Curs 3 Traumatisme DP VI RO 2021

U.M.F. “Grigore T.
Popa” Iaşi
Facultatea de Medicină Dentară
Disciplina Pedodonție
LEZIUNILE DENTARE
TRAUMATICE LA COPIL
SUMAR
1. Introducere și concepte de bază.

2. Caracteristici ale dinților temporari.
3. Prevalența și incidența leziunilor dentare traumatice (LDT).
4. Epidemiologie.
5. Etiologie.
6. Mecanisme ale apariției LDT.
7. Clasificări.
8. Examinarea fizică a copilului cu traumatism.
9. Aspecte clinice al LDT la DT.
10. Aspecte clinice ale LDT la DP.
11. Prevenția LDT la copii și adolecscenți.
10. ASPECTE CLINICE ALE LDT ÎN DENTAȚIA PERMANENTĂ
1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei
I. FISURA SMALȚULUI  DATE CLINICE

 O fracturare incompletă (crăpare) a smalțului, fără
pierdere de substanță dură dentară
 Se poate evidenția foarte bine prin plasarea lămpii
pentru fotopolimerizare perpendicular pe suprafața P
a dintelui, în axul lung al dintelui, la nivelul gingiei
atașate
 Absența sensibilității la palpare / la atingere
 Prezența sensibilității la atingere  examinarea
dintelui  posibilă luxație
 fractură radiculară
I. FISURA SMALȚULUI  EXAMENUL RADIOLOGIC
 Tipul recomandat de radiografie  Rx

periapicală (retrodento-alveolară)
 Nu se observă aspecte radiologice
anormale
 Se va putea observa relația dintre fisură
și camera pulpară
I. FISURA SMALȚULUI  TRATAMENT
 De obicei  tratamentul NU este necesar

 Sensibilitate la rece  aplicarea unui lac cu fluor
până la dispariția simptomatologiei
 Se aplică pentru a preveni modificările de culoare
la nivelul marginilor fisurii
 Constă în etanșeizarea LDT și sigilare cu rășini
compozite dupăce s-a aplicat și un sistem adeziv
I. FISURA SMALȚULUI
 NU este necesară urmărirea evoluției

dacă fisura apare ca o leziune
traumatică dentară izolată
 PROGNOSTIC
 Foarte bun
I. FISURA SMALȚULUI  EVOLUȚIE FAVORABILĂ
 dinte asimptomatic
 răspuns pozitiv la testele de vitalitate
pulpară
 continuarea formării rădăcinilor la
dinții permanenți imaturi
I. FISURA SMALȚULUI  EVOLUȚIE NEFAVORABILĂ
 dinte simptomatic
 răspuns negativ la testele de vitalitate
pulpară
 oprirea în dezvoltare a rădăcinilor dinților
permanenți imaturi
 semne clinice și simptome de parodontită
apicală acută
II. FRACTURA DE SMALȚ  DATE CLINICE
 Fractura afectează smalțul

 Dentina nu este expusă
 Mobilitatea dintelui  normală
 Testele de vitalitate de obicei pozitive
 Percuția  negativă
II. FRACTURA DE SMALȚ  EXAMENUL RADIOLOGIC
 Tipurile de Rx recomandate (pentru a stabili cu certitudine

dacă este doar o fractură de smalț care nu este asociată
cu o fractură radiculară sau cu o luxație)
 radiografie periapicală/retro-dento-alveolară
 radiografie ocluzală
 radiografie cu expuneri în incidențe excentrice
 radiografie a buzelor și/sau obrajilor pentru a
verifica existența fragmentelor de smalț sau a altor corpi
străini
II. FRACTURA DE SMALȚ  TRATAMENT
 Fragment dentar păstrat  colați-l pe

dinte
 Fragment dentar lipsă  refacerea
conturului doar prin ușoară șlefuire
(coronoplastie) (freză efilată fină și f.
fină) sau prin restaurare cu rășini
compozite
II. FRACTURA DE SMALȚ  Examen clinic și radiologic la 6-8
săptămâni
 Examen clinic și radiologic la 1 an

