Grile

medicina de familie 2018

1. Referitor la clasificarea HTA dupa valorile tensiunii arteriale este ADEVARATA
urmatoarea afirmatie
a. Tensiunea arteriala normala e definita printr-o TA diastolica < 80 mmHg
b. HTA grad III e definita printr-o TA sistolica intre 160-179 mmHg
c. HTA normal inalta are o TA sistolica cuprinsa intre 130-139 mmHg
d. HTA sistolica izolata prezinta o TA sistolica ³ 160 mmHg si o TA diastolica < 90 mmHg
e. HTA grad I prezinta o TA diastolica intre 100 si 109 mmHg


2. Care din urmatoarele afirmatii reprezinta o afectare subclinica de organ in HTA
a. Indicele glezna-brat > 0,9
b. Veloicitatea undei de puls > 12 m/sec
c. Grosimea peretelui carotidian < 0,9 mm
d. Proteinuria > 300 mg/24 ore
e. Scaderea cleareanceului de creatinina < 100 ml/min


3. Care din urmatorii parametrii NU e factor de risc cardiovascular:
a. Varsta peste 55 ani la barbati
b. Glicemia a jeun intre 102-125 mg/dl
c. Testul de toleranta la glucoza anormal
d. Insuficienta cardiaca
e. Fumatul


4. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul HTA e adevarata:
a. La pacientii cu boala cronica de rinichi se recomanda mentinerea unei TA < 140/ 90
mmHg
b. La pacientii diabetici, betablocantele sunt de electie
c. Se recomanda asocierea intre IEC si sartani
d. Asocierea intre sartani si aliskiren e benefica
e. La pacientii varstnici se recomanda mentinerea unei TA sub 130/80 mmHg


5. Explorarile de laborator de rutina in HTA NU includ
a. Fund de ochi
b. LDL colesterol, HDL colesterol si colesterol total
c. Potasemie fara garou
d. Estimarea clereanceului la creatinina folosind formaula Cockroft-Gault
e. Analiza urinii





 6. Care din urmatoarele e o explorare recomandata in HTA:
a. RMN
b. Tomografie computerizata
c. Valorile reninei serice
d. Creatinina serica
e. Eco-Doppler carotidian


7. Referitor la clasficarea NYHA e adevarat
a. Clasa II NYHA cuprinde pacienti cu limitare severa a activitatii fizice
b. Clasa IV NYHA cuprinde pacienti cu limitare severa a activitatii fizice ( imbracat,
toaleta zilnica)
c. Clasa I NYHA cuprinde pacienti cu usoara limitare a activitatii fizice obisnuite
d. Clasa II NYHA cuprinde pacienti cu limitare a activitatilor fizice de tip gradinarit, dans,
maturat
e. Clasa III NYHA cuprinde pacientii cu simptome in repaus


8. Referitor la tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen NU e adevarat
a. Digitala se administreaza in edemul pulmonar cardiogen pt controlul frecventei
cardiace la pacientul cu fibrilatie atriala
b. Dozele mari de morfina pot produce depresie respitatorie in special la varstnici
c. Vasodilatatoarele sunt recomandate pacientilor cu stenoze valvulare
d. Asocierea diureticelor tiazidice e recomadata in special in edemul pulmonar de cauza
coronariana
e. Spironolactona e recomandata in edemul pulmonar de cauza coronariana


9. Referitor la hipertensiunea arteriala sunt FALSE urmatoarele
a. E afectiunea cronica cea mai raspandita in Europa
b. Are o dubla calitate – de boala si de factor de risc
c. Valoarea diastolica e mai importanta decat cea sistolica
d. Presiunea pulsului la varstnici e considerata un factor de prognostic semnificativ
e. Forma esentiala de HTA are 3 forme – sistolica a adultului, diastolica a varstei mijlocii
si sistolica a varstnicului


10. Clasificarea HTA dupa valorile TA include
a. HTA grad II : 140-169 mmHg sistolica
b. HTA normal inalta : 80-85 mmHg TA diastolica
c. HTA grad I : 85-89 mmHg TA diastolica
d. HTA grad I : 160-179 mmHg TA sistolica
e. TA normala : 120-129 mmHg TA sistolica




