PARTICULARITATI CLINICE

ÎN RESTAURARILE
CERAMICE

CURS NR 3
 REPERE
URMARITE CRITERII

1.UNITATI ODONTALE MORFOLOGICE

2.PARODONTIU
FUNCTIONALE
3.OCLUZIE
4.ECHILIBRUL S. S. CLINICE
 REPERE
URMARITE CRITERII

1.UNITATI ODONTALE MORFOLOGICE

2.PARODONTIU
FUNCTIONALE
3.OCLUZIE
4.ECHILIBRUL S. S. CLINICE
1. UNITATI ODONTALE

A. CRITERIUL MORFOLOGIC

•DINTI ANTERIORI / POSTERIORI

•INDICI CLINICO-BIOLOGICI coronari, parodontali
•CULOARE
•ATIPII MORFOLOGICE (PIGMANTATII, FORMA ETC.)
DINTI ANTERIORI / POSTERIORI
 INDICI CLINICO-BIOLOGICI

•GROSIMEA STRATURILOR DE SMALT SI DENTINA

•INDICE MEZIO-DISTAL
•INDICE VESTIBULO-ORAL
•CURBURA SAGITALA
•CURBURA TRANSVERSALA
•UNGHIURILE CORONARE
•SECTIUNEA LA COLET
•VOLUMUL SI FORMA CAMEREI PULPARE
•PROFIL DE EMERGENTA
•RADACINI SI CANALUL RADICULAR
GROSIMEA STRATURILOR DE SMALT SI DENTINA
MAXILAR
GROSIMEA STRATURILOR DE SMALT SI DENTINA
MANDIBULAR
INDICE MEZIO-DISTAL
• când forma incisivilor tinde spre triunghiular, când
diametrul mezio-distal, la nivelul punctelor de contact, e
mult mai mare decât cel existent la nivel cervical, coroana
metalo-ceramică este cea mai indicată.
Molari mandibulari cu trunchiuri radiculare de diferite mărimi
Rapoartele dintre diametrele
mezio-distale cu importanţă
clinică
INDICE VESTIBULO-ORAL
CURBURA VESTIBULARA
CURBURA TRANSVERSALA
UNGHIURILE CORONARE
SECTIUNEA LA COLET
VOLUM CORONAR
VOLUM CAMERA PULPARA
UNGHI DE EMERGENTA
CULOARE
 ATIPII MORFOLOGICE
MODIFICARI DE CULOARE
MODIFICARI DE FORMA
 1. UNITATI ODONTALE

B. CRITERIUL FUNCTIONAL
•ESTETICA
•DINTI VIZIBILI
•DINTI NEVIZIBILI

•MASTICATIE
•INCIZIE
•SFASIERE
•TRITURARE

•FONATIE
•DEGLUTITIE
DINTI VIZIBILI / DINTI NEVIZIBILI

ADAPTARE FUNCTIONALA
 1. UNITATI ODONTALE

C. CRITERIUL CLINIC
Alegerea dintilor stalpi este una din cele mai importante etape in
planificarea unei punti dentare.
Inainte de a alege dinții stâlpi, trebuie sa fim siguri ca, respectivul
caz clinic, are ca indicatie de tratament folosirea puntilor
dentare pe dinti natural

IDEAL Sa fie sanatos sau corect tratat

•LEZIUNI ODONTALE CORONARE
•LEZIUNI CARIOASE
•FRACTURI
•ABRAZII
•IATROGENII
•RECONSTITUIRI

•VITALITATE PULPARA
•MALPOZITII
•ROTATII
•GRESII
EXTRUZII
•VERTICALE
EGRESII
TRANSLATII
•TRANSVERSALE
VERSII
•LEZIUNI ODONTALE CORONARE
•LEZIUNI CARIOASE
•LEZIUNI ODONTALE CORONARE
•FRACTURI
•LEZIUNI ODONTALE CORONARE
•ABRAZII
•LEZIUNI ODONTALE CORONARE
•IATROGENII
•LEZIUNI ODONTALE
CORONARE
•RECONSTITUIRI
VITALITATE PULPARA
MALPOZITII
 REPERE
URMARITE CRITERII

1.UNITATI ODONTALE MORFOLOGICE

2.PARODONTIUL
MARGINAL FUNCTIONALE

3.OCLUZIE CLINICE
4.ECHILIBRUL S. S.
 2. PARODONTIU MARGINAL

A. CRITERIUL MORFOLOGIC
•TANAR
•ADANCIMEA SULCUSULUI GINGIVAL
•ADULT •FERM / FIN
•VARSTNIC

B. CRITERIUL FUNCTIONAL
•ESTETICA
• ASPECT
• LOCALIZARE

C. CRITERIUL CLINIC
•AFECTAT / NEAFECTAT
 ADANCIMEA SULCUSULUI GINGIVAL

DINTI PERMANENTI ÎN ERUPTIE CLINICA 1,2 - 2,9 mm

DINTI PERMANENTI TINERI 2 - 2,6 mm
DINTI PERMANENTI MATURI 0,5 - 1,9 mm (0,25 - 1,35 mm)

A. CRITERIUL MORFOLOGIC
B. CRITERIUL FUNCTIONAL
 C. CRITERIUL CLINIC

ASPECTUL
PARODONTIULUI
MARGINAL
PARODONTIU MARGINAL AFECTAT
RECESIUNE PARODONTALA
RECESIUNE PARODONTALA
Tratament chirurgical
 IMPLANTAREA

