Great job, TEAM !

1.Noţiune de calamitate. Clasificarea calamităţilor

Calamitate in asp. med. - situatie excepionala. aparuta ca rezultat al dezastrelor naturale sau tehnogene,
sociale si ecologice, insotita de pierderi generale umane cu patologie specifica, scoaterea din functiune a
institutiilor sanitare si cadrelor medicale; pentru lichidarea consecintelor carora, de obicei sunt necesare forte si
mijloace medicale din afara focarului accidentat.

Clasificarea calamitatilor

 # Dupa origine(Mescov):
1)Calamitate Naturala: cutremur, eruptii vulcanice, inundatii, avalanse, alunecari de teren.
2)Calamitate Tehnogene: explozii, distrugeri, accidente de transport, scurgeri de substante toxice,
radioactive;
3)Calamitati Speciale(sociale): razboi, terorism, foamete, dezordine, boli in masa (epi-, pandemii),
epizootii.    
                     
# Dupa OMS:
1)C. meteorologice: tsunami, tornado etc
2)C.topologice: inundatii catastrofale, avalanse, alunecari de teren
3)C.telurice si tectonice: eruptii de vulcan, cutremur
4)Accidente:  de transportare, miniere
5)Ecologice - schimbarea climei, eroziunea solului, micsorarea strat. de ozon, poluarea  med. ambiant.

# Dupa amploare:
   1)C. minore-nr. lezatilor 10-100 (din ei pina la 50 pers. necesita spitalizare)
2)C.medii- nr. lezatilor 100-1000 (spitalizare-51-250 pers.)
  3)C.majore-nr. lezatilor e mai mare de 1000 de pers. (spitaliz m.mult de 250)

# Dupa amploarea raspindirii consecintelor:

  1. Cu caracter local-consecintele se raspindesc in limitele unei hale, laborator
  2. Cu caracter de obiect/obiectiv -uzina, fabrica, istitutie de invatamint, unitate economica
  3. Cu caracter Municipal
  4. Cu car.raional
  5. Cu car. Regional (ex.explozia de la Cernobîl)
  6. Cu aspect global (schimarea climei, gauri de ozon, asteroid) – Cataclisme

Particularitatile specifice a multor dezastre:

 # imprevizibilitate după loc şi timp a multor dezastre;
# apariţia simultană într-un timp relativ scurt a pierderilor generale umane şi sanitare;
# odată declaşînduse unele dezastre pot duce în lanţ la declanşarea altor dezastre.

2. Situaţie excepţională. Determinarea şi criteriile situaţiei excepţionale

Situatie exceptionala, în aspect medical- situatie aparuta în urma dezastrelor, in care apare o disproportie
bruscă între solicitarile de acord a  asistentei medicale si posibilitatile reale ale sistemului sanitar din raionul
accidentat de dezastru.

Criterii de apreciere a Situatiei Exceptionale:

-Nr. de lezati intr-o calamitate este cca 10-15 pers. si m. mult, dintre care 2-4 morti.
-Nr. de bolnavi de o maladie contagioasă deoseb de periculoasă este de 35-40 pers. si m. Mult
-Nr. de bolnavi de o maladie de o etiologie necunoscuta este de 25-30 pers.
 -Nr de bolnavi de o maladie cu febra necunoscuta – 15-20 pers.
  -Daca morbiditatea si mortalitatea intr-o zona data intrece de 3 ori acesti indicatori in perioada
precedenta.
-Daca contaminarea cu s. toxice, radioact., bacteriol. intrece de 100 ori normele permise in aceste zone.

 Acesti indicatori sunt temporari şi instabili si pot fi modificati calitativ si cantitativ, totul depinzind de tipul
de dezastru, amploarea acestuia, situatia generală şi medicala concret creata in focar.

3. Notiune de caracteristica medico-tactica a catastrofelor

 Partic specif a multor dezastre s/t:
# imprevizibilitate după loc şi timp a multor dezastre;
 # apariţia simultană într-un timp relativ scurt a pierderilor generale umane şi sanitare;
# odată declaşînduse unele dezastre pot duce în lanţ la declanşarea altor dezastre.
          
Cuprinde citeva elemente:
   1.Caracterul si dimensiunile focarului.
   2.Volumul si structura posibila a pierderilor sanitare de focar.
   3.Gradul de scoatere din functiune a instit. med si a personalului medical.
   4.Prezenta sau absenta contaminarii terenului cu s.radioactive, toxice, bacteriene.
   5.Starea sanitaro-epidemica a terenului creata in urma dezastrului concret.
 
4. Caracteristica medico/tactica a inundatiilor
Zona I (zona inundatiilor catastrofale) viteza valului – 30 km/ora, Timp: / 30 min, L -6-12 km
Zona II (zona scurgerii rapide) – viteza scurgerii apei-15-20 km/ora, T – 50-60 min, L -15-20 km
Zona III (zona scurgerii medii) – viteza scurgerii apei-10-15 km/ora, T 2-5 ore, L -30-50km
Zona IV (Zona revarsarii apei)- vitera scuergerii apei -6-10 km/ora, T-4-10ore, L –pina la 36-70km

Volumul si strutura pierderilor umane vor oscila in functie de:

- densitatea popul in zona de inundatie;
- instiitarea la timp a popul;
- distanta localitatii populate de la loocul initierii unundatiei;
- distanta localitatilor inundate de la institutiile medicale;
- inaltimea si timpul trecerii valului inundat;
- temperatura apei si mediului ambiant;
- timpul inundatiei;
- nivelul de instruire prealabila a poporuluiul;
- nivelul de pregatire a protectiei civile si Sistemului Asistentei Medicale Urgente

.5. Caracteristica medic.-tactica a cutremurelor:

-15% din totalul  dezastrelor naturale sunt cutremure.
-Anual-3 mii cutremure, din care cca 20 aduc pierderi umane si materiale.
 -Anual mor cca 30-40 mii de pers.
-Se masoara dupa scara Richter (0-12º).
 -Anual au loc.: 2-3 cutrem de 8º; 70-7 º ; 100-6 º ; 1000-5 º, 100mii 3-4 º.
1) Dimensiunile si caracterul cutrem. depind de:
-Relieful regiuni forta magnitudinii
Dupa magnitutidine se împart în: -Slabe-3-5º; -Medii-5-7 º; -Puternice 7-8 º; -Catastrofale (8,1 s.m.mult)
După adâncime: <70 – superf., 300 – medii; ±700 – adânci
După m-smul seismului: vulcanice 3-4º, car.local; prin surpare <3-4º, car.local; tectonice
2.a) Volumul pierderilor sanitare depind de: -magnitudinea cutremurului
., -Densitatea Populatiei.;
  -Gradul de pregatire a populatiei in comportare adecvata in caz de cutremur.;
 -Gradul de pregatire a protectie  civile, a serviciului  asist. med. de urgenta, mobilitatea inalta a acestor
organizatii p/u a incepe la timp lucrarile de salvare si ajut. medical.;
 -Perioada zilei, anotimp
; -Caracterul constructiilor;
- Gradul de pregatire a populat cu privire la 1 ajutor (autoajutor si aj. reciproc) In caz de intirziere a
ajutoarelor cu 1h-nr. de decedati creste cu 30%, cu 2h-60%, cu 6h-90%.
Volumul pierderilor sanitare pot fi de la 2,5 la 6,4 % din populatie. Cunoasterea din timp a volumului posibil
a pierderilor sanitare permite de a planifica asigurarea med. a ranitilor si bolnavilor
P/u planificarea corecta a asigurarii medicale in caz de cutremur e nevoie sa cunoastem caracteristica
zonelor seismice- 4 zone:
1. Zona. distrugerilor usoare: pierderi generale umane - 15-20% din pop.: perderi .sanitare – 96-98% din cele
generale;
 Pierderi irecuperabile-2-4%; 5%- internare
2.Zona distrugerilor medii: perderi.generale 20-25%; pierderi.sanitare -85-90%; pierderi irecuperabile 10-15
%; 30%-necesita intenare.
3.Zona distrugerilor puternice: p.generale-25-30%; p.sanitare80-85%; p. irecuperab-15-20%; 35% internare.
4.Zona distrugerilor totale: p.gen-40%, /p.sanit-55-60%/ p. irecuperab-40-45%.  .internare-40%.
b) Structura pierderilor sanitare depinde de factorul lezant (mecanic, chimic, termic, psihoemoţional,
patologic)
In functie de factorii lezant pierderile sanitare pot fi:-leziuni. mecanice- 85-90% din pierderilor sanitare;
-leziuni termice – 15-20% din perderi sanitare; -crush-sindrom -24%; -Stari reactive- 70-80 din populatie din ei
10-18% vor fi internati.
Crush-sindrom constituie 24% din sinistrati dintre care 35% stare grea, 43% medie, 22% usoara.
Factori patologici de baza- durere, toxemie, pierderi de plasma.
3) Gradul din scoatere din functiune a cadrelor medic: în cazul în care vor fi scoase din functie institutia
medicala  si cadrele medicale vor fi necesare de mijloce si forte din afara focarului.
4) Prezenta sau absenta contaminarii terenului cu substate radioactive, toxice, bacteriene: e necesar de a
proteja personalul medical dar si ranitii si bolnavii de factori lezanti. In acest caz personalul medical va lucra in
mijloace  de protectie individuala (masca antigaz, echipament antichimic), productivitatea muncii scade si vor
fi necesare suplimentarea forţelor şi mijl.medicale p/u  a indeplini unul si acelasi volum de lucru intr-o unitate
de timp.
5)Starea sanitaro-epidemica a terenului creata in urma dezastrului concret.- Starea S-E se inrautateste brusc
(vor fi distruse sisteme cu alimentare cu apa, de canalizare, supravietuitorii ramin fara adapost, apar un nr.
mare de cadavre). Maladii caracteristice:Holera, Dizinterie, Hepatita virala, Enterocolite specifice, Ale cailor
respirat.

