ASPECTE

EPIDEMIOLOGICE ALE
PRINCIPALELOR
AFECŢIUNI ORALE

Prof. Univ. Dr. STELA CARMEN HANGANU

O.M.S., 2004 Programul Global de promovare a sănătăţii
orale , în vederea îmbunătăţirii sănătăţii orale în cursul
deceniului XXI, care subliniază faptul că în ciuda îmbunătăţirii
mari a stării de sănătate orală a populaţiei din intreaga lume,
problemele încă persistă, în special printre grupurile
defavorizate din ţările dezvoltate sau în curs de dezvoltare.
Există tendinţã de scãdere a prevalenţei şi severitãţii
afecţiunilor orale, în ţările din vestul Europei precum şi ţãrilor de
pe continentul nord american.
În ţãrile din Europa centralã şi de sud-est, ca urmare a
schimbãrilor de ordin politic şi economic survenite în ultimii 20
ani, sistemele de sãnãtate se aflã în tranziţie. Sãnãtatea
oralã la nivel populaţional în aceste ţãri se aflã sub nivelul celei
din ţãrile vest şi nord-europene.
 Îmbunãtãţirea
obiceiurilor
alimentare

Îmbunătăţirea
Cunoştinţelor Îmbunătăţirea
Despre Igienei
Sănătatea Scăderea orale
Orală Prevalenţei
Cariei
Dentare

Aplicarea
Fluorizarea
Programelor de
Generală şi
Prevenţie în
locală
colectivităţi
In 2010, cariile netratate la dintii permanenti au avut o prevalenta foarte
mare, afectand 2,4 bilioane de persoane;

In 2010, cariile netratate la dintii temporari au avut o prevalenta foarte mare,

afectand 621 milioane de copii
Nivelele de afectare prin caria dentară la copiii de 12 ani
(O.M.S., 2003)
Experienţa carioasă (CAOD) a copiilor de 12 ani în regiunile O.M.S.
în anul 2000 (O.M.S., 2003)
Indicele cao-d (def-t) la
copiii de 6 ani
Indicele CAO-D
(DMF-T) la copiii de 12
ani
 Schimbarea nivelului experienţei carioase la copiii de 12 ani
(DMF-T) în ţãrile dezvoltate şi cele aflate în curs de dezvoltare
(Petersen, 2003).
SIC
S
I
C

D
M
F
T
Obiectivele O.M.S. pentru 2000, 2010 si 2025
 Tendinţe evolutive: 35-44 ani
CAO<5:Africa centrală,China, Vietnam,CAO=5-8,9: Indonezia, India,
Egipt; CAO=9-13,9: România, SUA, Italia, Spania, fosta URSS;
CAO>13,9: Australia, Franţa, Germania, Canada, Argentina
 Tendinţe evolutive Europa de Est: CAO>15: Polonia, Macedonia,
Cehia, Lituania, Bulgaria,
CAO=10-16: România, Ungaria, Croaţia, Bosnia, Albania, Slovenia
CAO<10: Republica Moldova

CAO-D LA POPULAŢIA 35-44 ANI DIN EUROPA DE

EST

BULGARIA 16.5
ALBANIA 10.7
LITUANIA 17.2
POLONIA 19.3
SLOVENIA 14.7
LITUANIA 17.2
CROAŢIA 15.6
BOSNIA HERŢEGOVINA 15.1
M ACEDONIA 18.5
REPUBLICA M OLDOVA 6.3
UNGARIA 15
CEHIA 17.7
ROM ÂNIA 10.33
 F.D.I., O.M.S. si I.AD.R.
obiectivele pentru anul 2020

 reducerea impactului bolilor de origine orală si

cranio-facială asupra sănătăţii şi dezvoltării
psihosociale, punând accent pe promovarea
sănătăţii şi reducerea bolilor orale în populaţie;