AX DE IMPLANTARE

NUMAR RADACINI

SUPRAFATA PARODONTALA

RAPORT COROANA/RADACINA

GRAD DE MOBILITATE
AX DE IMPLANTARE
Existenta migrarilor verticale si orizontale
 NUMAR RADACINI
cu cat este mai mare, cu atat stabilitatea dintelui este mai mare
cu cat radacinile sunt mai
divergente cu atat dintele este
mai puternic ancorat in os
SUPRAFATA PARODONTALA
RAPORT COROANA/RADACINA
Lungimea coroanei
Lungimea radacinii
Lungimea coroanei

Lungimea si forma pe sectiune a radacinii

cu cat sunt mai mari, cu atat stabilitatea dintelui este mai mare
Gradul de implantare osoasa se refera la cantitatea si calitatea
osului in care este implantat dintele
RAPORT COROANA/RADACINA
 GRAD DE MOBILITATE

În cazul mobilităţii dentare patologice (consecutivă

parodontopatiei marginale cronice, mobilitate exagerată
posttraumatică fără şanse de reechilibrare sau postosteomielitică
fără şanse de refixare) este afectat indicele de competenţă
biomecanică, neoferind suport suficient structurii protetice.
Mobilitatea dentară este încadrată în gradul 1, 2 și 3:
Gradul 1 – mobilitate peste 1 mm în sens vestibulo-oral
Gradul 2 – mobilitate peste 1 mm în sens vestibulo-oral și
mezio-distal
Gradul 3 – mobilitate peste 1 mm în sens vestibulo-oral,
mezio-distal și axial. (se recomanda extractia dintelui)

Managementul mobilității dentare constă în:

– imobilizarea dinților mobili cu bandă din fibră de
sticlă
– echilibrarea ocluzală
– terapie parodontală non-chirurgicală
– biostimularea prin laserterapie.
În functie de aceste criterii, fiecare dinte
primeste un indice care ne arata cat de mult ne
putem baza pe acesta in sustinerea puntii dentare.
Numarul de radacini 
Lungimea si grosimea radacinilor
Divergenta radacinilor 
Gradul de implantare osoasa
Suportul muco-osos
Clasa 3 – interventii chirurgicale (grefe osoase)
 REPERE
URMARITE CRITERII

1.UNITATI ODONTALE MORFOLOGICE

2.PARODONTIU
FUNCTIONALE
3.OCLUZIE
4.ECHILIBRUL S. S. CLINICE
 3. OCLUZIA

•ZONA ANTERIOARA
A. CRITERIUL •ZONA POSTERIOARA
MORFOLOGIC
•ESTETICA
B. CRITERIUL •MASTICATIE
FUNCTIONAL •FONATIE
•DEGLUTITIE
C. CRITERIUL CLINIC
•CONDUCTIA ÎN LATERALITATE/PROTRUZIE
•OCLUZIE NORMALA
•OCLUZIE ANORMALA
•OCLUZII ADANCI
•OCLUZII PRABUSITE
•ANOMALII DENTARE DE GRUP
MORFOLOGIE
FUNCTIA ESTETICA
FUNCTIA MASTICATORIE
FUNCTIA FONATORIE
 FUNCTIA DE DEGLUTITIE

Se pot descrie trei tipuri de deglutiție:

- de tip infantil, prezentă la sugar - deglutiție cu limba propulsată între
arcadele dentare depărtate, cu participare intensă a contracțiilor
mușchilor orbiculari ai buzelor și a mușchilor linguali;
- deglutiție tranzițională – în jurul vârstei de 6 luni pe măsura apariției
treptate a impulsurilor kinestezice odată cu erupția dentară, limba își
modifică forma devenind mai lată, se plasează posterior, retrăgându-se
dintre arcadele dentare în timpul deglutiției;
- deglutiția adultă – apare după 1 an-1,5 ani, se face trecerea la tipul
definitiv de deglutiție.
CONDUCTIA ÎN LATERALITATE
CONDUCTIA ÎN PROTRUZIE
OCLUZIE NORMALA
OCLUZIE ANORMALA
 REPERE
URMARITE CRITERII

1.UNITATI ODONTALE
2.PARODONTIU
3.OCLUZIE
MORFOLOGICE
4.ECHILIBRUL
Sistemului FUNCTIONALE
Stomatognat CLINICE
 4. DISFUNCTII ALE S.S.

A. MORFOLOGIC
•SUBSTRAT MORFOLOGIC
•NORMAL
•PRIMAR
•MODIFICAT •SECUNDAR

B. FUNCTIONAL •ESTETICA
•MASTICATIE
•FONATIE
•DEGLUTITIE
C. CLINIC
•OCLUZII PATOLOGICE
•TULBURARI MUSCULARE
•TULBURARI ARTICULARE
SUBSTRAT MORFOLOGIC MODIFICAT PRIMAR
MALFORMATII CONGENITALE
ANOMALII DENTARE IZOLATE SAU DE GRUP
SUBSTRAT MORFOLOGIC MODIFICAT SECUNDAR
ABRAZII, EDENTATII
MODIFICARI FUNCTIONALE
OCLUZII PATOLOGICE
TULBURARI MUSCULARE
TULBURARI ARTICULARE