6. Caracteristica medico-tactica a avariilor la transportul feroviar

Clasificare:  dupa tipul de trenuri:
 1. castrofe cu trenuri de pasageri; 
2. cu trenuri de marfa
; 3. cu trenuri de pasageri si de maraf (concomitent)
Dupa urmarile tehnice: accidente; avarii; cazuri deosebite de defecte in lucru; cazuri de defecte in lucru
Dupa caracterul accidentului: tamponare, izbire, iesire de pe calea ferata; incendiu; combinate
Dupa urmarile medicale: categoria I-M (nr sinistratilor <5); categoria 2-M (nr de sinistrati 5-15); categoria
3-M (15-20); categoria 4-M (30-50); categoria 5-M (>50)
Dupa caracterul lezarilor: castrofe cu traume mecanice; cu combustii; cu intoxicatii; cu leziuni prin iradiere;
cu poluarea mediului; cu leziuni combinate si poluarea mediului
Dupa urmarile sanitaro-igienice si ecologice: categoria I (cu raza zonei de poluare pina la 50 m); categoria II
(50-300m); categoria II (300-500 m); categoria IV (>1000m)
Particularitatile structurii pierderilor sanitare:
 1. traume mecanice (90%); 2. in accidente cu incendii 20% din sinistrati vor avea leziuni termice si
combinate; 3. din traumele mecanice predomina plagile tesuturilor moi, fracturile inchise ale membrelor,
traume craniocerebrale insotite de comotii cerebrale grave (>50%); 4. o greutate specifica majora revine
traumelor combinate si asociate (>60%);5. din toate pierderile sanitare circa 20% au necesitate in asistenta
medicala de urgenta

7. Caracteristica factorilor lezanti ai catastrofelor:

1.F.mecanici (unda de soc,alunecari de teren, prabusiri de pamint, uragane, virtejuri, explozii (schije
secundare)
2.F.termici (temp. inalte, scazute;  ef de temp inalta provocata de un fascicol de lumina-lazer, focos atomic)
3.F.chimici: (subst. chimice concentrate: amoniac, acizi, baze etc)
4.F. de iradiere: (accid. la instalatii ce folosesc surse cu energie atomica, radioterapie etc)
5.F. biologici: (bacterii si toxinele lor)
6.F. psiho-emotionali-stres
-Unda de soc-in urma exploziei. Este un volum de aer comprimat ce se raspindeste uniform de la epicentru
spre periferii cu o viteza supersonica. Asupra organismului uman actioneaza in mod indirect  direct, propulsind
prin tes, organismului si provocind leziuni. Atit act. directa cit si indirecta provoaca leziuni. Actiunea U.d.S
asupra org- in kg/cm2:-la actiunea 0,2-0,4 kg/cm2- leziuni usoare( contuzii, luxatii, perforatii ale mem.
timpanice)
-la 0,6-0,9 kg/cm2 – lez. grave (lez. org. interne, lez. articulatiilor, contuzii grave etc)-la 0,9 si ↑-lez. extrem
de grave, incompatibile cu viata.-Combustii- pot fi superficiale si profunde
Complicatii:-Primare precoce (pierderea cunostintei, asfixie, stare de soc, de toxemie)-Lez. secundare
precoce (supuratia leziunilor, stare de sepsis, pneumonii etc)-Tirzii (contractura cicatriciala-keloid, ulcer trofic,
amiloidoza org. interne). In intox cu Co2-dereglari psihice.

8. Pierderile sanitare în caz de catastrofe şi clasificarea lor

Pierderi generale- toate pierderile pop. ce apar in urma catastrofelor (naturale, tehnogene si sociale). Se
impart in: -P.definitive (nerecuperabile)-decedati + pierduti fara veste. -P.sanitare(recuperabile)
P.Sanitare- oameni ce in urma leziunilor, imbolnavirilor au pierdut capacitatea de munca mai mult de 24h si
au fost inregistrate in inst. curative (asist. de urgenta) si lu s-a acordat ajutor medical calific.
Clasificarea pierderilor sanitare
a. factorul etiopatogeneticleziuni mecanice, leziuni termice, leziuni prin iradiere, leziuni chimice, leziuni
biologice, leziuni reactive (psihoze)
Fiecare dintre aceste clase conţin un anumit număr de grupuri de leziuni omogene
Clasa I – un număr mare de grupuri în funcţie de localizarea lezării şi profunzimea ei.Clasa II – 2 grupuri –
combustiile/degerăturileClasa III – boala actinică acută/boala actinică cronicăClasa IV –lez prin subst toxice
neuroparalitice; -lez prin subst cu acţiune toxică generală; -lez prin subst toxice asfixiante; - lez prin subst
toxice diferite (lacrimogene, iritante); - lez prin subst cutano vezicanteClasa V – prin forme bacteriene/ prin
toxine bacterieneClasa VI – stări reactive de scurtă durată/stări reactive prolongate
Fiecare din aceste grupuri conţine forme nozologice concrete (diagnostic diferit)
b. clasif după numărul și modalitatea de acțiune a factorilor lezanţi care au influenţat în organismului uman:
leziuni combinate – apărute în urma acţiunilor asupra organului a 2 sau mai mulţi factori lezanţi
leziuni asociate  - atacă 2 sau mai multe regiuni anatomice sau a 2 sau mai multe organe, doar printr-un
singur factor lezant
leziuni multiple – leziuni a 2 sau mai multe regiuni anatomice prin 2 sau mai multe elemente a unuia şi
aceluiaşi factor lezant.
d. După gravitate:leziuni extrem de grave: răniţii cu leziuni incompatibile cu viaţa, care se află în stare de
agonie. Lor li se acordă ajutorul medical simptomaticleziuni grave: răniţi ce au leziuni ce poartă pericol pentru
viaţă de regulă sunt fără conştiinţă cu diagnostic complex, complicat şi necesită tratament staţionar îndelungat.
Ei au nevoie de ajutor medical de urgenţăleziuni de gravitate medie – răniţii şi bolnavii care nu au pericol
pentru viaţă, dar deseori au necesitate de tratament staţionar îndelungatleziuni uşoare – răniţii şi bolnavii care
 pot să se autodeservească şi să se deplaseze desinestătător. Ei deasemenea au nevoie de tratament staţionar

9.Volumul şi structura pierderilor sanitare posibile în caz de cutremur de pământ

a) Volumul pierderilor sanitare depind de:
 - Magnitudinea cutremurului,
- Densitatea populatiei,
 - Gradul de pregatire a popul. in comportare adecvata in caz de cutremur.;
 - Gradul de pregatire a protect. civile, a serviciului asist. med. de urgenta, mobilitatea inalta a acestor
organizatii p/u a incepe la timp lucrarile de salvare si ajut. medical.;
- Perioada zilei, anotimp;
- Caracterul constructiilor;
- Gradul de pregatire a populat cu privire la primul ajutor (autoajutor si aj. reciproc). In caz de intirziere a
ajut. cu 1h - nr. de decedati creste cu 30%, cu 2h-60%, cu 6h-90%.
Volumul pierderilor sanitare pot fi de la 2,5 la 6,4 % din populatie. Cunoasterea din timp a volumului posibil
a pierderilor sanitare permite de a planifica asigurarea med. a ranitilor si bolnavilor.
P/u planificarea corecta a asigurarii med. in caz de cutremur e nevoie sa cunoastem caracteristica zonelor
seismice- 4 zone:
1. Z. distrugerilor usoare: pierderi generale umane - 15-20% din pop.: pierderi sanitare – 96-98% din cele
generale; pierderi irecuperabile-2-4%; 5%- internare
2.Z. distr.medii: p.generale 20-25%; p.sanitare -85-90%; p.irecuperabile 10-15 %; 30%-necesita intenare.
3.Z.distr.puternice: p.generale-25-30%; p.sanitare80-85%; p. irecuperab-15-20%; 35% internare.
4.Z. distr. totale: p.gen-40%, /p.sanit-55-60%/ p. irecuperab-40-45%.  .internare-40%.
b) Structura pierderilor sanitare depinde de factorul lezant (mecanic, chimic, termic, psihoemoţional,
patologic)
In functie de factorul lezant pierderile sanitare pot fi:
-lezari mecanice- 85-90% din pierderi sanitare;
-lez. termice – 15-20% din pierderi sanitare;
-crush-sindrom -24%;
-Stari reactive- 70-80 din populatie, din ei 10-18% vor fi internati.
Crush-sindrom constituie 24% din sinistrati dintre care 35% stare grea, 43% medie, 22% usoara.
Factori patologici de baza- durere, toxemie, pierderi de plasma.

10. Volumul si strucura posibila a pierderilor sanitare in caz de avarii la transportul ferovar in
dependenta de tipul de tren si tipul de incarcatura.
Nr. Ranitilor constituie 50% din nr. total al sinistratilor. In structura pierderilor dupa caracterul lezarilor
pe primul loc se afla traumele mecanice (90%). In accidentele cu incendii, 20% - lezarii termice si
combinate (combustii +traume). Lezarile combinate pot aparea in accidentele trenurilor ce expediaza
incarcaturi chimice, radioactive.

11. Volumul si structura pierderilor sanitare posibile in caz de inundatii catastrofale.

Volumul si structura perderilor sanitare variaza in functie de viteza apei, inaltimea valului de apa,
distanta de la localitati pina la obiectul hidrologic cu fenomen de inundatie (taifun, tsunami, tulburari
ale marii/oceanului).

12. Factorii ce influenteaza volumul si structura pierderilor sanitare.

Volum- exprima in cifrea absolute nr total de raniti si bolnavi aparuti intr-o aumita perioada de timp.
Structura pierderilor saniare -raportul % diferite categorii de lezați, bolnavi către numărul total.
Asupra Vol si Structura pierderilor sanitare vor influenta :
„  tipul de catastrofă;
„  intensitatea acţiunii factorilor lezanţi;
„  densitatea populaţiei din focar;
 „  caracterul construcţiilor;
„  gradul de pregătire şi protecţie a populaţiei;
„  gradul de pregătire a serviciului de asistenţă medicală de urgenţa;
„  anotimpul;
„  partea zilei;
„  alţi factori.

13.Noţiune de leziuni combinate, asociate şi multiple, apărute în urma catastrofelor.

clasif după numărul și modalitatea de acțiune a factorilor lezanţi care au influenţat în organismului
uman:
Ø leziuni combinate – apărute în urma acţiunilor asupra organului a 2 sau mai mulţi factori
lezanţi
Ø leziuni asociate  - atacă 2 sau mai multe regiuni anatomice sau a 2 sau mai multe organe,
doar printr-un singur factor lezant
Ø leziuni multiple – leziuni a 2 sau mai multe regiuni anatomice prin 2 sau mai multe elemente
a unuia şi aceluiaşi factor lezant.

14.Recunoaşterea medicalo sanitară. Esenţa, tipurile, misiunile şi organizarea

recunoaşterii medicale în situaţii excepţionale.
Recunoaşterea medicală reprezintă- complex de masuri, organizate şi executate în scopul dobîndirii
informaţiei cu caracter social, economic şi medico-sanitar din zona afectată de dezastru. Aceasta va sta la baza
determinării situaţiei medico-sanitare real create în focar şi luarea hotărîrii vizînd organizarea asigurării
medicale în procesul de lichidare a consecințelo medico-sanitare ale dezastrelor.
Tipuri
·        Recunoașterii sanitaro-tactica
·        R. sanitaro-epidemiologica
·        Cercetare radiologică
·        Cercetare chimică
·        R.Psihologo-psihiatrică
1. Recunoasterea Medico-tactica- Scopul de baza- dobîndirea datelor dspre conditiile si posibilitatile zonei
afectate de dezastru care vor influenţa asigurarea medicală şi în special organizarea măsurilor de tratament şi
evacuare a lezaţilor.
Misiunile de baza
ü Determinarea dimensiunilor si suprafeței focarului, volumului şi structurii pierderilor generale umane
ü Studierea conditiilor raionului catastrofei in scopul determinarii stării cailor de acces şi de evacuare
(drumuri)
ü Precizarea terenurilor satisfacatoare pntru instalarea, desfasurarea formațiunilor medicale sosite in
focar.
ü Determinarea surselor de apa potabilă
ü Depistarea instit. curativo-profilactice din focar şi celor limitrofe
ü Depist. instit. de aproviz. medicala din focar şi celor limitrofe (farmacii, depozite farmaceutice)
2. Recunoasterea sanitaro-epidemiologica
Scopul-dobindirea datelor despre starea sanit-epidem a focarului catastrofei.
Misiunile
Ø Studierea  stării sănătații populației, in special a morbidității contagioase in zona afectata şi
epizootiilor
Ø Studierea starii sanitaro-igienice a localitatilor din focarul calamitatii.
 Ø Determinarea stării sanitaro-igienice a surselor de aprovizionare cu apa . Cantitatea si calitatea apei si
marcarea izvoarelor.
Ø Depistarea institutiilor de profil sanitaro-igienice si antiepidemice a personalului acestora, cu scop de
folosire dupa destinatie.
3. Recunoasterea sanitaro-chimică
Scop – determinarea gradului de pericol în rezultatul avariilor cu contaminare chimică, determinării zonelor
gradului  de contaminare, identificarea toxicului şi prognozei consecinţelor.
4. Recunoasterea sanitaro-radiologică
Scop – determinarea limitelor zonelor şi gradului de contaminare şi trasarea măsurilor urgente de protecţie a
persoanelor aflate în focar cât şi a salvatorilor.
5 Recunoasterea Psihologo-psihiatrică
scop – prognozarea consecinţelor sociale şi medico-psihologice a dezastrului. În acest scop se obţine
informaţia ce ţine de sănătatea psihologica a persoanelor aflate în zonă, cât şi a salvatorilor şi se determină
volumul activitătii pentru acordarea asist psihiatrice, necesarului în forţe şi mijloace de acest profil.
 
