MORFOPATOLOGIA

STOMATOLOGICĂ
PATOLOGIE ODONTALĂ ŞI
PARODONTALĂ
 PATOLOGIE ODONTALĂ
• Cariile dentare
• Pulpite
• Abcesul apical
• Granulomul apical
• Chistul radicular
 Dintele

• o parte dură
– Smalţul
– Dentina
– Cementul
• o parte moale
– pulpa dentară
MORFOPATOLOGIA ODONŢIULUI

•Caria dentară:
–Caria smalţului
–Caria dentinei
 CARIA DENTARĂ
proces distructiv al ţesuturilor dure dentare caracterizat prin:
 evoluţie cronică ireversibilă
 demineralizarea componentelor calcificate
 proteoliza componentelor organice
 formarea unei cavităţi neregulate – cavitatea carioasă

Caria smalţului - proces distructiv al elementelor anorganice

şi organice, al prismelor şi substanţei interprismatice.
Caria dentinei – secundară cariei de smalţ.
CARIA DENTARĂ
 CARIA DE SMALŢ
 Etapa primară a cariei dentare
 Se produce o infectie cu bacterii acide si
proteolitice
 Iniţial se demineralizează smalţul apoi se
alterează matricea organică

 Formă conică

 Etape:
• formarea plăcii dentare bacteriene
• alterarea cuticulei smalţului
• fragmentarea prismelorcaria primară
• progresia spre joncţiunea smalţ-dentină 
caria secundară

 Debuteaza in zone de retentie de la suprafata

dintilor-santuri
 PLACA DENTARA = Masa gelatinoasa - bacterii
 CARIA DE SMALŢ
Microscopie: Formă conică
 zonă de distrucţie a smalţului
 vârful spre joncţiunea smalţ-dentină
 cavitatea carioasă conţine: floră microbiană, resturi alimentare,
smalţ necrozat
 CARIA DE DENTINĂ

• Secundară:
– cariei de smalţ,
– cariei de cement radicular
• Evoluţie rapidă - mineralizare
redusă a dentinei
• Complicaţii:
– Leziuni pulpare,
– Leziuni parodontale
 CARIA DE DENTINĂ

Microscopie:
Zonă de dezintegrare:
Superficial
floră microbiană
resturi alimentare
dentină necrozată
Profund – canalicule dilatate
Zonă de invazie:
canalicule invadate de floră microbiană
Zonă de scleroză:
canalicule îngustate, obliterate (calciu)
Zonă de dentină reacţională
MORFOPATOLOGIA ODONŢIULUI

•Pulpite:
–acute
•seroasă
•purulentă
–cronice
 Pulpite
• Afectiuni inflamatorii ale pulpei dentare
• La dinţii cu carii profunde
– Parţială – coronară
– Totală - coronaro-radiculară
• Clasificare:
– Pulpită acută:
• Seroasă
• Purulentă
– Pulpită cronică
 PULPITA ACUTĂ SEROASĂ

Microscopie:

• Exudat seros
• PMN
• Congestie vasculară
• Odontoblaste cu leziuni degenerative:
– degenerescenţă hidropică
 PULPITA ACUTĂ PURULENTĂ
• Inflamaţie acuta purulenta a ţesutului pulpar
• Localizată – abces
• Generalizată – flegmon pulpar
Microscopie:
 exudat purulent, congestia capilarelor pulpare, edem (aspect spongios)

Infiltrat inflamator celular dens

 PULPITELE CRONICE
• Pulpitele cronice deschise sunt
consecutive unor carii penetrante care
permit drenarea exudatului inflamator, dar
favorizeaza suprainfectarea pulpei cu floră
microbiană bucală

• Pulpitele cronice închise au o

simptomatologie redusă, evoluţie
îndelungată şi sunt consecutive pulpitelor
care evoluiază cronic de la început
 PULPITELE CRONICE

Microscopie:
• ţesut pulpar fibrozat, cu arii de hialinizare şi
calcificare,

• infiltrat inflamator limfoplasmocitar,

• vase cu pereţii îngroşaţi şi lumen trombozat,

• odontoblaste cu leziuni degenerative

(steatoză, atrofie)

• camera pulpară se îngustează prin

depunerea dentinei secundare de iritaţie
 Pulpita cronică hiperplazică
Polip pulpar

•Pulpita cronică hiperplazică este rezultatul cariilor acute agresive în dinţii tineri
care ajung repedela pulpa înainte de a deveni complet necrotica
 Histopatologie periapicală
Inflamaţii apicale acute şi cronice produse frecvent prin propagarea infecţiei
pulpare prin foramenul apical (vârful rădăcinii) → abces apical → granulom
apical → chist radicular.
ABCESUL APICAL - proces supurativ acut sau cronic a parodonţiului apical.
Exudatul purulent:
se poate evacua în cavitatea orală prin camera pulpară deschisă
se poate acumula în submucoasă – abces gingival = parulis

GRANULOMUL APICAL - parodontită cronică granulomatoasă nespecifică

circumscrisă situată la apexul unui dinte nevital.