 11. Referitor la tratamentul HTA sunt FALSE urmatoarele
a. La pacientii cu diabet zaharat si boala cronica de rinichi se recomanda mentinerea TA
sub 130/80 mmHg
b. La pacientii cu boala coronariana dovedita se recomanda mentinera unei TA sub
130/89 mmHg
c. La pacientii cu boala coronariana, de prima intentie se recomanda blocantele de
calciu non-dihidropiridinice
d. La pacientii cu boala renala, de prima intentie se recomanda IEC
e. Pacientii varstnici prezinta risc de hipotensiune ortostatica si de interferenta
medicamentoasa


12. Reprezinta simptome care pledeaza pentru afectarea cerebrala in cadrul HTA :
a. Durerea occipitala
b. Cefaleea si vertijul
c. Palpitatiile
d. Durerea toracica posterioara
e. Presiunea pulsului


13. Reprezinta cauze de HTA secundara renoparenchimatoasa :
a. Stenoza unilatareala de artera renala
b. Stenoza bilaterala de artera renala
c. Nefropatia diabetica
d. Hiperparatiroidismul
e. Litiaza renala


14. Reprezinta investigatii paraclinice de prima linie in evaluarea pacientului
hipertensiv, CU EXCEPTIA:
a. Electrocardiograma
b. Ecografie cardiaca
c. Ecografie renala
d. Ecografie Doppler carotidiana
e. Masurare indice glezna-brat



15. Care dintre urmatoarele reprezinta parametrii ai afectarii de organ tinta in HTA?
a. Microalbuminuria 3000 mg/24 ore
b. Cresterea creatininei serice > 1,3 – 1,5 mg/dl la femei
c. Indice glezna-brat < 0,9
d. Hipertrofie ventriculara dreapta
e. Trigliceride > 200 mg/dl



 16. Care dintre urmatoarele afirmatii e adevarata cu privire la emfizemul panlobular
a. Este tipul cel mai prevalent intalnit in emfizem
b. Leziunile caracteristice emfizematoase se regasesc in zona centrala acinara, fiind
legate de bronhiolele respiratorii si de canlalele alveolare
c. Afecteaza global intreaga arie acinara cu dilatatii ample de tip bulos ce intereseaza cu
predilectie lobii superiori
d. Dilatarea structurilor acinare determina aparitia de mici bule centroacinare
e. Afecteaza global intreaga arie acinara cu dilatatii ample de tip bulos ce intereseaza cu
predilectie lobii inferiori



17. Cuvintele cheie ale definitiei BPOC includ urmatoarele, CU EXCEPTIA
a. Conditionare genetica
b. Inflamatie cronica
c. Factori de mediu profesionali
d. Sindrom restrictiv
e. Fumatul


18. Care dintre urmatoarle afirmatii e adevarata
a. Beta-mimeticele sunt bronhodilatatoare
b. Corticosteroizii sunt bronhodilatatoare
c. Beta mimeticele actioneaza pe beta receptorii de la nivel central
d. Anticolinergicele sunt fluidifiante
e. Teofilinele pot fi cu durata scurta si lunga de actiune



19. Reprezinta factori de risc externi pt BPOC
a. Deficitul de alfa-1 antitripsina
b. Hiperreactivitatea bronsica
c. Polimorfisme genetice
d. Poluanti atmosferici
e. Niciune dintre cele de mai sus


20. Radiografia toracica in BPOC poate evidentia
a. Bule de emfizem
b. Hiluri pulmonare marite
c. Aspect de hiperinflatie
d. Emfizem panlobular
e. Toate cele de mai sus




 21. In cazul pacientilor cu BPOC obstructia cronica se caracterizeaza prin
a. Nu apare hiperinflatie distala
b. Bronhiile se inchid precoce in timpul inspirului
c. In formele usoare de BPOC apare o alterala a functiei musculaturii respiratorii
d. Apare hipoxemia severa ce contribuie la dezechilibrul ventilatie/perfuzie cu aparitia
spatiului mort perfuzat
e. In exacerbarile BPOC scade travaliul muscular respirator


22. Care afirmatie referitoare la astm e FALSA
a. Astmul alergic e mediat IgE
b. Astmul nealergic presupune atopie
c. Caile aeriene sunt infiltrate cu eozinofile
d. Substratul fiziopatologic presupune inflamatie
e. Astmul apare la 5-10% din populatie


