SENSIBILITATEA

Sensibilitatea este functia prin care sistemul nervos preia informatii din mediul extern si intern, le
analizeaza si elaboreaza fie un raspuns rapid sub forma unui reflex motor care se inchide la nivelul
segmentului de unde a provenit stimulul, fie transmite informatia etajelor superioare unde stimulii devin
perceptie constienta.
Tipurile de sensibilitate sunt:
A) superficiala: tactila,termica si algica
B) profunda: proprioceptiva , vibratorie,barestezica
Date anatomo-functionale.
Structurile care asigura sensibilitatea cuprind trei etaje:
receptorii
caile de transmitere
cortexul senzitiv.
Receptorii sunt specializati pentru tipul de sensibilitate receptionat.
Sensibilitatea superficiala .
corpusculii Meisner,discurile Merkel,terminatiile de la radacina firului de par specialzati pentru
sensibilitatea tactila
corpusculii Ruffini pentru cald,corpusculii Krause pentru rece.
terminatii mielinizate pentru durerea localizata,nemielinizate pentru durerea difuza.
Sensibilitatea profunda.
fusul muscular situat in paralel cu fibra musculara inregistreaza intinderile pasive ale muschilor
organul lui Golgi situat in tendoane , semnaleaza intinderile pasive si active ale acestora.
Caile sensibilitatii - de la receptori la scoarta cuprind trei neuroni.
primul neuron senzitiv este situat in ganglionul spinal pentru segmentul medular si in ganglionii
senzitivi ai nervilor cranieni la nivelul trunchiului cerebral.
Axonii primului neuron patrund prin radacina posterioara in MS si prin radacinile senzitive ale
nervilor cranieni in trunchi.
al 2-lea neuron senzitiv pentru sensibilitatea tactila protopatica, termica si dureroasa se afla in cornul
posterior al MS.iar pentru sensibilitatea tactila epicritica si profunda constienta in nucleii Goll si
Burdach din bulb .
Fibrele celui de al 2-lea neuron senzitiv din MS pentru sensibilitatea tactila protopatica si termoalgica se incruciseaza trecand in cordonul medular de partea opusa formand fascicolul spinotalamic
ventral si lateral, cale ascendenta prin MS si truchiul cerebral, terminandu-se in nucleul ventral
postero-lateral al talamusului pe- al 3-lea neuron al caii senzitive tactile protopatice si termo-algice.
al 2-lea neuron al sensibilitatii tactile epicritice si profunde constiente se afla in bulb ,unde fac sinapsa
axonii primului neuron care urca prin fascicolele posterioare Goll si Burdach.
Axonii celui de-al 2-lea neuron(profunda; epicritica), se incruciseaza in bulb formand lemnisculul
medial care face sinapsa cu al 3-lea neuron situat in talamus .
De la talamus, axonii celui de al 3-lea neuron se proiecteaza pe scoarta cerebrala trecand prin bratul
posterior al capsulei interne si coroana radiata .
Cortexul senzitiv primar situat in circumvolutia parietala ascendenta, campurile 3,1,2 compara si asociaza
stimulii elementari veniti de la nivelul hemicorpului controlateral. La acest nivel exista o proiectie a
segmentelor corpului asemanatoere homuncusului motor frontal.
Aici se elaboreaza functiile sensitive complexe:
topognozia - capacitatea de a localiza stimuli cu ochii inchisi
dermolexia:capacitatea de a recunoaste cu ochii inchisi semne trasate pe piele(cifre,litere) .
discriminarea tactila - posibilitatea de a distinge doi stimuli aplicati pe piele aproape unul de altul(23mm pe degete,4-5cm pe coapsa)
stereognozia - recunoasterea cu ochii inchisi a obiectelor(necesita integritatea sensibilitatii tactile, mioartro-kinetice,termice). Este un tip de sensibilitate integrativa care presupune morfognozia (foma)
hilognozia(aprecierea materialului din care este confectionat obiectul).
somatognozia simtul schemei corporale.

