m3]
Clor 0,10 0,25 0,000001
Plumb 0,05 0,1 0,000001
SO4 200 400 0,0004
Cupru 0,05 0,1 0,0001

0,10−0,000001
𝐈𝐜𝐦𝐂𝐥 = = 0,66% ;
0,25−0,10
0,05−0.000001
𝐈𝐜𝐦𝑷𝒃 = = 0,99% ;
0,1−0,05
200−0,0004
𝐈𝐜𝐦𝑺𝑶𝟒 = = 0,99% ;
400−200
0,05−0,0001
𝐈𝐜𝐦𝐂𝐮 = = 0,99% ;
0,1−0,05
𝐈𝐜𝐦𝐓𝐎𝐓𝐀𝐋 = 0,66 + 0,99 + 0,99 + 0,99 = 𝟑, 𝟑𝟔

Indicatori de calitate pentru sol

Solurile se constituie într-o resursă foarte importantă pentru asigurarea bazei alimentare şi
menţinerea calităţii mediului, el preluând şi prelucrând o serie de disfuncţionalităţi.
În cazul calităţii solurilor, se monitorizează trei categorii mari de indicatori:

- chimici, ce evidenţiază relaţia de echilibru între soluţia solului şi componenta solidă, necesarul
de nutrienţi, nivelul de contaminare, disponibilitatea poluanţilor pentru plante şi animale;
- fizici, legaţi de infiltrarea apei în sol şi capacitatea de reţinere a acesteia (porozitate,
permeabilitate, retenţia apei), structura solului, textura, adâncimea .
- biologici, legaţi de materia biologică activă (carbonul activ, intensitatea respiraţiei), diversitatea
populaţiei unor specii şi activitatea biologică.
Tabelul 2.2. Indicatori de calitate pentru sol

Poluant Limita admisă Limita de intervenție Valoarea efectivă
[mg/m3] [mg/ m ]3
calculată [mg/ m3]
Plumb 1 100 0,000001
Fenoli 0,1 1 0,00001
Clor 4,5 14 0,000001
Degresanți 10 1000 0,015

NMVOC
1−0,000001
𝐈𝐜𝐦𝐏𝐛 = = 0,01% ;
100−1
0,1−0,00001
𝐈𝐜𝐦𝑭𝒆𝒏𝒐𝒍𝒊 = = 0,11% ;
1−0,1
4,5−0,000001
𝐈𝐜𝐦𝑪𝒍 = = 0,47% ;
14−4,5
10−0,015
𝐈𝐜𝐦𝐍𝐌𝐕𝐎𝐂 = = 0,01% ;
1000−10
𝐈𝐜𝐦𝐓𝐎𝐓𝐀𝐋 = 𝟎, 𝟎𝟏 + 𝟎, 𝟏𝟏 + 𝟎, 𝟒𝟕 + 𝟎, 𝟎𝟏 = 𝟎, 𝟔
𝐈𝐜𝐦𝐓𝐎𝐓𝐀𝐋 = 𝐈𝐜𝐦𝐀𝐩𝐚 + 𝐈𝐜𝐦𝐀𝐞𝐫 + 𝐈𝐜𝐦𝐒𝐨𝐥 = 3,13 + 3,36 + 0,6 = 𝟕, 𝟎𝟗

Capitolul III
Stabilirea metodei de prevenire a poluarii
Metode de prevenire a poluării apei

Prevenirea poluării apelor se realizează prin măsuri de supraveghere și control, iar combaterea
poluării se realizează prin construcții, instalații, echipamente, etc. prin așa numitele stații de epurare a
apelor uzate.
Prin poluarea apelor se înțelege, conform concluziilor conferinței internaționale privind această
problemă (Geneva 1961), „modificarea compoziției sau stării apelor unei surse survenită ca urmare a
activității omului astfel încât apele devin mai puțin adecvate tuturor sau numai unora dintre utilizările pe
care le pot căpăta în stare naturală”. Un oraș sau un complex industrial, care posedă mai multe guri de
evacuare a apelor uzate și halde de reziduri, reprezintă un generator de poluări multiple.
Poluanții aflați în ape sub formă de suspensii sau soluții multicomponente se pot încadra în
următoarele categorii mai importante:
- substanțe organice, reziduri biologice;
- substanțe anorganice;
- substanțe radioactive;
- produse petroliere;
- microorganisme patogene;
- ape fierbinți;
Metode de prevenire a poluării aerului

Atmosfera este definită ca masa de aer ce înconjoară suprafața terestră incluzând și stratul de
ozon. Poluarea atmosferică este introducerea în atmosferă de către om, direct sau indirect de energie și
substanțe care au acțiune nocivă, de natură să pună în pericol sănătatea omului, să altereze sursele
biologice, ecosistemele, să deterioreze bunurile materiale, valorile de agreement și alte utilități legitime
ale mediului înconjurător. Poluarea semnificativă a atmosferei apare atunci când concentrațiile de
poluanți (gaze, particule solide sau lichide corozive, toxice sau odoranți) sau numai a unui poluant,
depășesc pragurile de intensitate prezentate în reglementările privind evaluarea poluării mediului.
Poluarea atmosferei se datorează expulzării în aer, mai ales deasupra marilor aglomerații urbane,
a trei categorii de substanțe :
• gaze (dioxid de carbon, oxid de carbon, hidrocarburi nearse, hidrogen sulfurat, dioxid de sulf,
amoniac, fluor, clor) si aerosoli de metale sau oxizi (de Pb, Hg etc.);
• particule lichide, care reprezintă emanații din diferite procese industriale sau apar în această formă
prin procese de condensare chimică;
• particule solide sub formă de fumuri de ardere, prafuri industriale, vulcanice sau prafuri provenite
de la explozii atomice (conținând în special doi izotopi radioactivi periculoși).
Principalele măsuri concrete de realizare a protecției aerului constau în:
• exploatarea rațională a instalațiilor tehnologice selecționate pentru o anumită producție ca fiind

cele mai puțin poluante;
• recuperarea și valorificarea substanțelor reziduale utilizabile;
• amplasarea surselor de poluare, bazate pe un studiu științific al consecințelor pe care le are situarea
într-o anumită ambianță geoclimatică;
• adoptarea de sisteme și mijloace de transport cât mai puțin poluante.
În combaterea poluării aerului se pornește de la principiul că „maximul se poate realiza la sursă”,
în sensul că reducerea evacuărilor de poluanți și a pierderilor de la sursă sunt în același timp măsuri
preventive, de limitare a poluării aerului, cât și măsuri care vizează valorificarea integrală a materiilor
prime.
Reținerea substanțelor reziduale pentru valorificarea complexă a materiei prime este și mult mai
ușor de realizat decât după ce acestea s-au ejectat în atmosferă. Pentru a realiza o producție nepoluantă
există mai multe posibilități: alegerea sau pregătirea unor materii prime fără impurități, spălarea
combustibililor, ermetizarea instalațiilor în care se desfășoară procese de producție generatoare de
pulberi și gaze, dirijarea pulberilor și gazelor spre instalațiile de epurare.
Conștientizarea necesității implementării managementului mediului

Managerii din diverse organizații recunosc, în general, nevoia pentru schimbare, ca pe o
modalitate de a face față presiunilor competitive, dar mulți nu înțeleg cum trebuie să fie implementată
schimbarea.
Tot mai multe organizații au devenit și devin conștiente că trebuie să acorde o atenție sporită
gestiunii impacturilor pe care activitatea lor le produce asupra mediului. În acest scop punerea la punct a
unui sistem de management de mediu (SMM), care să funcționeze corect și eficient, devine o prioritate.
Un sistem de management de mediu ajută organizația să reducă la minimum impacturile asupra
mediului. Cea mai importantă îmbunătățire pe care un SMM o aduce afacerii este o abordare sistematică
și controlabilă a problematicii de mediu din organizație.
Funcționarea corectă a unui SMM asigură ameliorarea performanțelor organizației, prin impactul
pozitiv pe care îl poate avea asupra următoarelor aspecte:
- reducerea costurilor;
- gestionarea riscurilor;
- sporirea credibilității;
- creșterea competitivității;
- relația cu partenerii;
- motivarea personalului.
Cheia către succes este de a integra angajații, rolurile și responsabilitățile acestora din cadrul
organizației, în cadrul unei structuri de procese. O abordare bazată pe procese și începând cu declararea
viziunii și misiunii, analizând factorii critici de succes și identificând procesele de bază, este cel mai
eficient mod de angajare a personalului în procesul schimbării.
Tabelul 3.1. Obiective ale strategiei de prevenire a poluării mediului