Organizarea R.M. în focar sunt indreptate echipe de recunoaștere
 În componența poate fi- un medic epidemiolog, felcer labornat, sofer sanitar. Dotati cu echipament pentru
preluarea probelor medicale: alimente, sol, aer, apa)-detasament de I ajutor mededical al PC. Componenta:
o   medic 1,
o   felcer 1,
o   cercetas perimetrist 1,
o   sofer 1.
Detasament mobil antiepidemic.
Componenta: laboratoare (sectia epidemiologica), laborator bacteriol, laborator sanitaro-epidemic, și  se iau
13 probe in 24 h.

15.Misiunile Protecţiei Civile a Republicii Moldova şi modalităţile de îndeplinire ale acestora.

Protecția Civilă este -un sistem de masuri si actiuni interprinse pe scara intregului stat pe timp de pace si
razboi in vederea protectiei populatiei si bunurilor materiale in cond. de calamitati naturale, ecologice,
accidentelor. folosirii armelor de distrugere in masa.
Misiunile Protecției  Civile
ü Protectia populației și a bunului material in conditii de situații  excepționale.
ü Efect lucrarilor de salvare si a altor lucrari de urgenta in conditii de sit. except. si la lichidarea
consecintelor lor.
ü Organ. preg. prealabile si multilaterale ale pop. si a fortelor protectiei civile.
Modalităţi de îndeplinire a misiunilor
Organizarea forţelor necesare  ce pot asigura protecția populatiei și a bunului material în condiții
situațiilor excepționale, înzestrarea tehnică materială și pregătirea specială.
Crearea si mentinerea in stare de pregatire permanenta a sistemului  de comandă, înstiințarea și
comunicații, organelor controlului si supravegherea situatuații radioactive, toxice, bacteriene,
antiincendiare, toxice, bacteriene, antiincendiare pe teritoriul Republicii Molvova.
Acumularea fondului necesar de construcții pentru adapostirea persoanelor supuse pericolului.
Acumularea  și păstrarea în siguranță a mijlocelor  de protecție, a produselor  alimentare,
medicammente, mijloace tehnice, militare și a surselor autonome de aprovizionare cu apă și energie
electrică în situații excepționale.
Aprovizionarea  cu apa, producte  alimentare și materie  primă, a furajelor, animalelor domestice,
plante, decontaminare cu substanțe toxice, radioactive, radioactive, bacteriene, iar a mediului
ambiant de depoluare cu aceste substanțe.
Pregătirea din timp a popul pt evacuare, iar în caz de apariţie a pericolului nemijlocit evacuarea
populației şi a bunurilor materiale din zonele periculoase.
 Inștiințarea organelor  de conducere și a popul Republicii Moldova  despre pericolul sau apariți
situației excepționale și aducerea în starea de pregatire completă a forțelor și mijloacelor Protecției
Civile.
Acordarea ajutorului  multilateral sinistraților.
Efectuarea controlului asupra executarii măsurilor pe profilactica  menită să preîntîmpine sau să
diminueze probabilitatea apariției situațiilor excepționale și să reducă proporțiile acestora.
Antrenarea unitaților economice în acțiunile de prevenire si lichidare a situațiilor exceptionale.
Asig. securitatii anti-incendiare a obiectelor economice nationale, a populat si stingerea lor.
Organizarea și efectul  instruirii lucratorilor unitatilor economice si cetațenilor privitor la procedeele
de aparare si actiuni in situații excepționale.

16.Structura organizatorică a Protecţiei Civile a Republicii Moldova.

Protecţia Civilă a Republicii Moldova include
·        Organele de conducere.
·        Organele administrative.
·        Forţele şi mijloacele de lichidare a urmărilor situaţiiloi excepţionale.
·        Reţeaua de observare şi controlul de laborator.
·        Sistemul de instruire.
1.     Organele de conducere ale Protecţiei Civile -Conducerea generală cu Protecţia Civilă este efectuată de
Guvern, care exercită controlul asupra activităţii ministerelor, departamentelor, autorităţilor, administraţiei
publice locale în domeniul Protecţiei Civile; stabileşte sarcinile, direcţiile prioritare şi principiile activităţii
organelor Protecţiei Civile, modul de organizare şi exercitare a Supravegherii de Stat în domeniul Protecţiei
Civile, creează organele ei, conduce activitatea de înzestrare a forţelor Protecţiei Civile cu tehnică specială,
crearea fondurilor republicane de rezerve (produse alimentare, medicamente, mijloace energetice, tehnico-
materiale, financiare ş.a.), înştiinţează Parlamentul şi preşedintele Republicii Moldova despre pericolul sau
apariţia situaţiilor excepţionale.
2.     Organele administrative ale Protecţiei Civile Conducerea Protecţiei Civile -este exercitată de conducătorii
ministerelor şi departamentelor precum şi de comisiile, inspectoratele şi secţiile Protecţiei Civile. Comisiile,
inspectoratele, direcţiile şi secţiile sunt organele administrative principale ale Protecţiei Civile. Direcţiile
Protecţiei Civile sunt create în municipii, oraşe, iar secţiile Protecţiei Civile - în sectoare, raioane. Direcţiile şi
secţiile Protecţiei Civile sunt persoane juridice, dispun de ştampile cu Stema de Stat a Republicii Moldova şi cu
denumirea lor
3. Forţe şi mijloace de lichidare a urmărilor calamităţilor – Unitatile si subunitatile militare ale PC,
Formatiunile militarizate, Formatiunile de salvatori si pompieri, Formațiuni specializate ale ministerelor
si departamentelor formatiunile nemilitarizate ale obiectelor economiei nationale.
4. Reţeaua de observare şi control de laborator – Centrele si instituțiile sanitaro-igienice si
antiepidemice ale Ministerului Sănătații a Republicii Moldova , Stațiile hidrometeo ale serviciului
Departamentului Protecției Mediului inconjurator, Laboratoarele veterinare, agrochimice, de protecție a
plantelor ale ministerului agriculturii si alimentației, Laboratorul ministerului serviciilor comunale si
exploatarii fondului de locuinte, Instituțiile principale, orăsănești și sectorale, laboratoarele centrale
specializate. Centrele de indicatie a substanțelor radioactive, și toxice.
5.     Sistem de instruire – Instruirea in scolile de cultura generala de la 8 ani, Instruirea in institutiile de invatamint
mediu de specialitate, Instruirea in institutiile de invatammint superior, Instruirea la unitatile economice,
Instruirea la locul de  trai, Instruirea primara si perfectionarea ultarioara a conducatorilor in domeniul Protecției
Civile.
 
17.Noţiune de medicină a calamităţilor. Misiunile Serviciului medicină de dezastru în situaţii
excepţionale.(SAMUSE)
    M.Calamitatilor-ramura a medicinei teoretice si practice, avind ca obiectiv de baza organizarea si
efectuarea asigurarii med. a populatiei (lezatilor, sinistratilor,) in procesul de lichidare a consecintelor
medicale ale dezastrelor, ce includ următoarele complexe de măsuri: : 
-Masurilor de tratament si evacuare;
 -Masurilor sanitaro-igienice
 -Masurilor ce tin de aprovizionarea cu mater. Sanit-farmac, tehn med, utilaj;
 -Masurilor ce tin de dirijarea cu fortele si mijloacele serviciului  medical
Obiectivele de studiu:
-Factorii lezanti al dezastrelor si actiunea lor asupar organismului; 
-Patologia specifica aparuta in rezultatul actiunii factorilor.;
 -Formele, metodele de oragizare si acordare a asistemta medicala; 
-Formele, metodele de tratament, recuperare medic; 
-Metodele de combatere a dezastrelr si a efectelor actiunilor factorilor lezanti.

Aspecte:
-Clinic;
 -De med. Preventiva;
 -De manageent farmaceutic;
-De management sanitar.

Metode de studiu:
-Istorico-descriptiva; 
-Analitica;
 -Statistica;
 -De prognozare;
 -Simulare
 -Antiepidemice;
Misiunile SAMUSE:
-Organizarea  activă şi conducerea cu forţele şi mijlloace servere , antrenate în lichidarea urmărilor
calamitatilor
-Acordare la timp a ajutorului medical urgent lezaţilor, evacuarea medicală şi tratamentul acestora,
 -Asigurarea  stării sanitaro-epidemice satisfăcătoare a populatiei în raioanele catastrofale. Prevenirea
apariţiei şi răspîndirii bolilor infecţioase în masă în rândurile populaţiei
-Micşorarea maximal posibilă a numărarului  neîntemeiat de decedaţi în focare, pe căile de evacuare şi la
etapele medicale
-Efectuarea expertizei medico-legale a decedaţilor şi examinarea medicala a lezaţilor pentru stabilizarea
gradului de gravitate a traumelor, maladiilor şi prognozarea capacit de muncă a acestora
Modalităţi de îndeplinire:
1.crearea, înzestrarea, pregătirea şi menţinerea forţelor şi mijloacelor SAMUSE permanent gata pentru
acţiuni în situatii exceptionale 
2. introducera  în practica ocrotiri sănatații a bazelor teoretice metodologice şi organizatorice moderne de
asigurare medicala a populatiei  în situatii exceptionale 
3. crearea rezervelor de materiale  medicale , păstrarea, împrospătarea şi evidenţa lor
4.pregătirea profesională a cadrelor medicale, pentru lichidarea urmărilor calamităţilor
5.efectuarea recunoasterei medicale, îndeosebi recunoaşterea sanitaro-epidemică  în focare de dezastru
6.colaborarea cu serviciu medical ale altor ministere şi departamente cu organe de conducere publică locală,
cu organele servicilor situatilor exceptionale cu alte state ş.a.
7.Conduc cu forţele şi mijloacele SAMUSE în perioada de pregătire şi în perioada de lichidare a urmărilor
med-sanitare a calamităţilor
 18.Principiile de organizare şi de lucru ale Serviciului medicină de dezastru în situaţii
excepţionale. 