23. Care dintre afirmatiile referitoare la astm e adevarata
a. Cei mai multi alergeni sunt alimentari
b. Dupa expunerea la alergeni apare un raspuns lent
c. Implica numai activarea limfocitelor B
d. La 30-50% din cazuri apare o reactie tardiva la 6-10 ore
e. Necesita prezenta IL-8


24. Caracterizeaza obstructia din astmul bronsic
a. Ireversibilitate
b. Scaderea capacitatii vitale a CV
c. Nu e variabila in timp
d. Hiperinflatia caracterizeaza numai obstructiile severe
e. Reversibilitatea spontana si dupa bronhodilatatoare


25. Cuantificarea dispneei in BPOC se realizeaza prin
a. Scorul CAT 0-10 puncte
b. Clasa NYHA
c. Scara m MRC
d. Scor 0-5
e. Indice Tiffneau


26. In stadiul G3 b intalnim urmatoarele manifestari CU EXCEPTIA
a. Boala renala primara
b. Retentie azotata
c. Hiperkaliemie
d. Hipertrofie ventriculara stanga
e. Malnutritie
 27. Hipertrofia ventriculara stanga e o manifestare clinica prezenta in urmatoarele
stadii, CU EXCEPTIA
a. G4
b. G3a
c. G5
d. G1
e. G3b


28. Indicatiile de trimitere de urgenta pentru consult nefrologic imediat al pacientilor
cu BCR sunt
a. Hipopotasemia
b. Anemia Hb<10 g/dl
c. Criza hipertensiva > 180/120 mmHg
d. Litiaza renala extensiva
e. Nefropatii ereditare


29. eRFG in stadiul G4 e cuprins intre
a. 45- 60
b. > 90
c. < 15
d. 15-29
e. 15-49

30. Anemia in boala renala cronica este
a. Macrocitara
b. Hipercroma
c. Hiperregenerativa
d. Necesita transfuzii de sange
e. Normocroma, normocitara


31. Conditia asociata unui risc crescut de BCR este
a. Obezitatea
b. Rude de gradul I in tratament substituitiv renal sau alte boli ereditare ale rinichiului
c. Proteinurie
d. Expunere accidentala la nefrotoxice
e. Glicozuria


32. In staidul G5 se pot descrie, cu EXCEPTIA
a. Retentie azotata
b. Malnutritie
c. HTA
d. Polineuropatie
e. Hipertrofie ventriculara stanga
 33. Modificara stilului de viata in BCR se recomanda prin
a. Renuntare la alcool si la fumat
b. Aport sare > 3 grame/zi
c. Chirurgie estetica de eliminare a depozitelor adipoase
d. Aport de proteine 1g/kg/zi pt eRFG > 30 ml/min
e. Controlul masei corporale -> IMC > 30 kg/m2

34. Variabilele folosite pt estimarea RFG sunt, CU EXCEPTIA
a. Proteinuria
b. Varsta
c. Etnia
d. Sexul
e. Cratinina serica


35. Pentru confirmarea BCR urmatoarele investgatii sunt necesare
a. Test de triaj epidemiologic in cadrul populatiei cu risc de BCR
b. Trei determinari anornale ale eRFG si RAC intr-un interval de 3 luni
c. Depistarea HTA in populatia generala
d. Depistarea proteinuriei la diabetic
e. Depistarea activa in populatia generala


36. Criteriile de diagnostic pozitiv ale DZ sunt, CU EXCEPTIA
a. Glicemia ³ 200 mg/dl in orice moment al zilei la subiectul asimptomatic
b. HgA1c ³ 6,5%
c. Glicemia a jeun ³ 126 mg/dl
d. Glicemia ³ 200 mg/dl la 2 ore de la incarcarea cu glucoza (TTGO)
e. Glicemia ³ 200 mg/dl in orice moment al zilei la subiectul care prezinta: poliurie,
polidipsie, polifagie, scadere ponderala


37. Care din urmatoarele NU reprezinta complicatie cronica a diabetului zaharat
a. Arteriopatia membrelor inferioare
b. Nefropatia diabetica
c. Hipoglicemiile
d. Retinopatia diabetica
e. Neuropatia diabetica