Dome Obiective ale industriei
niul Pe termen scurt Pe termen mediu Pe termen lung
Elaborarea și aplicarea unei set de legi pentru -Alinirea prevederilor -Încluderea
protecția și conversarea factorilor de mediu , standardelor de caliatate a parametrilorcalității
prin care să se apropie de exigențeleEuropei factorilor cele în vigoare în mediului în
Occidentale Europa Occidentală. strategiile de
-Extinderea zoneleor protejate, dezvoltare
Legisl
-Elaborarea de legi pentru economică.
ație
refacerea mediului deteriorat.
-interzicerea amplificării de
unități economice poluante în
zone neafectate de substanțe
toxice.
-Instituirea regulii ”poluatorul plătește” - Începerea internalizării -Promovarea
-Respectarealegislației costurilor de protecţie a tehnologiilor
-Înghețarea cantitățiide poluanți emiși în mediului. nepoluante.
mediu: aer, apă, sol. -Evaluarea rentabilității -Internalizarea
economice a măsurilor de costurilorde mediu.
Elaborare material(***) protecție și întroducerea unor -Implicarea
tehnici moderne de evaluare. instrumentelor
Pentru aer: -Subvenționarea unor activitățide social-politice în
Praf refacere și conservare a mediului. acțiunile de
Fum -Informatizarea sistemului de protejare a
Gaz de cuptor urmărire și control al calității mediului.
Gaze arse factorilor de mediu.
Abur
NO2
SO2
Instr CO
umen CO2
te COV
folosi PAH
PCDDF
te
Carbon organic
Benzen
HF, HCL, PCB
Pentru apa:
Ape uzate
Ape demineralizate
Ulei uzat
Detergenți
Solvenți
Poluanţi organici persistenţi
Pentru sol:
Zgură
Steril
Nămol
Praf depus
Nisip ars
Materiale refractare
Cu
Zn
Alte depuneri
Refractare
Curățire semifabricat(***)
Pentru aer:
Praf
Materii în suspensii
Dicloretan
Tetracloretilenă
Toluen
Pentru apa:
Detergent sintetic
Ape uzate
Pentru sol:
Zgură
Resturi OL
Alte depuneri
Execuție semifabricat(***)
Pentru aer:
Praf
Fum
CO
NO
Pentru apa:
Detergent sintetic
Ape uzate
Lichide calde
Pentru sol:
Șpan și alte rebuturi
Prelucrări mecanice (**)
Pentru aer:
Praf
Fum
CO
NO
Acid cloracetic
Clormetan
Clortoluen
Pentru apa:
Detergent sintetic
Ape uzate
Pentru sol:
Rebuturi mecanice
Pulberi metalice
Recondiționare (**)
Pentru aer:
Praf
CO2
Pentru apa:
Ape uzate
Ape demineralizate
Ulei uzat
Detergenți
Solvenți
Pentru sol:
Zgură
Reciclare(**)
Pentru aer:
Pulberi de praf
Pentru apa:
Ulei uzat
Apă uzată
Apă reziduală
Pentru sol:
Praf
Materiale refractare
Tratare(**)
Pentru aer:
Praf
Solvenți
Oxidanți
Pentru apa:
Apă demineralizată
Apă uzată
Detergenți
Ulei uzat
Pentru sol:
Zgură
-Identificarea problemelor ce rezultă din -Stabilirea de limite , la extracție -Exploatarea
interferența resurse. , acolo unde se impun. resurselornaturale
-Mediul și orientarea lor conform cerințelor -Valorificarea resurselor neregenerabileîn
dezvoltării durabile. regenerabile , în funcție de conformitate cu
-Rezolvarea situațiilor critice. principiile dezvoltării durabile. principiile
-Introducerea tehnologiilor dezvoltării
nepoluante. durabile.
-Valorificarea deșeurilor -Stimularea
(gestionate: lichide, solide, valorificării
gazoase) resurselor
-Reutilizarea partilor recuperabile regenerabile.
Resurs
-Colectarea separata a deseurilor -Rezolvarea
e
(Legea 211/2011, Art. 13) problemei
-Detinerea de spatii special energice a
amenajate pentru deseuri (Legea României.
211/2011 Art. 15. sbp. a)) - Evitarea formarii
de stocuri de
deșeuri care
urmează să fie
valorificate (Legea
211/2011, Art. 15,
sbp. a))
Studiu de impact asupra mediului

Orice activitate desfășurată de o organizație (întrepindere) poate genera un spectru larg de
implicații asupra mediului. Sunt însă foarte importante și trebuie luate în considerare acțivitățile care au
ca efect un impact negativ semnificativ asupra factorilor de mediu. Deși ideea de bază după care se
conduce evaluarea impactului este: ”cât de mari sunt efectele asupra mediului” este evident că trebuie
avute în vedere și alte elementede selecție cum ar fi:
- Intensitatea și dimensiunile impactului;
- Gravitatea impactului;
- Caracterul schimbărilor generate( nereversabile sau inversabile);
- Durata de menținere a afectelor;
- Costurile pe care eliminarea efectelor le impun.
Pentru ca o organizație să poată stabili ”ce impact este semificativ asupra mediului ” , ar fi
necesar să-și definească pentru început o scară a importanței pe care consideră că este necesar să o
acorde aspectelor de protecție a mediului. Criterii orientative în acest sens sunt prezentate în continuare:
- Gradul de conformare cu legislația de mediu;
- Codurile de bună practică ale grupului industrial din care organizația face parte ;
- Presiunea exercitată de comunitatea locală sau de către public și politic;
- Valorile, principiile și reglemetările după care se conduce organizația;
- Presiuni ale organismelor bancare sau ale societăților de asigurare;
- Considerentele de reducere a costurilor cu energia și materiile prime;
- Riscul de a afecta grav mediul înconjurător.
Mai frecvent sunt utilizate astăzi următoarele practici de evaluare a impactului asupra mediului:
MEDODA a.
Se stabilește un punctaj în raport cu gradul de importanța al criteriului, după cum se prezintă în
exemplarul din tabel 2.
Tabelul 2. Gradul de importanță a criteriilor luate în considerare:

Nr.crt. Crieteriul Punctaj Semnificația
1. Respectarea 1 Sunt cunoscute și implementate în
legislației și a mod adecvat toate reglementările
reglementările de de mediu aplicabile .
mediu, L 5 Reglementările aplicabile sunt
implementate parțial.
10 Reglementările aplicabile fie nu
sunt cunoscute fie nu sunt
aplicabile.
2. Intensitatea impactului 1 Mediul nu este sensibil și nu se

în raport cu acordă atenție impactului.
sensibilitatea mediului 5 Mediul este ușor sensibil, iar atenția
receptor, S acordată impactului este limitată.
10 Mediul este foarte sensibil și foarte
vigilent la orice impact.
3. Controlul 1 Există un control preventiv, permanent și

asupra reglementat asupra procesului care
impactului, C generează impactul.
5 Controlul procesului este limitat și nu
are un caracter preventiv.
10 Nu se realizează un control al
procesului . Impactul este necontrolabil.
Nu sunt alocate
mijloacele și resusrse necesare
pentru controlul acestuia.
Bineînteles că pot fi avute în vedere și alte criterii pe care organizația le consideră importante
(ex: reducerea consumului de apă, reducerea consumului de energie, persistența efectului de mediu
etc.).Ca urmare a examinării și evaluării fiecăruia din aspectele de mediu ale oragnizației după
criterii precizate se poate calcula un indice ale semificativitate a impactului, IS, care s-ar putea
produce asupra mediului cu relația :
IS = L x S x C
( între 1=1000) (între 1-10) (între 1-10) (între 1-10)
Este necesar ca organizația să-și stabilească un prag peste care aspectele de mediu evaluate după
metodologia prezentată mai sus sunt considerate semnificative. Acest prag poate fi, pentru început,
valoarea de 600 și poate fi scăzut apoi an de an. Este evident că obiectivele și țintele pe care
obiectivele și țintele pe care organizația și le propune trebuie să fie legate în mod direct de
reducerea impacturilor asupra mediului, astfel determinate.
METODA b.
Această metodă este preluată din instrumentația specifică sistemelor de management a calității,
fiind cunoscută sub denumirea de : Analiza Modurilor de Defectare a Efectelor și Criticității
acestora (AMDEC). În acest caz , criteriile care trebuie avute în vedere sunt:
- Gravitatea impactului asupra mediului,G;
- Frecvența cu care se producee impactul aspectului de mediu considerate, F:
- Cantitatea elemetului poluant deversat/emis în mediu, C:
- Conformitatea în raportcu legislația și reglementările de mediu, R:
- Sensibilitatea opiniei în raport cu aspectul de mediu considerat, O.
Acestor criterii li se asociază factorrii de pondere: ceea ce face ca evaluarea să
dobândească un grad mai mare de finețe și sensibilitate în raport cu interesul urmărit de evaluator.
Criticitatea Cr aspectului de mediu considerat se calculeză atunci cu relația :
Cr = x x x x
Unde: iau valorile între și (ex: ).
Pentru o cotare adecvată a criteriilor G, F, C, R și S se poate utiliza grila prezentată în tabelul 3
Tabelul 3. Cotare adecvată a criteriilor G, F, C, R și S.