În funcţie de situaţie, Serviciul activează în trei regimuri:

 • activitate cotidiană; 
• pericol de declanşare a situaţiei excepţionale; 
• situaţie excepţională. 
În funcţie de regimul de activitate, Serviciul realizează următoarele măsuri:
În regimul „Activitate cotidiană”:
 ➢planificarea prestării asistenţei medicale urgente populaţiei în situaţii excepţionale; 
➢estimarea volumului de forţe şi mijloace necesare pentru activitatea Serviciului şi planificarea
utilizării acestora în diferite situaţii;
 ➢acumularea, generalizarea şi analiza informaţiei privind pericolele declanşării situaţiilor
excepţionale, elaborarea măsurilor de prevenire, reducerea impactului şi lichidarea consecinţelor
medicale ale acestora; 
➢crearea formaţiunilor medico-sanitare (echipe, detaşamente) predestinate acordării asistenţei
medicale populaţiei în situaţii excepţionale, instruirea personalului acestora şi dotarea lor cu
materiale medico-sanitare şi echipament necesar; 
➢organizarea instruirii efectivului formaţiunilor de salvatori şi pompieri privind acordarea primului
ajutor medical; 
➢estimarea necesităţilor, crearea şi menţinerea rezervelor de materiale medico-sanitare pentru
acordarea asistenţei medicale în situaţii excepţionale şi lichidarea consecinţelor medicale ale
acestora; 

  În regimul „Pericol de declanşare a situaţiei excepţionale ”: 

➢informarea organelor de conducere, instituţiilor şi formaţiunilor medico-sanitare privind pericolul
de declanşare a situaţiei excepţionale;
  ➢pregătirea deplină a instituţiilor şi formaţiunilor medico-sanitare, predestinate acordării
asistenţei medicale urgente populaţiei în situaţii excepţionale; ➢acumularea din toate sursele
disponibile, generalizarea şi analiza informaţiei privind gradul pericolului eventualei situaţii
excepţionale, prognozarea evoluării evenimentelor şi a posibilelor consecinţe medico-sanitare;
 ➢concretizarea planurilor de interacţiune şi conlucrare cu organele de conducere, instituţiile şi
serviciile implicate în prevenirea, diminuarea impactului şi lichidarea situaţiilor excepţionale 
➢monitorizarea permanentă a evoluării situaţiei şi reacţionarea promptă în cazul agravării
acesteia; 
  În regimul „Situaţie excepţională”:
 ➢înştiinţarea organelor de conducere, instituţiilor şi formaţiunilor medico-sanitare privind
declanşarea situaţiei excepţionale; 
➢direcţionarea în zona dezastrului a subdiviziunilor şi formaţiunilor medico-sanitare, organizarea
şi acordarea asistenţei medicale urgente populaţiei, care a suferit în urma impactului situaţiei
excepţionale;
➢coordonarea evacuării lezaţilor din zona situaţiei excepţionale în instituţiile medico-sanitare; 
➢acordarea asistenţei medicale efectivului formaţiunilor implicate în acţiunile de salvare şi
lichidare a consecinţelor situaţiei excepţionale;
 ➢acumularea informaţiei din focare, analiza ei şi evaluarea eficacităţii activităţilor efectuate,
înaintarea propunerilor orientate spre ameliorarea operativă a situaţiei; 
➢evidenţa măsurilor realizate şi informarea permanentă a conducerii Ministerului Sănătăţii privind
evoluţia situaţiei şi mersul lucrărilor de lichidare a consecinţelor medicale ale situaţiei excepţionale.
19.Structura organizatorică a Serviciului medicină de dezastru în Republica Moldova.

   Asistenţa medicală urgentă în situaţii excepţionale, de regulă, se divizează în două etape: pre-
spitalicească şi spitalicească. 
   Totodată, trebuie să se ţină cont de faptul că divizarea asistenţei medicale este o măsură impusă
de situaţie şi de numărul lezaţilor şi de aceea trebuie întreprinse toate măsurile posibile pentru a
limita la maximum durata perioadei de la acordarea asistenţei medicale în focar până la evacuarea
persoanei lezate în instituţia curativă în care i se va acorda în volum deplin întregul complex de
măsuri curativoprofilactice. 
     Prima etapă (Prespitalicească) reprezintă asistenţa medicală urgentă acordată în focarul
dezastrului .Primul ajutor lezaţilor se acordă în formă de autoajutor, precum şi de către efectivul
echipelor de salvare, echipelor sanitare. La necesitate , se întreprind măsuri speciale de protejare
(îmbrăcarea măştii antigaz, înlăturarea şi neutralizarea substanţelor chimice de pe piele şi mucoase,
introducerea antidoturilor etc.). Concomitent, se organizează evacuarea lezaţilor în afara zonei
focarului şi concentrarea acestora în locuri maximal protejate de pericol şi accesibile pentru
transportul sanitar (puncte de concentrare a lezaţilor). Evacuarea din focarele situaţiei excepţionale şi
din punctele de concentrare a lezaţilor se efectuează în instituţiile medicosanitare de tip staţionar din
apropiere atât cu transportul sanitar, cât şi cu transportul de altă destinaţie (automobile, microbuze,
autobuze, autocamioane etc.). Transportul sanitar se foloseşte în primul rând pentru evacuarea
persoanelor cu leziuni grave. 
           Etapa a doua (Spitalicească)reprezintă asistenţa medicală acordată în instituţiile medico-
sanitare (raionale, municipale şi republicane) de tip staţionar din apropierea zonei situaţiei
excepţionale. Aceste instituţii efectuează primirea lezaţilor, triajul medical, acordarea asistenţei
medicale calificate, spitalizarea, stabilizarea, pregătirea şi evacuarea lezaţilor care necesită tratament
în instituţiile medico-sanitare specializate. 

20.Condiţiile ce influenţează organizarea şi efectuarea măsurilor curativ-evacuatorice în caz de

calamităţi

pot fi cauzate de diferiţi factori distructivi : 

➢ naturali, 
➢ tehnologici,
 ➢ biologici ,
 ➢ sau sociali, 
şi au particularităţi specifice în funcţie de:
 • tipul, 
• amploarea
 • şi debutul factorului declanşator. 
Totodată, aceste urgenţe au mai multe caracteristici comune de care este necesar de ţinut cont în procesul de
organizare a asistenţei medicale populaţiei afectate. 
Probleme de soluționat în lichidarea consecinţelor calamităţilor Cele mai stringente şi dificile probleme în
lichidarea consecinţelor mai multor calamităţi sunt:
 • salvarea vieţilor omeneşti,
 • prevenirea complicaţiilor grave,
 • tratamentul şi reabilitarea medicală a răniţilor şi bolnavilor.

Condiţiile(factorii) de influență a măsurilor curative şi de evacuare:

 – caracterul şi intensitatea dezastrului; 
– imprevizibilitatea apariţiei dezastrului după timp şi loc; 
– apariţia concomitentă a pierderilor sanitare în masă; 
 – valoarea şi structura pierderilor sanitare în diverse focare cu particularităţi diferite; 
– izbucnirea altor ,,calamităţi (catastrofe) în calamitate” (incendii, inundaţii, alunecări de teren, explozii,
eliminări de substanţe toxice etc.);
 – starea reală a sistemului local al ocrotirii sănătăţii, prezenţa instituţiilor medicale în focar cu funcţia
păstrată; 
– starea căilor de acces spre focar şi în focar;
 – nivelul de pregătire pentru acţiuni a SAMUSE şi a populaţiei cu privire la comportarea adecvată şi
acordarea primului ajutor; 
– caracterul şi nivelul de dezvoltare a sistemului de comunicaţii şi altele (clima, relieful, noapte sau zi etc.); 
– starea sanitaro-epidemiologică a terenului în regiunea dezastrului.

21 Esenţa şi principiile de bază ale asigurării curativ-evacuatorice a lezaţilor în timpul calamităţilor.

Esenţa ale asigurării curativ-evacuatorice în caz de dezastre constă în organizarea şi efectuarea la timp a unui
complex de măsuri consecutive şi succesive în acordarea ajutorului medical şi tratamentului răniţilor şi
bolnavilor la două etape medicale în îmbinare cu evacuarea obligatorie a lezaţilor din focare la instituţiile
medicale specializate în conformitate cu indicaţiile medicale.
Din esenţa acestui sistem reies câteva principii:
 - acordarea ajutorului medical la timp;
- acordarea ajutorului medical în mod consecutiv, cu respectarea succesiunii;
- simplificarea maximă a numărului de etape medicale;
- fracţionarea (eşalonarea) ajutorului medical şi tratamentului lezaţilor;
- asocierea ajutorului medical cu evacuarea medicală;
 - apropierea maximal posibilă a asistenţei medicale de focarele cu pierderi sanitare în masă;
 - specializarea pe larg a instituţiilor curaţivo-profilactice;
- evacuarea răniţilor şi bolnavilor după destinaţie.

22  Tipurile şi volumul ajutorului medical, acordat lezaţilor în situaţii excepţionale.

Tipul de asistenţă medicală reprezintă un set de măsuri curativ-diagnostice şi profilactice stabilite în funcţie de
locul (etapa) unde se acordă asistenţa medicală, scopul, gradul de urgenţă şi volumul acesteia, precum şi de
gradul de calificare şi dotare a persoanelor care o acordă.
Sistemul măsurilor curative şi de evacuare în situaţii excepţionale prevede 5 tipuri de ajutor medical:
 - primul ajutor;
- ajutorul premedical;
 - primul ajutorul medical;
- ajutorul medical calificat;
 - ajutorul medical specializat.
Volumul ajutorului medical (VAM) -  totalitate de măsuri curativ-profilactice efectuate în cadrul unui tip de
ajutor medical, în funcţie de situaţia de luptă şi medicală real creată. VAM poate fi utilizat  pentru timpurile de
ajutor medical : I ajutor medical, ajutorul medical calificat.
Pentru I ajutor medical se prevede VAM:-pe deplin – când se îndeplineşte toate măsurile medicale conform
indicaţiilor medicale – măsuri de urgenţă şi măsuri care pot fi amânate-redus – se îndeplineşte doar măsurile de
urgenţă
În cadrul ajutorului medical calificat, VAM poate fi: pe deplin – se îndeplinesc măsuri de urgenţă şi cele care
pot fi amânate în I şi al II rând, în volum redus – se îndeplinesc măsure de urgenţă şi măsurile care pot fi
amânate în I rând.
VAM se stabileşte în funcţie de situaţia de luptă şi în funcţie de situaţia medicală (număr imbunător de RB
apăruţi într-o perioadă scurtă de timp, numărul mic de cadre medicale). Într-o anumită perioadă, zi de luptă –
VAM poate fi modificat în funcţie de situaţia de luptă şi cea medicală. În cazul în care numărul de raniți sosiţi la
etapa dată nu este mare şi situaţia de luptă este favorabilă, ajutorul medical se va acorda în vol deplin (şi
măsurile de urgenţă şi cele ce pot fi amânate). În cazurile în care inamicul ameninţă cu ieşirea lui la etapă
medicală respectivă se vor acorda doar măsurile de urgenţă a I-lui ajutor medical sau a ajutor medical calificat.
În cazul în care numărul de bolnavi sosiţi la etapa dată este mult prea mare şi care nu poate fi acoperit şi cu
măsurile de urgenţă şi cu cele ce pot fi amânate, volumul ajutorului medical va fi redus până la măsurile de
urgenţă a ajutor medical respectiv (prin neefectuarea măsurilor ce pot fi amânate).