II. FRACTURA DE SMALȚ  EVOLUȚIE FAVORABILĂ
 răspuns pozitiv la testele de vitalitate
pulpară
 continuarea formării rădăcinii dinților
permanenți tineri
II. FRACTURA DE SMALȚ  EVOLUȚIE NEFAVORABILĂ

 Risc de necroză limitat < 1%
 răspuns negativ la testele de vitalitate
 oprirea în evoluție a rădăcinii dinților
permanenți tineri
 semne și simptome de parodontită
apicală acută
III. FRACTURA SMALȚ-DENTINĂ  DATE CLINICE
 Fractura interesează smalțul și dentina

 Pulpa dentară NU este expusă
 Mobilitatea dentară  normală
 Percuția axială  negativă
 Testele de vitalitate  pozitive
III. FRACTURA DE SMALȚ-DENTINĂ  EXAMENUL RADIOLOGIC
 Tipurile de Rx recomandate (pentru a stabili cu

certitudine dacă este doar o fractură de smalț care nu
este asociată cu o fractură radiculară sau cu o luxație)
 radiografie periapicală/retro-dento-alveolară
 radiografie a buzelor și/sau obrajilor pentru a verifica
existența fragmentelor de smalț sau a altor corpi
străini
III. FRACTURA DE SMALȚ-DENTINĂ  TRATAMENT
I. Fragmentul de dinte s-a păstrat  se va încerca

realipirea lui cu material compozit fluid:
 Analgezie locală + digă
 Netezirea marginilor anfractuoase de la nivelul
dintelui și fragmentului cu răcire
 Realizarea unui șanț la nivelul fragmentului
dentar fracturat
 Dezinfectarea suprafețelor dentare cu NaOCl
 Aplicarea de acid, spălare și uscare moderată a
suprafețelor gravate
 Aplicarea sistemului adeziv

 Fotopolimerizare
 Aplicarea compozitului flow la nivelul
șanțului creat și la nivelul dentinei
 Realipirea fragmentului
 Controlul poziției fragmentului recolat
 Fotopolimerizare
 Controlul ocluziei și finisare
II. Fragmentul de dinte lipsește, iar stratul de

dentină până la camera pulpară este ≥ 0.5 mm 
acoperiți dentina expusă cu cimenturi ionomer de
sticlă (GIC) / rășini compozite (± capă de celuloid,
wax-up, cheie de silicon)
 Înainte de aplicarea materialului de restaurare
 bizou la nivelul liniilor de fractură
III. Fragmentul de dinte lipsește, iar stratul de

dentină până la camera pulpară este < 0.5 mm
(culoare roz, fără sângerare)  aplicați Ca(OH)2 /
MTA / Biodentină  restaurare cu material
compozit sau GIC
III. FRACTURA DE SMALȚ-DENTINĂ
 Examen clinic și radiologic la 6-8 săptămâni

III. FRACTURA DE SMALȚ-DENTINĂ  EVOLUȚIE FAVORABILĂ
 teste de vitalitate  pozitive
 continuarea formării rădăcinilor dinților permanenți
tineri
III. FRACTURA DE SMALȚ-DENTINĂ  EVOLUȚIE NEFAVORABILĂ
 Dinte simptomatic
 Teste de vitalitate  negative
 Oprirea în evoluție a dinților permanenți tineri
 Semne clinice și simptome de parodontită apicală
acută
IV. FRACTURA CORONARĂ COMPLICATĂ /

 DATE CLINICE
FRACTURA SMALȚ-DENTINĂ-PULPĂ
 Fractura afectează smalțul și dentina

 Pulpa este expusă
 Posibil mică hemoragie pulpară
 Țesutul pulpar expus este sensibil la
stimuli
 Mobilitatea dintelui  normală
 Percuția axială  negativă/pozitivă

 EXAMENUL RADIOLOGIC
 Pentru a se stabili gradul de dezvoltare al rădăcinii

 Tipurile de radiografie recomandate
 radiografie periapicală / retro-dento-alveolară
 radiografie a fisurilor buzelor și / sau obrajilor pentru a
verifica existența fragmentelor de dinte sau a corpilor străini
IV. FRACTURA CORONARĂ COMPLICATĂ / FRACTURA SMALȚ-DENTINĂ-PULPĂ