CHISTUL RADICULAR - sechelă a granulomului apical.

Resturile epiteliale din interiorul granulomului (resturile Malassez) stimulate de
inflamaţie proliferează şi duc la formarea unei cavităţi chistice delimitată de
epiteliu scuamocelular fară keratinizare.
 Histopatologie periapicală
Complicaţii → abces apical → granulom apical → chist radicular.

ABCESUL APICAL - proces supurativ acut sau cronic a parodonţiului apical.

Exudatul purulent:
se poate evacua în cavitatea orală prin camera pulpară deschisă
se poate acumula în submucoasă – abces gingival = parulis
 Histopatologie periapicală
Complicaţii → abces apical → granulom apical → chist radicular.
GRANULOMUL APICAL - parodontită cronică granulomatoasă nespecifică
circumscrisă situată la apexul unui dinte nevital.

-Formaţiune rotundă, bine delimitată- ţesut de granulaţie

•Central:
•ţesut de granulaţie
•vase de neoformaţie
•celule inflamatorii
•fibroblaste
•Periferic:
•fibre de colagen
 Histopatologie periapicală
Complicaţii → abces apical → granulom apical → chist radicular.
CHISTUL RADICULAR - sechelă a granulomului apical.
Resturile epiteliale din interiorul granulomului (resturile Malassez) stimulate de inflamaţie proliferează
şi duc la formarea unei cavităţi chistice delimtată de epiteliu scuamocelular fară keratinizare.

Cavitate chistică tapetată de epiteliu scuamocelular fără keratinizare

Conţinutul chistului – din masă amorfă palid-eozinofilă cu celule inflamatorii, cristale
de colesterol, celule xantice
La periferie – perete fibros cu infiltrat inflamator limfo-plasmocitar± PMN, cristale de
colesterol, celule xantice, hemosiderină
 PATOLOGIE
PARODONTALĂ

• Gingivite

• Hiperplazii gingivale localizate - Epulis

 Parodonţiu gingie

os alveolar
cement

LPO

Parodonţiu este un complex

morfofunctional cu rol de sustinere,
care inconjoara dintele si-l fixeaza la
structurile maxilare.
LPO= totalitatea structurilor care se
găsesc in spaţiul periodontal: celule,
fibre (ex. de colagen, elastice), vase
sanguine, vase limfatice, nervi,

Parodonţiu=gingie + os alveolar + ligament periodontal + cement

 Gingivita cronică
• Este secundară inflamaţiilor şi
iritaţiilor cronice şi se
caracterizează prin tumefacţie şi
culoare violacee a fibromucoasei
gingivale
• Inflamaţia interesează iniţial
papila interdentară, apoi se
extinde la restul mucoasei
gingivale
Microscopie:
În corionul mucoasei:
• infiltrat inflamator difuz
limfo-plasmocitar, macrofage
• fibroblaste
 Hiperplazii gingivale localizate -
epulis
• proces reactiv secundar iritaţiilor şi traumatismelor cronice

• EPULIS – epi - pe, ulon – gingie

 leziune pseudotumorală localizată pe gingie

 reprezintă proliferarea în exces a parodonţiului marginal

Macroscopie:
• formaţiune nodulară, sesilă; unică sau multiplă
• moale sau dură, uneori ulcerată
• în vecinătatea coletului dentar, pe faţa vestibulară sau în zonele de edentaţie

– Forme de epulis

• Fibros
• Giganto-celular (granulom periferic cu celule gigante)
 EPULIS FIBROS
• Formaţiune nodulară
• Consistenţă crescută
• Culoare roz
Microscopie
• Ţesut conjunctiv bogat fibrilar
dispus în mănunchiuri groase
• Infiltrat limfocitar perivascular (se
diferentiaza de fibrom)
GRANULOM PERIFERIC CU CELULE GIGANTE
EPULIS GIGANTOCELULAR

• Leziune hiperplazică reactivă,

nodulară, parţial acoperită cu
fibromucoasă gingivală
• Este asociat cu traumatisme sau
iritaţii anterioare
• Localizată pe gingie în ţesuturile
interdentare
• Leziune agresivă, creşte rapid
• Afectează ţesutul osos subjacent
• Recidivează dacă nu este corect
excizat chirurgical
GRANULOM PERIFERIC CU
CELULE GIGANTE
EPULIS GIGANTOCELULAR

Microscopie:
• Ţesut conjunctiv fibrilar
• Fibroblaste
• Capilare de neoformaţie
• Celule gigante – plaje, grupuri
– Citoplasma eozinofilă
– Nuclei multipli dispuşi
dezordonat în citoplasmă
• Focare de hemoragie, pigment de
hemosiderină