MINISTERUL EDUCAȚIEI CULTURII ȘI CERCETĂRII

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „NICOLAE

TESTEMIȚEANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA

FACULTATEA DE OPTOMETRIE

Catedra de medicină militară şi a calamităţilor

REFERAT

La tema: Protecția populației în caz de calamități. Măsurile generale și

speciale. Mijloacele de protecție individuale și colective.

A realizat: Țulea Nicoleta, facultatea de Optometrie , gr.1801 anul III

Profesor: Cîrstea Nicon Conferențiar universitar

Chișinău 2021

1
CUPRINS

1.Actualitatea temei
2.Măsuri generale și speciale de protecție a popolației în caz de calamități
3. Mijloacele de protecție individuale și colective.
4.Concluzii și recomandări
5.Referințe bibliografice

2
1.Actualitatea temei

Adeseori activitatile sociale si economice ale unor grupari umane pot fi tulburate
de efecte tragice ale unor calamități. În plus, unele activitati umane scapate de sub
control pot avea urmari dezastruoase asupra unor colectivitati de oameni, din acest
punct de vedere este obligator să cunoaștem totalitatea măsurilor generale și
special cît și mijloacelor de protecșie individual ți colectivă pentru diminuarea și
prevenirea anumitor consecințe nefavorabile
Protecţia populaţiei de factorii lezanţi ai catastrofelor naturale şi tehnologice şi
lucrul neîntrerupt al obiectelor sunt sarcini de mare însemnătate ale tuturor
organelor de conducere publică locală, organelor executive şi conducătorilor
obiectelor economiei naţionale.
În contextual acestei lucrări individuale am analizat un complex de măsuri generale
și speciale, care au scopul de a exclude sau de a diminua la maximum acţiunea
factorilor lezanţi ai calamităților asupra organismului omului

3
 1. Măsurile generale a protecției populației în situații excepționale. Scopul,
conținutul, organizarea.
Scopul masurilor generale-este exluderea sau deminuarea la maximum
factorilor lezanti, astfel micsorînd numarul de pierderi in populație în cazu
situațiilor excepționale.
Responsabili de organizarea si indeplinirea acestor masuri sunt organele de
conducere publică, conducătorii ministerelor, departamentelor şi obiectelor
economiei naţionale
În situaţii excepţionale în timp de pace, se efectuează următoarele măsuri: 
-observarea permanentă şi controlul de laborator cu privire la infectarea
obiectelor mediului cu substanţe radioactive, toxice şi mijloace bacteriene; 
- informarea la timp a populaţiei despre apariţia calamităţilor spontane,
avariilor, catastrofelor şi a altor situaţii excepţionale; 
- adăpostirea populaţiei în construcţii de fortificaţie (de protecţie), folosirea
mijloacelor de protecţie individuală;
Adăposturile asigură protecţia populaţiei de factorii lezanţi ai catastrofelor
(temperaturile înalte, gazele dăunătoare în zona incendiilor, substanţele
explozibile, radioactive şi de acţiune drastică, prăbuşirea şi fragmentele
construcţiilor dărâmate), dar şi de arma de nimicire în masă.
Mijloacele individuale de protecţie asigură protecţia populaţiei de pătrunderea în
organism, prin organele respiratorii, piele şi îmbrăcăminte, a substanţelor
radioactive, toxice şi mijloacelor bacteriene.
- respectarea de către populaţie a regimului de protecţie pe terenurile
contaminate;
Regimul antichimic de protecţie prevede combinarea şi durata folosirii mijloacelor
individuale de protecţie şi a adăposturilor ce previn lezarea oamenilor cu substanţe
toxice.
Regimul de protecţie antibacteriologică include carantina şi observarea.
- evacuarea populaţiei din zonele periculoase;
Dispersare – deplasarea cu transportul şi pe jos a lucrătorilor şi slujbaşilor
întreprinderilor şi organizaţiilor care îşi continuă lucrul în condiţiile situaţiei
excepţionale, din oraşe şi suburbiile lor, situate în zonele distrugerilor posibile. În
lucrul pe schimburi se organizează transportarea lucrătorilor şi slujbaşilor la
obiectele date.
Evacuare – scoaterea şi transportarea lucrătorilor şi slujbaşilor de la obiectele care
îşi vor continua lucrul în afara oraşului sau îşi întrerup lucrul pe durata situaţiei
excepţionale; scoaterea întregii populaţii incapabile de muncă din oraşele
categoriate şi din suburbiile lor, aflate în zonele distrugerilor sau inundaţiilor
posibile.
- efectuarea măsurilor speciale de protecţie cu caracter sanitaroigienic;