Criteriu Coef. Pond. 10 puncte 5 puncte 1 punct
Gravitatea G Gravitatea foarte Gravitate medie Gravitate
mare nesemnificativă
Frecvența F Zilnică Periodică Ocazională
Cantitatea C Cantitate Cantitate medie Cantitate
semnificativă nesemnificativă
Conformitatea Nu sunt Îndeplinirea Sunt
R respectate crințelor este îndeplinite
cerințele legale la limită sau sistematic
aplicabile nesistematic cerințele
legale
Sensibilitate S Sunt Plângeri Nu sunt
plângeri sporadic reclamații
sistematice e sau
plângeri
Odată calculat, indicatorul de criticitate al aspectului de mediu așa cum s-a precizat mai sus,
acesta se va compara cu pragul de semnificativitate stabilit inițial.
Dacă indicatorul calculat este superior pragului de semnificativitate se va considera că acesta
prezintă un impact semnificativ asupra mediului , este indicată întocmirea unei liste a tuturor
aspectelor care prezintă un impact semnificativ asupra mediului de către fiecare organizație
preocupată de protecția mediului.
Ambele metode se pot aplica atât în situații de funcţionare normală, cât și în situații de
funcționare anormale ale echipamentelor sau proceselor din cadrul organizației.
ECO- Etichetarea
Cunoscută și sub denumirea de marcarea ecologică, această tehnică a fost concepută și

uitilizată de realizatorii de produse pentru a face cunoscute clienților, proprietățile ecologice ale
produselor lor.
Ulterior , tehnica a fost standardizată internațional (fiind create standardele din familie ISO
14020), pentru a conferi un grad mai înalt de înceredere pe piață, pentru ca mesajele transmise prin
eco –etichete să fie înțelese și să aibă semnificații recunoscute pe tot globul pentru a oferi
consumatorilor posibilitatea de a-și manisfesta opțiunile și aderența la programele și produse
ecologice. Pentru a oferi gradul necesar de flexibilitate pentru marea diversitate a situațiilor
posibile, standardele initernaționale prevăd trei tipuri de etichetări de mediu și anume:
-Etichetările de mediu de tip I (reglementate de standard ISO 14024), numite și etichetări

de terță parte, datorită faptului că etichetele utilizate se bazează pe evaluările unui organism
recunoscut de clienții produsului respectiv. Aceste evaluări trebuie să aibă în vedere comportarea
acestuia în decursul întregului său ciclu de viață. Trebuie precizat că metodele de evaluare utilizate
ar trebui să fie fundamentate științific, să fie reproductibile astfel încât să poată fi reluate cu
rezultate asemănătoare oricând și să se bazeze pe metode și teste standardizate sau cel puțin larg
recunoscute. Acest tip de etichetări sunt deja mult utilizate la produsele alimentare (pasta de dinți,
detergenți și la alte bunuri de larg consum);
-Etichetările de mediu de tip II (reglementate de standard ISO 14021), dau posibilitatea

executantului, distribuitorului să declare pe propia sa răspundere proprietățile ecologice ale
produselor pe care aceste etichete urmeză să fie utilizate (ex: produsul este biodegradabil, produsul
nu afecteză stratul de ozon ete.). Este foarte important ca aceste declarații să se bazeze pe
experimente și încercări transparente, recunoscute, reproductibile, fundamentate științific și la
nivelul cunosțintelor științifice ale momentului. Existenţa unui organism poate să confirme aceste
propietăți
-Etichetele de mediu de tip III (reglemetate de standardul ISO 14025), se pot utiliza
practic oricăror tipuri de produse, fiind de defapt o etichetare de mediu de tip I, dar cu precizarea că
organismul de terță parte trebuie să fie recunoscut, iar metodologiile de testare trebuie, de
asemenea, clar stabilite și respectate de game de produse se poate asigura, în acest fel, transparență
necesară oricărei părți interesate, un mod de experimentare sau teste unitare și reproductibil,
eliminându-se riscurile unor litigii sau resticții de natură comercială în detrimentul liberului acces
al produselor pe diverse piețe ale lumii.
OBSEVAȚIE! Aceste sunt doar câteva din aspectele și strategia de prevenire a poluării
produse de procesul tehnologic folosit la realizarea unui produs. Pentru cazurile concrete de
produse și organizații industriale existente și de perspectivă se vor folosi toate cunosțințele tehnice
și de mediu specifice naturii produsului și respectiv, naturii organizației industriale
Capitolul IV
Stabilirea unor metode de reducere a
poluarii mediului
Revolutia industriala din secolul al XIX-lea a avut ca impact asupra mediului poluarea
acestuia la nivel semnifivcativ, poluarea existand deja de secole.
Aceasta reprezinta un real pericol nu doar pentru oameni cat si pentru animale si
plante iar din acest motiv nivelul responsabilitatii oamenilor trebuie sa fie mai mare pentru a
incerca reducerea nivelului de poluare.
Pentru a salva energia putem face cateva din urmatoarele actiuni:
- Evitarea pierderilor: reducerea folosintelor, refolosirea unor lucruri in loc de
achizitionarea unora noi, reciclarea, evitarea aruncarii lucrurilor care ar putea fi
intrebuintate in alte scopuri;
- Izolarea casei: pastrarea caldurii prin verificarea tuturor crapaturilor existente;
- Folosirea cat mai rara a automobilelor: folosirea transportului in comun, mersul pe
jos, bicicleta, trotineta, etc.;
- Evitarea achizitionarii bunurilor care au o impachetare excesiva: este nevoie de un
volum mai mare de energie pentru ca acestea sa fie ambalate;
- Folosirea aparaturii electrice in casa;
- Economisirea apei: pentru ca apa sa fie purificata este nevoie de o mare cantitate de
energie.
Principalii poluanti ai aerului
Principalii poluanti atmosferici, din punct de vedere al caracteristicilor fizice sunt:
- Oxizi de sulf;
- Oxizi de azot;
- CO2;
- CO;
- Gazele;
- Prafurile anorganice sau organice;
- Gazele de esapament;
- Emisiile nocive sub forma de fumuri.
Natura Origine Poluarea generată în Efecte asupra sănătăţii umane

mediul înconjurător
Oxizi de sulf: SO2, SO3 Combustia Aciditatea; Coroziunea şi Iritări pulmonare
produşilor fosili degradarea materialelor
sulfurosi de
construcţii
Oxizi de azot: Combustie, in special Aciditate; Coroziunea Iritarea mucoaselor, ochilor , si a
NO2 NO3 in transporturi construcţiilor metalice cailor respiratorii Afectarea
N2O Fabricarea Degradarea materialelor funcţiilor
îngrăşămintelor de construcţii Poluarea respiratorii (NO2 este mai toxic
fotooxidantă Participarea decât
la NO)
efectul de sera
CO2 Combustia produşilor Aciditatea; Coroziunea şi Iritări pulmonare
fosili sulfurosi degradarea materialelor
de
construcţii
Procedee de reducere a concentratiei de praf