 TRATAMENT
 DINȚII PERMANENȚI IMATURI
 Scop  menținerea vitalității dintelui  apexogeneză

 Metode  coafajul pulpar (Ca(OH)2, MTA, Biodentine)
 pulpotomia parțială (tehnica Cvek)
 pulpotomia coronară
 pulpectomia înaltă/cervicală
 tratament endodontic

 TRATAMENT
 DINȚII PERMANENȚI MATURI LA PERSOANE TINERE
 Metode  coafajul pulpar (Ca(OH)2, MTA, Biodentine)

 pulpotomia parțială (tehnica Cvek)
 tratamentul endodontic

 TRATAMENT
 Dacă fragmentul de dinte s-a păstrat 
recolați-l
 Tratamentul ulterior al coroanei fracturate
se poate face prin restaurarea cu
materiale compozite, coroane dentare


 EVOLUȚIE FAVORABILĂ
 Dinte asimptomatic
 Răspuns pozitiv la testările vitalității pulpare
 Continuarea edificării radiculare a dinților
permanenți tineri
 EVOLUȚIE NEFAVORABILĂ
 Dinte simptomatic
 Teste de vitalitate  negative
 Oprirea edificării radiculare a dinților permanenți tineri
 Semne clinice și simptome de parodontită apicală acută
 DATE CLINICE
V. FRACTURA
CORONO-RADICULARĂ
 Fractura afectează smalțul, dentina și
FĂRĂ EXPUNEREA PULPEI cementul
 Pulpa nu este expusă
 Fractura coronară se extinde și sub
marginea gingivală
 Fragmentul coronar este mobil
 Percuție = pozitivă
 Testare vitalitate  de obicei pozitive
 EXAMENUL RADIOLOGIC
V. FRACTURA
CORONO-RADICULARĂ
FĂRĂ EXPUNEREA PULPEI
 Tipurile de radiografie recomandate (pentru

a identifica marginile fracturii de la nivelul
rădăcinii)
 radiografie periapicală
 radiografie cu expuneri în incidențe
excentrice
 TRATAMENT
 TRATAMENT DE URGENȚĂ
 Stabilizare temporară a segmentului
V. FRACTURA
mobil în raport cu dinții adiacenți
CORONO-RADICULARĂ
 TRATAMENT
 METODE ALTERNATIVE DE TRATAMENT FĂRĂ CARACTER

URGENT
 1.îndepărtarea fragmentului = îndepărtarea fragmentului
coronar corono-radicular și restaurarea ulterioară a
fragmentului apical restant supragingival
 TRATAMENT

URGENT
 2. îndepărtarea fragmentului și gingivectomie / ostetomie =
îndepărtarea segmentului corono-radicular + tratament
endodontic + restaurare cu o coroană cu pivot (care uneori
trebuie precedată de gingivectomie, osteotomie cu
osteoplastie) =
 TRATAMENT
 TRATAMENT

URGENT
 3. extruzie ortodontică a fragmentului apical = îndepărtarea
fragmentului coronar + tratament endodontic + extruzie
ortodontică a restului de rădăcină + coroană reconstituită cu
pivot
 TRATAMENT

URGENT
 4. extruzie chirurgicală = îndepărtarea fragmentului mobil
fracturat + repoziționarea chirurgicală a rădăcinii într-o poziție
mai coronară
 5. tehnica “root submergence” = aplicarea unui implant dentar
 TRATAMENT

URGENT
 6. = extracție = extracție + restaurare imediată / tardivă prin
coroană fixată pe implanturi sau printr-o punte obișnuită (în
special în cazul fracturilor verticale)
V. FRACTURA
 Examen clinic și radiologic la 6-8
CORONO-RADICULARĂ
săptămâni
V. FRACTURA
 răspuns pozitiv la testările vitalității
CORONO-RADICULARĂ
pulpare
 continuarea formării rădăcinilor
dinților permanenți imaturi
V. FRACTURA
 răspuns negativ la testările vitalității
CORONO-RADICULARĂ
FĂRĂ EXPUNEREA PULPEI pulpare
 blocarea formării rădăcinilor dinților
permanenți imaturi
apicală
 DATE CLINICE
 Fractura afectează smalțul, dentina și