38. Tratamentul nefarmacologic al DZ include, cu EXCEPTIA
a. Optimizarea stilului de viata (OSV)
b. Combaterea fumatului si controlul TA
c. Necesar caloric adaptat la greutatea fiziologica si consumul energetic
d. Combaterea sedentarismului
e. Un raport al principiilor nutritive apropiat de cel normal – 55% proteine, 30% lipide,
20% hidrati de carbon
 39. Menifestarile frecvent intalnite in neuropatia autonoma diabetica sunt, CU
EXCEPTIA
a. Hipotensiunea ortostatica
b. Diareea
c. Apneea in somn
d. Vezica neurogena
e. Anasarca


40. Selectati variantele FALSE referitoare la piciorul Charcot
a. Mai poarta denumirea de osteoropatie diabetica sau picior neuropatic
b. Piciorul este deformat, scurtat, cu prabusirea boltei plantare
c. Debutul poate fi acut sau insidios
d. Sunt prezente tulburari ale sensibilitatii tactile, termice, dureroare si vibratorii
e. Pulsul e de obicei absent si fara tulburari ale sensibilitatii tactile, termice, dureroase
si vibratorii

41. Referitor la afectarea cardio-vasculara din DZ, putem afirma, CU EXCEPTIA
a. Cardiopatia ischemica cronica e de 2-3 ori mai frecventa, mai precoce si mai severa
decat la nediabetici
b. Infarctul miocardic e de 10 ori mai frecvent decat la nediabetici
c. Arteriopatia membrelor inferioare e o consecinta macrovasculara a DZ
d. In stadiul 2 al arteriopatiei membrelor inferioare, apare durera de decubit
e. Boala vasculara a tunchiurilor supraaortice e mai frecventa de 3 ori decat la
nediabetici


42. Se poate afirma ca un pacient cu DZ tip 2 are un control glicemic optim daca
a. Glicemia a jeun e < 150 mg/dl
b. Glicemia la 2 ore postprandial < 200 mg/dl
c. Hemoglobina glicozilata e sub 6,5%
d. Hemoglobina glicozilata e peste 8,2%
e. Toate raspunsurile sunt corecte


43. Tratamentul farmacologic antidiabetic la un pacient cu DZ tip 2 si hepatita cronica
activa cu virus hepatic C se face cu
a. Sulfonilureice
b. Metformin
c. Insulina
d. Insulina in combinatie cu antidiabetice orale
e. Toate raspunsurile sunt corecte





 44. Explorarile de laborator de rutina in HTA NU includ
a. Fund de ochi
b. LDL colecterol, HDL colesterol si colesterol total
c. Potasemie fara garou
d. Estimarea cleareance-ului la creatinina folosind formula Cockroft-Gault
e. Analiza urinii


45. Referitor la masurarea tensiunii arteriale sunt adevarate urmatoarele
a. La fiecare consult se masoara TA la ambele brate
b. Se estimeaza zgomotele cardiace pt identificarea presiunii sistolice si diastolice
c. Se utilizeaza o manseta standard
d. La tineri se masoara TA in clinostatism si ortostatism mereu
e. Este descurajata masurarea TA de catre pacient cu aparat propriu si necalibrat
corespunzator daca pacientul prezinta disconfort, anxietate


46. Referitor la stratificarea riscului in HTA sunt adevarate urmatoarele
a. TA normala asociata cu DZ are risc aditional intalt
b. HTA grad II asociata cu 4 factori de risc are risc aditional moderat
c. HTA grad II asociata cu 1 factor de risc are risc aditional foarte inalt
d. HTA grad II asociata cu DZ are risc aditional Foarte inalt
e. HTA grad I asociata cu 1 factor de risc are risc aditional inalt



47. In BPOC diagnosticul diferential se face cu urmatoarele, CU EXCEPTIA
a. Astm bronsic
b. Mucoviscidoza
c. Bronsiectaziile
d. Sindrom posttuberculos
e. Fibroza pulmonara


48. In tratamentul BPOC de grup B, prima optiune terapeutica este
a. Anticolinergice cu durata scurta de actiune
b. Betamimetice cu durata scurta de actiune
c. Corticoizii inhalatori in asociere cu betamimetice cu durata lunga de actiune
d. Anticolinergice cu durata lunga de actiune sau betamimetice cu durata lunga de
actiune
e. Teofilina






 49. Care dintre urmatoarele afectiuni sunt factori de risc crescut pentru BCR
a. HTA
b. Infectiile sistemice
c. Ciroza hepatica
d. Gonartroza
e. Toare raspunsurile sunt corecte