Totalitatea particulelor si microparticulelor solide suspendate in aer formeaza praful.
Cele mai mici particule au o marime aproximativa de 0,002µm 92,0nm0, iar cele mai mari au
peste 2,5 µm.
Aceste particule au in concentratia lor: Al, Ca, Si, sub forma de silicati de aluminiu
dintre care unii contin si ioni de calciu.
Particulele materiale se indeparteaza prin:
- Filtrare (pentru cantitati mici);
- Colectoare de praf (pentru cantitati mari).
Alegerea metodei de indepartare a particulelor materiale se face tinand cont de
urmatoarele aspecte:
- Caracteristicile fizice si chimice ale prafului;
- Gradul necesar de retinere a particulelor;
- Presiunea si debitul aerului poluat;
- Cerintele utilizatorului si metoda dorita de indepartare a particulelor;
- Concentratia de particule;
- Dimensiunea si forma particulelor.
Desprafuirea este actiunea prin care se retin pulberile sau praful si se face cu ajutorul
unor filtre care se caracterizeaza prin:
- Gradul de retinere sau eficienta al filtrului;
- Pierderea de presiune in filtru;
- Debitul de gaze poluante care ies din proces si sunt preluate de filtre;
- Costurile anuale de intretinere;
- Temperatura maxima a gazelor aduse in filtre.
Camerele de decantare, filtrele totale sau in strat poros si filtrele hidraulice sunt
cele mai des intrebuintate filtre mecanice pentru desprafuire.
Procedee de reducere a oxizilor de azot

Oxizii de azot, denumiţi în mod general NOx sunt consideraţi poluanţi importanţi prin
efectele pe care le au atât asupra ecosistemelor cât şi asupra sănătaţii oamenilor. Oxizii de
azot cuprind: monoxidul de azot (NO); dioxidul de azot (NO2) sau hipoazotida; protoxidul de
azot (N2O); trioxidul de azot (N2O3); tetraoxidul de azot (N2O4) şi pentaoxidul de azot
(N2O5).
Dintre aceştia cel mai periculos este NO2, care este toxic pulmonar şi NO, care este
instabil şi în timp se oxidează formând tot NO2.
Sursele de emisii a oxizilor de azot

Oxizii de azot se formează în timpul arderilor. Toate procedeele ce utilizează arderea
(cuptoare, cazane, generatoare cu abur, turbine cu gaze, motoare termice) şi unele procese de
fabricaţie (elaborarea de metale şi aliaje, producerea de acid azotic, producerea de amine,
procesele de sudare etc.) formează oxizi de azot.
Limitarea formării oxizilor de azot în timpul arderii se poate face prin aşa numitele
măsuri primare de reducere a NOx care au ca scop:
- scăderea temperaturii de ardere;
- evitarea vârfurilor de temperatură,
- reducerea concentraţiei de oxigen în zona de reacţie;
- reducerea, la sfârşitul flăcării, a oxizilor de azot deja formaţi.
Procedee de reducere a poluantilor din apa

Apele uzate
Apele uzate menajere conţin adesea detergenţi sintetici, care nimeresc în râuri şi mări.
Acumulări de substanţe anorganice afectează locuitorii de apă şi reduc cantitatea de oxigen în
apă, faptul care duce la formarea aşa-numitelor "zone moarte", care sunt în lume deja
aproximativ 400.
Deseori, reziduuri industriale care conţin deşeuri organice şi anorganice, se revarsă în
râuri şi mări. Anual, în surse de apă nimeresc mii de substanţe chimice, acţiunea cărora
asupra mediul încojurător nu este cunoscută dinainte. Multe dintre acestea prezintă compuşii
noi. Deşi reziduurile industriale, sunt supuse filtrării preliminare, acestea totuşi conţin
substanţe toxice, care sunt dificile de detectat.
Epurarea
Apele uzate trebuie să fie supuse unor tratamente prin care să se înlăture încărcarea lor
cu poluanţi până la o limită. Epurarea cuprinde o succesiune de procese fizice şi chimice,
biologice şi fizico-chimice necesare pentru înlăturarea diferitelor categorii de poluanţi.
Pentru distrugerea germenilor patogeni se mai include operaţia de dezinfecţie prin
tratarea cu clor sau azot.
Reducerea poluarii solului

În scopul menţinerii funcţiilor solului şi pentru reducerea riscului pentru mediu şi
sănătate trebuie întreprinse măsuri corespunzătoare pentru a limita introducerea intenţionată
sau neintenţionată a substanţelor periculoase pe/sau în sol, exclusiv acelea cauzate de
depuneri din aer şi acelea determinate de fenomene naturale .
În acest scop se va recurge la: îmbunătăţirea tehnicilor agricole, reducerea cantităţii de
îngrăşăminte chimice şi pesticide folosite, gestionarea corespunzătoare a deşeurilor,
exploatarea judicioasă a solului, reîmpăduriri.
Principalele metode de reducere a poluării solului sunt:
- reducerea, reutilizarea şi reciclarea (micsorarea cantitatii de deseuri eliminata);
- deseurile industriale sunt deşeurile care provind din sectorul industrial.
Capitolul V
Bilant de mediu
Nume firmă: SC PRODUCT SRL
Număr angajați: 80
Amplasament: Strada Parângului, nr. 32, oraș Novaci, jud. Gorj
Descrierea firmei: Societatea s-a constituit în anul 2005 conform actului
constructiv având ca obiectiv principal de activitate producerea cutiilor de
viteze cât și reparațiile acestora.
Domeniu de activitate: Domeniul principal de activitate al SC PRODUCT
SRL este fabricarea unei game variate de cutii de viteze folosite pentru utilaje
din industria petrolieră. Toate produsele se realizează în regim de producție
integrată de 80% de la semifabricate la montaj, cu concepție constructivă și
tehnologică proprie.
Program de lucru: 09:00-19:00 (doua schimburi)

ORGANIGRAMA
Director general
Business
Workshop
office
Contabilita
Ofertare/ Prod/Apr
te/ Inginerie
Contracte
Aprovizion Inginer
Inginer+ are Inginer
economist
Inginer+
Sector
economist mecanic Sector
-lăcătuși electric
-strungar Electricieni
-frezorii
-sudori
Bilanțul de mediu de nivel 2

Bilanțul de mediu nivel îl realizează evaluarea cantitativă a nivelurilor de poluare din zona
analizată. Metodologia de elaborare a lucrării respecta prevederile Legea nr.265/2006 privind
protecția mediului și Ordinul MAPPM nr.184/1997 privind procedura de realizare a bilanțurilor
demediu. Bilanțul de mediu va fi executat doar de către experți asistați de către o autoritate centrală
de mediu, persoane fizice sau juridice, în cazul în care se va releva o poluare potențială
semnificativă a mediului.
Se vor preleva probe din diverse medii cu ajutorul metodelor stabilite de reglementările în
vigoare, iar analiza acestora se va efectua respectând standardele dar și a normele metodologiceîn
vigoare.
Prelevarea probelor de sol

Este necesară prelevarea probelor de sol din locația potențial poluată. Recoltarea acestor
probe se va face ținând cont de programul de recoltare a probelor de sol și trebuie să fie în
conformitate cu standardul ISO 5667-1:1993. Primii pași ce trebuie urmați în obținerea probelor
etalon sunt:
▪ Colectarea probei in vase speciale de laborator.
▪ Documentarea prelevării probei prin etichetarea vaselor.
▪ Transportul probelor in geanta frigorifica.
Descrierea investigațiilor și rezultatele analizelor

