PATOLOGIA CAPULUI

ŞI GÂTULUI
PATOLOGIA CAVITATII BUCALE: ANOMALII CONGENITALE, INFLAMATII , TUMORI.
PATOLOGIA MAXILARELOR: OSTEOMIELITA, CHISTURI SI TUMORI.
PATOLOGIA GLAN DELOR SALIVARE: SIALADENOZA, SIALOLITIAZA, PAROTIDITELE, BOALA MIKULICZ SI SINDROMUL MIKULICZ, SINDROMUL
SJOGREN, TUMORI.
PATOLOGIA NAZOFARINGELUI: INFLAMATII, TUMORI.
PATOLOGIA LARINGIANA: INFLAMATII, TUMORI
 PATOLOGIA CAVITATII BUCALE
ANOMALII CONGENITALE
1. CHEILOSCHIZIS: afecteaza frecvent buza superioara si
este data de incapacitatea proceselor globulare ale
arcurilor embrionare de a se uni cu maxilarul.
2. CHEILOGNATOPALATOSCHIZIS: apare atunci cand se
realizeaza inchiderea prematura a suturilor coronare
(lambdoide) la nivelul palatului dur si moale
asociandu-se cu interferarea caii nazale cu cea
digestiva.
3. BOALA FORDYCE: este benigna, asimptomatica, cu
dureri discrete si granule de culoare alba-galbuie in
mucoasa obrazului, buzelor, gingiilor (ectopie de
glande sebacee).
 PATOLOGIA CAVITATII BUCALE
 LEZIUNI INFLAMATORII
1. STOMATITELE (mucoasa orala) si
2. GINGIVOSTOMATITELE (atingere si a gingiei).
 Cauza o constituie dantura prost dispusa sau
igiena deficitara a cavitatii bucale.
 Clasificare etiologica:
 Gingivostomatita herpetica  indusa de virusul
Herpes simplex genereaza aparitia de leziuni
veziculare care pot fuziona sau pot rupe  mici
ulceratii. Poate sa apara si la copii mici si sugari.
Se vindeca in 7-12 zile.
Gingivostomatita herpetica
 PATOLOGIA CAVITATII BUCALE
 Stomatita moniliazica (candidozica) este indusa de
Candida albicans la copii (cu igiena orala precara) sau la
adulti (in boli debilitante sau sub terapie imunosupresiva).
Macroscopic se constata zone albe ridicate de cativa
milimetri, imprastiate pe mucoasa orala, limba, palat sau
laringe. Confluenta acestor leziuniformare de
membrane extensive. Microscopic epiteliu necrozat ,
fungi si celule inflamatorii mixte (PMN, limfomonocite).
Cand boala avanseaza se produce infectie sistemica.
 Stomatita aftoasa: afectiune dureroasa de etiologie
necunoscuta. Macroscopic ulcere de culoare alba-
galbuie de talie diferita. Microscopic epiteliul este
pastrat, subiacent apare exudat fibrinos in cantitati
variate. Durata: 7-10 zile, se poate croniciza si dureaza ani.
 Patologia cavitatii bucale
CANDIDOZA BUCALA STOMATITA AFTOASA
 PATOLOGIA CAVITATII BUCALE
 Sifilisul: oricare stadiu al sifilisului se poate localiza la acest nivel.
 Stadiul I – sancrul dur si adenopatie satelita. Microscopic: infiltrat
inflamator limfomonocitar care explica duritatea bazei sancrului,
dispus ca un manson in jurul arterelor mici si arteriolelor cu
endotelita proliferativa. Limfoganglionii evidentiaza limfadenita
cronica (reactionala) nespecifica cu infiltrat bogat in plasmocite si
uneori granuloame cu macrofage.
 Stadiul II – placi mucoase orale, macule linguale si
micropoliadenopatie. Microscopic: leziuni de vasculita cu infiltrat
limfoplasmocitar perivascular redus si edem discret, variind in
functie de tipul sifilidelor, ulceratiile mucoaselor contin un numar
mare de spirochete si au mare contagiozitate (mucoasa
orofaringiana, laringiana, nazala, etc.)
 Stadiul III – goma a palatului dur si moale, din punct de vedere
histologic se observa un infiltrat sifilitic circumscris si in forma
cicatriciala se observa panvasculita cu fenomene obliterative.
 PATOLOGIA CAVITATII BUCALE
LICHENUL PLAN BUCAL
 Tulburare de keratinizare, fie cu afectarea exclusiva a
mucoasei bucale, fie ca o determinare in cadrul unui
lichen plan generalizat.
 Etiopatogenie incerta, un rol important revenind lezarii
celulelor bazale consecutiva actiunii concertate a
limfocitelor T, celulelor Langerhans si macrofagelor,
triggerul fiind reprezentat de un antigen inca
neidentificat, exo sau endogen. Eliberarea de interferon
gamma (IFN) de catre limfocite T determinand
accelerarea diferentierii keratinocitelor hiperkeratoza.
IFNantigene de histocompatibilitate HLA-DR de catre
Keratinocite si limfocitele T devin citotoxice pentru
celulele epiteliale.
 PATOLOGIA CAVITATII BUCALE
 Macroscopic - mucoasa jugala cel mai frecvent afectata. Sunt
descrise 6 forme macroscopice:
1. Forma reticulara – cea mai frecventa, papule rotunde sau
poligonale putin proeminente, cu striuri keratozice, cu
dispozitie in retea sau inelara (striurile Wickham);
2. Forma in placa – placi multifocale albicioase, usor elevate,
mai frecvent pe dorsul limbii sau mucoasa bucala;
3. Forma atrofica – zone atrofice la periferia carora se observa
arii cu aspect reticulat. Diagnostic dificil cu lichen plan;
4. Forma eroziva – ulceratii acoperite de depozite fibrinoase in
zonele centrale ale mucoasei; la periferie mucoasa este
verucoasa sau ertematoasa +/- striuri keratozice;
5. Forma buloasa – rara, bule (mm/cm) friabile, dupa rupere
apar leziuni ulcerative;
6. Forma pigmentara – leziuni pigmentare.
 PATOLOGIA CAVITATII BUCALE
 Microscopic asociere a mai multor leziuni:
 Hiperkeratoza;
 Acantoza
 Vacuolizari la nivelul stratului bazal
 Infiltrat inflamator cronic, in banda, intre epiteliu si tesutul
conjunctiv subiacent;
 Creste numarul de celule Langerhans;
 La nivelul stratului bazal sau in infiltratul inflamator apar corpii
coloizi Civatte (corpi ovoizi eozinofili = keratinocite necrotice).
 Histologic sunt constitite 3 forme:
o Atrofica;
o Eroziva;
o Buloasa.
 PATOLOGIA CAVITATII BUCALE
 PATOLOGIA TUMORALA
 1. TUMORI BENIGNE SI PSEUDOTUMORI
 HIPERPLAZIA GINGIVALA
 RANULA/CHISTUL BRANHIAL
 MUCOCELUL
 EPULIS
 FIBROMUL
 TUMORA CU CELULE GRANULARE
 LEUCOPLAZIA