 reducerea impactului manifestărilor orale şi

cranio-faciale ale bolilor sistemice şi folosirea
acestor manifestări pentru diagnosticul precoce,
prevenirea şi managementul eficient al bolilor
sistemice.
 Raportul O.M.S. 2004, priorităţi
 modificarea riscurilor reprezentate de : practicile
de igienă orală, consumul de zahăr, lipsa Ca şi a
microelementele necesare creşterii şi
funcţionalităţii optime, fumatul;

 modificarea determinanţilor socio-culturali:

condiţii necorespunzătoare de locuit, nivel redus
de educaţie, lipsa tradiţiei pentru păstrarea
sănătăţii orale;

 schimbarea factorilor de risc ambientali: surse

de apă improprii, igienă incorectă, etc.
 Recomandările O.M.S. pentru reducerea nivelului cariei
dentare şi al fluorozei
 toate ţările şi comunităţile să consilieze indivizii în vederea alegerii unei diete
sărace în zaharuri (Strategia Globală OMS pentru dietă, activitate fizică şi
sănătate) ;
 ţările cu niveluri excesive de fluor ingerat, în special acolo unde există un risc
crescut de apariţie al fluorozei dentare şi scheletale, trebuie să menţină un nivel
maxim al fluorului de 1,5 mg/l în apa potabilă (Ghidul O.M.S. pentru calitatea
apei), chiar dacă acest deziderat nu este uşor de obţinut din punct de vedere
tehnic.
 în zonele cu consum mare sau în creştere de zahăr sunt necesare extinderea
sau amplificarea metodelor de prevenire ale cariei dentare prin fluorizare. O.M.S.
recomandă depunerea tuturor eforturilor comunităţilor pentru a găsi soluţia
comercializării unor paste de dinţi fluorizate, care să fie accesibile pentru toată
populaţia.
 în zonele in care este posibilă din punct de vedere tehnic implementarea
fluorizării apei potabile, este recomandată, în special pentru subgrupele cu risc
crescut pentru caria dentară. Alte alternative recomadate sunt fluorizarea sării,
care implică alegerea consumatorului şi fluorizarea laptelui în cadrul unor
programe ce sunt in curs de proiectare de O.M.S., bazate pe experienţa unor
studii realizate in anumite comunităţi din ţări dezvoltate sau în curs de dezvoltare.
 menţinerea şi dezvoltarea serviciilor de cercetare în domeniul sănătăţii orale, cât
şi a serviciilor de sănătate publică, cu asigurarea accesului tuturor indivizilor la
serviciile stomatologice preventive şi curative.
 Indicatori utilizaţi pentru descrierea stării
de sănătate orală
Indicii reprezintă instrumente care permit măsurarea unei anumite stări
sau a gradului de afectare printr-o anumită boală.

Indicii permit compararea rezultatelor obţinute prin diferite studii, precum

şi a seturilor de date obţinute în cadrul unuia şi aceluiaşi studiu. Marele
avantaj al utilizării indicilor constă în faptul că permit identificarea anumitor
tendinţe ce stabilesc investigaţiile ulterioare necesare.

Calităţile unui indice ideal se raportează la scopul pentru care acesta

este utilizat.

Indicii servesc la evaluarea modificărilor apărute în cadrul unuia şi

aceluiaşi grup populaţional sau a diferenţelor dintre grupuri.

Scopul unui indice este acela de a reprezenta un sistem de măsurare

care să permită reducerea riscului de a obţine rezultate nereale
 Calităţile indicatorului ideal
Simplitatea: indicele trebuie să fie uşor de înţeles şi de utilizat;

Obiectivitatea: indicele nu trebuie să lase loc opiniei subiective a examinatorului.