Tulburari ale schemei corporale:

asomatognozia-nerecunoasterea unei parti acorpului
autotopoagnozia-imposibilitatea indicarii unei zone a corpului
Tulburarile de sensibilitate pot fi globale, pentru toate tipurile de
sensibilitate sau disociate
Se descriu doua tipuri de disociere:
I) disociere tabetica -constnd n pierderea sensibilitaii
profunde i tactile epicritice prin lezarea cordoanelor
posterioare cu pastrarea sensibilitii termoalgice si tactile
protopatice .
II) disociaia siringomielica consta in pierderea sensibilitaii
tactile protopatice si termoalgice,pastrnd sensibilitatea
profunda si tactila epicritica.Acest tip de tulburare poate fi
,,suspendat,,ca o band ce cuprinde mai multe dermatoame
n siringomielie.
Leziunea siringomielica consta n largirea patologica a canalului
ependimar sau aparitia unei caviti intramedulare care distruge la
nivelul comisurii cenuii fibrele termoalgice care se ncrucieaza la
acest nivel pentru a trece n fascicolul spinotalamic controlateral.
Aceeai tip de disociatie se manifesta in cazul sectiunii cordoanelor
spinotalamice cu cruarea celor posteriore
Sindroame topografice. Sindrom nevritic - tulburare de sensibilitate in
teritoriul unui nerv.
Sindromul senzitiv radicular
Se manifesta prin durere, tulburare obiectiv de sensibilitate, in teritoriul
cutanat si profund al radacinii lezate. Topografia teritoriului radicular se
prezinta pe trunchi sub forma unor benzi orizontale iar pe membre in
benzi verticale, paralele cu axul membrelor .
Ariile cutanate inervate de radcini se numesc dermatoame.
Un dermatom este deservit de 3 radacini: radacina posterioara care d
numele dermatomului si radacinile posterioare supra si subiacenta
acesteia. Pentru a se produce o anestezie ntr-un dermatom leziunea ar
trebui s cuprind 3 radacini.Leziunea iritativ a unei singure radacini
provoaca durere in dermatomul corespunzator.
Leziunea radacinilor posterioare se manifesta in:
Meningoradiculite: TBC,lues,borelia,virusi.
Poliradiculonevrita.
Arahnoidita,pahimeningita
Meningioame,neurinoame
Hernia de disc.
Traumatisme ale coloanei
Sindromul cornului posterior si al substsntei cenusii centromedulare.
La nivelul cornului posterior este situat al 2-lea neuron al caii senzitive termice, algice si sensibilitatii
tactile protopatice. Axonii acestora se incruciseaza in comisura anterioara,preependimar pentru a trece in
fascicolele spinotalamice.
Cea mai cunoscuta boala care poate afecta aceasta zona este siringomielia
Leziunea consta in largirea canalului ependimar pe o portiune, cu distrugerea substantei cenusii centrale
Sindromul de cordon anterolateral(spinotalamic)
Se manifesta prin :
tulburari de sensibilitate sublezional, controleteral leziunii,
disociatie de tip siringomielic,(anestezie termoalgica cu pastrarea sens.prof) dureri cu caracter cauzalgic.

 Acest sindrom este destul de rar, apare in SM,compresiuni,tumori medulare.