4
- instruirea din timp a populaţiei cu privire la modalităţile de protecţie şi
activitate în situaţii excepţionale.

2. Măsurile speciale (medicale) a protecției populației în situații excepționale.

Măsurile medicale speciale au drept scop
profilaxia leziunilor populaţiei, dar şi acordarea
ajutorului medical lezaţilor. Pentru efectuarea acestor
măsuri vor fi folosite mijloacele de protecţie care vor
preveni sau vor reduce considerabil acţiunea de
lezare, vor ridica rezistenţa organismului uman în caz
de contaminare cu substanţe radioactive, toxice şi
bacteriologice
Mijloacele de protecţie medicală:
 radioprotectoarele;
 antidoturile;
 preparatele antibacteriene;
 mijloacele de tratare sanitară parţială

Toate mijloacele medicale de protecţie antiradioactivă se divizează în:

  mijloace de prevenire a leziunilor prin iradiere externă;
  mijloace de prevenire sau reducere a gravităţii reacţiei primare a
organismului la iradiere;
  mijloace de prevenire a leziunilor actinice în caz de pătrundere a
substanţelor radioactive în organismal uman;
  mijloace de prevenire a leziunilor radioactive a pielii prin contaminare cu
praf radioactiv.
Un mijloc de prevenire a leziunilor prin iradiere externă a organismului este
preparatul RS-I (cistamina). Pentru a evita boala actinică, aceste preparate trebuie
folosite până la iniţierea iradierii (de exemplu, cu 30–40 min. până la intrarea
efectivului pe terenul contaminat cu substanţe radioactive).
În scopul prevenirii reacţiei primare a organismului la iradierea ionizantă (prima
perioadă a bolii actinice), se folosesc etapirazina, aeronul, cerucalul (în trusa
medicală individuală este etapirazină)

În cazul pătrunderii substanţelor radioactive în tractul gastrointestinal, se folosesc:

 adsorbanţi (pantociană, adsorbar, preparatele iodului stabil);
 spălături gastrice;
 clismă evacuatoare;
5
 substanţe purgative.
În caz de infectare a pielii cu substanţe radioactive, se face tratarea sanitară parţială
(spălatul pe mâini, faţă, gât cu apă şi săpun).
În caz de infectare cu substanţe radioactive a plăgilor, suprafeţelor arse, se folosesc
pachetul individual de pansament şi alte pansamente, care sunt buni adsorbanţi
pentru radionuclizi.

Pentru protecţia organismului de substanţele toxice se folosesc antidoturile

(specifice şi
nespecifice):
 SFO (substanţe fosfororganice, neuroparalitice): afina, tarenul, atropina;
 ale acidului cianhidric:
 amilnitritul (propilnitritul);
 hromosmonul;
 tiosulfatul de sodiu;
 substanţe ce conţin arsen: unitiolul