23 Scopurile şi conţinutul primului ajutor lezaţilor în focarele catastrofale.

Primul ajutor se acordă în formă de autoajutor sau de ajutor reciproc, dar şi de către gărzile sanitare, şoferii-
sanitari, salvatorii din detaşamentele de salvare-deblocare ale PC, de alte persoane instruite. Timpul optimal: 30
min după rănire , iar în caz de asfixie sau stop cardiac – primele 5–10 min.
 Scop: salvarea vieţii răniţilor şi lezaţilor, prevenirea complicaţiilor grave în orice  dezastre şi evacuarea din
zonele periculoase
 Mijloace: se folosesc mijloacele improvizate sau cele de tabelă ale gărzilor sanitare şi ale salvatorilor PC.
Etapă, loc: Etapă prespitalicească , Focarul situaţiei excepţionale
Conținutul primului ajutor
Cele mai simple măsuri ce trebuie întreprinse în primul ajutor:           – scoaterea lezaţilor de sub
dărâmături şi din ruine;
 – stingerea îmbrăcămintei arzânde;
– hemostaza provizorie prin pansament compresiv sau garou;
 – respiraţia artificială a plămânilor ,,din gură în gură” sau  ,,din gură în nas”;
– masaj cardiac extern;
 – aplicarea pansamentului pe plagă;
– imobilizarea provizorie a oaselor fracturate;
 – administrarea  substanţelor analgezice;
 – administrarea antibioticelor, sulfanilamidelor, substanţelor antivomitive;
 – administrarea antidoturilor în caz de intoxicaţii cu substanţe toxice cu acţiune puternică;
 – aplicarea măştii antigaz pe terenul contaminat cu substanţe toxice, radioactive, bacteriene;
– tratarea sanitară  parţială – la necesitate.

24 Scopurile, conţinutul şi organizarea primului ajutor medical în situaţii excepţionale.

Primul ajutor medical este un complex de măsuri  curativ-profilactice îndeplinite de către medici
specialiști( chirurgi, reanimatologi, terapeuți si etc.) la prima etapă medicală prespitalicească.
Organizarea-
Acest tip de ajutor se efectuează în punctele medicale avansate sau în spitalele de campanie, în instituţiile de
medicină primară amplasate în apropiere nemijlocită de zona situaţiei excepţionale, precum şi în spitalele
amplasate în zona situaţiei excepţionale, în cazul dacă funcția acestor nu era pierdută.Deci acest ajutor este la
etapa prespitaliceasca care se desfașoară în zana focarului.
 Scopul-
 înlăturărea sau diminuarea consecinţelor rănirii,evitării complicaţiilor sau scăderii gravităţii acestora şi
pregătirii lezaţilor pentru evacuarea ulterioară la etapa a II-a care se numește deja spitalicească,fără înrăutăţirea
esenţială a stării de sănătate.
Timpul optim de acordare - în primele4-6 ore, până la 24 ore
In conținutul primului ajutor medical sunt 2 tipuri de măsuri-
Măsurile de urgenţă, neefectuarea cărora va duce la moarte
înlăturarea asfixiei (timp pentru ajutor 5-10 minute maximum)
 hemostaza provizorie sau definitivă
măsurile antişoc
 amputarea membrului zdrobit(aceasta masura trebuie efectuata cu mare atenție și experienta)
 cateterizarea sau puncţia vezicii urinare(în caz de retenţie a urinei)
 administrarea substanţelor anticonvulsive, bronhodilatatoare
 administrarea antidoturilor (la necesitate dacă în calamitate au avut loc substanțe toxice ori radiologice )
spălături gastrice prin sondă, în caz de pătrundere în stomac a substanţelor toxice sau radioactive
degazarea plăgii, în caz de infectare cu substanţe toxice;
 administrarea  serului antitoxic, în caz de intoxicaţii cu toxine bacteriene.
Măsurile care pot fi amânate sunt-
blocaj cu novocaină, în caz de rănire de gravitate medie
corectarea pansamentului şi imobilizării efectuate anterior
folosirea remediilor simptomatice
administrarea antibioticelor
seroprofilaxia tetanosului, în caz de traume deschise şi  combustii
refacerea pansamentului,  în caz de infectare a plăgii cu substanţe radioactive.

25. Ajutorul medical calificat. Scopurile, conţinutul şi organizarea ajutorului medical calificat în situaţii
excepţionale.  

25. – Ajutorul medical calificat - este un complex de măsuri curativ-profilactice, efectuate de medici-chirurgi
şi terapeuţi (internişti), în scopul înlăturării consecinţelor leziunilor ce prezintă pericol pentru viaţă, prevenirii
complicaţiilor posibile şi combaterii celor apărute, tratării definitive a lezaţilor.

Se acordă lezaţilor la a II-a etapă medicală – etapa  spitalicească. Acest tip de ajutor e acordat în timpul maxim
de 8-12h.

Se împarte în 2 grupe:Ajutorul medical calificat chirurgical -  conţine măsuri de urgenţă şi măsuri ce pot fi
amânate.

De urgenta: înlăturarea asfixiei şi restabilirea respiraţiei;hemostaza definitivă; tratamentul complex al

hemoragiei acute, şocului, toxicozei traumatice; restabilirea volumului de circulaţie a sângelui;necrotomia, în
caz de combustii profunde cu  consecinţe de dereglări ale respiraţiei sau hemodinamicii; tratamentul infecţiei
anaerobe; prelucrarea chirurgicală şi suturarea plăgilor, în caz de hemopneumotorax  larg deschis, pneumotorax
cu supapă, rănire a cordului; laparotomia, în caz de rănire sau traumă închisă a abdomenului cu afectarea 
organelor interne; amputarea membrelor (la necesitate); craniotomia decompresivă;prelucrarea  chirurgicală a
plăgilor contaminate cu substanţe toxice, a fracturi- lor oaselor  tubulare lungi, însoţite de destrucții vaste ale
ţesuturilor

Ce pot fi aminate : prelucrarea chirurgicală primară a plăgii;necrotomia, în caz de combustii profunde ale
cutiei toracice şi membrelor, fără dereglări ale respiraţiei şi hemodinamicii;aplicarea fistulei suprapubiene, în
caz de leziune a uretrei; aplicarea suturilor prin plăci în rănile faciale cu lambou;fixarea dinţilor prin ligatură în
fracturile mandibulei

Ajutorul medical calificat terapeutic: a) Măsurile de urgenţă: - tratarea sanitară a lezaţilor cu substanţe toxice;
- administrarea antidoturilor, serului antibotulinic; - tratamentul complex al edemului cerebral; - corecţia
tulburărilor grave ale echilibrului electrolitic; - administrarea substanţelor de calmare a durerii, antivo-
mitivelor, anticonvulsivelor, bronhodilatatoarelor; - folosirea substanţelor tranchilizante, neuroleptice, în caz de
stări reactive (dereglări psihice); - tratamentul insuficienţei cardiovasculare acute.

b) Măsurile ce pot fi amânate: - administrarea antibioticelor, sulfanilamidelor în scop de profilaxie; -

hemotransfuzia în scop de substituire; - folosirea substanţelor simptomatice

26. Organizarea ajutorului medical specializat în caz de catastrofe.

26. Ajutorul medical specializat reprezintă un complex de măsuri curativo-profilactice, efectuate cu scopul de a
restabili la maximum funcţiile pierdute ale organelor şi sistemelor, de a trata definitiv lezaţii, inclusiv
reabilitarea medicală
Ajutorul medical specializat – forma superioară în acordarea ajutorului medical, ce se acorda de catre medici
specialisti in diverse ramuri (specialitati) chirurgicale, si de medicina interna in spitalele militare specializate, ce
dispun de instrumentar, aparatura de specialitate si medicamentele necesare.Timpul optimal 24h-72h. Pentru
existenţă are nevoie de câteva condiţii: 1.Prezenţa specialiştilor; 2. prezenţa dotării; 3.prezenţa locului
pregătit.Scop: restabilirea funcțiilor organelor și sistemelor; a pregăti RB pt trat ulterior. La orice et.med.,
timpul optimal de acordare a aj med respectiv, lezaților prin subst tox de luptă este de primele 2 ore după
sosirea acestora la etapa dată.

27. Noţiune de etapă medicală. Etapele medicale  prespitaliceşti şi spitaliceşti.

27. Etapa medicala reprezinta- toate forţele şi mijloacele amplasate pe căile de evacuare având ca misiuni:

primirea, înregistrarea, tratarea specială după caz, triajul medical, acordarea asistenţei medicale conform
indicaţiilor medicale, pregătirea pentru evacuarea ulterioară ori tratamentul lezaţilor până la rezultatul definitiv.

Etapa prespitalicească include asistenţa medicală care se acordă nemijlocit în focarul dezastrului, în punctele de
concentrare a lezaţilor, în instituţiile medico-sanitare aflate în zona dezastrului şi care şi-au păstrat capacitatea
de a activa, în punctele medicale avansate şi, în unele cazuri, în spitale (detaşamente) de campanie.

Etapa spitalicească include asistenţa medicală care se acordă în instituţiile medico-sanitarece primesc victimele
evacuate din zona dezastrului: spitale (de profil general şi specializate),instituţii de medicină primară şi de
reabilitare.

28. Cerinţele către terenul de instalare a etapelor medicale  în caz de catastrofe.

28. Cerintele catre terenul de instalare a etapelor medicale in cas de catastrofe-terenul cit mai aproape de
focarele de pierderi sanitare în masă-suprafata terenului sa asigure instalarea corectă şi comoda a tuturor
secţiilor functionale ale etapei date-apropierea nemijlocita de cai de transport de evacuare si sursă de apa
potabilă-terenul sa nu fie contaminat cu subst. radioactive , toxice, bacteriene-starea sanitar epidemica sa fie
satisfacatoare.

29. Schema principială de instalare a etapei medicale în caz de catastrofe. 

  

30. Triajul medical. Definiţia, tipurile, scopurile şi semnificaţia triajului medical а lezaţilor în
situaţii  excepţionale.  

Triajul medical – reprezintă repartizarea  raniților și bolnavilor  în grupuri  omogene după necesitatea de
măsuri curativo-profilactice și  de evacuare și transport și se face în baza diagnosticului şi prognosticului
posibil. Triajul medical este o măsură impusă, la care seapelează  în orice situaţie, cînd de asistenţă medicală au
nevoie concomitent mai mult de două persoane, însă în cazurile cînd numărul acestora este cu mult mai mare,
cum ar fi în incidente soldate cu victime multiple sau dezastre, importanţa triajului devine extrem de
primordială pentru viata pacientilor

     Scopul de bază al triajului medical este repartizarea lezaților în grupuri pentru  asigurarea acordării în
termene optime a unui volum maximal posibil de asistenţă medicală unui număr maximal de victime ale
dezastrului. Pentru a atinge scopul dat triajul trebuie să fie un proces continuu, succesiv, concret şi efectuat
concomitent cu acordarea asistenţei medicale şi evacuarea.