Scorurile sale trebuie să fie bine diferenţiate, astfel încât categoria în care se
încadrează o anumită situaţie să fie uşor de stabilit. De asemenea, indicele trebuie
să fie corelat cu stadiile clinice ale afecţiunii pe care o măsoară;

Validitatea: indicele trebuie să măsoare ceea ce se intenţionează a fi măsurat (un

indice destinat evaluării cariilor dentare nu trebuie să evalueze, spre exemplu,
hipoplazia smalţului). De asemenea, indicele trebuie corelat cu standardele de
diagnosticare ale afecţiunii; dacă prin utilizarea indicelui se obţine un rezultat pozitiv,
acelaşi rezultat ar trebui obţinut şi în urma aplicării standardelor de diagnostic, şi
invers. În termeni statistici, aceasta înseamnă că indicele trebuie să prezinte o înaltă
sensibilitate şi specificitate;
Fidelitatea: indicele trebuie să evidenţieze acelaşi rezultat dacă starea pe care o
descrie nu s-a modificat, indiferent dacă unul şi acelaşi examinator evaluează o
anumită stare la momente diferite de timp, sau examinatori diferiţi evaluează starea
respectivă în acelaşi timp sau la momente diferite. Acest aspect este valabil şi pentru
situaţia în care subiectul examinat este cel care face evaluarea, de exemplu prin
completarea unui chestionar;
 Calităţile indicatorului ideal
Să fie cuantificabil: indicele trebuie să ofere o descriere pe
baza căreia să poată fi efectuate analize statistice, cum ar fi, de
exemplu, calculul mediei sau al distribuţiei rezultatelor obţinute;
Sensibilitatea: indicele trebuie să aibă capacitatea de a
detecta modificări, chiar minore, ale situaţiei pe care o descrie.
În mod ideal, un indice ar trebui să poată evalua modificările
apărute indiferent de direcţia acestora, adică indiferent dacă
starea pe care o descrie se îmbunătăţeşte sau, dimpotrivă, se
deteriorează;
Să fie acceptabil: orice indice, aplicat unui subiect, trebuie să
fie acceptabil, adică să nu presupună provocarea unei stări de
disconfort fizic sau psihic pacientului. De asemenea, intervalul
de timp necesar pentru stabilirea indicelui trebuie să aibă o
durată acceptabilă.
Comisia Europeană pentru stabilirea Indicatorilor
de Sănătate Comunitară - criterii pe care trebuie
să le îndeplinească seturile de indicatori utilizaţi în
evaluarea stării de sănătate orală la nivel
populaţional:
să prezinte consistenţă conceptuală, condiţie care se referă
la acoperirea aspectelor pluridimensionale ale supravegherii
sănătăţii publice orale;

să răspundă priorităţilor politicii de sănătate orală, priorităţi

stabilite de către fiecare stat în parte şi ajustate la nivel regional
sau local;

indicatorii să prezinte validitate internă şi externă şi relevanţă

ştiinţifică
 INDICE UTILIZARE AUTOR

CAOD / caod Evaluarea cariilor dentare Klein, 1938

CPITN Necesităţile de tratament parodontal Ainamo, 1982

DDE Defectele de dezvoltare ale smalţului Clarkson, O’Mullane, 1989

TF (Thylstrup, Fejerskov) Fluoroza Thylstrup, Fejerskov, 1978

Indicele Dean Fluoroza Dean, 1934

Indicele Horowitz Fluoroza Horowitz, 1986

IOTN Necesităţile de tratament ortodontic Shaw, 1991

Indicele de traumatisme Traumatismele dentare O’Brien, 1994

Indicele de eroziuni Eroziunile dentare Walker, 2000

RCI Cariile radiculare Katz, 1980

Indici de sănătate orală utilizaţi în mod curent (Daly, 2002)

 Evaluarea stării de sănătate odontală
Indicele CAO (pentru dentaţia permanentă) / cao (pentru dentaţia
temporară)-DMFT

Caracteristici:
• este cel mai des folosit pentru cunoaşterea stării de sănătate / morbidităţii
buco-dentare;
• reprezintă suma dinţilor cariaţi (C) netrataţi, absenţi de cauză carioasă (A)
şi cu obturaţii pentru tratamentul leziunilor carioase (O) ai unei persoane;
• măsoară cantitativ boala carioasă într-o populaţie, într-un grup sau la o
persoană.