3.ASIGURAREA MIJLOACELOR DE PROTECTIE INDIVIDUALA SI

COLECTIVA
Dezastrele(calamitatile naturale, dar mai ales catastrofele) ca si atacurile aeriene,
pot genera mediul inconjurator substante radioactive, substante industriale cu
toxicitate ridicata, diversi agenti patogeni – prin descompunerea substantelor
organice de sub daramaturi – care, fie ca patrund prin aparatul respirator, fie ca se
depun pe piele si imbracaminte, provoaca vatamari mai mult sau mai putin grave.
Toate acestea pot fi inlaturate daca inh astfel de situatii folosim mijloacele de
protectie individuale si colective.
A.Mijoacele de protectie individuala
a)Mijloacele individuale de protectie pentru prevenirea contaminarii sunt:
-mijoacele individuale de protectie a organelor respiratorii;
-mijloacele individuale de protectie a pielii;
b)Mijloacele individuale de protectie pentru combaterea contaminarii sau
diminuarea efectului de contaminare sunt:
-truse sanitare;
-pachete individuale;
-antidoti si radioprotectori.

6
a.Protectia prin mijloacele individuale de protectie a organelor respiratorii se poate
realiza in doua feluri:
-prin retinerea substantelor nocive cu ajutorul unor materiale filtrante. In aceasta
categorie intra toate categoriile de masti contra gazelor care au proprietati de
retinere a substantelor nocive. In lipsa lor in unele situatii sunt bune si unele
mijoace improvizate realizate pe plan local de fiecare cetatean(masti cu tifon,
diferite alte materiale care se aplica la nas si gura in momentul respiratiei);
-prin alimentarea individuala cu aer curat sau oxigen de la o sursa autopurtata. In
aceasta categorie intra aparatele izolante de toate tipurile si mastuile izolante. De
regula, aceste aparate sunt utillizate numai de echipe speciale, care sunt instruite in
utilizarea aparaturii in spatii inchise si unde nu exista suficient oxigen pentru
respiratie.
Pentru a ne izola complet de mediul inconjurator pentru protectia corpului si a
membrelor se utilizeaza;
-completele de protectie;
-ciorapii si cizmele de protectie;
-mastile de protectie.
Toate aceste mijloace sunt confectionatedin panza cauciucata sau cauciuc(cazul
manusilor si cizmelor).
b.Mijloacele individuale de protectie pentru combaterea contaminarii.
Trusa sanitara antichimica si pachetul antichimic individual de regula, contine
mijloacele necesare pentru acordarea primului ajutor sanitar: fese de tifon,
comprese sterile, flacoane cu solutii de decontaminare sau cu unguente.

Antidotii si radioprotectorii sunt destinati sa mareasca rezistenta organismului la

actiunea substantelor toxice sau a radiatiilor nucleare. In cazul radioprotectorilor
subliniem ca administrarea lor dupa iradiere nu mai are efect. Rezultate bune daun
radioprotectorii de tipul cistiaminei si iodurii de potasiu.
B.Mijloace de protectie colectiva
Pentru protectia cetatenilor in caz de dezastre si razboi, in special in cazul
contaminarii radioactive si chimice rezultate din accidentele nucleare si chimice, se
pot utiliza pentru o perioada mijloacele de protectie ncolectiva. Dintre acestea
mentionam:
a)Adaposturi de protectie civila special construite;
b)Adaposturi simple de protectie civila;
c)Spatii naturale de adapostire.
a.Adaposturi de protectie civila special construite