 2. TUMORI MALIGNE
 CARCINOMUL SCUAMOS DE LIMBA (SPINOCELULAR)
 PATOLOGIA CAVITATII BUCALE
 1. TUMORI BENIGNE SI PSEUDOTUMORI
 HIPERPLAZIA GINGIVALA apare predominant la bolnavii care
primesc fenitoina, gingia (si limba) este de culoare roz,
lobulata datorita proliferarii tesutului colagenic si formarii
de noi retele vasculare. Administrarea discontinua a
medicamentului atenueaza cauzele.
 RANULA – chist unilateral de talie variata langa frenul
lingual. Este considerat chist de retentie (interferare
mecanica cu secretiile glandei sublinguale) sau rest de chist
branhial. CHISTUL BRANHIAL este un chist limfoepitelial al
regiunii cervicale, localizat lateral, anterior de muschiul
stenocleidomastoidian. Provine din resturile epiteliale ale
arcurilor brahiale (sinusul cervical sau al 2-lea arc branhial),
fie prin inglobarea de epiteliu de duct salivar in
limfoganglionii cervicali. Microscopictesut fibros cu
numerosi foliculi limfoizi cu centri germinativi prezenti,
tesut acoperit de un epiteliu pavimentos.
CHIST BRANHIAL
 PATOLOGIA CAVITATII BUCALE
 MUCOCELUL este un chist care apare pe buze prin depozit
de mucus si celule inflamatorii in glandele salivare
minore.
 EPULIS (epi =pe, ula = gingie) sau hiperplazia gingivala
localizata reprezinta proliferarea in exces a parodontiului.
Etiopatogenia este discutata – factori inflamatorii, iritatie
cronica, etc. este mai frecvent intalnit la femeile tinere.
Macroscopic: apare ca o formatiune tumorala nodulara,
sesila sau frecvent pediculata, dezvoltata la nivelul crestei
alveolare. Consistenta este variabila, in functie de tipul
histopatologic; poate da ulceratia mucoasei gingivale
supraiacente, eventual cu suprainfectie. Microscopic se
descriu mai multe tipuri de epulis: granulomatos (varianta
cu celule gigante) si fibromatos (variante: mixomatos,
telangiectatic si osteogen).
MUCOCELUL
 PATOLOGIA CAVITATII BUCALE
 1.Epulisul granulomatos apare microscopic ca un granulom cu
un bogat compartiment celular (fibroblaste, fibrocite,
histiocite, limfocite, plasmocite, eventual PMN neutrofile in
caz de ulcerare si suprainfectie); se observa numeroase vase
capilare cu endoteliu inalt, consecutiv sufuziunilor sanguine la
nivelul stromei; pot fi identificate depozite de hemosiderina.
Epiteliul supraiacent poate prezenta proliferari papilomatoase.
• Varianta cu celule gigante se caracterizeaza prin prezenta la
nivelul tesutului de granulatie de celule gigante multinucleate,
cu caractere asemanatoare celulelor de corp strain (: 50-
100m, 15-20 de nuclei mici, rotunzi ovalari, citoplasma
bazofila). Rareori poate determina resorbtie osoasa la nivelul
crestei alveolare; exceptional se malignizeaza transformandu-
se intr-un sarcom cu celule gigante.
 PATOLOGIA CAVITATII BUCALE
 Epulisul fibromatos poate reprezenta faza finala de evolutie a
unui epulis granulomatos. Componenta vasculara si cea
celulara diminua in favoarea celei fibrilare (diagnostic
diferential cu un fibrom submucos – tumora benigna la nivelul
careia nu se identifica tesut de granulatie).
• Varianta mixomatoasa alterneaza zone fibroase cu zone
mixomatoase – zone cu stroma mixoida laxa, de obicei bogat
vasculara, in care se gasesc celule stelete.
• Varianta telangiectatica are o componenta vasculara foarte
bogata cu vase dilatate si depozite de hemosiderina
consecutive hemoragiilor frecvente; diagnostic diferential cu
angiofibromul (tumora benigna cu componenta vasculara
importanta, la nivelul careia nu se identifica tesut de
granulatie).
• Varianta osteogena caracterizata RX prin prezenta de arii
limitate de condensare osoasa si microscopic prin metaplazie
osoasa stromala.
 PATOLOGIA CAVITATII BUCALE
 FIBROMUL apare predominant pe suprafata interna a
obrazului sau buzelor, de obicei secundar unei iritatii
cronice a acestor arii. Microscopic se constata proliferare
exofitica de tesuturi moi cu celule de inflamatie cronica
acoperite de o mucoasa pavimentoasa ingrosata sau
atrofica.
 TUMORA CU CELULE GRANULARE este o tumora linguala
benigna. Hiperplazia de mucoasa pavimentoasa acopera
tumora si poate simula un carcinom epidermoid –
hiperplazie pseudoepiteliomatoasa. Microscopic este un
mioblastom cu celule granulare (legat histogenetic de
celula Schwann) constituit din celule mari, turtite, cu
citoplasma fin granulara. Tumora se poate intalni si in
laringe.
 PATOLOGIA CAVITATII BUCALE
 LEUCOPLAZIA este o leziune precanceroasa secundara
unor factori etiologici locali (traumatisme, iritatie
cronica). Clinic este mai frecventa la barbati sub forma de
una sau mai multe placi albe cu  de 5 mm, cu margini
bine delimitate. Microscopic hipercheratoza,
paracheratoza si grade variate de atipii celulare in special
in stratul bazal. Inflamatia poate fi prezenta in tesutul
conjunctiv subiacent.
LEUCOPLAZIA
 PATOLOGIA CAVITATII BUCALE
2. TUMORI MALIGNE
 CARCINOMUL SCUAMOS DE LIMBA (SPINOCELULAR)
• Cea mai frecventa tumora maligna intraorala, apare mai
frecvent la barbati >50 ani.
• Sunt descrise 5 forme macroscopice :
 Ulcero-infiltrativa – cea mai frecventa;
 Exofitica ;
 Endofitica;
 Leucoplazia;
 Eritroplazie.
• Cea mai frecventa localizare: pe marginea laterala
posterioara a limbii; varful limbii exceptional afectat.
 PATOLOGIA CAVITATII BUCALE
• Microscopic - aspecte variabile. In cele 2/3 anterioare ale
limbii sunt de tip scuamos, in 1/3 posterioara
nediferentiate.
• Prognostic grav.
• Metastaze limfoganglionare laterocervicale precoce.
• Carcinoamele scuamoase de limba sunt mai agresive
decat restul carcinoamelor scuamoase ale cavitatii orale.
• Invazia locala a tesuturilor invecinate este rapida si
extensiva.
palat, planseu bucal si amigdale
• Metastazele viscerale sunt rare, cele mai frecvente sunt la
nivel pulmonar si hepatic.
CARCINOM SCUAMOS INVAZIV LINGUAL
CARCINOM SCUAMOS INVAZIV LINGUAL
 PATOLOGIA MAXILARELOR
 OSTEOMIELITA MANDIBULEI
Osteomielita mandibulei apare in formele acute si
cronice, de obicei secundare infectiilor dentare si
periodontale.
Trasaturile radiologice (RX) si patologice sunt
identice cu cele vazute in orice os.
CHISTURILE DE MAXILAR SI MANDIBULA
 Sunt induse de defectele aparute in procesul de
dezvoltare a dintilor (odontogenice) sau secundar
inflamatiei pulpei dentare (non-odontogenice).
 PATOLOGIA MAXILARELOR
 CHISTURILE ODONTOGENICE cuprind:
o Chistul folicular sau chistul dentiger,
o Chistul radicular sau granulomul periapical,
o Chistul de eruptie,
o Chistul primordial,
o Cheratochistul odontogenic.

