2 SENSIBILITATEA

• proprietatea organismului

• recepţiona excită rile din mediul extern sau organele şi ţesuturile

• ră spunde prin diverse reacţii

• Simţurile generale

– sensibilitatea tactilă fină

– sensibilitatea presională
– vibratorie
– a poziţiei şi mişcă rilor membrelor
– dureroasă şi termică
• sensibilitatea

– superficială (exteroreceptivă)
• doloră termică şi tactilă
– sensibilitatea profundă
• Simţurile poziţiei (mioartrokinetic)
– corpului
– extremită ţilor
• presional
• vibrator
• kinestetic
– miscarea unei plici pe piele
– forme complexe
• localizare=stereognozia
• Sensibilitatea:

– epicritică (sensibilitatea fină superficială )

• tactilă fină
• conştientizarea şi localizarea precisă a stimulilor mecanici fini
– protopatică (sensibilitatea brutală profundă )

Căile de transmisie a sensibilităţii

• trei neuroni
• Calea sensibilităţii superficiale
– Trei neuroni transmit impulsurile
– tactile
– termice
• tipul de impuls
 – tactilă
– termică
– doloră
• neuronul 1
– corpii
• situaţi în ganglionii spinali
– Ramurile periferice
• pleacă spre dermatomul corespunză tor
• Dermatomul
• reprezintă zona inervaţiei cutanate a unui ganglion
– Ramurile centrale (axonii)
• pă trund în mă duva spină rii prin ră dă cinile posterioare
• la baza cornului posterior sinapse cu neuronii de gradul doi
• Pâ nă la formarea sinapselor
– oferă ramuri colaterale
– formarea arcului reflex segmentä r corespunză tor
• neuronului doi
– Celulele neuronilor
• coloana de celule nervoase
– axonul
• trece prin comisura anterioară
• pe partea opusă în cordonul lateral
• oblic cu 1 - 2 segmente mai sus
• trec prin
– mă duva spină rii
– trunchiul cerebral
• nucleii ventro-laterali ai talamusului
– tract spino-talamic
• in bulbul rahidian
– dorsal de olive
• punţii şi mezencefalului
– dorsal faţă de lemniscul medial
• Axonii neuronilor de gradul trei
– prin braţul posterior al capsulei interne
• posterior faţă de tracUil piramidal
• tractul talamo-cortical se ramifică (corona radiata)
– circumvoluţiunea postcentrală a lobului parietal
• în ariile senzoriale corticale
• repartizarea somatotopică a că ilor conductive
– superioară
 • sensibilitatea membrului inferior
– jos
• abdomenului
• cutiei toracice
• membrului superior
• feţei
Calea sensibilităţii profunde
• Primul neuron
– pseudounipolare ale ganglionilor intervertebrali
– Dendritele
• spre receptorii spirali ai tendoanelor
• Fibrele pentru sensibilitatea tactilă
• corpusculilor Merkel şi Meissner
– Axonii-cordoanele posterioare
• aceeaşi parte-Goli şi Burdach
• pâ nă la bulbul rahidian
– în cordoanele posterioare fibrele
• aşezate mai lateral aparţin segmentelor mai caudale
• medial - segmentelor proximale
• gradul doi
– nucleul canalului gracilis (Goli) şi al celui cuneat (Burdach)
– Axonii trec pe partea opusă
– se ridică mai sus
– la nivelul punţii
• asociindu-se de fibrele sensibilită ţii superficiale
– talamus
– cortexul
– Calea de la nucleii Goli şi Burdach-
• fasciculul bulbo-talamic=lemnisculmedial
• gradul trei
– tractul talamo-cortical
– circumvoluţiunea postcentrală
– sectoarele adiacente ale lobului parietal şi circumvoluţiunii precentrale
– imaginea proiectată „cu capul în jos”
Semiologia tulburărilor de sensibilitate
• distribuirea topografică a teritoriilor nervilor periferici dermatoamelor
• a încrucişă rii că ilor sensibilită ţii
• a repartiţiei
• diverselor forme de sensibilitate la nivel medular şi cortical
• Există două forme de tulbură ri subiective de sensibilitate:
– paresteziile
– durerea
• Paresteziile
– senzaţii subiective anormale
• amorţeli
• înţepă turi
• de constricţie
• de că ldură sau
• ră ceală etc
• Durerea
– simptomul care îl sileşte pe bolnav să se adreseze
– caractere
– diferite ca
• durată
• intensitate
• topografie
• iradiere
• timp de apariţie
• Durerea se determină în zona receptorilor excitaţi
• se identifică în
– zona de proiecţie
– situată dorsal de sediul durerii
– la o depă rtare considerabilă de punctul iritat
• zonele altor ramificaţii sau în zona altor nervi periferici
• In unul şi acelaşi teritoriu durerea poate fi superficială sau profundă