50. Obiectivele primei consultatii prenatale sunt
a. Stabilirea sexului produsului de conceptie
b. Stabilirea prezentatiei
c. Stabilirea riscului de nastere prematura
d. Recunoasterea precoce a riscurilor si complicatiilor anesteziei generale in cazul
nasterii prin cezariana
e. Verificarea diagnosticului de sarcina si a starii aparatului genital


51. Investigatiile obligatorii la luarea in evidenta a gravidei sunt
a. Examen sumar de urina si examen bacterilogic al secretiei vaginale
b. Gemocultura
c. Radiografie bazin
d. Examen ecograf mamar
e. Monitorizarea ECG prin metoda Holter/24 ore



52. Consultatia prenatala in trimestrul III se efectueaza in urmatoarea perioada
a. 16-24 saptamani
b. 24-40 saptamani
c. 20-38 saptamani
d. 24-32 saptamani
e. 28-40 saptamani



53. Sunt examene paraclinice obligatorii in cardul consultatiei prenatale in trimestrul III
de sarcina, CU EXCEPTIA
a. Examenul bacteriologic al secretiei vaginale
b. Glicemia
c. Genotipare HPV
d. Hemoleucograma
e. Urocultura




 54. Celulele fetale obtinute prin amniocenteza pot fi studiate pentru
a. Stabilirea Rh-ului prin PCR
b. Diagnosticul suferintei fetale
c. Diagnosticul genetic al tulburarilor metabolice
d. Diagnosticul bolilor transmisibile materno-fetale
e. Determinarea riscului de nastere prematura


55. Semnele pozitive de sarcina sunt
a. Amenoreea
b. Greata si varsaturile
c. Marirea abdomenului
d. Prezenta miscarilor active fetale
e. Contractii Braxton-Hicks


56. Sunt semne probabile se sarcina, CU EXCEPTIA
a. Perceptia miscarilor active fetale
b. Marirea abdomenului
c. Palparea fatului
d. Contractii Braxton Hicks
e. Modificarea uterului si colului uterin la tuseul vaginal


57. Sunt simptome si semne prezumtive de sarcina
a. Contractiile Braxton Hicks
b. Prezenta activitatii cardiace fetale
c. Palparea fatului
d. Amenoreea
e. Marirea abdomenului


58. Inspectia sanilor poate pune in evidenta modificari sugetive pentru sarcina, CU
EXCEPTIA
a. Tuberculii Montgomery-Morgagni
b. Infiltratia edematoasa a aerolei, in „sticla de ceasornic”
c. Hiperpigmentatia areolei mamare
d. Secretii mamare sanguinolente
e. Aparitia areolei secundare








 59. Referitor la hipervitaminoza D, urmatoarea afirmatie NU e adevarata
a. Poate fi o complicatie accidentala sau iatrogena a tratamentului cu vitamina D
b. Semnele clinice constau in : inapetenta, varsaturi, anorexie, polidipsie, poliurie
c. Calcemie > 10,5 ,g/dl si concentratia serica de 25 (OH)D crescuta
d. Absenta eliminarii calciului prin urina
e. Pot sa apara calcificari renale si osteoscleroza


60. Particularitatile paraclinice ale anemiei feriprive sunt urmatoarele, CU EXCEPTIA
a. Hipocroma
b. Microcitara
c. Hiposideremica
d. HEM crescut
e. CHEM scazut


61. In anemia feripriva, raspunsul la tratamentul cu fier NU se evidentiaza prin
a. In prima zi are loc refacerea enzimelor tisulare
b. A doua zi e initiat raspunsul medular
c. Din a 3a zi pana la sfarsitul primei luni apare raspunsul reticulocitar
d. Valoare hemoglobinei creste progresiv si de normalizeaza intr-o luna
e. Depozitele de fier se normalizeaza dupa 3-6 luni


62. Modificarile osoase intalnite in rahitismul carential sunt reprezentate de
urmatoarele, CU EXCEPTIA
a. Fruntea „olimpiana”
b. Toaracele in forma de clopot
c. Coxa vara
d. Hiperexcitabilitatea musculara
e. Prezenta bratarilor rahitice la nivelul membrelor superioare


63. Conform stadializarii rahitismului, stadiul II se caracterizeaza prin
a. Hipocalcemie
b. Hiperfosfatemie
c. Fosfataze alcaline crescute
d. Hipercalcemie
e. Hormofosfatemie