     Continuitatea triajului constă în efectuarea acestuia la toate etapele de acordare a asistenţei medicale prin
care trece victima – începînd cu focarul dezastrului şi terminând cu instituţia medico-sanitară în care se
finalizează tratamentul.

     Succesivitatea triajului constă în faptul că la fiecare etapă de asistenţă medicală acesta reprezintă o
continuare şi se efectuează, ţinând cont de deciziile de triaj luate la etapele anterioare.           

     Caracterul concret al triajului constă în luarea deciziei de triaj individual pentru fiecare victimă şi în
funcţie de circumstanţele concrete ale situaţiei medico-sanitare.

     Continuitatea, succesivitatea şi caracterul concret al triajului în mare măsură se asigură prin înregistrarea
datelor ce ţin de deciziile de triaj şi măsurile întreprinse pe parcursul deplasării victimei din zona unde a
suportat leziunea pînă în instituţia în care urmează a fi finalizat tratamentul  într-un document special de
evidenţă –,, Fişa medicală de triaj,, .

Există 2 tipuri de triaj:

1. în cadrul formaţiunii etapei concrete (are ca scop selectarea din rândul lezaţilor sosiţi cei cu pericol pentru
cei din jur (contaminaţi cu substanţe chimice, biologice, infectaţi, suspecţi); aprecierea necesităţii lezatului
concret în acordarea ajutorului medical la etapa dată; aprecierea  locului unde se va acorda ajutorul medical; 
care este ordinea acordării ajutorului medical

  2. triajul medical de evacuare şi transport (are ca scop aprecierea direcţiei de evacuare;  aprecierea mijloacelor
de transport cu care va fi evacuat; în ce poziţie va fi transportat lezatul ,aprecierea rândului de evacuare a
lezaţilor).

31. Organizarea triajului medical аl  lezaţilor în conformitate cu semnele de triaj.

 La efectuarea triajului medical trebuie să se țină  cont de semnele de triaj:

1) După nivelul de pericol pentru cei din jur (lezaţi ce au necesitate în tratarea sanitară, dezactivare, degazare,
dezinfecţie a echipamentului; bolnavi infecţioși ce vor fi izolaţi temporar; restul lezaţilor ce nu au nevoie de
tratare sanitară.

2) In dependenta de semnul de tratament: lezaţi ce necesita ajutorul medical urgent, la etapa dată; lezaţi cărora
ajutorul medical va fi amânat;  lezaţi în stare de agonie.

3) După semnul de evacuare: lezaţii ce vor fi scoşi sau evacuaţi din focar;  lezaţii ce vor rămâne la etapa dată
(netransportabili, în stare de agonie);  lezaţii ce vor fi trimişi la locul de trai pentru supraveghere şi tratament.

 32. Grupele  de răniţi şi bolnavi repartizaţi în urma triajului medical la etapele prespitaliceşti.

Lezaţii repartizaţi în urma triajului medical la etapele prespitalicești se împart  în 5 grupe:

 1. Lezaţi ajutor de urgenţă.

 2. Lezaţi cărora ajutorul medical va fi amânat.

 3. Restul lezaţilor (primele 3 în cadrul formaţiunilor).

 4-5. De evacuare şi transport. Lezaţii vor ieşi din focar de sine stătător sau fiind ajutaţi.

33. Grupele de RB repartizaţi în urma TM la etapele spitaliceşti1. RB în stare de agonie

2. RB ce au neces de măsuri de urgenţă3. RB cărora aj.med. va fi amânat4. RB ce vor fi trimişi la locul de

trai pt suprav şi trat ambulator.
 34. Esenţa, scopurile şi organizarea evacuării medicale a lezaţilor în caz de catastrofe

Evacuarea medicala-complex de măsuri ce ţin de căutare, scoatere de sub dărâmături şi transportarea

acestora pînă la etapa finalp unde se va acorda aj.med., tratament şi reabilitare medicală. Numai evacuarea
medicala da posibilitate de a elibera etapele medicale de raniti si bolnavi si face posibil ca ele sa se deplaseze
in conformitate cu crearea situaţiilor tactice si medicale pe de o parte si de a acorda acel tip de a-jutor medical
(in conformitate cu indicaţiile medicale) răniţilor si bolnavilor de care ei necesita.

Scopul: acordarea la timp a ajut. med.; crearea condit. de manevrare cu fortele si mijloacele SAMU din
focar.

Caile pe care se efectuează evacuarea răniţilor si bolnavilor se numesc cai de evacuare si de cele mai multe
ori ele corespund cu caile de aprovizionare. Totalitatea cailor de evacuare, etapelor medicale instalate pe ele si
transportul sanitar folosit, care asigura o grupare de trupe poarta denumirea de direcţie de evacuare.

Evacuarea medicala se organizează sub responsabilitatea seful SAMU a nivelului respectiv. P/u evacuare se
folosesc autosanitare, autobuse sanitare, elicoptere sanitare ale MS, dar si camioane, trenuri, elicoptere de
transport etc.

Autobuzele sanitare si elicopterele sanitare nu vor acoperi evacuarea R/b din foacr, de aceea in perioada de
pregatire, seful SAMU de nivel respectiv, prin colaborare cu alte persoane de decizie din alte ministere si
departamente tre sa ia decizie p/u a primi mijl. de transport. a r/b. in acest scop exista decizia Guvernului, prin
care m. drumurilor si transportului, cit si alte ministere si departamente  sunt obligate sa asigure SAMU la
cererea sa cu mijloace de transport p/u evacuarea R/B din focar si p/u transp. medicilor si mat. med in focar.
Aceasta decizie e inclusa in planul de evacuare a comisiei respective p/u S.E, care se aprobă de către
preşedintele comisiei, iar măsurile incluse în plan st obligatorii pt toţi executanţii.

În RM există o decizie a guvernului prin care sunt obligate ministrul transportului şi infrastructurii
drumurilor, alte ministere şi departamente de a asigura la cererea SAMU, transp necesar pt evacuarea RB din
focar, dar si pt transp pers med şi mater med în focar.

Se interzice evacuarea RB din focar în cazul în care nu a fost acordat aj med.

35. Izvoarele de aprovizionare a instit. si format. med. cu materiale medicale, sanitaro-gospodaresti si

speciale in SE. • Cu mat. Med-Sanit:-din rezerva intangibila de mat. a instit si format servic. asist med de
urgenta creata conform Tabelei temporare de aprovizionare-de la interp. farmaceutice

-din rezervele nescazute statale-prin finant. din bugetul republican sau local-prin folosirea unor mijl.
medico-veterinare de la serv. veterinare-mat. med. de la alte ministere si departamente-mat. med. aflate la
aprovizionarea curenta a inst. medicale-mat. med. aflate in focar si ce sunt utile p/u folosire.

• Cu mat. Sanit-gospod:-conform Tabelei temporare de aprovizionare-Din instit., ministere, departam, prin

hotarirea comisiilor p/u sit except ale municipiilor, oraselor, sectoarelor, raioanelor.

• Cu mat. speciale:-conform Tabelei temporare de aprovizionare-prin statele majore a prot. civile locale.

36. Pastrarea mat. med. ale instit. si format. SAMUSE

P/u pastrarea lor corecta e necesar efectuarea:-amenajarea incaperii cu poliţă, safeuri-Mentinerea depozit.
in curatenie si respectarea conditi corespunzatoare-Paza depozit. si respectarea regulilor antiincendiare.

-Evidenta stricta si corecta a mat. aflate la pastrare-Controlul sistematic asupra respectarii normelor de
pastrare a mat.• M.med se pastreaza conform cerintelor:1) Dupa destinatie:-Mat. in rezerva nescazuta p/u
format. med. se pastreaza separat.-M. de folosire curenta p/u instit. med- separat2)Dupa tipul materialului:
toate mat. folosite in practica med., preparate bacteriene, reactive de laborator, mat. de pansamente, obiecte p/u
farmacii se pastreaza aparte.3)Dupa conditii speciale de pastrare: care necesita tº speciala, ce tre ferite de
umiditate, de raze solare. In afara de aceasta se pastreaza separat: -Sub. deosebit de toxice (lista speciala);
-Mijloace medic toxice- gr A; -Mijloace med. cu efect puternic gr B, p/u care sunt stabilite reg. speciale de
pastrare.

Mater med se păstr în ambalaje pt fiecare formaţ medic. Pe fiecare ambalaj se scrie: denum depozit, denum
medicam, masa fără dop şi netă, timp de pregătire, data analizei, numele de familie ale împachetatorului, data
împachetării.

Mater.inflamabile se păstr aparte conform regulilor speciale.Obiectele din gumă/cauciuc se păstr la o temp
de 0-20 C, să fie ferite de curent de aer şi de razele directe ale luminii. Tot aparatajul medical pănă la punerea
o

în rezervă nescăzută treb să fie examinat în acţiune. Instrumentarul chirurgical treb să fie conservat.

Respons pt crearea rezervelor nescăzute de mater pt instit şi formaţ medic o poartă directorii acestor instit
med.

Controlul sistematic asupra acumulării, păstrării şi împrospotării mater e/e efect de către medicul şef-adjunct
al spit în probl medic.Respons pt împrospătare la timp a mater medic în rezerva nescăz o poartă şeful farmaciei
spitalului, iar în acele spit unde nu sunt farmacii respons o poartă asist super a Sp.

Normele de aproviz şi păstrare în rezervele scăzute şi determ de către org de conduc ale ocrot săn regionale
ce ţin cont de particul existente de caracterul catastrofelor posibile, dar şi conform tabelei temporare de
aproviz.

Pt primirea mater medic este necesar de a prez următ docum: buletin de identit, procura, bon de livrare.

37. Misiunile farm. centrale, orasanesti în SE. Documente neces. p/u primirea mat. med.

1. Determinarea necesarului in mat. medico-sanitre, sanit-gospod si speciale p/u asigurarea instit. şi formaţ
medic in S.E.2. Stud. sit. posibile si planificarea  aprov. instit. si format. medicale. Aproviz. popul cu med. in
SE.3.Pregatirea pers. inst. farmaceutic p/u lucru in s.e.4.Paticiparea la crearea rezervelor nescazute de mat.
med. p/u instit. med, p/u lucru in SE.5,Crearea rezerv. nescazute de mat, in instit farmaceutice. Acumularea,
pastrarea si improspatarea mat. med.6.Pregatirea si asigurarea emiterii organizate si operative a mat. med. in
termeni limitati7. Stud. posibilit. p/u folosirea in aprovizionarea instit. med din resursele locale.8. Controlul
asupra folosirii rationale si economice a mat. medicale. 9. Reimpartirea instit. med in conformitatea cu situatia
creata in caz de catastrofa10.Evidentierea justa si darea de seama cu privire la dinamica mat. medicale11.
Organizarea prot. personalului si a mat. med. in conditii de SE. Ridicarea stabilitatii de lucru a obiectelor
farmaceutice corespunzatoare.