• în sensul desfăşurării în timp
– continuă
– remitentă
– continuă cu agravă ri paroxistice
– intermitentă cu paroxisme
• Caracterul durerii
– arsură
– înţepă tură
– junghi,
– senzaţie de presiune
– torsiune etc
• în afecţiunile sistemului nervos
– leziuni pe traiectul că ii sensibilită ţii
• pornind de la receptorii periferici
 • pâ nă la analizatorii corticali ai emisferelor cerebrale
• în afecţiunile nervilor periferici durerile şi paresteziile
– în teritoriul senzitiv al nervului respectiv
– se pot asocia cu tulbură ri obiective ale sensibilită ţii şi cu paralizii
Feluri de dereglare a sensibilităţii
• hiperestezie:
• hipoestezie:
• anestezie:
• hiperpatie:
• dizestezie:
• poliestezie:
– o senzaţie algică înglobează mai multe senzaţii - excitaţii;
• parestezie:
– senzaţii anormale percepute sub formă de amorţeli,
• algie talamică :
– durere cu un caracter special spontană + hiperpatie;
– se mă reşte la orice excitaţie în jumă tatea corpului opusă leziunii;
• algie fantomă -
– dureri în mâ na sau piciorul amputat
– excitarea talamusului optic;
• cauzalgie:
– dureri difuze vegetative fară a le cunoaşte cauza
Metoda examinării sensibilităţii
• Sensibilitatea superficială
– Sensibilitatea tactilă
• tampon de vată
• Bolnavului i se acoperă ochii
• “da” dacă s-a aplicat stimulul
• determinarea zonei de hipo- sau anestezie tactilă
• următoarele forme de sensibilitate:
– topognozia
– discriminarea tactilă
– dermolexia
– stereognozia
– schema corporală
• Topognozia
– stabilirea locului de excitaţie cutanată
• Discriminarea tactilă
– ajutorul compasului
 – distanţa minimă pe care bolnavul o distinge cele două vâ rfuri
• Dermolexia
– citirea de că tre bolnav cu ochii închişi a cifrelor
• Sensibilitatea termica
– două eprubete:
• apă rece (8-20°C)
• apă caldă (38-58°C)
• Examinarea se face comparativ
• se obtine zonă de
– anestezie
– hiperestezie
– hipoestezie sau hiperpatie şi
– dizestezie sau inversiune termică : recele simţit cald şi invers
– Sensibilitatea la durere
• ajutorul unui vâ rf de ac
– indice dacă a fost atins cu vâ rful sau cu gă mă lia acului
– aplicarea înţepă turii este dureroasă
• Se poate obţine
– anestezie
– hipostezie sau hiperpatie
• Sensibilitatea profundă
– se examineaza
• sensibilitatea mio-artro-kinetică
• simţul greută ţii
• barognozia
• presiunea şi vibraţia
– Sensibilitatea mio-artro-kinetică
• apreciază în ce poziţie se află un membru sau un segment de membru
– Sensibilitatea vibratorie
• camerton
• înregistrează timpul de percepere în relaţie cu frecvenţa osciaţiilor
– Barognozia
• simţul greută ţilor
• aprecierea greută ţii unui obiect
– Presiunea (durerea profundă)
• la apă sare pe tegumente şi organe
Sensibilitatea complexă:
• stereognozia şi schema corporală
• Stereognozia
– identificare a obiectelor
 • Neidentificarea unui obiect=astereognosie
• Recunoaşterea formei obiectului=morfognozie
• recunoaşterea nateriei din care e construit obiectul - hilognozie
• Tulburările de schemă corporală
– nişte tulbură ri de somatognozie:
• bolnavul pierde capacitatea de corp ca volum formă etc
– substituie cu o senzaţie de membru-fantomă
– anosognozie: bolnavul nu recunoaşte că o parte din corp este paralizată
– autotopognozie - pierderea cap de a ară ta o parte a corpului la comandă
• Mai sunt senzaţii
– câ nd o parte a corpului
• se mă reşte sau se micşorează
– la corp se adaugă un nembru suplimentar
• La excitarea a nervului sciatic
– semne de elongaţie a nervilor respectivi
• Semnul Lasegue:
• bolnavul ridică piciorul în extensie
– flexâ ndu-1 spre bazin
– simte dureri ce se amplifică în funcţie de mă rirea unghiului (faza I)
– dar dacă piciorul se flexează în genunchi
• durerea dispare faza II)
• Semnul de aşezare:
– bolnavului care stă culcat
• propune să se ridice
• flexâ ndu-i picioarele în genunchi
– la un anumit unghi el acuză durere in partea lombară a
coloanei
– se intensifică la încercarea bolnavului de a se ridica mai sus
• Semnul Neri:
– dacă bolnavului aflat în poziţie culcată
– i se ecomandă să aducă barba spre cutia toracică
– durere în partea cervicală