7
In timp de pace se proiecteaza si se executa in subsolurile noilor constructii
adaposturi de protectie civila in unele localitati sau agenti economici, conform
actelor normative in vigoare.
Adaposturile de protectie civila se executa, de regula, in subsolul:
-constructiilor industriale si anexele acestora;
-constructiilor social-culturale, administrative, scolilor de toate gradele, spitalelor,
complexelor comerciale,etc.;
-cladirilor de locuit;
-constructiior destinate unitatilor, institutiilor si formatiunilor militare.
De asemenea, se mai construiesc adaposturi de mare capacitate in statiile de
metrou, garaje, pasaje, unele depozite, tuneluri si altele asemenea.
Alte tipuri de adaposturi sunt cele care se construiesc, la ordin, din elemente
prefabricate din beton armat sau din material lemnos, in raport cu posibilitatile
fiecarei localitati (agent economic). Pentru aceste adaposturi se intocmesc din timp
de pace, documentatiile si, pe baza de plan, se repartizeaza materialele, utilajele,
instalatiile si forta de munca necesare astfel ca in termen de 20-30 de zile de la
primirea ordinului, adaposturile sa fie terminate.
Gradul de protectie al adaposturilor de protectie civila se asigura in mod diferentiat
si se stabileste in functie de importanta localitatilor si societatilor comerciale.
Capacitatea adaposturilor de protectie civila care se executa in subsolul noilor
constructii este in principiu de 100-300 de persoane, avand in vedere ca pentru 2
persoane este necesar un spatiu de 1m² de suprafata de adapostire. In cadrul
constructiior subterane ca: metrou, garaje, pasaje, depozite, etc., se admit capacitati
de adapostire mai mari.
Adaposturile de protectie civila se amplaseaza in imediata apropiere a locurilor de
munca sau locuintelor, la o distanta care sa nu depaseasca 300m si sunt in general
complet ingropate in pamant, cu nivelul inferior al planseului la nivelul terenului.
Adaposturile de protectie civila nu se amplaseaza la sectiile de fabricatie cu pericol
de incendiu sau explozie, in apropierea depozitelor sau a rezervoarelor cu materiale
toxice sau explozive precum si a conductelor de transport a acestora care in caz de
avarie sau incendiere ar putea periclita viata celor adapostiti.
In peretii exteriori ai adaposturilor nu sunt goluri sau ferestre, iar daca exista,
acestea se zidesc, la ordin, de regula cu beton armat.
Prin adaposturi, de regula, nu trec conducte de apa sau canalizare.
In timp de pace, adaposturile de protectie civila se dau in folosinta ca spatii de
depozitare sau pentru alte nevoi cu acordul statului major de protectie civila al
municipiului Bucuresti (judetean), cu obligatia de a fi mentinute permanent in stare
de functionare si de afi eliberate, in caz de nevoie, in maximum 24 de ore. In acest
sens se pot adauga compartimentari executate din materiale usoare care se
demonteaza si se evacueaza odata cu eliberarea acestora.
8
Adaposturile de protectie civila care se amenajeaza in subsolurile noilor constructii
se prevad cu incaperi de adapostit, grup sanitar si iesire de salvare.
Intrarile in adaposturi si iesirile de salvare se prevad cu tamplarie metalica si
etanseizare cu garnituri de cauciuc care asigura un grad de protectie corespunzator
adapostului respectiv.
In scopul asigurarii de microclimat in adaposturile de protectie civila se prevad
instalatii de ventilatie care functioneaza atat in regim normal, cat si in regim de
retinere, prin filtrare, a substantelor toxice, radioactive sau a agentilor patogeni.
Adaposturile de protectie civila sunt alimentate cu energie electrica pentru iluminat
de la reteaua exterioara, avand tabloul de distributie separat de cel al blocului de
locuinte. De asemenea adaposturile de protectie civila sunt prevazute cu grupuri
sanitare pentru personalul care se adaposteste, conform normelor in vigoare.
b.Adaposturi simple
Ca adaposturi simple pot fi folosite de catre populatie pentru protectia impotriva
atacurilor din aer, subsolurile constructiilor existente, transeele sau bordeiele care
se construiesc la ordin.
Constructiile existente care se pot amenaja ca adaposturi simple sunt : subsolurile
cladirilor de locuit, social – culturale, administrative, industriale si comerciale,
tunelurile tehnologice vizitabile, galerile de orice tip, alte constructii subterane ca:
garaje, pasaje, depozite,etc.
Adaposturile simple asigura protectia personalului impotriva schijelor, suflului,
daramaturilor si radiatilor penetrante. Protectia imptriva armei chimice, prafului
radioactiv si a agentilor patogeni se realizeaza cu ajutorul mijloacelor individuale
de protectie.
Depistarea si amenaarea subsolurilor se realizeaza de catre statele majore dn
protectie civila cu personalul de specialitate.
Amenajarea subsolurilor ca adaposturi simple de protectie civila se executa la
ordin, pe baza documentelor intocmite din timp de pace de catre organele de
specialitate de protectie civila.
In categoria adaposturi simple intra si tipuri de adaposturi realizate prin transee sau
bordee. Aceste adaposturi se executa, la ordin, pe terenuri virane, in parcuri, curti,
spatii, verzi,etc., respecatandu-se prevederile stabilite prin actele
normativeelaborate de statele majore de protectie civila.
c.Spatiile naturale de adapostire
Pentru protectia prin adapostire a populatiei si bunurilor materiale se mai pot folosi
si spatiile naturale de adapostire ca: grotele, pesterile, salinele,tunelurile parasite,
minele,etc.
De regula, in spatiile naturale de adaspostire se protejeaza in primul rand cetatenii,
daca acestea se afla in apropiere. De asemnea, in aceste spatii se pot proteja bunuri
materiale ca: obiecte de valoare, documentatii tehnice, instalatii si utilaje unicat
sau cu valoare mare, materii prime, alimente, arhive,etc.
9
Spatiile naturale de adapostire , la fel ca si adaposturile simple, se iau in evidenta
de organele de specialitate de protectie civila si se intocmesc documentatii tehnice