CHISTURILE NON-ODONTOGENICE cuprind:

o Chistul nazo-palatin,
o Chistul globulo-maxilar
o Chistul nazo-labial.
 PATOLOGIA MAXILARELOR
 CHISTURILE ODONTOGENICE
o A. CHISTUL DENTIGER sau CHISTUL FOLICULAR
• Este localizat in jurul coroanei unui dinte impactat dar vital;se
formeaza prin acumulare de apa intre epiteliul restant si suprafata
smaltului, formandu-se in final o cavitate plina de fluid centrata de
coroana dintelui, peretii ei fiind atasati la coletul dintelui la nivelul
jonctiunii amelocementale.
• RX: arie transparenta, bine circumscrisa, in jurul coroanei unui dinte
care inca nu a erupt.
• Microscopic: chist marginit de un epiteliu pavimentos nekeratinizat,
cu arii focale de metaplazie cu celule mucosecretante, ciliate sau arii
de keratinizare; pot aparea zone ulcerative, atrofice sau hiperplazice
cu variate grade de displaziepana la aparitia de carcinoame
scuamoase  infiltraza intregul perete si tesuturile din jur.
Epiteliul acopera un tesut conjunctiv care include infiltrat inflamator
polimorf (neutrofile, limfocite, plasmocite, macrofage,  macrofage
spumoase), cristale de colesterol  corpi Rushton  insule de
epiteliu odontogenic in grosimea peretelui.
CHISTUL DENTIGER
 PATOLOGIA MAXILARELOR
o B. CHISTUL RADICULAR sau GRANULOMUL PERIAPICAL
• Este forma hiperplazica circumscrisa a parodontitelor apicale
cronice. Este insotit de durere minima, care se accentueaza
daca diminua drenajul leziunii (prin blocarea orificiului
superior al camerei pulpare) – granulomul se transforma in
abces periapical.
• Histologic se descriu doua forme:
 Granulomul simplu – tesut de granulatie cu structuri
conjunctive mai dense la periferie (oarecare delimitare fata de
tesuturile osoase);
 Granulomul epitelial – include in tesutul de granulatie descris
anterior insule epiteliale provenite din resturile Malassez
(insule epiteliale odontogene persistente in ligamentul
periodontal dupa formarea completa a radacinii/sunt rezultate
din dezintegrarea tecii epiteliale Hertwig).
 PATOLOGIA MAXILARELOR
o C. CHISTUL DE ERUPTIE
• Este un chist dentiger mai mic limitat de epiteliul
pavimentos stratificat care apare pe dintele gata sa erupa
producand tumefierea gingiei.
o D. CHISTUL PRIMORDIAL
• Nu are relatii speciale cu dintii, cu toate ca poate sa apara
in arii edentate. Este limitat de epiteliul scuamos
stratificat si lumenul contine keratinocite.
o E. CHERATOCHISTUL ODONTOGENIC
• Apare radiologic ca zone transparente ale mandibulei.
• Este limitat de epiteliu pavimentos cheratinizat si
recidiveaza in 2/3 dintre cazuri.
 PATOLOGIA MAXILARELOR
CHISTURILE NON-ODONTOGENICE
 1. CHISTUL NAZOPALATIN se dezvolta pe linia mediana a
maxilarului, in spatele incisivilor centrali, superior papilei
incisive. Contine numeroase glande mucoase, nervi si
vase. Limita epiteliala poate fi pavimentoasa, tranzitionala
sau cilindrica.
 2. CHISTUL GLOBULO-MAXILAR apare inferior fata de
incisivii maxilari laterali limitat de epiteliu pavimentos.
Devine simptomatic daca se infecteaza.
 3. CHISTUL NAZO-LABIAL se dezvolta din resturile
epiteliale localizate la fuziunea proceselor faciale. Este
situat pe procesele alveolare in vecinatatea bazei narilor.
Limita chistului este similara cu a celorlalte forme non-
odontogenice.
 PATOLOGIA MAXILARELOR
 TUMORI ALE MANDIBULEI