Tipurile de dereglare a sensibilităţii

• periferic
– mono-
– mulţi-
– polinevritic
– plexal;
• segmentär cu subtipurile:
– ganglionar
 • trigenem in herpes
– radicular
• iradiere
• contact disc intervertebral-radacina
• semne de elongare
– profocare durere pacientului
– ridicarea piciorului
• semnul Lasek faza 1
• la nervul elongat se produce durere
• implicate si structurile adiacente
– in coarneP
• lipsa semne de elongatie
• dereglari de sensibilitate cu alte semne de dereglare neurologica
– comisural
• simetric
• derec
• siringomielic
– deoarece dilattaleea canalului vertebral
• conductor
• caracteristici
– mai jos de nivelul de leziune
– contralateral
• subtipurile
– Brown-Sequard
– tabetic
– altern
• cortical
• isteric

Sindroamele senzitive
• Sindromul senzitiv al nervilor periferici
• subiective
– dureri şi parestezii
• Compresiunea nervului
– dureroasă în nevrite polinevrite sau la locul de secţiune în traumatisme
• compresiunea trunchiului nervos
– la locul unde a ajuns procesul de necrozare
• determină parestezii în sectorul distal al nervului
• în polinevrită tulbură rile de sensibilitate sunt generale şi simetrice
– localizate
• la membrele inferioare sau la cele patru extremită ţi
 • distribuţie „în mă nuşă ” sau „în şosetă ”
• isterie
– teritoriul anestezic are o limită netă
• Tulbură rile de sensibilitate
– asociate cu paralizii periferice ale muşchiului din teritoriul respectiv
• Nevralgia
– durere localizată pe traiectul şi în teritoriul nervului
– Fiecare nerv are puncte cu topografie cunoscută
• cauzată de factori necunoscuţi
– nevralgie esenţială sau primară
• consecinţa unui proces patologic cunoscut
– poartă denumirea de „nevralgie secundară ”
• Plexalgia
– cointeresează ră dă cinile unui plex
– Durerile
– vii, persistente
– amiotrofii prin leziuni ale neuronului motor periferic
• Cauzalgia
– formă complexă de durere
– caracter de arsură
– nu respectă decâ t la început teritoriul trunchiului nervos
– leziunea că ruia a cauzat-o
– apare cel mai des în leziunile traumatice ale nervilor periferici
– Durerea cauzalgică
• excitanţi locali sau la distanţă
– tulbură ri vegetativ-trofice asociative:
– pielea este subţire
– lucioasă
– roşie;
– degetele devin subţiri;
– unghiile se curbează apar transpiraţii etc
– în cauzalgie şi emoţia poate produce o criză dureroasă
• Sindromul senzitiv radicular
– respectarea unei topografii metamerice sau a dermatomului
– Diagnosticul diferenţial
– cele ale trunchiurilor nervoase
• pe tulbură rile motorii şi senzitive
• în benzi longitudinale la membre şi transversale pentru trunchi
– Dermatomul
• regiunea cutanată
 • include o pereche de ră dă cini de la un segment medular
– Tulburările de sensibilitate-tip monometric
• în teritoriul unui nerv aparte
– tulburări de sensibilitate tip polinevritic
• Dacă se lezează nervii periferici ai extremită ţilor în pă rţile lor * distale
• Sindromul senzitiv al cornului posterior
– Pă trunderea+ terminarea fibrelor primare ale durerii în cornul dorsal
– bazele anatomice
• ameliorarea durerii în
– distrugerea neurochir a zonei de intrare în ră dă cina dorsală
– utilă în cazurile de durere cronică
• în sindroamele dureroase asociate cancerului
• Sindromulcomisural
– relaţie clinic importantă în cavitaţie patologică a mă duvei spină rii
– siringomielie
– fenomenul de cavitaţie se întinde ventral
• întrerupe această comisură
• în dermatoamele situate la nivelurile la care survine
• pierderea bilaterală a senzaţiilor termoalgezice-sindrom comisural
• Sindromul de cordon lateral
– parestezii de partea opusă
– concomitent cu tulbură ri de sensibilitate tip siringomielie
• sub nivelul lezional tot de partea opusă
– cauzate de existenţa fasciculului în cordonul anteriorlateral