Natura și gradul de poluare a solului se va stabili pe baza rezultatelor analizelor ce urmează
a se efectua pe probele prelevate din zona locației potențial poluată.
Se va considera că prelevarea acestor probe etalon de pe suprafața potențial poluată vafi
suficientă pentru cuantificarea naturii și intensității poluării solului ca urmare a activității ce se
desfășoară în cadrul acestei locații.
1.1. Descrierea secţiunilor de prelevare şi tehnicile de lucru.
Secţiunile de prelevare a probelor de sol sunt prezentate în tabelul următor: tabelul nr.1.
Tabelul nr.1
Cod probă Coordonatele geografice Adâncime Tipul probei Descriere
ale secţiunilor de a de a stratelor
prelevare prelevare
N E m
R1 44,86235 23,30412 0,35 momentană sol vegetal
RD1 44,87659 23,17435 0,35 momentană sol vegetal
Prelevarea probelor de sol s-a efectuat cu ajutorul unei sonde ce a permis prelevareade
la adâncimi prestabilite.
Din probele prelevate s-au determinat PCB-uri. Tehnicile utilizate la determinarea
indicatorilor de poluare sunt tehnici instrumentale, specifice pentru probele de sol, tabelul nr.2,
unde: Nd-concentraţia procentuală – reprezintă numărul de grame de substanţă dizolvate în
100g soluţie.
Rezultatele analizei de PCB din probele de sol, mg/kg s.u., comparativ cu valorile
reglementate de Ordinul nr.756/1997 al MAPPM. [mg/kg s.u.].
Tabelul nr.2
Secţiunea Concentraţii Concentraţii Concentraţii Concentraţ
de prelevare determinate valori prag de ii prag de
normale alertă intervenţie
RD 1 Nd < 0,01 1,0 5,0
RD 2 0,035 <0,01 1,0 5,0
RD 3 Nd <0,01 1,0 5,0
R1 5,04 <0,01 1,0 5,0
R2 Nd <0,01 1,0 5,0
R3 Nd <0,01 1,0 5,0
Prelevarea probelor a apelor de suprafață
Ca și în cazul anterior, natura și gradul de poluare a apei de suprafață se va stabili pe baza

rezultatelor analizelor ce urmează a fi efectuate pe probe prelevate din canal antropic, caredrenează
apele subterane și pluviale din incinta locației. Apele subterane freatice și pluviale sunt
convențional curate și din acest motiv se va preleva doar proba de apă de suprafață din secțiuneaaval.
În acest caz nu este necesară prelevarea unei probe de apă dintr-o secțiune situată în amonte. Se
vor analiza substanțele periculoase relevante și prioritare periculoase.
Prelevarea transportul, conservarea și depozitarea probelor de apă trebuie să se facă ținândcont
de recomandările următoarelor standarde:
ISO 5667-1/1993 Prelevare de probe din apă. Planificarea execuției de prelevarea probei
pentru analiza apelor.
ISO 5667-2/1993 Prelevare de probe din apă. Descrierea metodelor de prelevare probe
din apă
EN ISO 5667-3/2004 Prelevare de probe. Metode de conservare, depozitare a probelorde apă.
Primii pași ce trebuie urmați în obținerea probelor etalon vor fi:

- Colectarea probei în vase speciale a laboratorului (flacon de sticlă maro borosilicată).
- Documentarea prelevării probei și etichetarea sticlelor.
- Depozitarea probei în geantă frigorifică.
Probele de apă se vor transporta în laborator în geanta frigorifică, menținându-se astfel o

temperatură la care componenții din proba de apă nu se degradează chimic, respectiv fizic.
Descrierea investigațiilor și rezultatele analizelor
Natura și gradul de poluare a apei de suprafață se va stabili pe baza rezultatelor analizelorce

urmează a fi efectuate pe baza probelor etalon prelevate din canal antropic, care drenează apele
subterane și pluviale din incinta locației.
Rezultatele analizei s-au comparat cu limitele reglementate de ordinul nr.161/2006 privind
clasificarea calității apelor.
Rezultatele analizelor comparativ cu limitele admise tabelul nr.3.

Denumirea poluantului UM Concentraţia Concentraţia
măsurată. maxim
admisă,CMA.
Clor liber µg/l 235 400
Fenoli µg/l 0,003 0,002
SO42-(sulfat) µg/l 312 400
K2Cr2O7(bicromat de potasiu) µg/l 0,0314 0,25
Plumb µg/l 0,03 0,1
CH4(metan) µg/l 2,37 25
CO2(dioxid de carbon) µg/l 1,8 3,3
SO(monoxide de sulf) µg/l 2 5
Si(siliciu) µg/l 2,7 5
S(sulf) µg/l 0,8 2,5
F(fluor) µg/l 1,2 4,5
P(fosfor) µg/l 3,2 20
Prelevarea probelor de aer
Ca și pentru mediile anterioare (sol și apă), este necesară o prelevare de probe etalon dinaerul
înconjurător pentru determinarea pulberilor sedimentabile și a pulberilor respirabile.
Prelevarea probelor din aerul înconjurător poate fi realizată utilizând aparatură de ultimă
generație, cum ar fi:
 Senzor complex climatic cu afișare digitală;
 Senzor multifuncțional;
 Manometru digital;
 Barometru;
 Aparat de prelevat probe de emisie controlflex.
Descrierea investigațiilor realizate
Natura și gradul de poluare a aerului se va stabili pe baza rezultatelor analizelor ce urmează

a fi efectuate pe probele etalon ce vor fi prelevate din aerul înconjurător în condiții normale de
lucru.
Pentru a finaliza evaluarea bilanțului de mediu de nivel 2 se va realiza un raport al bilanțului

de mediu ce trebuie să respecte Ordinul 184/97 și trebuie să fie structurat în două maripărți:
1. Descrierea investigațiilor și rezultatele acestora;
2. Concluzii și recomandări privind soluții de reducere a poluării.
Secţiunile de prelevare a probelor din aerul înconjurător:

Cod probă Locul probei Tipul Distranţ Direcţi Perioad
probe a faţă de a faţă a de
i depozit de mediere
depozit
N E pulberi m
de CO
/COV.
RDI1 44,89135 23,16016 pulberi 200 SE 30 zile
RDI2 44,89170 23,16651 pulberi 135 NV 30 zile
RDI3 44,89135 23,16016 pulberi 97 SV 24 ore
RDI4 44,89156 23,16812 pulberi 94 NE 24 ore
Rezultatele analizelor efectuate comparativ cu valorile reglementate de ordinul

nr.592/2002 şi STAS-12574/87. Tabelul 5.
Cod probă C.M.A. Valoarea măsurată Standard/ordin pentru
reglementarea C.M.A.
RDI1 17 g/m /lună
2
33 g/m /lună
2
STAS 12574-87
RDI2 17 g/m2/lună 24 g/m2/lună STAS 12574-87
3 3
RDI3 50 µg/m 153,75 µg/m Ordinul 592 /2002
RDI4 50 µg/m3 187,24 µg/m3 Ordinul 592/2002
Probele au fost prelevate în condiţii de lucru normale. Rezultatele reflectă concentraţia

de monixid de carbon şi substante volatile din aerul înconjurător, datorită emisiilor difuze din
fabrica.
Depăşirea c.m.a. în emisii este rezultatul emisiilor difuze neconforme ale companiei.
Elaborarea planului de măsuri de reducere a poluării
Reducerea sursei înseamnă „orice practică de reducere a cantității de substanțe periculoase,

poluante sau contaminante, care urmează să fie debarasate în mediul înconjurător, înainte de reciclare,
tratare sau debarasare".
Din cauza multor tragedii ale mediului înconjurător, de la jumătatea secolului XX, multe
națiuni au instituit legi cuprinzătoare proiectate pentru a repara distrugerile anterioare ale poluării
necontrolate și pentru a preveni viitoarele contaminări ale mediului.
În proiectarea oricărui proces tehnologic este bine să se cunoască etapa în care este posibilă
apariția poluării și tipul poluării pentru a se prevedea în primul rând acțiuni preventive și abia apoi sa se
prevadă tehnologiile de reducere a impactului asupra mediului.
Inițierea implementării modelului de organizație ecotehnologică

Fiecare tip de organizație are specificul ei de organizare și funcționare și din acest punct
de vedere, este dificil sa se recomande o metodologie comuna, aplicabilă oriunde și oricând și al cărei
succes este garantat întotdeauna. Deși consultanții dispun adeseori de metodologii proprii, uneori chiar
foarte performante, bazate pe o bogata experiență profesională, totuși nu se poate spune ca exista o singură
cale de reușită.
Metode de prevenire a poluării apei
Prevenirea poluării apelor se realizează prin măsuri de supraveghere și control, iar combaterea poluării
se realizează prin construcții, instalații, echipamente, etc. prin așa numitele stații de epurare a apelor
uzate.
Prin poluarea apelor se înțelege, conform concluziilor conferinței internaționale privind această
problemă (Geneva 1961), „modificarea compoziției sau stării apelor unei surse survenită ca urmare a
activității omului astfel încât apele devin mai puțin adecvate tuturor sau numai unora dintre utilizările
pe care le pot căpăta în stare naturală”. Un oraș sau un complex industrial, care posedă mai multe guri
de evacuare a apelor uzate și halde de reziduri, reprezintă un generator de poluări multiple.
Poluanții aflați în ape sub formă de suspensii sau soluții multicomponente se pot încadra în următoarele
categorii mai importante:
- substanțe organice, reziduri biologice;
- substanțe anorganice;
- substanțe radioactive;
- produse petroliere;
- microorganisme patogene;
- ape fierbinți;
Principalele măsuri adoptate în vederea prevenirii poluării apelor sunt:

[1]. Prevenirea și controlul poluării apelor de suprafață :
a) realizarea de stații de epurare la agenții economici nedotați și completarea capacităților
existente la nivelul necesar;
b) îmbunătățirea randamentului stațiilor de epurare prin perfecționarea tehnologiilor,
instalațiilor și a exploatării lor;
c) actualizarea și extinderea numărului de indicatori din standardele privind calitatea
efluenților pentru îmbunătățirea calității receptorilor;
d) controlul evacuărilor de ape uzate din industrie, inclusiv al exploatării instalațiilor și
tehnologiilor de epurare, precum și intensificarea recirculării apei in sectorul productiv;
e) stabilirea și introducerea de reglementări privind diminuarea poluării termice a resurselor
de apă, complet nerezolvată la nivel național, dar care este o problemă specifică industriei energetice
chiar și la nivel mondial.
[2]. Prevenirea și controlul poluării apelor subterane:
a) refacerea rețelelor de colectare a apelor uzate din localități și de pe platforme industriale;
b) prevenirea poluării acviferelor, prin stabilirea și realizarea unor zone de protecție a

fronturilor de captare și a zonelor de reîncărcare naturală sau artificială a straturilor freatice;
c) proiectarea, executarea și exploatarea captărilor de ape subterane bazate pe studii și
informații hidrogeologice corespunzătoare, în scopul evitării compromiterii capacităților acviferelor,
folosind noi tehnologii, utilaje și sisteme de extragere;
d) studierea și eliminarea cauzelor care produc pierderi de substanțe petroliere implicit,
poluarea solului, subsolului și a resurselor de apă, cu o atenție sporită în ceea ce privește poluarea difuză,
oriunde s-ar produce ea (dat fiind, mai ales, faptul că efectele pe termen lung pe care le implică nu sunt
cunoscute).
Metode de prevenire a poluării aerului
Atmosfera este definită ca masa de aer ce înconjoară suprafața terestră incluzând și stratul de ozon.
Poluarea atmosferică este introducerea în atmosferă de către om, direct sau indirect de energie și
substanțe care au acțiune nocivă, de natură să pună în pericol sănătatea omului, să altereze sursele
biologice, ecosistemele, să deterioreze bunurile materiale, valorile de agreement și alte utilități legitime
ale mediului înconjurător. Poluarea semnificativă a atmosferei apare atunci când concentrațiile de
poluanți (gaze, particule solide sau lichide corozive, toxice sau odoranți) sau numai a unui poluant,
depășesc pragurile de intensitate prezentate în reglementările privind evaluarea poluării mediului.
Poluarea atmosferei se datorează expulzării în aer, mai ales deasupra marilor aglomerații urbane, a trei
categorii de substanțe :
• gaze (dioxid de carbon, oxid de carbon, hidrocarburi nearse, hidrogen sulfurat, dioxid de
sulf, amoniac, fluor, clor) si aerosoli de metale sau oxizi (de Pb, Hg etc.);
• particule lichide, care reprezintă emanații din diferite procese industriale sau apar în
această formă prin procese de condensare chimică;
• particule solide sub formă de fumuri de ardere, prafuri industriale, vulcanice sau prafuri
provenite de la explozii atomice (conținând în special doi izotopi radioactivi periculoși).
Principalele măsuri concrete de realizare a protecției aerului constau în:

• exploatarea rațională a instalațiilor tehnologice selecționate pentru o anumită producție ca
fiind cele mai puțin poluante;
• recuperarea și valorificarea substanțelor reziduale utilizabile;
• amplasarea surselor de poluare, bazate pe un studiu științific al consecințelor pe care le are
situarea într-o anumită ambianță geoclimatică;
• adoptarea de sisteme și mijloace de transport cât mai puțin poluante.
În combaterea poluării aerului se pornește de la principiul că „maximul se poate realiza la sursă”, în
sensul că reducerea evacuărilor de poluanți și a pierderilor de la sursă sunt în același timp măsuri
preventive, de limitare a poluării aerului, cât și măsuri care vizează valorificarea integrală a materiilor
prime. Reținerea substanțelor reziduale pentru valorificarea complexă a materiei prime este și mult mai
ușor de realizat decât după ce acestea s-au ejectat în atmosferă. Pentru a realiza o producție nepoluantă
există mai multe posibilități: alegerea sau pregătirea unor materii prime fără impurități, spălarea
combustibililor, ermetizarea instalațiilor în care se desfășoară procese de producție generatoare de
pulberi și gaze, dirijarea pulberilor și gazelor spre instalațiile de epurare.
Exemple de acțiuni preventive la sursă prezentate în tabelul
Acțiuni posibile asupra:

Poluanți Stocare și
Aprovizionare Procese de fabricație
manipulare
Umidificarea stivelor
Selecția materiei
Praf Stropirea cu materiale
prime
purvurulente
Înlăturarea Precauție în
Precauție în tratarea
aminelor depozitarea și
Amine produșilor de izolație
Utilizarea produșilor utilizarea stocurilor in
utilizați
de substituție scopul aprovizionarii
Procurarea
combustibilului și a Economie de energie
Oxizi de sulf materiei prime cu Combustia în strat
(SO2, SOS) mic conținut de sulf fluidizat
Desulfurarea
combustibilului
Oxizi de azot Înlăturarea
Reglarea combustiei
(NO, NO2) anumitor produși
Economie de energie
Oxizi de carbon O nouă politică
Reglarea combustiei
(CO, CO2) energetica
(în cazul CO)
Compuși organici Acoperișul depozitelor
Înlăturarea
volatili de hidrocarburi Procedee de etanșare
anumitor solvenți
(COV) Stocaj etanș
Scoaterea
deseurilor
reciclabile Cunoașterea bună a
Dioxine și furani
(procedee de proceselor tehnologice
fabricatie la inalta
temperatura)
Folosirea unor procese
de fabricație sau de
sudare care să polueze
cât mai puțin mediul
Fum
Pregătirea corectă a
componentelor în
vederea prelucrării sau
sudării
Utilizarea unor
mașini și a unor
Gaze eșapament
combustibili
ecologici
Aprovizionarea cu
Utilizarea acestor
substanțe care au
produse cu grijă și
Decapanți, un impact cât mai
aruncarea deșeurilor
degresanți redus asupra
rezultate în locuri
mediului
special amenajate
înconjurător
Măsuri de prevenire a poluării solului

În vederea prevenirii poluării solului se pot adopta următoarele măsuri:
- modificarea calitativă a proceselor de creștere economică;
- restructurarea tehnologică și ținerea sub control a riscurilor ce însoțesc aceste tehnologii;
- integrarea deciziilor economice și a celor referitoare la protecția mediului într-un proces
- întărirea cooperării internaționale, în vederea soluționării problemelor globale cu care se
confruntă omenirea;
- intensificarea, colectarea, depozitarea și eliminarea deșeurilor după cele mai noi

