Tema: AFECŢIUNILE ESOFAGULUI şi STOMACULUI.

I. M I C R O P R E P A R A T E:

№ 176. Ulcer gastric acut (coloraţie H-E)

Indicaţii:
1. Stratul superficial al fundului ulcerului, constituit din leucocite şi eritrocite.
2. Mase necrotice şi detritus tisular în regiunea fundului ulcerului.
3. Focare de necroză în stratul muscular al peretelui gastric.
4. Infiltraţie leucocitară în marginile şi fundul ulcerului.

Boala ulceroasa este o afectiune cronica cu evolutie ciclica, principala manifestare clinica si
morfologica a careia este ulcerul recidiviant gastric sau duodenal. In functie de localizare avem
ulcer in zona piloro-duodenala sau in corpul stomacului. Sunt si ulcere simptomatice intilnite in
diferite boli (endocrine – parotidite, sdr. Zollinger-Ellison; circulatia sangvina – hipoxice;
inflamatia specifica – tuberculoase, sifilitiece; dupa operatii TGI – peptice postoperatorii;
intoxicatii endo si exogene). Etiologia - stresul, supraincordarea psihoemotionalace duc la
dereglarea acelor regiuni ai encefalului care raspund de secretie si motilitate.
Ulcerele gastrice acute apar de obicei pe mica curbura, in portiunea antrala si pilorica. Se stie ca
curbura mica este „soseaua gastrica„ si de aceia se traumeaza usor, glandele mucoase ale acestei
regiuni elimina cel mai activ suc gastric, peretele e cel mai bogat in receptori si cel mai reactiv,
in schimb pliurile sunt rigide si la contractia stratului muscularnu sunt in stare sa inchida
defectul. Localizarea cea mai specifica a ulcerelor acute sunt portiunile antrala si pilorica. Ulcere
cardiale si subcardiale se intilnesc rar.

№ 87. Ulcer gastric cronic în acutizare (coloraţie H-E)

Indicaţii:
1. Marginea distală (“în terasă” ) a ulcerului.
2. Marginea proximală, (“săpată” ) a ulcerului.
3. Fundul ulcerului:
a) stratul fibrino-purulent;
b) stratul de necroză fibrinoidă;
c) stratul de ţesut de granulaţie;
d) stratul de ţesut fibroconjunctiv cicatriceal.

Boala ulceroasa este o afectiune cronica cu evolutie ciclica, principala manifestare clinica si
morfologica a careia este ulcerul recidiviant gastric sau duodenal. In functie de localizare avem
ulcer in zona piloro-duodenala sau in corpul stomacului. Sunt si ulcere simptomatice intilnite in
diferite boli (endocrine – parotidite, sdr. Zollinger-Ellison; circulatia sangvina – hipoxice;
inflamatia specifica – tuberculoase, sifilitiece; dupa operatii TGI – peptice postoperatorii;
intoxicatii endo si exogene). Etiologia - stresul, supraincordarea psihoemotionalace duc la
dereglarea acelor regiuni ai encefalului care raspund de secretie si motilitate.
Ulcerul gastric cronci de obicei e solitar de forma ovala sau rotundasi de dimensiuni de la citiva
mm la 5-6 cm. Patrunde in peretele gastric la diferite adincimi, atingind uneori invelisul seros.
Fundul ulcerului e neted, uneori rugo, marginile circumvalat proeminente, caloase „callus –
batatura„. Marginea ulcerului, orientata spre esofag e nfractoasa iar cea spre pilor e inclinata. In
perioada de remisiune in marginile ulcerului avem tesut cicatricial. Mucoasa pe margini e
ingrosata, hiperplaziata. In regiunea fundului se vede stratul muscula distrus si tesut cicatricial
ce-l substitui, totodata fundul poate fi acoperit cu un strat subtire de epiteliu. In tesutul cicatricial
avem multe vase cu pereti ingorsati. Lumenul multor vase este ingustat sau obliterat din cauza
proliferarii celulelor intimii sau a tesutului conjunctiv, Uneori pe fundul ulcerului se observa
proliferarea fibrelor nervoase de tipul nevroamelor de amputatie.
In perioada de acutizare a bolii ulceroase in refiunea fundului si marginilor ulcerului apare o
zona lata de necroza fibrinoida. Pe suprafata maselor necrozate se afla o zona lata de exudat
fibrinopurulent sau purulent. Zona de necroza este delimitata de tesut de granulatiecu un numar
mare de vase cu pereti subtiri si infiltrat de eozinofile. Dupa tesutul de granulatie e amplasat
tesutul cicatricial macrofibrilar. Despre acutizarea ulcerului marturisesc nu numai modificarile
exudativ-necrotice, dar si modificarile fibrinoide a peretilor vaselor, adesea cu trombi in lumen,
precum si intumescenta mucoida si fibrinoida a tesutului cicatricial. Acutizarea bolii ulceroase,
chiar si in caz de sfirsit favorabil, duce la amplificarea modificarilor cicatriciale din stomac si la
agravarea dereglarilor troficitatii tesuturilor lui.