 1. AMELOBLASTOMUL (ADAMANTINOMUL)

2. ODONTOMUL

3. CEMENTOMUL

4. ALTE TUMORI

 PATOLOGIA MAXILARELOR
1. AMELOBLASTOMUL
 Este o tumora benigna cu punct de plecare in resturile
epiteliului implicat in odontogeneza (resturi ale laminei
dentare Serres, resturi de smalt, resturi Malassez si
stratul bazal al epiteliului superficial). Tumora se
caracterizeaza printr-un comportament biologic agresiv
local, dar fara aparitia de metastaze. Dupa rezectie riscul
de recurenta este foarte mare.
 Din punct de vedere morfologic si al comportamentului
clinic se descriu trei tipuri:
 Ameloblastomul comun (polichistic),
 Ameloblastomul unichistic,
 Ameloblastomul periferic (extraosos).
 PATOLOGIA MAXILARELOR
 AMELOBLASTOMUL COMUN (polichistic, simplu, folicular) apare la
pacientii de peste 25 de ani, frecvent la nivel mandibular, in
regiunea molara si a ramurii mandibulei. Datorita cresterii lente
periostul mandibular iritat produce o fina lama taioasa care acopera
tumora (la palpare confera senzatie de “coaja de ou”).
• RX: imagine transparenta caracteristica, multiloculata si de obicei
NU asociaza resorbtie osoasa.
• Microscopic: proliferare epiteliala cu aspect caracteristic amintind
de principalele momente ale odontogenezei: stratul cel mai periferic
de celule epiteliale, aflat in imediata vecinatate a membranei bazale
si implicit a stromei tumorale, are nucleii celulelor dispusi “in
palisada” la polul cedlular opus membranei bazale, citoplasma
adiacenta acesteia formand o zona clara (polarizare inversa). In
functie de dispozitia celulelor epiteliale se descriu mai multe
variante histopatologice de ameloblastom. Cele mai frecvente sunt
variantele foliculara si plexiforma.
 PATOLOGIA MAXILARELOR
 Tipul folicular, cel mai frecvent, recapituleaza stadiile initiale
ale dezvoltarii dintelui. Epiteliul formeaza insule separate de o
stroma fibrocolagena. Insulele epiteliale au la periferie un strat
de celule ameloblastice cu nucleii dispusi caracteristic in
palisada cu polarizare inversa. Centru insulelor este ocupat de
celule stelate cu dispozitie laxa, similare reticulului stelat din
unele stadii ale odontogenezei. Uneori apare hialinizare la
periferia insulelor. Degenerarea ischemica a celulelor stelate
din centrul insulelor epiteliale aparitia de microchisturi.
 Tipul plexiform NU recapituleaza odontogeneza. Apare o
proliferare in retea cu arii in care celulele bazale nu au
polarizare inversa caracteristica a nucleilor, pot fi prezente
chisturi de dimensiuni diferite cauzate de degenerarea stromei
strangulate de epiteliu proliferat si in nmai mica masura
degenerarii epiteliale.
 Tipul bazaloid cu prezenta de benzi inguste de epiteliu cubic,
fara celule stelate centrale.
 PATOLOGIA MAXILARELOR
 Tipul desmoplazic: prezenta de mici insule epiteliale cu celule
cubice, tahicromatice, separate de o stroma conjunctivala
abundenta si densa.
 Tipul acantomatos: varianta a tipului folicular in care celulele din
centrul insulelor epiteliale sufera fenomene de metaplazie
scuamoasa.
 Tipul granular: este similar celui folicular, dar celulele din centrul
insulelor epiteliale sunt marite de volum prin prezenta
intracitoplasmatica de numeroase granule eozinofile de tip
lizozomal.
 AMELOBLASTOMUL UNICHISTIC are agresivitate mai mica decat
forma comuna necesitand un tratament mai putin agresiv.
Diagnosticul este stabilit de obicei prin examinarea unui chist de
dimensiuni mari asociat unui dinte impactat.
 AMELOBLASTOMUL EXTRAOSOS apare la nivelul gingiei sub forma
unui nodul de circa 1 cm cu consistenta crescuta. Histopatologic:
nodul tumoral subepitelial cu caractere similare formei foliculare.