Sindromul de cordon posterior(Goll si Burdach)
Pierderea sensibilitatii mioartrokinetice, vibratorii, tactile epicritice (discriminare tactila si localizare)
controlateal leziunii cu conservarea sensibilitatii tactile protopatice si termoalgice.
Se intalneste: in tabes (se distrug radacinile posterioare si secundar degenereaza cordoanele posterioare), in
sindroamele neuroanemice,pelagra,degenerescente spinocerebaloase
Sindromul de hemisectie medulara Brown-Seqard.
Simptome :
de aceeasi parte cu leziunea prezinta:
zona de anestezie corespondenta lezarii radacinii posterioare sau cornului posterior
paralizie spastica(fascicolul piramidal)
tulburari de sensibilitate profunda(cordon posterior)
de partea opusa leziunii prezinta:
tulburari de sensibilitate termoalgica si tactila(fasccolul spinotalamic).
Acest sindrom apare in hemisectiuni traumatice ale maduvei. in hematomielii, tumori intra sau
extramedulare, mielite.
Schema sindromului Brown-Sequard
1.Sd.radicular
2.Tulb.sens. profunda+hemipareza
3.Tulb.sens.termoalgica si tactila(controlateral leziunii)
Sindromul de sectionare medulara totala.
Tulburarea de sensibilitate este globala pentru toate modurile de snsibilitate sub nivelul leziunii. Se
insoteste de tetra- sau paraplegie, tulburari vegetative importante sublezional
Sindroame senzitive de trunchi cerebral.
La nivelul trunchiului cerebral se gasesc urmatoarele structuri ce apartin sensibilitatii:
1. fascicolele spinotalamice pentru sensibilitatea termoalgica si tactila protopatica,
2. lemniscul median destinat sensibilitatii profunde si tactile epicritice,
3. nucleii senzitivi ai trigemenului
4. tractul trigeminotalamic .
Lezarea fascicolului spinotalamic se manifesta prin disociatie siringomielica
Lezarea lemniscului median prin disociatie tabetica la niv memb si trunchiului controlat (fb incrucisate).
Lezarea nucleilor senzitivi ai trigemenului dispusi inB si P se manif prin anestezie ipsilaterala a fetei
Lezarea f.trigeminotalamic prin anestezie controlaterala(f.incrucisate).
A.La nivelul bulbului si puntii inferioare, o leziune da o tulburare de sensibilitate alterna :
de aceeasi parte cu leziunea anestezie globala hemifaciala(leziunea nucleilor)
controlateral la membre si trunchi hipoestezie cu unul din tipurile de disociatie.
B.Leziunile pontine inalte si pedunculare produc o hemianestezie globala controlaterala (dispozitie apropiata a
f.spinotalamice si f.sensibilitatii profunde).
Sindroamele senzitive de trunchi cerebral se asociaza cu sindroame de nervi cranieni, hemipareze,
sindroame cerebeloase.
Sindromul senzitiv talamic.
Leziunile talamice determina un tablou clinic complex in care tulburarile de sensibilitate sunt mai evidente
deoarece in talamus se afla al III lea neuron al caii senzitive .
Tulburarea de sensibilitata talamica se manifesta prin:
hiperpatia talamica sau durerea talamica,intensa ,cu caracter afectiv,apare spontan in
hemicorpul opus leziunii, posibil predominent pe un segment corporal.
Se manifesta paroxistic spontan sau la atingeri care in mod normal nu produc durere, are un caracter
insuportabil de arsura, smulgere, constrictie ce iradiaza in tot hemicorpul si pesista dupa incetarea
stimularii.

In afara excitatiilor tactile, termice, algice, durerea poate fi declansata si de excitanti senzoriali ca
mirosuri, muzica si chiar de stari emotive

Hiperpatia talamica poate fi izolata sau in asociere cu un tablou clinic ce cuprinde alte tulb neurologice:
tulburari obiective de sensibilitate controlaterale leziunii, mai mari pentru sensibilitatea profunda ale
carei cai dupa incrucisare se proiecteaza unilateral in talamus si mai putin evidente pentru sensibilitatea
superficiala care se proiecteaza direct si incrucisat.
hemipareza cu caracter remisiv
hemianopsie homonima-prin lezarea corpului geniculat lateral
hemiataxie prin tulburari de sensibilitate profunda,
sindrom cerebelos controlateral prin lezare nucleului ventral lateral(proiectii cerebeloase incrucisate) .
miscari coreoatetozice mana talamica
tulburari de vorbire tranzitorii (prin diaschizis)
dementa talamica (in leziuni bilaterale ale conexiunilor
Sindromul senzitiv cortical
Afectarea parietalei ascendente si a proiectiilor din zona subcorticala determina:
in hemicorpul controlateral tulburari de sensibilitate predominent profunda (mioartrokinetica si
vibratorie). Sensibilitatea tactila este moderat afectata iar termoalgica poate fi normala. Tulburarile sunt
repartizate mai accentuat distal sau pot avea o dispozitie segmentara cheiro-orala sau pseudoradiculara.
inatentie tactila, afectarea sensibilitatii discriminatorii, dermolexiei
sindromul senzitiv cortical se poate asocia cu crize senzitive, tulburari de schema corporala
(lez.nedominanta), durere hiperpatica.