Calităţi:
• este recunoscut pe plan internaţional de către organizaţiile ştiinţifice
stomatologice;
• sintetizează într-o valoare numerică starea de sănătate dentară a unei
persoane prin luarea în calcul a fiecărui dinte;
• este o valoare cantitativă şi nu calitativă a patologiei carioase;
• se calculează şi se foloseşte cu uşurinţă;
• utilizează criterii simple (vizuale) de diagnostic şi calcul.
 CAO
Deficienţe:
• este general;

• nu ia în considerare localizarea leziunilor carioase;

• nu înregistrează stadiul evolutiv al cariei dentare (de la marmoraţie la

carie profundă);

• folosirea metodei vizuale de diagnostic nu poate observa cariile greu

depistabile;

• nu înregistrează alte leziuni dentare (eroziuni, milolize);

• nu redă existenţa mai multor carii la unul şi acelaşi dinte.

RELEVANŢA Relevanţa indicelui CAO pentru experienţa carioasă presupune ca
dinţii absenţi şi cei obturaţi să fi fost anterior cariaţi. Dinţii pot
fi, însă, absenţi din alte motive (traumatisme, afecţiuni
parodontale).
DECIZIA Obturaţia poate să fi fost aplicată cu scop preventiv (restaurarea
TERAPEUTICĂ preventivă cu răşini a unui dinte cu o leziune incipientă) sau
restaurativ (obturaţia cu amalgam a unui dinte cu o leziune
avansată). Indicele CAO nu poate diferenţia aceste aspecte, iar
nivelul experienţei carioase poate fi supraevaluat.

STAREA DINTELUI O persoană cu 10 dinţi cariaţi sau 10 dinţi absenţi va prezenta

aceeaşi valoare a indicelui CAO ca şi o persoană cu 10 dinţi
obturaţi. Indicele CAO nu poate evidenţia aceste aspecte, deşi
implicaţiile pentru starea de sănătate orală sunt diferite.

TIPUL DE Indicele CAO nu evidenţiază tipul de tratament (obturaţie sau

TRATAMENT extracţie) existent la nivelul unui dinte.

IREVERSIBILITATEA Indicele CAO este ireversibil: scorul total acordat unui subiect nu
poate prezenta variaţii în timp decât în sensul creşterii valorii.
Prin urmare, indicele are o valoare limitată în aprecierea
îmbunătăţirii stării de sănătate orală.

Deficienţele indicelui CAO (Sheiham, 1987)

 CPITN
Cod CPI TN Nevoie de tratament

0 Sănătos -

1 Sângerare I Educaţie pentru

la palpare menţinerea igienei
orale
2 Tartru supra
şi/sau subgingival II I + detartraj
3 Pungi parodontale I + detartraj + chiretaj
până la 5 mm subgingival
4 Pungi parodontale III I + II + tratament
mai mari de 6 mm complex
CPITN 35-44 ani WHO Global Oral Health Data Bank and WHO Oral
Health Country/Area Profile Programme, 2000
 Strategia de obţinere a stării de sănătate parodontală
la nivel comunitar

• accentul trebuie pus pe strategiile care se adresează întregii populaţii;

• scopul major trebuie să îl constituie prevenţia, sau cel puţin reducerea ratei
pierderii de ataşament.
• prevenţia la nivel populaţional se adresează modificării amplasării pe scala
riscului, în sensul reducerii expunerii la factorii de risc şi a ratei de progresie;
• o mai bună conştientizare a populaţiei privind starea de sănătate parodontală şi
necesitatea îmbunătăţirii igienei orale;
• costurile unei campanii de promovare a igienei orale sunt relativ scăzute, iar
efectele secundare negative sunt puţine.
• periajul gingivo-dentar asigură menţinerea sănătăţii gingivale şi îmbunătăţirea
aspectului estetic, fiind larg acceptat în cele mai multe părţi ale lumii;
• campaniile de prevenţie să fie concentrate mai mult asupra populaţiei tinere, din 2
motive:
- componenta preventivă din cadrul stilului de viaţă este mai uşor de indus
şi de acceptat la varste tinere;
- datorită imposibilităţii de a depista indivizii cu risc real încă de la varste
tinere, trebuie consideraţi toţi indivizii ca aparţinînd grupului cu potenţial de
risc.
 Comparison of the most common cancers in males in more and less developed
countries, in 2000 (Source: WHO International Agency for Research on Cancer, 2003)
 24.4
15.6