 TUMORI ALE MANDIBULEI
• 2. ODONTOMUL: hamartom care apare din tesutul de formare al
dintilor ca o masa asimptomatica in aria premolara sau molara a
mandibulei, predominant la femeile de peste 20 de ani. RX: zona
transparenta cu variate grade de radiodensitate. Microscopic
formatiunea cuprinde proportii variate de dentina, smalt, cement,
pulpa dentara. Daca tesuturile au aranjament neregulat denumirea
este de odontom complex iar daca modul de dezvoltare este
normal, denumirea este de odontom compus.
• 3. CEMENTOMUL: tumora in care tesutul moale a fost partial sau
complet inlocuit de structuri ”cement-like”. Mai afectata este
mandibula, predomina la sexul feminin,. Tumora este unica sau
multipla in jurul radacinii premolarilor si molarilor, uneori fuzionand
cu dintii. RX: masa radioopaca centrala in jurul unor teci uniforme si
radiotransparente. Microscopic: formare de osteoid neregulat pe
fond de tesut vascular proliferativ.
• 4. ALTE TUMORI: asemanatoare celor din oasele lungiosteomul
osteoid, tumora cu celule gigante, displazia fibroasa, boala Paget,
fibromul osifiant, osteosarcomul. Metastazele pot sa apara in cadrul
cancerului de san sau pulmonar.
 PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE
SIALADENOZA
 Sialadenoza este o crestere asimptomatica a glandelor salivare,
preponderent in parotide, secundar inflamatiilor, deficientelor
nutritionale (malnutritie proteica la alcoolici), ingestie de
substante iritante (iod, plumb, mercur) sau a dezechilibrelor
hormonale (hipotiroidism, diabet zaharat, sarcina).
SIALOLITIAZA
 Defineste prezenta litiazei in ductele mari ale glandelor salivare
majore 80%submandibular. Etiologie necunoscuta dar
reflecta, probabil, dezechilibre elecrolitice si deshidratari
locale cu precipitarea sarurilor insolubile de calciu. Litiaza apare
la adulti, produce durere si tumefierea glandei dupa ingestia de
alimente acre sau mirodenii. Diagnosticul de electie este dat de
sialografia cu substanta radioopaca. Tratament: indepartare
manuala/excizie chirurgicala, sub anestezie, a calculilor insotite
de hidratare adecvata si modificarea dietei pentru prevenirea
recidivelor.
SIALADENITA CRONICA
 PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE
PAROTIDITELE
 PAROTIDITA ACUTA SUPURATA
• Apare la persoane foarte tinere sau la batrani debilitati sau
deshidratati cu infectii sistemce majore sau malignitati sub
chimioterapie.
• Etiologia: infectioasa este data de stafilococul auriu.
• Tratament: antibiotic insotit de drenaj chirurgical.
• Rata mortalitatii  20%reflecta gravitatea bolii existente.
 PAROTIDITA CRONICA RECURENTA
• Apare si in prezenta litiazei.
• Durere recurenta, scaderea secretiei salivare si cresterea
concentratiei salivare de sodiu.
• Sialografia prezinta neregularitati in ductele parotidei cauzate
de stenoza si dilatare.
PAROTIDITA
 PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE
BOALA MIKULICZ si SINDROMUL MIKULICZ
 Mikulicz a descris un bolnav cu lacrimare bilaterala, cu
tumefierea glandelor lacrimale, submandibulare si
parotide induse de tuberculoza sau sarcoidoza.
 Microscopic: inflamatie cronica severa a acestor glande
care, in timp, duce la atrofia lor astazi se considera ca
acesti bolnavi in faza tardiva de evolutie au sindrom
Sjogren.
 Multe leziuni au fost adunate sub diagnosticul de
“sindrom Mikulicz”: limfoame, sialadenoze, TBC,
sarcoidoza.
 PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE
 SINDROMUL SJOGREN
 Leziune sistemica benigna preponderenta la femeile in
xerostomie
postmenopauza cu predispozitie la dezvoltarea limfoamelor. xeroftalmie