Migrena.
Este o cefalee cu caracter familial recurenta cu topografie frecvent unilaterala,pulsatila care debuteaza
in copilarie,adolescenta sau la tanar, diminuind ca frecventa odata cu inaintarea in varsta, asociata cu
tulburari vegetative si manifestari oculare.
Etiopatogenia are la baza urmatorul lant de fenomene:
1. o supraincarcare a mecanismelor trunchiului cerebral(rol major al n.V)
2. eliberare crescuta de noradrenalina si serotonina
3. acesti neuromediatori induc o faza scurta de hiperemie si hiperoxigenare in circulatia cerebrala corticala
posterioara urmata de scaderea debitului sanghin local care se propaga spre l. frontal bilateral
4. consecutiv apare suferinta neuronala cu manifestari diferite ,constituind aura
5. depolarizarea terminatiilor trigeminale cu eliberarea substantei P si altor mediatori ai durerii
6. vasodilatatie, cresterea permeabilitatii vasculare,favorizarea sintezei tromboxanilor de catre
macrofage,activarea limfocitelor,eliberarea de histamina din mastocite,instalarea unei inflamatii aseptice
neurogene algogene unde un rol il joaca serotonina si 5 hidroxitriptamina.
7. eliberarea unor noi neuropeptide
8. sensibilizarea structurilor periferice trigeminale, hipersensibilitate intracraniana cu accentuarea durerii.
Tabloul clinic.
prodromul apare cu pana la 24 ore inaintea crizei - iritabilitate,depresie,hiperactivitate
aura precede hemicrania cu 5-60 minute:
in 20% din cazuri,fenomene oculare: scotoame scintilante, amauroza
tranzitorie,hemianopsie,micropsii,macropsi
parestezii pe un hemicorp sau segmentare,
vertij
tulburari afazice
cefaleea cu durata 2-72 ore,
severa ,cu caracter pulsatil
mai frecvent unilaterala

 greata ,varsaturi,
fotofobie,fonofobie
starea postcritica-dureza 24 ore
somnolenta
oboseala
euforie
Forme clinice.
1.Migrena fara aura
2.Migrena cu aura
Cefalee de 4-72ore, care indeplinesc minim
Doua sau mai multe crize de migrena
doua din urmatoarele conditii:
precedate de aura,
hemicranie
Durata ce nu depaseste 60min si sunt
durere pulsatila
complet reversibile
intensitate medie sau severa
Faza de durere tine 4-72ore .
agravata de activitatea zilnica
Pentru comfirmarea dg. necesita indeplinirea
se asociaza cu una sau mai multe din
a minim doua dintre conditiile de mai sus.
manifestarile: greata, varsaturi,
fotofobie, fonofobie
Diagnosticul diferential al migrenei fara aura se face cu:
a). cefaleea de efort
b). dupa expunere la frig
c). post sex
d). paroxism HTA
e). HSA(hemoragie subarahnoidiana)
f). algiile vasculare ale fetei
Dg. diferential al migrenei cu aura:
a). AIT(atac ischemic tranzitor)
b). cefalee simptomatica din PEIC.
c). cefaleea poscritica din epilepsia partiala
d). cefaleea din malformatii vasculare
Tratament.
In faza acuta
a) In formele cu cefalee usoara
Medicatie antiinfalamatorie nesteroidiana
Paracetamol 500-1000mg./zi
Aspirina 500-1000mg/zi singura sau asociata cu cofeina si barbiturice
Ibuprofen
Diclofenac
Indometacin+metoclopramid 10-30mg/zi
b) In formele cu cefalee medie (sub 4 ore)
agonisti serotoninergici ai receptorilor selectivi ai 5-hidroxitriptaminei:
sumatriptan (actiune vasoconstrictoare marcata) 50 - 100mg/zi.
b) In formele severe:
antiemetice
triptani
derivati de ergot:dihidroergotamina 0,5-1mg i.m
In formele severe, refractare, cu durata de 6-72 ore:
Hidratare parenterala
Antiemetice
Agonisti serotoninergici:triptani
Anticomvulsivante:acid valproic i.v. 300-1000mg in 30 de minute.
Haloperidol

 Hemisuccinat de hidrocortizon 100mg i.v sau dexametazona 8mg i.m.

Opioide-tramadol.
Tratament profilactic
Este necesar daca pacientul prezinta mai mult de 2-3 atacuri pe luna.Se recomanda :
Betablocante: propranolol 60-240mg/zi

metoprolol 50-200mg/zi.

Antiepileptice :
Inhibitori ai canalelor de calciu:
topiramat
verapamil.
valproat.