tehnologii;
- noi tehnologii de prevenire a eroziunii solului;
- utilizarea pe scară largă a produselor de recuperare, recondiționare și reciclare a
deșeurilor;
- fundamentarea măsurilor de refacere a solurilor poluate cu metale grele;
- realizarea unui monitoring-integrat al solului;
- retehnologizarea și modernizarea lucrărilor de amenajări și îmbunătățiri funciare;
- administrarea deșeurilor radioactive și reprocesarea combustibilului nuclear uzat să se
facă în conformitate cu normativele internaționale în vigoare;
- controlul și monitorizarea permanentă a surselor de poluare;
- introducerea unor tehnologii noi cu poluare zero sau impact asupra mediului cât mai mic
(de exemplu, proiectul ITER care-și propune realizarea unui reactor termonuclear experimental care
să producă energie pe baza procesului de fuziune nucleară);
- utilizarea eficientă a unor noi resurse energetice, nepoluante.
- industrializarea după principiile de dezvoltare durabilă;
- organizarea dezvoltării economice pe baza criteriilor ecologice;
- utilizarea unor modalități și tehnici de prelucrare adecvată a deșeurilor.
Conștientizarea necesității implementării managementului mediului
Managerii din diverse organizații recunosc, în general, nevoia pentru schimbare, ca pe o modalitate de
a face față presiunilor competitive, dar mulți nu înțeleg cum trebuie să fie implementată schimbarea.
Tot mai multe organizații au devenit și devin conștiente că trebuie să acorde o atenție
sporită gestiunii impacturilor pe care activitatea lor le produce asupra mediului. În acest scop punerea la
punct a unui sistem de management de mediu (SMM), care să funcționeze corect și eficient, devine o
prioritate.
Un sistem de management de mediu ajută organizația să reducă la minimum impacturile
asupra mediului. Cea mai importantă îmbunătățire pe care un SMM o aduce afacerii este o abordare
sistematică și controlabilă a problematicii de mediu din organizație.
Funcționarea corectă a unui SMM asigură ameliorarea performanțelor organizației, prin impactul
pozitiv pe care îl poate avea asupra următoarelor aspecte:
- reducerea costurilor;
- gestionarea riscurilor;
- sporirea credibilității;
- creșterea competitivității;
- relația cu partenerii;
- motivarea personalului.
Cheia către succes este de a integra angajații, rolurile și responsabilitățile acestora din
cadrul organizației, în cadrul unei structuri de procese. O abordare bazată pe procese și începând cu
declararea viziunii și misiunii, analizând factorii critici de succes și identificând procesele de bază, este
cel mai eficient mod de angajare a personalului în procesul schimbării.
Masurarea nivelului de zgomot

Au fost efectuate măsurători ale NZE( nivelul de zgomot emis), în zonele protejate.
Condiţiile meteorologice în care s-au efectuat determinările de zgomot, tabelul 6.
Tabelul nr.6.
Ziua Noaptea U. M.
Viteza văntului 0,2 0 m/s
o
Temperatura 22,5 0 C
Presiunea barometric 944 0 hPa
Umiditatea relativă 62,1 0 %
S-a utilizat sonometru cu filtru tip A
Descrierea investigaţiilor realizate
Determinări şi calcule:
Valorile au fost determinate prin masurare directa cu aparatura verificată metrologic şi
calculate conform standardelor de mai jos.
ISO 1996-1:1982 Acoustics. Description and measurement of environmental noise.
Part 1:
Basic quantities and procedures.
Part 2:
Acquisition of data pertinent to land use
Part 3:
Application to noise limits
ISO 9613 Outdoor sound propagation.
Executarea analizei:
Măsurătorile au fost efectuate cu sonometre cu filtru tip A. Au fost efectuate câte trei
măsurători, ziua şi noaptea, în fiecare punct de măsurare. Sonometrele au fost amplasate în faţa
obiectivelor protejate. Distanţa de la faţada obiectivelor protejate a fost de 3 m iar
distanţa de la sol 1,5 m.
Rezultatele măsurătorilor efectuate comparativ cu valorile reglementate de ordinul MS

nr. 536/9. Tabelul 8.
Tabelul nr.8.
Nivelul
Nivelul de
de
Valoarea Valoarea zgomot
Nr. Punctul zgomot
admisă admisă echivalent
Crt. de echivale
ziua LAeq noaptea LAeq măsurat
măsurare nt
dB dB ziua LAeq dB
măsurat
noapte
a LAeq
dB
-
1 CR – 1 50 40 47,2
2 CR – 2 50 40 49,5 -
3 CR – 3 50 40 54,2 -
4 CR – 4 50 40 43,1 -
5 CR – 5 50 40 62,2 -
6 CR – 6 50 40 58,4 -
NOTA:
- Nu s-au efectuat măsurători de zgomot în timpul nopţii dincauza faptului că sursele de
zgomot (masinile unelte ) nu au funcţionat.
- In punctele CR 5, CR 6 s-au masurat cele mai mari valori de zgomot din timpul zilei.
Concluzii si recomandari:
Rezumatul neconformării cuantificate
Sol:
Analizele indicatorului PCB, din probele de sol prelevate din incinta amplasamentului, au
scos în evidenţă următoarele rezultate:
Concentraţiile sunt exprimate în mg/kg substanţă uscată. Tabelul 9.
Concentraţ Concentraţ
Secţiunea Concentraţ Concentraţii
ii valori ii prag de
de ii prag de
normale alertă
prelevare Determinat intervenţie
e
RD 1 Nd < 0,01 1,0 5,0
RD 2 0,035 <0,01 1,0 5,0
RD 3 Nd <0,01 1,0 5,0
R1 5,04 <0,01 1,0 5,0
R2 Nd <0,01 1,0 5,0
R3 Nd <0,01 1,0 5,0
Concluziile formulate după cuantificarea neconformării fiecărui factor de mediu şi

corelarea rezultatelor după o metodă grafică.
Pentru aprecierea impactului, s-a utilizat o metodă de evaluare globală a stării de
poluare a mediului.
În acest sens, calitatea factorilor de mediu, s-a încadrat într-o scară de bonitate, cu acordarea
unei note care să exprime apropierea sau depărtarea de starea ideală.
Scara de bonitate:
- Nota de bonitate 10 este considerată ca fiind starea ideală a mediului.
- Nota de bonitate 9, este acordată pentru emisii care se încadrează în limitele
maximeadmise
- Pentru emisiile măsurate a căror valoare este mai mare decât limita
maximă admisă, nota de bonitate acordată, reprezintă produsul între cifra 9 şi raportul dintre
limita maximă admisă şi valoarea măsurată a emisiei.
Scara pentru indicele de poluare globală, I.

I= 1, mediu natural neafectat de activitatea umană;
I = 1 – 2, mediu supus efectului activităţii umane în limite admisibile;
I= 2 – 3, mediu supus efectului activităţii umane, provocând stări de disconfort formelor de
viaţă
I= 3 – 4, mediu afectat de activitatea umană, provocând tulburări formelor de viaţă
I= 4 – 5, mediu grav afectat de activitatea umană, periculos formelor de viaţă
I= peste 6, mediu degradat, impropriu formelor de viaţă.
Tabelul 10.
Notele de bonitate acordate:
Nr. Nota de
Factorul de mediu bonitate Observaţii.
Crt.
acordată
Depăşirea concentraţiei pentru indicatorul PCB, în
1 Sol. 7,9 secţiunea R1.
Depăşirea concentraţiei PCB
2 Apa de suprafaţă 8
3. Aer
Emisii în Sunt depăşite CMA de 0,79 ori la monoxid de

3.1. 3,64 carbon şi de 3,59 ori suspensi volatile PM 10.
aerul
înconjurător Sunt depăşiri ale nivelului de zgomot admis,
3.2. 7,42 cuprinse între 12 – 14%.
Nivel de zgomot
Ape de suprafaţă:
Rezultatele analizei apei de suprafata sunt următoarele: tabelul 11.
Concentraţia
Concentraţi
Denumirea poluantului UM maxim
a măsurată.
admisă,
CMA
Clor liber µg/l 187 400
Fenoli µg/l 0,004 0,002
SO42-(sulfat) µg/l 157 400
K2Cr2O7(bicromat de potasiu) µg/l 0,0328 0,25
Plumb µg/l 0,04 0,1
CH4(metan) µg/l 3,24 25
CO2(dioxid de carbon) µg/l 1,5 3,3
SO(monoxide de sulf) µg/l 2,1 5
Si(siliciu) µg/l 2,9 5
S(sulf) µg/l 2,1 2,5
F(fosfor) µg/l 1,7 4,5
P(fluor) µg/l 4 20
Concluzie.
Se constată ca valorile concentraţiilor metalelor grele şi indicile de hidrocarburi nu depăşesc
limitele maxime admise.
Aerul înconjurător:
Rezultatele măsurătorilor de imisii: tabelul 12.
Concentraţia Concentraţii Standard/ordin pentru
Cod probă
maxim măsurate reglementarea c.m.a.
admisă.
RDI3 50 g/m3 172,72 µg/m3 Ordinul 592 /2002
RDI4 50 µg/m3 163,27 µg/m3 Ordinul 592/2002
Concluzie
Concentraţiile din aerul înconjurător ale monixidului de carbon şi substante volatile
depăşesc cu mult limitele maxime admise. Probele au fost prelevate din zonele protejate.
Monixidul de carbon are efecte negative asupra populatiei (deces in cantitati