№ 192. Adenocarcinom gastric tubular (coloraţie H-E)

Indicaţii:
1. Aglomerări de celule canceroase în mucoasa gastrică.
2. Structuri canceroase glandulare în grosimea stratului muscular.
3. Zone nemodificate ale mucoasei.

Cancerul la stomac apare atunci când celulele neoplazice de la nivelul mucoasei gastrice se
extind dincolo de peretele gastric şi formează o tumoră. Notiunea de tumora semnifica un
process patologic, caracterizat printr-o multiplicare impertuoasa a celulelor; tulburarile cresterii
si diferentierii celulelor sunt conditionate de modificarile aparatului lor genetic. Cancerul de
stomac, numit şi cancer gastric, evoluează de obicei pe parcursul mai multor ani. Morfogeneza
cancerului gastric gaseste o anumita explicatie in displazia si metaplazia intestinala a epiteliului
mucoasei stomacului. Clasificarea clinico-anatomica a cancerului gastric tine cont de localizarea
tumorii, caracterul de crestere, forma macroscopica si tipul histologic.
Tipul histologic:
1. Adenocarcinom – tubular, papilar, mucipat
2. Nediferentiat – solid, schiros, cu cellule „inel cu pecete„
3. Pavimentos
4. Adenopavimentos
5. Inclasificabil
Adenocarcinomul este o tumora maligna ce se dezvolta din epiteliu plasmatic al mucoaselor si
epiteliul glandelor, de aceia se intilneste atit in mucoase, cit si in organele glandulare. Aceasta
tumoare adenogena are structura asemanatoare cu adenomul, insa spre deosebire de adenom, in
adenocarcinom se observa atipia celulelor epiteliale: forma diferita si nuclee hipercrome.
Celulele tumorale dau nastere formatiunilor glandulare de forma si dimensiuni diferite, care
infiltreaza tesutul circumiacent. In adenoarcinomul tubular predomina formatiunile tubulare.

№ 192a. Metastaze de carcinom gastric în ganglion limfatic (coloraţie H-E)

Indicaţii:
1. Aglomerări de celule canceroase în sinusurile marginal şi medular ale limfoganglionului.
2. Foliculi limfoizi nemodificaţi.

Metastazele sunt extrem de caracteristice pentru cancerul gastric, ele se intilnesc in ¾ - 2/3
cazuri. Caile de metastazare a cancerului gastric sunt diverse – limfogena, hematogena si prin
implantare. Calea limfogena de metastazare joaca rolul principal in raspindirea tumorii si clinic e
cea mai importanta. Un rol deosebit le revine metastazelor din ganglionii limfatici regionali,
localizati de-a lungul micii si marii curburi a stomacului. In ganglionii limfatici distali
metastazele apar atit pe cale ortograda, cit si retograda (in dependenta de fluxul limfatic).
Metastazele limfogene retrograde, care au un rol diagnostic important in cancerul gastric, sunt
metastaze din ganglionii limfatici supraclaviculari (lui Virchow), din ganglionii limfatici ai
tesutului celular pararectal (Schnitzler). Exemplu clasic de metastaze limfogene retrograde ale
cancerului gastric este asa numitul cancer ovarian Krukenberg. Metastazele limfogene apar in
plamini, pleura, peritoneu.

II. PREPARATE MACROSCOPICE:

№ 59. Carcinom esofagian.

Notiunea de tumora semnifica un process patologic, caracterizat printr-o multiplicare

impertuoasa a celulelor; tulburarile cresterii si diferentierii celulelor sunt conditionate de
modificarile aparatului lor genetic. Cancerul esofagian apare mai des la hotarul treimii medii si
inferioare a esofagului, ceea ce corespunde nivelului bifurcatiei trahei. Mult mai rar se intilneste
in partea proximala a esofagului si la intrarea in stomac. Cancerul eofagian constituie 2-5% din
toate neoformatiunile maligne. Etiologia este excitarea cronica a mucoasei esofagiene,
modificarile cicatriciale dupa arsuri, infectii GI cronice, leucoplazia si displazia grava a
epiteliului mucoasei.La formele macroscopice ne referim la cancer esofagian:
1. Inelar dens – formatiune tumorala ce cuprinde inelar peretele esofagului pe o anumita
portiune. Lumenul esofagului este ingustat, la exulcerarea tumorii permiabilitatea
esofagului se restabileste
2. Papilar – se aseamana cu cel fungiform al stomacului. Se necrozeaza usor, cu ulceratii ce
patrund in organelle si tesuturile vecine.
3. Exulcerat – ulceratie canceroasa de forma ovala intinsa de-a lungul esofagului.
La formele microscopice ne referim la:
1. In situ
2. Scuamocelular
3. Adenocarcinom
4. Adenoscuamos
5. Adenochistic
6. Mucoepidermoid
7. Nediferentiat

№ 51. Polip gastric.