38. Actiunile de comportament personal in caz de cutremur, incendii si inundatii.

ÎN CAZ DE CUTREMUR DE PĂMÎNT-feriţi-vă de căderea tehcuielii, armaturii, dulapurilor, poliţelor,

-fiţi cît mai departe de ferestre, oglinzi, abajure;-plăsaţi-vă lîngă peretele  intern,  în deschizătura uşilor;-
imediat ce vor  înceta  zguduiturile - părăsiţi clădirea;-nu vă folosiţi ascensorul;-aflîndu-vâ in stradă treceţi la
mijlocul ei, pe piaţă, cît mai departe de clădiri şi edificii,stîlpi cu linii de  tensiune;

ÎH CAZ DE INUNDAŢII-anunţaţi din timp personalul acestei case;-transferaţi la etajele de sus  sau în
poduri bunurile materiale;-deconectaţi apa, electricitatea, gazul;-luaţi cu sine lucruri de prima necesitate şi
plecaţi la punctul de adunare;-dacă vă aflaţi în stradă, deplasaţi-vă pe un loc mai ridicat;-feriţi-vă de
transformatoare şi fire electrice.ÎN  CAZ  DE  INCENDIU:-feriţi-vă de   temperatură înaltă,  fum şi gaze, de
 prăbuşirea  edificiilor, de exploziile utilajului tehnologic şi al aparatelor,  de căderea copacilor,-este periculos
de întrat in zona cu fum dacă vizibilitatea e mai mică de 10m;-la salvarea victimelor, înainte de a întră în
încăperea încendiată, acoperiti-vă pe cap cu o prelată muşama, palton sau trenci umezite în prealabil.-uşa  în 
încăperea cu fum deschideţi-o atent, pentru a evita izbucnirea flăcărilor în urma aerisirii abundente:-în
încăperea cu fum  deplăsaţi-vă pe brînci sau tîrîş;-pentru protejarea de oxidul de carbon respiraţi printr-o
ţesătură umeda.

39. Noţiune şi principiile de bază al prot.popul.în SE în timp de pace

Prot. civila in SE la pace-complex de masuri(activitati) pe scara intregului stat de ordin legislativ,

economico-financiar, social si de management, ce au drept scop excluderea, diminuarea la maxim a act. fact.
lezati in caz de declansare a dezastrelro asupra org. uman. • Responsabilitati in domeniul prot.. pop. il au:
-presedintele RM, -Parlamentul, -Guvernul, -Ministerele, departamente, -Org. publice locale, - conducătorul
întreprinderii de stat/private; -Fiecare cet. in parte.• Principiile:1. Conducerea continua a activitatii de protect. a
pop. de catre organel de conducere publica, conducatorii ministerelor, departamentelor si a conducatorilor
obiectelor economice nationale, private sau de stat.2. Planificarea din timp si efectuarea masurilor de protectie
a populatiei pe intreg teritoriu a RM3. Planificarea si efectuarea masurilor de protectie a populat. concomitent
cu planificarea si efectuarea de alte ministere si departamente 4. Planificarea si executarea masurilor de
protectie a pop. in complex cu planurile de dezvoltare sociala si a economiei nationale a RM, judetului,
municipiului si obiectului economic national.

40. Masurile generale de protectie a pop. in situatii exceptionale in timp de pace

Aceste măsuri s/t organiz şi efect de către conduc de la toate nivelele de comun cu organele PC, ce acordă
asistenţă consultativă inclusiv şi materială.1. observarea permanenta si controlul de laborator vizind pericolul
operatiei dezastrelor, contaminarea mediul. ambiant cu s. toxice, bacteriene.2. Informarea la timop a pop. d/e
pericolul de aparitie a calamitatilor spontane, avariilor si altor sit. exceptionale3. Adapostirea pop. in
adaposturi de protectie, utilizarea mijloacelor de protectie individualaAdăposturi – mijl de prot colectivă. După
gr de prot pot fi: ad.standart şi improvizat.Ad.standart st construite şi la stadiul de proiectare treb să
corespundă următ cerinţe: - prot.sigură a pop.; -să permită reşedinţa popul.în mod autonom, nu mai puţin de
72h; - să fie construite la o distanţă de siguranţă de sist de apeducte şi canalizare cu pres înaltă; -treb.să dispună
de intrare şi ieşire cu acelaşi gr de protecţie în acelaşi timp să dispună de ieşire de rezervă.4. Respecatreea de
catre pop. a regimului de protectie pe teren. Contaminatàdeterm regimului antichimic / antiradiaţional /
antibacterian. Pentru respectarea acestor regimuri se util.: mijl de prot colectivă, mijl de prot
individuală(echipam de prot şi măşti antigaz), mijl de prot medicală (antidot, radioprotector, subst antibact şi
unele regimuri speciale: observare/carantină)5.Evacuarea pop. din zonele ce prezinta pericolàreprez măsuri şi
activ orientate spre scoaterea, tranps popul din zonele afectate spre zonele de siguranţă. Sunt constituite
comisii de evacuare, ce elab plan de evacuare, care include: - liste nominale ale evacuatorilor; -direcţia; -asig
siguranţei; - asig medicală. În locuri unde se evac popul s/t constit comisii de primire şi repartizare a popul.

6. Efectuarea masurilor speciale de protectie si cu caracter sanitaro-igienic

7. Instruirea in prealabil a pop. privitor la comportamentul corect si modalit. de protectie, activitate in SE.

41. Masurile speciale (medicale) de protectie a pop. in SE in timp de pace

  Măsurile medicale speciale au drept scop profilaxia leziunilor populaţiei cu aceste substanţe, dar şi
acordarea ajutorului medical lezaţilor. Pentru efectuarea acestor măsuri vor fi folosite mijloacele de protecţie
care vor preveni sau vor reduce considerabil acţiunea de lezare, vor ridica rezistenţa organismului uman in caz
de contaminare cu substanţe radioactive, toxice şi bacteriologice.
 
Mijloacele de protecţie medicală:
 - radioprotectoarele;
- antidoturile;
- preparatele antibacteriene;
- mijloacele de tratare sanitară parţială.
Toate mijloacele medicale de protecţie antiradioactivă se divizează in:
ü  mijloace de prevenire a leziunilor prin iradiere externă;
ü  mijloace de prevenire sau reducere a gravităţii reacţiei primare a organismului la iradiere;
ü  mijloace de prevenire a leziunilor actinice in caz de pătrundere a substanţelor radioactive in organismul
ü  uman;
ü  mijloace de prevenire a leziunilor radioactive a pielii prin contaminare cu praf radioactiv.
   Un mijloc de prevenire a leziunilor prin iradiere externă a organismului este preparatul RS-I (cistamina).
Pentru a evita boala actinică, aceste preparate trebuie folosite pană la iniţierea iradierii (de exemplu, cu 30-40
min. pană la intrarea efectivului pe terenul contaminat cu substanţe radioactive).
   In scopul prevenirii reacţiei primare a organismului la iradierea  ionizantă (prima perioadă a bolii
actinice), se folosesc etapirazina, aeronul, cerucalul (in trusa medicală individuală este etapirazină).
 
   In caz de pătrundere a substanţelor radioactive in organism, o deosebită insemnătate are reducerea timpului de
aflare in organism a substanţelor numite, dar şi metodele de evacuare a acestora din
organism.
In cazul pătrunderii substanţelor radioactive in tractul gastrointestinal, se folosesc:
ü  adsorbanti (pantociană, adsorbar, preparatele iodului stabil);
ü  spălături gastrice;
ü  clismă evacuatoare;
ü  substanţe purgative.
   In caz de infectare a pielii cu substanţe radioactive, se face tratarea sanitară parţială (spălatul pe maini, faţă,
gat cu apă şi săpun).
In caz de infectare cu substanţe radioactive a plăgilor, suprafeţelor arse, se folosesc pachetul individual
de pansament şi alte pansamente, care sunt buni adsorbanţi pentru radionuclizi.
Pentru protecţia organismului de substanţele toxice se folosesc antidoturile (specifice şi nespecifice):
1) SFO (substanţe fosfororganice, neuroparalitice): afina, tarenul, atropina;
2) ale acidului cianhidric:
- amilnitritul (propilnitritul);
- hromosmonul;
- tiosulfatul de sodiu;
3) lewizitei şi altor substanţe ce conţin arsen: unitiolul.
Trusa farmaceutică individuală pentru populație constituie un set compus din 7 preparate folosite pentru
acordarea primului ajutor de către pompieri, salvatori, evacuatori nemijlocit în focar și este destinată pentru
profilaxia şocului, bolii actinice, reducerea (preîntâmpinarea) acţiunii substanţelor radioactive, toxice (inclusiv
SOF) şi bacteriene asupra organismului uman, dar şi în caz de combinări cu traumatisme.
   Trusa farmaceutică individuală conţine:
Locul 1 – loc de rezervă pentru analgezice: sol. de promedol (2%) – 1,0 în seringătub (în caz de fracturi, dureri
acute etc.).
Locul 2 – antidotul SFO taren 0,2 în pastile (câte o pastilă pentru profilaxia leziunii şi în caz de apariţie a
primelor semne de intoxicaţie).
Locul 3 – remediu antibacterian (sulfodimetoxină 0,2 în pastile). În caz de dereglări funcţionale ale tractului
gastrointestinal în urma acţiunii cu substanţe bacteriene: în prima zi – 7 pastile concomitent, în ziua a doua şi a
treia – câte 4 pastile.
Locul 4 – radioprotector nr. l: cistamină 0,2 în pastile (în total 12). Se întrebuinţează câte 6 pastile în
următoarele cazuri: pericol de iradiere cu substanţe radioactive; cu 30–60 min. înainte de a intra pe terenul
contaminat cu substanţe radioactive.
Locul 5 – remediu antibacterian nr. 1: doxiciclină 0,2 în capsule. Se administrează adulţilor şi copiilor mai mari
de 8 ani în caz de infectare cu substanţe bacteriene, cu plăgi şi combustii: prima zi – o capsulă, apoi peste 24 de
ore – alta.
Locul 6 – radioprotector nr. 2: iodid de potasiu 0,125 în pastile (7 pastile). Se administrează câte o pastilă pe zi
(7 zile), începând cu prima zi de contaminare a terenului cu substanţe radioactive, dacă se întrebuinţează în
hrană produse lactate. Copiilor le este indicat în primul rând.
Locul 7 – remediu antivomitiv: etapirazină 0,006 în pastile (5 pastile) sau dimetcarb; se întrebuinţează pentru a
evita hiperemeza ca simptom al reacţiei primare a organismului la iradierea radioactivă şi în caz de contuzie
cerebrală.
 