mari),vegetaţiei în timp ce substantele volatile afectează starea de sănătate a populaţiei,toxicitate
si proprietati cancerigene sau mutagene pentru anumiti compusi (benzen),mirosuri neplacute in
anumite cazuri.
Nivelul de zgomot.
Nivelul de zgomot echivalent depăşeşte limita maximă admisă la receptorii protejaţi, în
cursul nopţii, în toate punctele unde s-au efectuat măsurătorile tabelul 13.
Nivelul
Nivelul de
de
Valoarea Valoarea zgomot
Nr. Punctul zgomot
admisă admisă echivalent
Crt. de echivale
ziua LAeq noaptea LAeq măsurat
măsurare nt
dB dB ziua LAeq dB
măsurat
noapte
a LAeq
dB
1 CR – 1 50 40 57,9 -
2 CR – 2 50 40 53,8 -
3 CR – 3 50 40 49,8 -
4 CR – 4 50 40 54,3 -
5 CR – 5 50 40 78,5 -
6 CR – 6 50 40 62,4 -
În timpul zilei valorile mari, cu depăşiri cuprinse între 15 – 17%, se înregistrează în
punctele de CR-2, CR-3 şi CR-4. În celelalte secţiuni unde s-au efectuat măsurătorile, depăşirile
nivelului de zgomot echivalent sunt mai mici, fiind apropiate de limitele admise.
BIBLIOGRAFIE
1. Amza, Gh - Ecotehnologie, Editura AGIR, Bucureşti 2011, ISBN 978-973- 720-

390-8, pagini 699.
2. Amza, Gh.- Ecotehnologie, volumul I, Editura Printech, Bucureşti, 2013, ISBN -
978-606-23-0133-0, pagini 340.
3. Amza, Gh. Radu C., Apostolescu Z. - Ecotehnologie, volumul II, Editura
Printech, Bucureşti, 2013, ISBN - 978-606-23-0134-7, pagini 348.
4. Aramă, C., Apostolescu, N., Grunwald, B. Poluarea aerului de către motoarele cu
ardere internă. Editura Tehnică, Bucureşti, 1975.
5. Avram N. si altii- Teoria proceselor de generare a poluantilor, Editura Printech,
Bucuresti, 2006.
6. Lăzăroiu Gh., Posibilităţi de evaluare a tehnologii/or de producere a energiei,
Revista Producerea, transportul şi distribuţia energiei electrice şi termice, Nr. 11,
1998.
7. Lăzăroiu Gh., Tehnologii curate de producere a energiei din cărbune, Revista
Producerea, transportul şi distribuţia energiei electrice şi termice, Nr. 11-12.
2002, pag. 7-17).
8. Lăzăroiu Gh., Protecţia atmosferei împotriva poluării, Editura Printech,
Bucureşti, 1998.
9. Legea nr.107/1996 Legea apelor M.Of.nr.244/08.10.1996.
10. Lăzăroiu, Gh.- Tendinţe viitoare pentru protejarea mediului, Revista
Producere, transportul şi distribuţia energiei electrice, februarie , 2004.
11. Suciu, O-Managementul calităţii mediului, Universitatea Lucian Blaga din
Sibiu, 2001.
12. Vişan,S., Aghelescu,A.,Alpopi, C. – Mediul înconjurător-poluare şi protecţe,
Editura economică, Bucureşti, 2000.
13. Pătraşcu Roxana, Damian Andrei, Minciuc Eduard- Problematici fundamentale

privind dezvoltarea durabilă, Editura AGIR, 2015.
14. Ţuţuianu Ovidiu - Evaluarea şi raportarea performanţei de mediu- Indicatori de
mediu, Editura AGIR,2011.

Ecotehnologie Şi Depoluare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Ecotehnologie Şi Depoluare

Încărcat de

Drepturi de autor:

PROIECT

CAPITOLUL I Determinarea gradului optim de reducere a poluarii

CAPITOLUL II Determinarea indicatorului de calitate al mediului: pentru

CAPITOLUL III Stabilirea de metode de prevenire a poluarii si de obtinere

CAPITOLUL IV Stabilirea de metode de reducere a poluarii mediului

CAPITOLUL V Bilant de mediu

CAPITOLUL VI Transformarea unei organizatii industriale intr-o

Experienţa umană de până în prezent a demonstrat că “poluarea zero” nu poate exista, ba

1. Pentru determinarea unui optimum economic se iau în calcul cheltuielile pentru

Pentru determinarea gradului optim de reducere a poluării se construieşte un grafic în

Fig.1. Determinarea gradului optim de reducere a poluării r0

Fig.2. Determinarea gradului optim de reducere a poluării r’0

- determinarea utilităţii sociale a produsului. Teoria optimizării alocării resurselor spune că

Indicatori de calitate pentru aer

Tabelul 2.1. Indicatori de calitate pentru aer

CO2 50 110 37,26

CO 100 200 0,51

Calitatea mediului se poate defini ca un ansamblu convențional de caracteristici fizice, chimice,

Icmi - este indicatorul de calitate a mediului datorat poluantului "i";

CMACO −CefCO 200−0,033

Indicatori de calitate pentru apă

Tabelul 2.2. Indicatori de calitate pentru apă

Plumb 0,05 0,1 0,000001

SO4 200 400 0,0004

Cupru 0,05 0,1 0,0001

𝐈𝐜𝐦𝐓𝐎𝐓𝐀𝐋 = 0,66 + 0,99 + 0,99 + 0,99 = 𝟑, 𝟑𝟔

Indicatori de calitate pentru sol

În cazul calităţii solurilor, se monitorizează trei categorii mari de indicatori:

Tabelul 2.2. Indicatori de calitate pentru sol

Fenoli 0,1 1 0,00001

Clor 4,5 14 0,000001

Degresanți 10 1000 0,015

𝐈𝐜𝐦𝐓𝐎𝐓𝐀𝐋 = 𝐈𝐜𝐦𝐀𝐩𝐚 + 𝐈𝐜𝐦𝐀𝐞𝐫 + 𝐈𝐜𝐦𝐒𝐨𝐥 = 3,13 + 3,36 + 0,6 = 𝟕, 𝟎𝟗

Metode de prevenire a poluării apei

Metode de prevenire a poluării aerului

• exploatarea rațională a instalațiilor tehnologice selecționate pentru o anumită producție ca fiind

Conștientizarea necesității implementării managementului mediului

Tabelul 3.1. Obiective ale strategiei de prevenire a poluării mediului

Prelucrări mecanice (**)

Studiu de impact asupra mediului

Tabelul 2. Gradul de importanță a criteriilor luate în considerare:

2. Intensitatea impactului 1 Mediul nu este sensibil și nu se

3. Controlul 1 Există un control preventiv, permanent și

Tabelul 3. Cotare adecvată a criteriilor G, F, C, R și S.

Cunoscută și sub denumirea de marcarea ecologică, această tehnică a fost concepută și

-Etichetările de mediu de tip I (reglementate de standard ISO 14024), numite și etichetări

-Etichetările de mediu de tip II (reglementate de standard ISO 14021), dau posibilitatea

Natura Origine Poluarea generată în Efecte asupra sănătăţii umane

Procedee de reducere a concentratiei de praf

Procedee de reducere a oxizilor de azot

Sursele de emisii a oxizilor de azot

Procedee de reducere a poluantilor din apa

Reducerea poluarii solului

Program de lucru: 09:00-19:00 (doua schimburi)

Bilanțul de mediu de nivel 2

Prelevarea probelor de sol

Descrierea investigațiilor și rezultatele analizelor

Prelevarea probelor a apelor de suprafață

Ca și în cazul anterior, natura și gradul de poluare a apei de suprafață se va stabili pe baza

Primii pași ce trebuie urmați în obținerea probelor etalon vor fi:

Probele de apă se vor transporta în laborator în geanta frigorifică, menținându-se astfel o

Descrierea investigațiilor și rezultatele analizelor

Natura și gradul de poluare a apei de suprafață se va stabili pe baza rezultatelor analizelorce

Rezultatele analizelor comparativ cu limitele admise tabelul nr.3.

Prelevarea probelor de aer

Descrierea investigațiilor realizate