Inflamatia productiva duce la formarea polipilor si condiloamelor acuminate. Astefel de

inflamatie se observa pe mucoase, precum si in zonele care se marginesc cu epiteliul pavimentos.
Pentru ea este caracteristica proliferarea epiteliului glandular concomitent cu celulele tesutului
conjunctiv subiacent, ceea ce duce la formarea unor papile mici multiple sau a unor formatiuni
mari, numite polipi. Cu referire la polipii gastrici, reprezinta o acumulare de celule pe suprafata
interna a stomacului . Tipologia polipilor gastrici includ in sine polipii: glandelor fundice,
adenomatosi si hiperplazici. Pentru identificarea si tipizarea polipului este nevoie de gastroscopie
sau biopsie.

№ 52. Ulcer gastric cronic.

Boala ulceroasa este o afectiune cronica cu evolutie ciclica, principala manifestare clinica si
morfologica a careia este ulcerul recidiviant gastric sau duodenal. In functie de localizare avem
ulcer in zona piloro-duodenala sau in corpul stomacului. Sunt si ulcere simptomatice intilnite in
diferite boli (endocrine – parotidite, sdr. Zollinger-Ellison; circulatia sangvina – hipoxice;
inflamatia specifica – tuberculoase, sifilitiece; dupa operatii TGI – peptice postoperatorii;
intoxicatii endo si exogene). Etiologia - stresul, supraincordarea psihoemotionalace duc la
dereglarea acelor regiuni ai encefalului care raspund de secretie si motilitate.
Ulcerul gastric cronci de obicei e solitar de forma ovala sau rotundasi de dimensiuni de la citiva
mm la 5-6 cm. Patrunde in peretele gastric la diferite adincimi, atingind uneori invelisul seros.
Fundul ulcerului e neted, uneori rugo, marginile circumvalat proeminente, caloase „callus –
batatura„. Marginea ulcerului, orientata spre esofag e nfractoasa iar cea spre pilor e inclinata. In
perioada de remisiune in marginile ulcerului avem tesut cicatricial. Mucoasa pe margini e
ingrosata, hiperplaziata. In regiunea fundului se vede stratul muscula distrus si tesut cicatricial
ce-l substitui, totodata fundul poate fi acoperit cu un strat subtire de epiteliu. In tesutul cicatricial
avem multe vase cu pereti ingorsati. Lumenul multor vase este ingustat sau obliterat din cauza
proliferarii celulelor intimii sau a tesutului conjunctiv, Uneori pe fundul ulcerului se observa
proliferarea fibrelor nervoase de tipul nevroamelor de amputatie.

№ 53. Ulcer gastric cronic perforant.

Boala ulceroasa este o afectiune cronica cu evolutie ciclica, principala manifestare clinica si
morfologica a careia este ulcerul recidiviant gastric sau duodenal. In functie de localizare avem
ulcer in zona piloro-duodenala sau in corpul stomacului. Sunt si ulcere simptomatice intilnite in
diferite boli (endocrine – parotidite, sdr. Zollinger-Ellison; circulatia sangvina – hipoxice;
inflamatia specifica – tuberculoase, sifilitiece; dupa operatii TGI – peptice postoperatorii;
intoxicatii endo si exogene). Etiologia - stresul, supraincordarea psihoemotionalace duc la
dereglarea acelor regiuni ai encefalului care raspund de secretie si motilitate.
Ulcerul gastric cronci de obicei e solitar de forma ovala sau rotundasi de dimensiuni de la citiva
mm la 5-6 cm. Patrunde in peretele gastric la diferite adincimi, atingind uneori invelisul seros.
Fundul ulcerului e neted, uneori rugo, marginile circumvalat proeminente, caloase „callus –
batatura„. Marginea ulcerului, orientata spre esofag e nfractoasa iar cea spre pilor e inclinata. In
perioada de remisiune in marginile ulcerului avem tesut cicatricial. Mucoasa pe margini e
ingrosata, hiperplaziata. In regiunea fundului se vede stratul muscula distrus si tesut cicatricial
ce-l substitui, totodata fundul poate fi acoperit cu un strat subtire de epiteliu. In tesutul cicatricial
avem multe vase cu pereti ingorsati. Lumenul multor vase este ingustat sau obliterat din cauza
proliferarii celulelor intimii sau a tesutului conjunctiv, Uneori pe fundul ulcerului se observa
proliferarea fibrelor nervoase de tipul nevroamelor de amputatie.
Complicatiile ulcerului cronic sunt:
1. Ulcero-distructive (hemoragia, perforatia, penetratia)
2. Inflamatorii (gastrita, duodenita, perigastrita, periduodenita)
3. Ulcero-cicatriciale (stenoza, deformarea a stomacului si duodenului)
4. Complicatii combinate
Hemoragia – apare in legatura cu erodarea peretilor vasculari
Perforatia – mai frecvent perforeaza ulcerele gastrice pilorice sau a peretelui anterior a bulbului
duodenal. Duce la peritonita. La inceput inflamatia sub forma de depuneri fibrinoase pe
peritoneu apare doar in regiunia orificiului de perforatie, ulterior ea se raspindeste si se
transforma in fibro-purulenta. In prezenta aderentelor, perforatia poate duce doar la peritonita
localizata. Uneori masele de continut gastric se incapsuleaza, pe peritoneu si epiplon se formeaza
granuloame de corpi straini.
Penetratia – se numeste patrunderea ulcerului dincolo de limitele peretelui gastric sau duodenale.
Penetreaza cel mai frecvent ulcerele peretelui posterior al stomacului sau duodenului in micul
epiplon sau in corp/cap de pancreas, ligamnet hepato-duodenal.
Malignizarea ulcerului gastric cronic se intilneste in 3-5 % cazuri.

