IMPLICAŢIILE NUTRIŢIEI ŞI

ALIMENTAŢIEI ÎN SĂNĂTATEA
ORALĂ

Prof. Univ. Dr. Stela Carmen Hanganu

Alimentaţia şi nutriţia influenţează dinţii în 3 moduri:
1. structura dinţilor;

2. cariile dentare;

3. eroziunea dentară.

• Primul este un efect pur pre-eruptiv, care

are lor în timpul formării dinţilor;

• Eroziunea este un efect pur local, intraoral

asupra dinţilor erupţi;

• Apariţia cariilor depinde atat de influenţele

pre- cat şi posteruptive.
 Cerinţele unei alimentatii corecte
•consum moderat, care să elimine prezenţa în exces a unor alimente;
• consum echilibrat, care are în vedere repartizarea trofinelor
energogene în raport optim de 1 (proteine): 0,8 (lipide): 3,5 – 4
(glucide);

• consumul unor produse alimentare de o varietate cat mai mare,

întrucat bogaţia trofinelor şi nivelul energogen de care are nevoie
organismul nu pot fi altfel satisfăcute; nici unul din alimentele cunoscute
nu este considerat complet dotat trofinic şi energogen;

• consumul unor produse alimentare de mare eficienţă biologică, în

măsură să asigure concomitent o mare valoare nutritivă, o densitate
calorică echilibrată şi raporturi optime între diferite trofine;

• consumul cantitaţii de alimente repartizat într-o zi în patru sau cinci

reprize; stabilitatea şi prosperitatea biologică a organismului sunt mai
bine asigurate dacă toată hrana destinată pentru o zi este fragmentată
în mai mult de două sau trei reprize.
 MODELUL UNEI ALIMENTATII CORECTE
• consumarea diferitelor produse alimentare în aşa fel încat să fie
reprezentate toate grupele de produse cunoscute pentru a se putea
acoperi toate trebuinţele trofice si energogene;
• procentual, se vor consuma urmatoarele produse:
- lapte şi brînzeturi (15%),
- carne, peşte şi derivate (8%),
- ouă (3%),
- legume şi fructe (15%),
- derivate din cereale şi leguminoase uscate (39%),
- grăsimi alimentare (12-17%),
- produse zaharoase (8-10%);
• repartiţia raţiei alimentare pe diferite momente ale zilei: dimineaţa
(25%), gustare (5%), prînz (45%), gustare (5%), seara 20%;

• condiţii: ambianţă de confort fizic, climat psiho-afectiv lipsit de orice

stress, conştientizarea şi participarea la actul de “a se hrani”.
 STILUL DE VIAŢĂ SANOGEN

 respectarea orarului zilnic al meselor;

 consumarea de mâncăruri gătite, calde, în locul

meselor frugale;

 încurajarea consumului de alimente care contin

principii protectoare;

 limitarea fumatului şi a consumului de alcool;

 alimentaţie bine echilibrată cantitativ şi calitativ;

 practicarea exercitiilor fizice;

 alternarea efortului intelectual cu pauze de relaxare.

 GHIDUL PIRAMIDEI ALIMENTELOR -
2000
■ fiecare dintre grupele de alimente furnizează o parte din
nutrienţii necesari zilnic, dar nu pe toţi;

■ alimentele dintr-o grupă nu pot fi înlocuite cu altele;

■ fiecare grup alimentar este necesar pentru o sănătate

optimă;

■ cheia succesului este să se manance cantităţi proporţionale

din fiecare grupă prezentata de piramidă;

■ piramida include recomandări cu privire la ordinea servirii

fiecărui grup alimentar;

■ deşi se recomandă consumul multor alimente, mărimea

porţiilor este mică;
PIRAMIDA
ALIMENTAŢIEI
SĂNĂTOASE
Piramida alimentatiei
sănătoase
Departamentul de nutritie
Harvard
 INDIVID ALIMENTAŢIE MEDIU

Varstă Gust Casnic/şomer

Sex Aspect Urbanizare
Cunoştinţe nutriţionale Tipul alimentelor Varsta familiei
Aptitudini culinare Contextul mese/timp Anotimp
Atitudinea faţă de Cost Gospodărie (mărimea)
sănătate Asezonare Bolile din familie
Atitudinea fată de Textură Schimbul la serviciu
schimbare Depozitare Mobilitatea
Boală Metodă de preparare Presiunile sociale
Dinţi Conotaţii sanitare Presiunile sanitare
Conţinut simbolic Modele
Valoare culturală
Valoare ecologică

Preferinţe/constrangeri

Alegerea alimentelor

FACTORII CARE
INFLUENŢEAZĂ Consumul alimentelor
ALIMENTAŢIA