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

În concluzie pot afirma cu certitudine că cunoașterea măsurilor de protecție a

populației în caz de calamități are o importanță primordială întrucît doar fiind
înarmați cu cunoștințe în domeniu vom reuși să învingem orice dezastru. Noi noua
generație trebuie să coinșentizăm că nu suntem scutiți de producerea unei catastofe
, astfel trebuie să învățăm măsurile și mijloacele de protecție pentru a ne salva
viețile noastre cît și a întregii comunități. În prezenta lucrare am abordat idea că
totalitatea măsurilor și mijloacelor de protecție în caz de calamitate reprezintă o
ancoră de salvare in oceanul dezastrelor .
Principala contribuție a acestei lucrări individuale o reprezintă identificarea
măsurilor generale și specială care are drept scop profilaxia leziunilor populaţiei,
dar şi acordarea
ajutorului medical lezaţilor în caz de calamități.
O a doua contribuție importantă este evidențierea complexității factorilor ce
determină dezvoltări favorabile în astfel de evenimente. Lucrarea analizează gama
de soluții și mijloace individuale și collective posibile pentru situația specifică ariei
geografice a Republicii Moldova .
Au fost propuse principiile de bază ale protecţiei populaţiei în situaţii excepţionale
care au scopul de a exclude sau de a diminua la maximum acţiunea factorilor
lezanţi ai catastrofelor asupra organismului
omului.

"Cunoașterea vă va face mai puternic. Cunoașterea vă va permite să vă

controlați viața. Cunoașterea vă va oferi înțelepciunea de a-i învăța pe copiii lor.
Cunoașterea este ceea ce vă face să zâmbiți în fața dezastrelor."
Aristotel

10
REFERINŢE BIBLIOGRAFICE:
[1]H. М. Кришин. Безопасность жизнедеятельности и
медицина катастроф. Москва, 2005.
[2]Gheorghe Popescu, Alexandru Soare. Cunoştinţe generale
de protecţie a populaţiei în caz de dezastre şi în situaţii speciale.
Bucureşti, 1995.
[3]HEWITT, K. 1997. Regions of risk. A geographical introduction to disasters.
Harlow: Addison Wesley Longman.

Site- uri web:

[4]. http://larimer.org/highparkfire/emergency_housing_units.pdf; Temporary
Emergency Housing Units. Disaster Rebuild Program

11