 
42. Conditiile de activit. ale SAMUSE si influenta lor la organizarea asig. med. a R/B.
Există un șir de factori ce influențează activitatea SAMUSE în organizarea asistenței medicale, persoanelor ce
au suferit în urma dezastrelor.
ü  caracterul şi intensitatea dezastrului;
ü  imprevizibilitatea apariţiei dezastrului după timp şi loc;
ü  apariţia concomitentă a pierderilor sanitare în masă;
ü  valoarea şi structura pierderilor sanitare în diverse focare cu particularităţi diferite;
ü  izbucnirea altor ,,calamităţi (catastrofe) în calamitate” (incendii, inundaţii, alunecări de teren, explozii,
eliminări de substanţe toxice etc.);
ü  starea reală a sistemului local al ocrotirii sănătăţii, prezenţa instituţiilor –medicale în focar cu funcţia
păstrată;
ü  starea căilor de acces spre focar şi în focar;
ü  nivelul de pregătire pentru acţiuni a SAMUSE şi a populaţiei cu privire la comportarea adecvată şi
acordarea primului ajutor;
ü  caracterul şi nivelul de dezvoltare a sistemului de comunicaţii şi altele (clima, relieful, noapte sau zi etc.);
ü  starea sanitaro epidemiologică a terenului în regiunea dezastrului.
Pentru realizarea calitativă a misiunilor SAMUSE îndiferent de influența factorilor enumerați anterior, este
necesară respectarea următoarelor măsuri, precum menținerea în pregătire permanentă a forțelor și mijloacelor
SAMUSE și a altor servicii interesate, planificarea în timp a asigurării medicale a populației dar și a activității
instituțiilor medicale în caz de dezastre, pregătirea din timp a întregii populații în vederea respectării regulilor
de comportare adecvată și acordării primului ajutor celor răniți în caz de necesitate, organizarea dirijării
operative și stabile a forțelor SAMUSE  de la diferite niveluri, depunerea eforturilor colosale din partea forțelor
și mijloacelor antrenate în lichidarea consecințelor dezastrelor , efectuarea măsurilor întru salvarea vieții celor
lezați.
 
 
43. Normele de comportare personala in caz de cutremur , alunacari de teren si contaminare
cu s. radioactive:
Cutremur de pământ: ➢ feriţi-vă de căderea tencuielii, armaturii, dulapurilor, poliţelor; ➢staţi cât
mai departe de ferestre, oglinzi, abajururi; ➢plasaţi-vă lângă peretele intern, în deschizătura uşilor;
➢imediat ce vor înceta zguduirile, părăsiţi clădirea; ➢nu vă folosiţi de ascensor; ➢aflându-vă în
stradă, treceţi la mijlocul ei, pe piaţă, cât mai departe de clădiri şi edificii, stâlpi cu linii de tensiune
înaltă.
Alunecări de teren: ➢ieşiţi din clădire şi staţi pe un loc drept; ➢anunţaţi despre acest fenomen
vecinii şi ajutaţi copiii, bolnavii şi bătrânii să părăsească clădirea; ➢în caz de necesitate, chemaţi
asistenţa medicală de urgenţă, poliţia sau pompierii; ➢întreprindeţi toate măsurile pentru a asigura
securitatea oamenilor şi a salva valorile materiale.
Contaminare radioactivă: ➢îmbrăcaţi măştile antigaz (masca din vată şi tifon) şi plecaţi în edificiul
de protecţie; ➢dacă adăpostul este departe şi nu aveţi mască antigaz, rămâneţi acasă şi conectaţi
radioul, pentru a recepţiona comunicatele organelor Protecţiei Civile; ➢închideţi ferestrele, acoperiţi
 uşile cu ţesături dense, încleiaţi crăpăturile din ramele ferestrelor; ➢la indicaţia organelor Protecţiei
Civile pregătiţi-vă pentru o posibilă evacuare; ➢la indicaţia instituţiilor curative, întrebuinţaţi pastile de
iodură de potasiu; ➢ieşind din casă, deconectaţi aparatele electrice; luaţi cu sine documentele, banii,
lucrurile necesare; îmbrăcaţi masca antigaz sau masca umezită din vată şi tifon, o prelată sau un
trenci ➢la sosirea în raionul nepericulos, treceţi controlul radioactiv şi prelucrarea sanitară.
44. Caracteristica zonelor inundatiei catasrofale si influenta lor lla organizarea ajut. medical
R/B
Principalele caracteristici ale inundaţiilor sunt:
1.       unda de viitură - fenomen de creştere şi descreştere rapidă şi semnificativă a debitelor şi
nivelurilor unui curs de apă intr-o anumită perioadă de timp;
2.       timpul de creştere - perioadă de timp in care debitele cresc de la valoarea scurgerii de bază la
valoarea debitului maxim al culminaţiei viitoare;
3.       timpul de descreştere - perioadă de timp in care debitele scad pană la valoarea scurgerii de bază;
4.       debitul maxim (de culminaţie) - volumul maxim de apă care trece printr-o secţiune a unui rau intr-o
secundă;
5.       volumul viiturii - volumul total de apă scurs pe rau in timpul viiturii;
6.       propagarea viiturii - deplasarea undelor de viitură intre două secţiuni ale unui curs de apă
Predictibilitate: prognoze meteo pe termen lung, mediu şi scurt, in funcţie de nivelul tehnic al sistemului
de monitorizare a vremii şi cursurilor de apă.
Factori de vulnerabilitate: clădiri construite in zona inundabilă; lipsa sistemului de avertizare a
populaţiei; capacitate redusă de absorbţie a solului; clădiri şi fundaţii cu capacitate de rezistenţă
slabă; stocuri de mărfuri neprotejate.
Pentru a organiza mai corect lucrările de salvare şi de acordare a ajutorului medical este
necesar de a cunoaste caracteristica zonei de inundatii. 4 zone (începând de la baraj):
1.Z1.- In.catastrofală (vit. apei=>30 km/h; raza zonei:10-12 km; val inund. 2-5 m; timp de scurg.a
apei–30 min.)
2.Z2.- de scurgere rapidă (V-15-20km/h; R.15-20 km;  val-0,5-1 m; timp de scurgere 50-60min)
3.Z3.-de scurgere medie (V-10-15 km/h; R-30-50 km, depinde de relief; val-lipseste/timp de scurgere-
2-3h)
4.Z4.-de scurgere lenta (V-6-10 km/h; R-36-70 km; Val lipseşte; timp de scurgere =>7-8 h)
 

45. Notiune de medicina a calamitatilor. Organizarea interactiunii SAMU si alte servicii ale ministerelor
si   departamentelor in interesul asigurarii medicale a ranitilor si bonavilor.

Medicina Calamitatilor -ramura a medicinei teoretice si practice, avind ca obiectiv de baza organizarea si
efectuarea asigurarii medicale a populatiei (lezatilor, sinistratilor,) in procesul de lichidare a consecintelor
medicale ale dezastrelor, ce includ următoarele complexe de măsuri:
  -Masurilor de tratament si evacuare;
-Masurilor sanitaro-igienice si antiepidemice;
-Masuri ce tin de aprovizionarea cu materiale Sanitaro-farmaceutice, tehnica medicale, utilaj;
  -Masuri ce tin de dirijarea cu fortele si mijloacele serviciilor medicale
Obiectivele de studiu:
   -Factorii lezanti al dezastrelor si actiunea lor asupra organismului;
  -Patologia specifica aparuta in rezultatul actiunii factorului;
  -Formele, metodele de organizare si acordare a asistentei. medicale;
  -Formele, metodele de tratament, recuperare medicale;
-Metodele de combatere a dezastrelor si a efectelor actiunii factorilor lezanti.
Aspecte:
-Clinic;
 -De medicina Preventiva;
  -De management farmaceutic;
   -De management sanitar.

Metode de studiu
:-Istorico-descriptiva;           -Analitica;              -Statistica;            -De prognozare;       -Simulare

46.Valoarea pierderilor generale şi sanitare în zonele cutremurului de pământ

Structura pierderilor sanitare (după localizarea leziunilor) depinde şi de poziţia organismului în momentul
lezării. Conform unor analize de expertiză, majoritatea traumelor, în structura pierderilor sanitare, vor fi
multiple (până la 17-18%) şi asociate (până la 75-80%). Traumele izolate vor constitui doar 2-3%. 2

47. Caracteristica factorilor lezanti ai catastrofelor.

Aspectul medical al calamităților este determinat de diversitatea factorilor lezanți, acțiunea acestora
asupra organismului uman cu apariția patologiei specifice.
Factorii lezanti sunt:
-          mecanici – unda de șoc provocată de explozii, căderea obiectelor de la înălțime. prăbușirea
construcțiilor și altele;
-          fizici – curentul electric;
-          termici – temperaturile înalte și scăzute;
-          chimici – substanțele toxice;
-          actinici – substanțele radioactive;
-          biologici – microorganismele;
-          psiho-emoțional (stresul).

48. Conţinutul primului ajutor acordat lezaţilor în situaţii excepţionale.

Primul ajutor conține - scoaterea lezaţilor de sub dărâmături, din adăposturi şi alte locuri;
·        stingerea focului de pe îmbrăcăminte
·        aplicarea măştii antigaz în terenul contaminat cu substanţe toxice sau radioactive și hemostaza
provizorie prin aplicarea garoului sau pansamentului compresiv
·        înlăturarea asfixiei și toaleta cavităţii bucale cu fixarea limbii și executarea respiraţiei artificiale
·        administrarea substanţelor de calmare a durerii și aplicarea pansamentului pe plagă sau suprafaţa arsă
iar  în caz de pneumotorax deschis - pansamentul ocluziv
·         imobilizarea provizorie a fracturilor și tratarea sanitară parţială în caz necesar
·        masaj cardiac externși la necessitate administrarea antibioticelor şi substanţelor antivomitive.

49.Scopurile şi conţinutul ajutorului premedical acordat lezaţilor în situaţii excepţionale.

      Ajutorul premedical- se acorda la locul de adunare a lezaţilor de către felcer sau asistente
medicale (brigada de acordare a ajutorului premedical). Se efectuează în scopul de completare şi
 corijare a măsurilor primului ajutor, cât şi micşorarea consecinţelor leziunilor ce poartă pericol pentru
viaţă şi prevenirea complicaţiilor grave. Timpul optimal de acordare a ajutorului premedical primele
2-3 h după lezare.

Măsurile pentru acordarea ajutorului premedical :

   înlăturarea asfixiei (toaleta cavităţii bucale, inhalarea oxigenului, ventilarea artificială a plămânilor prin
intermediul aparatelor);

   - controlul garoului aplicat anterior;

    -corectarea pansamentelor prost aplicate;

  - calmarea durerii;

  - perfecţionarea imobilizării de transport;

    -administrarea antibioticelor, antivomitivelor,  analepticelor cardiovasculare şi de stimulare a

respiraţiei;

     -administrarea repetată a antidoturilor;

  - tratarea sanitară parţială (la necesitate);

    -încălzirea lezaţilor pe timp rece.

50 Volumul primului ajutor medical şi dependenţa lui de situaţia creată în focarul catastrofei.
 
Primul ajutor medical – se acordă la punctul medical al brigăzii, batalionului, încadrate cu medici cu studii
superioare – generalişti. Scopul de bază a primului ajutor medical constituie înlăturarea, atenuarea consecinţelor
leziunilor care prezintă pericol pentru viaţă, prevenirea complicaţiilor posibile şi pregătirea acestora către
evacuarea de mai departe.
Timpul optimal – primele 4-6ore după rănire.
Toate măsurile efectuate se împart în 2 grupe: măsuri de urgenţă (neefectuarea poate conduce la deces) şi
măsuri de urgenţă care pot fi temporar amânate (fără consecinţe grave)
Prin urmare în cazul pierderilor sanitare în masă la I etapă medicală volumul ajutorului medical va fi redus până
la măsurile de urgenţă ale primului ajutor medical.