 64. Referitor la tratamentul rahitismului carential, urmatoarele afirmatii sunt FALSE
a. Profilaxia rahitismului la copil trebuie sa inceapa inca din ultimul trimestru de sarcina
b. Pentru profilaxia postnatala e recomandata utilizarea preoperatorie de vitamina D3
solutie orala administrate zilnic incepand cu varsta de 7 zile continuu pana la 12 luni
c. Tratamentul curativ cu vitamina D a rahitismului e recomandat doar dupa
conformarea clinica, radiologica si biologica a diagnosticului
d. Preparatele injectabile se utilizeaza numai in cazuri exceptionale: sindrom de
malabsorbtie
e. In cazul tratamentului curativ se recomanda administrarea de calciu 50-70 mg/kg/zi
oral o luna


65. Carenta de fier poate fi determinata prin urmatoarele mecanisme si cauze, cu
EXCEPTIA
a. Epuizarea rapida a unor rezerve cantitativ reduse: prematuritate, gemelaritate
b. Aport crescut de proteine de origine animala, diversificare corecta
c. Pierderi crescute prin hemoragie cronica, hemosiderinurie, exudatie proteica
d. Tulburari de absorbtie digestive care pot fi selective ( mucoviscidoza, celiakie) sau
globala (boala Riley)
e. Necesar crescut : prematuritate, dismaturitate, pubertate


66. Semne clinice de deficit tisular de Fe in cadrul anemiei feriprive sunt urmatoarele,
cu EXCEPTIA:
a. Tulburari trofice ale tegumentelor si mucoaselor
b. Tulburari de crestere la 50% din copii
c. Ragade comisurale
d. Fiabilitatea unghiilor
e. Descoamare palmo-plantara


67. Carenta prelatenta de Fe se caracterizeaza prin
a. Rezerve de Fe normale
b. Fierul seric normal
c. Fier seric scazut
d. Feritina serica normala
e. Coeficient de saturare a transferinei scazut


68. Referitor la formele de anemie feripriva, urmatoarele afirmatii sunt FALSE
a. Anemia feripriva nutritionala e consecinta unui aport neadecvat de fier
b. Anemia posthemoragica cronica e reversibila sub feroterapie, in conditiile rezolvarii
manifestarilor hemoragice
c. Anemia prematurului e definita prin aparitia precoce in primele 7-10 zile de viata
d. Hemosideroza pulmonara e o afectiune frecventa
e. Pica defineste unele obiceiuri alimentare de consum al unor substante necomestibile

 69. Tratamentul anemiei feriprive vizeaza substitutia cu fier astfel, CU EXCEPITA
a. Profilaxia incepe in perioada prenatala si continua postnatal
b. Tratamentul curativ are ca obiectiv restabilirea homeostaziei fierului
c. Mijloacele dietetice vizeaza initierea unei alimentatii corecte, evitandu-se laptele de
vaca si fainoasele
d. Tratamentul medicamentos consta in administrarea de saruri feroase pe cale orala
e. Administrarea se face in timpul mesei in asociere cu saruri de Mg


70. Necesarul de proteine la copil variaza in functie de varsta si tipul alimentatiei, astfel
a. Alimentatia artificiala 0-6 luni : 1,8-2 g/kg/zi
b. Alimentatia naturala 0-6 luni : 1,8-2 g/kg/zi
c. 1-3 ani : 35 g/zi
d. 7-10 ani : 40 g/zi
e. adolescent: 50 g/zi


71. Alimentatia naturala ofera cea mai buna profilaxie pt urmatoarele afectiuni, CU
EXCEPTIA
a. Obezitate infantila
b. Fibroza chistica
c. Sindroame de malabsorbtie
d. Boala celiaca
e. Alergie la proteinele laptelui de vaca


72. Despre alimentatia naturala, urmatoarea afirmatie este FALSA
a. In alimentatia naturala nu exista reguli absolute de stabilirea a ratiei alimentare
b. Se aproba schemele „ liberale” asa-zisa alimentatie „la cerere”
c. Cel mai bun criteriu al unei alimentatii corecte il reprezinta curba ponderala, constant
ascendenta
d. Sporul ponderal zilnic e de 20-30g, aceasta crestere realizandu-se cu un aport optim
de 100 kcal/kg la un nou-nascut la termen alimentat natural si corect
e. Copilul trebuie sa fie pus la san in primele 24 ore de viata