 Clinic: triada xerostomie, xeroftalmie, artrita artrita

 Pentru epiteliul ductelor salivare normale sunt prezenti

autoanticorpi.
 Microscopic: glande salivare atrofiate, acinii secretori au
fibroza inter- si intralobulara si infiltrat inflamator
limfoplasmocitar (asemanator sindromului Mikulicz).
 Diagnosticul este confirmat de prezenta insulelor
epimioepiteliale iar metaplazia ductelor suspendate in tesut
limfoid constituie cel mai valoros indiciu in diferentierea de
limfoame.
 PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE
 TUMORILE GLANDELOR SALIVARE
 Tumorile glandelor salivare sunt neoplazii ale epiteliilorductale
si acinare, 4/5 dintre ele fiind localizate in parotida.
 Clinic: tumorile benigne se asociaza cu durerea ce creste
progresiv cu tumora. Tumorile maligne asociaza durerea cu
disfunctii (leziuni ale nervului VII cranian) sau ulceratii (glande
salivare minore), leziuni fatale (metastaze cu distrugerea
nervilor de la baza creierului sau cu extinderea in laringe si
faringe, vena jugulara sau artera carotida).
 Tratament chirurgical atat pentru tumorile benigne
(lobectomia glandei parotide sau excizie totala; recidive dupa
tratament incorect) cat si pentru cele maligne (formele
agresive de grad inaltexcizie radicala cu sacrificarea nervului
VII si disectie radicala a gatului; pentru tumorile agresive de
grad scazut  excizia larga).
 PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE
 TUMORILE BENIGNE
o ADENOMUL PLEOMORF DE PAROTIDA: tumora mixta benigna
obisnuita, localizata in lobul superficial parotidian. Clinic apare la
adulti, este asimptomatica, are o crestere lenta ajungandla talii
enorme, fara invazia pielii sau a nervului VII. Macroscopic, tumora
este bine incapsulata, circumscrisa, cu mici noduli sateliti,
raspunzatori de recidivele post enucleere fara indepartarea
capsulei. Microscopic, partea epiteliala este formata din plaje,
cordoane, insule, tubi secretori iar partea mezenchimala are o
diferentiere mixoida, condroida sau osteoida.
o CHISTADENOMUL PAPILIFER LIMFOMATOS (tumora Warthin) este
o tumora benigna exclusiv a glandelor parotide, predominanta la
barbatii in varsta. Este singura tumora benigna care concentreaza
technetium-99 (identificata preoperator). Macroscopic, este moale,
fluctuanta, bruna si cu arii chistice. Microscopic, intr-o stroma
limfoida sunt prezente celule eozinofile inalte. Prognosticul este
influentat de originea multicentrica creste tendinta la recidiva
dupa excizia locala.
TUMORA WARTHIN
ADENOMUL PLEOMORF
 PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE
 TUMORILE MALIGNE
 Cele mai frecvente tumori maligne ale glandelor salivare
sunt carcinoamele; metastazele limfoganglionare ale
carcinoamelor de glande salivare respecta aceleasi
principii casi metastazele carcinoamelor cu altelocalizari:
ganglionii regionali, respectiv laterocervicali sunt mariti
de volum, uneori aderenti laplanurile supra sau
subiacente, pe sectiune au aspect tumoral (albiciosi-
cenusii, zone de necroza si hemoragie). Microscopic:
inlocuirea structurilor limfoide normale cu proliferare
tumorala cu aspect caracteristic tipului de carcinom care a
dus la aparitia metastazei.
 PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE
Clasificarea carcinoamelor glandelor salivare:
 carcinom mucoepidermoid
 carcinom adenoid chistic
 carcinomul celulelor acinoase
 tumora mixta maligna
 carcinomul epimioepitelial
 carcinomul de duct salivar
 adenocarcinomul polimorf de grad jos
 adenocarcinomul bazocelular
 adenocarcinomul sebaceu
 adenocarcinomul oncocitic
 alte tipuri de adenocarcinoame
 PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE
o CARCINOMUL MUCOEPIDERMOID
• Cea mai frecventa tumora maligna a glandelor salivare, cu
origine incerta, probabil in celulele de rezerva ale ductelor
intra si interlobulare. Poate avea si localizare
intramandibulara, posibil cu punct de plecare in elementele
glandulare salivare inglobate in cursul dezvoltarii embrionare
sau prin malignizarea celulelor mucosecretante din peretele
chisturilor odontogene.
• Microscopic se evidentiaza structura bifazica a tumorii:
celulele epidermoide si mucosecretante in proportii variabile
(cu cat tumora are grad de anaplazie mai mare, cu atat
populatia celulara mucosecretanta este mai redusa. In
carcinomul mucoepidermoid cu grad jos de anaplazie se
observa numeroase celule mucosecretante (cu granule
intracitoplasmatice PAS pozitive si albastru alcian pozitive)
dispuse in structuri microchistice precum si celule
epidermoide fara prea multe atipii.
CARCINOMUL MUCOEPIDERMOID
 PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE
Carcinomul cu grad inalt de anaplazie consta in plaje de
celule epidermoide cu numeroase atipii si mitoze si
ocazional cu celule mucosecretante.. Metastazele nu
respecta proportia: celule epidermoide/mucosecretante din
tumora primitiva.
o CARCINOMUL ADENOID CHISTIC