№ 54. Ulcer duodenal cronic.

Boala ulceroasa este o afectiune cronica cu evolutie ciclica, principala manifestare clinica si
morfologica a careia este ulcerul recidiviant gastric sau duodenal. In functie de localizare avem
ulcer in zona piloro-duodenala sau in corpul stomacului. Sunt si ulcere simptomatice intilnite in
diferite boli (endocrine – parotidite, sdr. Zollinger-Ellison; circulatia sangvina – hipoxice;
inflamatia specifica – tuberculoase, sifilitiece; dupa operatii TGI – peptice postoperatorii;
intoxicatii endo si exogene). Etiologia - stresul, supraincordarea psihoemotionalace duc la
dereglarea acelor regiuni ai encefalului care raspund de secretie si motilitate.
Morfogeneza si anatomia patologica a ulcerului duodenal cronic in principiu nu difera de cele
enuntate pentru ulcerul gastric cronic. In majoritatea cazurilor se formeza pe peretele anterior sau
posterior al bulbului duodenal (ulcer bulbar), doar in 10% cazuri el se localizeaza mai jos de bulb
(ulcer postbulbar). Deosebit de frecvent se intilnesc ulcere duodenale multiple care se
amplaseaza fata in fata pe peretii anterior si posterior ai bulbului (ulcere amprentate).

№ 60. Carcinom gastric.

Cancerul la stomac apare atunci când celulele neoplazice de la  nivelul mucoasei gastrice se
extind dincolo de peretele gastric şi formează o tumoră . Notiunea de tumora semnifica un
process patologic, caracterizat printr-o multiplicare impertuoasa a celulelor; tulburarile cresterii
si diferentierii celulelor sunt conditionate de modificarile aparatului lor genetic.  Cancerul de
stomac, numit şi cancer gastric, evoluează de obicei pe parcursul mai multor ani. Morfogeneza
cancerului gastric gaseste o anumita explicatie in displazia si metaplazia intestinala a epiteliului
mucoasei stomacului. Clasificarea clinico-anatomica a cancerului gastric tine cont de localizarea
tumorii, caracterul de crestere, forma macroscopica si tipul histologic.
Localizarea, ¾ in partea pilorica:
1. Piloric
2. Curbura mica
3. Cardial
4. Curbura mare
5. Fundic
6. Total
7. Muticentric
Caracterul cresterii:
1. Exofit expansiv –
a. in forma de placa
b. polipos
c. fungiform – pe suprafata nodulului tumoral adesea se intilnesc eroziuni, hemoragii sau
depuneri fibrino-purulente
d. exulcerat
e. ulceros-primar
f „in farfurie„ – cea mai des intilnita forma de cancer
g. ulcero-cancer - se dezvolta dintr-un ulcer gastric cronci
2. Endofit infiltrative –
a. infiltrative-ulceros – poate prezenta ulcere mici de diferita adincime cu infiltratie
vasta a peretelui sau ulcere enorme cu peretele mamelonat si marginile plate
b. difuz – creste endofit in mucoasa, submucoasa si tunica muscular ape traseul
straturilor intermediare de tesut conjunctiv. Perestele stomacului devine ingrosat,
dens, alburiu si imobil.
3. Endoexofita/ mixt
Tipul histologic:
6. Adenocarcinom – tubular, papilar, mucipat
7. Nediferentiat – solid, schiros, cu cellule „inel cu pecete„
8. Pavimentos
9. Adenopavimentos
10. Inclasificabil