73. Nevoile energetice la sugar si copil se calculeaza in functie de, CU EXCEPTIA
a. Greutatea ideala
b. Compozitia corpului
c. Activitatea fizica
d. Inaltimea ideala
e. Procesul de energie





 74. Toracele rahitic se caracterizeaza prin urmatoarele, CU EXCEPTIA
a. Torace evazat la baza
b. Prezenta sternului infundat
c. Coxa vara
d. Matanii costale
e. Sant submamar


75. Profilaxia postnatala a rahitismului presupune urmatoarele masuri, CU EXCEPTIA
a. Expunerea echilibrata la soare
b. Evitarea folosirii laptelui de vaca in alimentatia sugarului
c. Facilitarea curei helio-marine la copiii peste 1 an
d. Administrearea zilnica de vitamina D3 in doza de 500-1000 UI/zi pana la varsta de 3
ani
e. Alaptarea exclusiva in primele 6 luni de viata



76. Despre vitamina D urmatoarea afirmatie este falsa
a. Este denumirea generica pt un grup de 10 compusi sterolici
b. Este o vitamina hidrosolubila
c. Vitamina D3 – colecalciferol e prezenta in alimentatia de origine animala
d. Vitamina D2- ergocalciferolul e prezenta in cantitati mici in vegetale
e. Aportul exogen si endogen insuficient e cauza principala a rahitismului


77. Indicele ponderal reprezinta
a. Raportul intre greutatea actuala si greutatea corespunzatoare taliei
b. Raportul intre talia actuala si talia ideala pentru varsta
c. Raportul intre greutatea ideala pentru varsta si greutatea actuala
d. Raportul intre greutatea actuala si greutatea ideala pentru varsta
e. Raportul intre greutatea corespunzatoare taliei si greutatea ideala



78. Tulburarile trofice ce se intalnesc in MPC grad III sunt urmatoarele, CU EXCEPTIA
a. Fese cu ascpect de „punga tabacica”
b. Eritem fesier
c. Escare
d. Piele zbarcita, cenusie, „prea larga”
e. Tegumente palide






 79. Formele de malnutritie sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA
a. Intoleranta la proteinele laptelui de vaca
b. Marasmul nutritional
c. Kwashforkor
d. Distrofie de razboi



80. Examenul genital in cadrul primei consultatii prenatale poate identifica urmatorii
factori de risc, CU EXCEPTIA
a. Focare endometriozice ovariene
b. Vicii ale bazinului osos
c. Tumori anexiale
d. Malformatii congenitale ale uterului
e. Cancer de col uterin



81. Consultatia prenatala de trimestrul II cuprindre
a. Determinarea grupului sangvin si Rh-ului
b. Radiografia pulmonara
c. Data perceperii primelor miscari fetale
d. Testare HIV
e. RBW



82. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii cu privire la triplu-test
a. Cuprinde dozarea PAPP-A
b. Se efectueaza intre 15-18 saptamani de sarcina
c. Se efectueaza intre 10-14 saptamani de sarcina
d. Include dozarea inhibina A
e. Se efectueaza intre 28-32 saptamani


83. Riscurile amniocentezei sunt, cu EXCEPTIA
a. Disurie
b. Amnioita
c. Contractii uterine
d. Crampe abdominale
e. Avort






 84. Selectati afirmatiile adevarate privind semnele pozitive de sarcina
a. Activitatea cardiaca fetala e posibila din saptamana a 10-a de sarcina
b. Frecventa medie a batailor cordului fetal e de 140 batai/minut
c. Focarul de auscultatie maxima a batailor cordului fetal e periombilical
d. Activitatea cardiaca fetala se face ecografic
e. Suflurile funiculare sunt sincrone cu pulsul matern


85. Semnul Goodel reprezinta
a. Datorita consistentei pastoase, uterul gravid scada cu greu din mana
b. Inmuierea colului uterin, care isi modifica consistenta
c. Toate variantele sunt false
d. Cresterea mobilitatii corpului uterin fata de istm
e. Inmuierea istmului uterin dupa 6 saptamani de gestatie


86. Urmatorii sunt modulatori de crestere prezenti in laptele uman matur, cu EXCEPTIA
a. Factorul bifidum