• Afecteaza cel mai frecvent glandele salivare minore, 70% au
aceasta localizare. Tumora este alcatuita din celule cubice,
mici, cu dispozitie solida cribriforma-cilindromatoasa sau
trabecular-tubulara. Celulele au nuclei mari cu putine atipii
si mitoze. Caracteristic are tendinta de invazie intra si
perineurala si formarea de spatii pseudochistice care contin
substante acelulare: mucopolizaharide sulfatate. Forma
solida pare a fi asociata cu un prognostic nefavorabil.
CARCINOMUL ADENOID CHISTIC
 PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE
o CARCINOMUL CELULELOR ACINOASE
• Afecteaza predominant glandele salivare majore, 80% localizate
parotidian. Originea acestui neoplasm pare a fi o celula de rezerva
din ductul intercalar si nu celula acinara propriu-zisa.
• Microscopic: proliferare de celule cu citoplasma abundenta,
amfofila sau slab bazofila cu granule citoplasmatice PAS +,
rezistente la diastaza (contin mucopolizaharide si nu glicogen).
Celulele neoplazice se dispun in plaje compacte, microchistic,
papilar, folicular; stroma este putina, vascularizata. La periferia
tumorii se pot observa numerosi foliculi limfoizi cu centri
germinativi (tesut limfoid parotidian sau reactie limfoida la prezenta
tumorii).
o ADENOCARCINOMUL POLIMORF DE GRAD JOS
• Apare la nivelul glandelor salivare minore, in special la nivelul
palatului. Este alcatuit din celule cu putina citoplasma si nuclei mari,
fara atipii, dispuse in cuiburi, tubular sau alveolar-cribriform.
Tendinta de invazie perineurala marcata. La periferia leziunii se
observa structuri tubulare dispuse paralel  aspect laminat.
 PATOLOGIA NAZOFARINGELUI
 LEZIUNI INFLAMATORII
 1. TONSILITA (AMIGDALITA, ADENOIDITA)
 Este o inflamatie acuta cu urmatoarele caracteristici macroscopice:
formatiunile limfatice laterale din cavitatea buco-faringiana sunt
marite de volum si hiperemice (etiologie virala). Daca la nivelul
criptelor se constata puncte alb-galbui, etiologia e data adesea de
streptococul  hemolitic si mai rar pneumococul sau alti microbi.
 Microscopic, criptele sunt delimitate de epiteliu scuamos, contin
celule descuamate si infiltrat limfomononucle ar in etiologia virala si
granulocite neutrofile in infectii microbiene. La nivelul criptelor sunt
agregate limfoide acoperite de epiteliu columnar pseudostratificat
sau de epiteliu scuamos stratificat.
 2. FARINGITA
 Produsa de virusuri sau bacterii (streptococi si rar stafilococi).
 Clinic se caracterizeaza prin infiltrare intensa cu celule inflamatorii,
edem si hiperplazie tisulara. Se vindeca in cateva zile prin tratament
local si generalantiinflamatorii si antibiotice.
 PATOLOGIA NAZOFARINGELUI
 TUMORILE BENIGNE
 1. POLIPII NAZALIsunt o proliferare nespecifica a
stromei, edem si zone de metaplazie pavimentoasa a
mucoasei nazale la nivelul tesutului limfoid care formeaza
inelul amigdalian Waldeyer (nazofaringian, tubar,
palatinal, tonsilar-lingual). Situatia este obisnuita la
bolnavii cu istoric de alergie.
 2. ANGIOFIBROMUL tumora rara cu patogenie
endocrina. Clinic se constata obstructie nazala, epistaxis,
incarcare nazala, predominant la sexul masculin cu varsta
cuprinsa intre 12-25 de ani.
 Macroscopic leziunea este ferma, de culoare rosie-gri sau
rosie purpurie, de obicei cu o margine atasata la peretele
nazofaringian; suprafata poate prezenta ulceratii.
POLIPI INFLAMATORI NAZALI
ANGIOFIBROMUL
PAPILOM NAZAL
 PATOLOGIA NAZOFARINGELUI
 Microscopic: tumora este constituita din tesut conjunctiv
fibrovascular amestecat cu celule fuziforme si de infamatie
cronica (limfocite, plasmocite). Arteriolele sunt malformate, cu
lamina elastica incompleta, in cantitate excesiva 
confundandu-se cu hemangiomul.
 Tumora raspunde la tratamentul cu hormoni androgeni si are
tendinta de vindecare spontana. Excizia tumorii este dificila si
periculoasa datorita riscului unor hemoragii severe, dificil de
controlat.
 TUMORI MALIGNE
 1. CARCINOMUL NAZOFARINGIAN (LIMFOEPITELIOMUL)
 Este un cancer putin diferentiat. Apare in orice localizare a
tractului respirator superior, dar cel mai frecvent la nivelul
peretelui nazofaringian lateral in jurul trompei lui Eustachio.
 PATOLOGIA NAZOFARINGELUI
 Clinic apare la adulti tineri, mai ales asiatici. Se manifesta
prin obstructie nazala, sangerari, disconfort in urechea
medie, paralizie de nervi cranieni, tumefierea
limfoganglionilor inelului Waldeyer, se asociaza frecvent
cu virusul Epstein-Barr.
 Microscopic sunt prezente elementele limfoide
amestecate cu celulele epiteliale maligne de tipul
carcinomului epidermoid putin diferentiat. Celulele
limfoide nu sunt neoplazice, metastazele fiind date doar
de componenta epiteliala maligna.
 Prognostic si tratament: tumora creste rapid, da usor
metastaze. Tratamentul de electie este radioterapia,
excizia chirurgicala fiind practic imposibila.
CARCINOMUL NAZOFARINGIAN
 PATOLOGIA LARINGIANA
 INFLAMATIILE
 1. LARINGITELE ACUTE
 2. LARINGITELE CRONICE