• Sindromul de cordon posterior (Goli şi Burdach)
– prin pierderea
– sensibilită ţii epicritice a pă rţii lezate
• (discriminarea tactilă şi topognozia)
– sensibilită ţii profunde (mioartrokinetice şi vibratoare)
– Sensibilitatea superficială este conservată
• (mai ales cea termalgezică )
• disociaţiei de tip tabetic
– apă rea ataxia
– Aceleaşi simptome apar şi
• în cadrul tumorii
– ce comprimă partea posterioară a mă duvei
• în boala Friedreich
• în mielite sifilitice
• în scleroza multiplă
• Sindromul senzitiv din hemisecţiunea măduvei (sindromul Brown-Sequard)
 – Cunoscâ nd particularită ţile anatomo-fiziologice ale mă duvei
– intersectate fasciculele de sensibilitate
– în partea leziunii apare o pareză centrală
• asociată cu tulbură ri de sensibilitate profundă de tip conductor
• ce vin prin leziunea fasciculelor Goli şi Burdach
• tulbură ri tactile discrete
– din partea opusă leziunii
• tulbură ri de sensibilitate termalgezică şi mai puţin tulbură ri tactile
• prin lezarea fasciculului spino-talamic
– Sindromul este produs cel mai frecvent
• tumori extramedulare
• traumatisme vertebro-medulare
• mielite
• scleroză în plă ci
• Sindromul senzitiv medular transvers
– Tulburările de sensibilitate tip conductor
– însoţesc o paraplegie sau tetraplegie
– în sindroamele senzitive ale trunchiului cerebral
– tulbură rile de sensibilitate
• lezarea că ilor (lemniscul median nucleul fasciculului trigemenului)
– Tulburările de sensibilitate de tip altern
• cointeresâ nd hemifaţa în anestezie tip periferic pe faţă
• Leziunea lemniscului median
– tulbură ri de sensibilitate cu disociaţie tip tabetic
• iar cele ale fasciculului spino-talamic
– disociaţie tip siringomielic
• în leziunile bulbare şi protuberanţiale
– tulbură rile de sensibilitate sunt de tip altern ca şi tulbură rile motorii
• Tulburările de sensibilitate sunt asociate adesea cu
– tulbură ri motorii
– cerebeloase
– produse de nervii cranieni,
– alcă tuind sindroame alterne
– fiecare marcâ nd tot mai fidel nivelul lezional
• Din punct de vedere etiologic
– tumorilor trunchiului cerebral
– tuberculoamelor
– siringobulbiei
– în cadrul sclerozei
– în plă ci
 – leziunilor vasculare
• Sindromul talamic
– excitarea talamului optic
– printr-o simptomatologie predominant senzitivă =două tulbură ri:
• hiperpatie şi durere talamică
– Simptomele apar
• în partea opusă leziunii pe hemicorp
– sau cu predominanţă pe unul din membre
• mai ales în partea distală
• Hiperestezia subiectivă
– dureri cu caracter hiperalgic,
– hiperpatie
– Excitarea termică tactilă sau de presiune
• senzaţie dureroasă
• Durerea este provocată (accentuată ) de emoţii
• Durerea
– talamică se manifestă prin dureri de excitaţie
• însoţite de senzaţii de durere difuză
• cu mă rirea limbii sau buzelor
– Acest sindrom se întâ lneşte mai frecvent în cadrul
• tulbură rilor vasculare
• Sindromul senzitiv capsular apare în
– partea opusă focarului patologic
– trei simptome:
• hemianopsie
– (că derea jumă tă ţii opuse a câ mpului vizual),
• hemianestezie
– (pierderea totală a sensibilită ţii în partea opusă a corpului),
• hemiataxie
– (dereglă ri de coordonare a mişcă rilor în partea opusă a
corpului)
• Sindromul senzitiv cortical
– provocat de excitarea şi afectarea circumvoluţiunii postcentrale
– Pe partea opusă a leziunii apar tulbură ri de sensibilitate
• (sensibilită ţile profundă tactilă , stereognozică vibratoare etc)
– Topografic
• interesat hemicorpul opus
• o parte din hemicorp
• unde sensibilitatea are uneori topografie pseudoarticulară )
– Pot apă rea crize jacksoniene
• senzitive sau motorii
 • leziunile sunt în emisfera stâ ngă
• se adaugă şi tulbură ri de vorbire
• polineuriic-proximal->distal
– polineuropatie
– dereglare sub forma demanusa
– pe maine pe circumerinta