Estimated incidence and mortality from Oral cavity and pharynx cancer in men (2008)
Age Standardised Rate (European) per 100,000
 2.85
1.81

Estimated incidence and mortality from Oral cavity and pharynx cancer in women (2008)
Age Standardised Rate (European) per 100,000
 12.88
8.21

Estimated incidence and mortality from Oral cavity and pharynx cancer in both sexes (2008)
Age Standardised Rate (European) per 100,000
 numărul de fumători din lume = 1,3 bilioane, din care peste 900
milioane trăiesc în ţări în curs de dezvoltare;
prevalenţa fumătorilor = 29% (47,5% bărbaţi şi 10,3% femei –
persoane peste 15 ani);
fumatul reprezintă a doua cauză de deces în lume – unul din 10
adulţi moare din cauza fumatului, astfel încât la fiecare 6,5 secunde
se inregistrează un deces în lume printre fumători;
4,9 milioane de persoane mor/an din cauza fumatului;
se estimează că vor fi 10 milioane de decese/an în 2020, din care
70% vor fi în ţările în curs de dezvoltare;
se estimează că în 2030 prima cauză de deces pentru 10 milioane
de persoane va fi fumatul.
 cancerul oral;
leziunile pre-canceroase;
creşterea severităţii bolii parodontale;
alterarea gustului;
halenă caracteristică;
coloraţii nicotinice pe dinţi, etc

Legătura demonstrată dintre afecţiunile cavităţii

orale şi fumat ne determină să ne implicăm în
campaniile anti-fumat.
Cancer de esofag
Cancer laringean
Bronhopneumopatie
cronică obstructivă
Cancer pulmonar
Cancer de pancreas
Ulcer stomacal şi duodenal
Cancer de stomac
Greutate mică la naştere
Afecţiuni cardiace
Afecţiuni circulatorii
 Protejarea ţărilor de a fi invadate (de companii
transnaţionale de tutun);
Protejarea populaţiei de a fi ucisă;
Redobândirea pământului pentru a fi cultivat cu
cereale şi legume;
Îmbunătăţirea economiei;
Protejarea mediului.
Stilul de viaţă nesănătos ca fumatul reprezintă unul din
factorii majori de risc pentru multe afecţiuni, unele
dintre ele cu o rată de mortalitate foarte mare.

De aceea se recomandă abordarea globală a factorilor

de risc. (Carta de la Ottawa pentru Promovarea
Sănătăţii, 1986)
 Sa intrebe pacientul asupra statutului sau
fata de fumat;
Sa sfatuiasca pacientul sa
abandoneze fumatul;
Sa asiste pacientul la abandonul
fumatului;
Sa urmareasca pacientul
Programe de sănătate publică: depistarea cancerului oral şi a
leziunilor pre-canceroase evaluate numai prin studiu prospectiv
controlat aleator.
Dificultăţi majore:
• măsuri de ridicare a nivelului cunoştinţelor populaţiei şi
profesioniştilor;
• mărirea numărului de programe;
• îmbunătăţirea colaborării în sectoarele vulnerabile ale populaţiei.
Pindborg – 1977:
• din punct de vedere al sănătăţii publice, afecţiunile cu maximă
prioritate sunt cele mai periculoase şi determină cancerul oral;
• cancerul oral este una din puţinele afecţiuni letale care pot fi
diagnosticate de medicul stomatolog, care ar trebui să fie la curect cu:
 aspectul clinic;
 etiologia,
 epidemiologia;
 impactul asupra stării de sănătate;
 posibilitatea de control.
Orice leziune ulcerativă sau
proliferativă care nu are tendinţă de
vindecare spontană sau în urma unui
tratament antiinflamator nespecific se
trimite la specialist.