 1. LARINGITELE ACUTE

 Sunt clasificate dupa localizare si aspect in:

o EPIGLOTITE manifestate clinic prin sufocare si microscopic
se constata edem, hiperemie a epiglotei.
o LARINGITE ACUTE CATARALE induse de virusuri si bacterii.
Clinic bolnavii acuza raguseala, macroscopic mucoasa este
tumefiata, congestiva, cu mucuspe suprafata; microscopic
se observa hiperemie,edem si infiltrat PMN difuz.
LARINGITA ACUTA
 PATOLOGIA LARINGIANA
o LARINGITA PSEUDOMEMBRANOASA (crup difteric) 
inflamatie fibrinoasa caracterizata de mari cantitati de
proteine (albumina, fibrinogen) din plasma, cu depozite
vizibile de coaguli de fibrina. Macroscopic aspectul este
comparat cu “limba de pisica”, ‘tartina cu unt desprinsa de
cealalta felie’. Microscopic la coloratia HE aspectul este al
unei retele fine, slab acidofile. Examenul de microscopie
electronica evidentiaza structuri fibrilare cu striatii
transversale si periodicitate coaxiala (diferenta fata de
fibrele de colagen). Coagulul exudat se poate resorbi, se
poate organizatesut de granulatie si poate forma
ulterior cicatrici. In cazul bacilului difteric macroscopic se
constata false membrane ca niste pete albicioase slb
ancorate, care se detaseaza usor, dupa indepartare
ramanand mici exulceratii (ulceratii superficiale);
 PATOLOGIA LARINGIANA
falsele membrane plutesc la suprafata apei. Microscopic
falsele membrane sunt constituite din fibrina, PMN-uri
alterate, colonii microbiene si celule epiteliale, cu leziuni
distrofice in necroza si necrobioza. PMN-urile actioneaza
asupra fibrinei  dezlipire a depozitelor fibrinoase care
pot ajunge in pulmon eliberandu-se prin expectoratii
(sputa “zeama de prune”) si sune partial resorbite pe cale
limfatica. O alta cale evolutiva este organizarea fibrinei
transformare in tgesut conjunctivbride sau simfize/
sinechiiobliterarea cavitatilor.
o LARINGITA PURULENTA. Macroscopic, inflamatia
constituie abcese laringiene care fuzeaza prin peretele
bogat in tesut conjunctiv lax constituind flegmonul
periamigdalian.
 PATOLOGIA LARINGIANA
 2. LARINGITELE CRONICE
o CATARALE. Macroscopic: mucoasa este ingrosata; microscopic
– glandele mucoase sunt hipertrofiate, cu infiltrat inflamator
cronic.
o HIPERTROFICE. Macroscopic: mucoasa este ingrosata, cu zone
albicioae de leucoplazie; microscopic – apar zone de
metaplazie pavimentoasa si keratinizare cu infiltrat inflamator
cronic.
o POLIPII (NODULII) LARINGIENI
 Clinic: apare la adultii de sex masculin care vorbesc mult sau
canta. Se manifesta prin raguseala (nodulii cantaretilor).
 Macroscopic: pe corzile vocale apar formatiuni de dimensiuni
mici, sesile sau pediculate. Microscopic: se observa stroma
proliferata, bine vascularizata, cu grade variabile de inflamatie
cronica, acoperita de epiteliu scuamos benign.
 Tratamentul consta in excizia chirurgicala. Nu se constata
recidive.
POLIP LARINGIAN
 PATOLOGIA LARINGIANA
o LARINGITELE SPECIFICE TUBERCULOASE, SIFILUITICE,
MICOTICE, TRICHINELOZICE (PARAZITARE)
 Macroscopic: se evidentiaza 4 forme: ulcerative,
vegetante, tuberculom sau lupus tuberculos.
 Microscopic: se constata aspectele descrise la inflamatiile
specifice.
o LEUCOPLAZIA LARINGIANA
 Macroscopic: aspect albicios, mat, corzile vocale fiind
netede sau cu mici verucozitati (1mm) mai mult unilateral.
 Microscopic: epiteliu pavimentos stratificat keratinizat, cu
acantoza si keratoza, uneori sunt prezente zone de
diskeratoza  diagnostic diferential cu fumatorii si
etanolicii.
 PATOLOGIA LARINGIANA
TUMORILE BENIGNE
 1. PAPILOMUL/PAPILOMATOZA LARINGIANA
 Este o tumora benigna unica sau multipla care poate
aparea la orice varsta, inclusiv in copilarie, legata de
etiologia virala, mai ales HVP (Human papilloma virus).
 Macroscopic este compusa din unul sau mai multi noduli
friabili, de 2-3 mm localizati pe corzile vocale adevarate,
care cresc in profunzime.
 Microscopic se constata un corp central de tesut fibros
acoperit de epiteliu pavimentos stratificat keratinizat
acantozic, cu membrana bazala intacta. Leziunea este
recidivanta si rareori se malignizeaza (5% dintre cazuri).
PAPILOM LARINGIAN
 PATOLOGIA LARINGIANA
 TUMORILE MALIGNE – apar la barbatii fumatori, consumatori de
alcool sau cu iritatii cronice la nivel laringian.
 1. CARCINOMUL SPINOCELULAR, cea mai obisnuita tumore
laringiana. Are urmatoarele forme:
 Carcinomul in situ. Macroscopic este o forme leucoplazica,
papilomatoasa sau ulcerativa.
 Carcinom laringian propriu-zis se manifesta la nivelul  corzilor
vocale (crestere superficiala lenta care devine brusc invaziva cu
metastaze in ganglionii regionale) si  supraglotic si subglotic
(evolutie mai rapida, mai severa decat cancerul corzilor vocale, cu
aspect macroscopic vegetant, ulcerat, infiltrant si microscopic este
un carcinom epidermoid bine diferentiat).
 Carcinomul verucos cu aspect macroscopic caracterizat prin crestere
mare, papilara, cu aspect fungiform. Microscopic este un carcinom
spinocelular bine diferentiat, dificil de diagnosticat. Tratament:
rezectie chirurgicala (radioterapia NU se aplica, induce neoplasm
agresiv!).
 2. ADENOCARCINOMUL LARINGIAN – porneste de la glandele
mucoasei laringiene si este foarte rar.
CARCINOM SCUAMOS INVAZIV