VI. FRACTURA
cementul
CORONO-RADICULARĂ
CU EXPUNEREA PULPEI  Pulpa este expusă
 Fragmentul coronar este mobil
 Percuție = pozitivă
VI. FRACTURA  EXAMEN RADIOLOGIC

CORONO-RADICULARĂ
CU EXPUNEREA PULPEI  Tipurile de radiografie recomandate
(pentru a identifica marginile fracturii de

la nivelul rădăcinii)
 radiografie periapicală
 radiografie ocluzală
 TRATAMENT
 TRATAMENT DE URGENȚĂ
VI. FRACTURA
 O stabilizare temporară a segmentului
CORONO-RADICULARĂ mobil în raport cu dinții adiacenți

CU EXPUNEREA PULPEI  La pacienții tineri cu dinți permanenți
imaturi/maturi  pulpotomia parțială
(pentru a menține vitalitatea) cu Ca(OH)2,
MTA, Biodentine
 La pacienții tineri cu dinți permanenți
maturi  terapia canalului radicular
 TRATAMENT

URGENT
 1. în cazul fracturilor corono-radiculare cu extindere palatală
subgingivală  îndepărtarea segmentului coronar corono-
radicular + tratament endodontic + restaurare cu o coroană
reconstituită cu pivot (care uneori trebuie precedată de
gingivectomie, osteotomie cu osteoplastie) = îndepărtarea
fragmentului și gingivectomie / osteotomie
 TRATAMENT
 TRATAMENT

URGENT
 2. îndepărtarea fragmentului coronar + tratament endodontic
+ extruzie ortodontică a restului radicular + coroană
reconstituită cu pivot = extruzie ortodontică a fragmentului
apical
 TRATAMENT
 TRATAMENT
 TRATAMENT
 TRATAMENT

URGENT
 3. îndepărtarea fragmentului mobil fracturat + repoziționarea
chirurgicală a rădăcinii într-o poziție mai coronară = extruzie
chirurgicală
 TRATAMENT

URGENT
 4. fragmentul radicular este lăsat pe loc, pregătindu-se locul
pentru aplicarea unui implant = tehnica “root submergence”
 5. extracție + restaurare imediată/tardivă prin coroană pe
implanturi sau printr-o punte obișnuită (în special în cazul
fracturilor verticale și al fracturilor corono-radiculare foarte
profunde) = extracție
VI. FRACTURA
 Examen clinic și radiologic la 6-8
CORONO-RADICULARĂ
CU EXPUNEREA PULPEI săptămâni
VI. FRACTURA  răspuns pozitiv la testările vitalității
CORONO-RADICULARĂ
pulpare
CU EXPUNEREA PULPEI
 continuarea formării rădăcinilor
dinților permanenți imaturi
VI. FRACTURA  răspuns negativ la testările vitalității
CORONO-RADICULARĂ
pulpare
CU EXPUNEREA PULPEI
 blocarea formării rădăcinilor dinților
permanenți imaturi
apicală
 DATE CLINICE
 Fragmentul coronar poate fi mobil sau dizlocat
 Se poate observa o sângerare la nivelul
sulcusului gingival
VII. FRACTURA  Uneori  modificare tranzitorie de culoare (în
RADICULARĂ roșu sau gri)
 Teste de vitalitate pulpară inițial negative 
lezarea temporară sau permanentă a nervului 
monitorizare a stării de vitalitate a țesutului
pulpar
 Percuția = pozitivă
 EXAMENUL RADIOGRAFIC
 Fractură în plan orizontal frecvent

VII. FRACTURA
întâlnite în cazul fracturilor din 1/3
RADICULARĂ
cervicală a rădăcinii  radiografie
periapicală obișnuită realizată la 90º, cu
fasciculul de radiații centrat pe dinte.
VII. FRACTURA
RADICULARĂ
 Fractură în plan oblic, frecvent întâlnite în
cazul fracturilor din 1/3 apicală 
radiografie ocluzală sau radiografii cu
unghiuri orizontale variabile (pentru a
observa linia/liniile de fractură, inclusiv pe
cele situate în 1/3 mediană).
 TRATAMENT
VII. FRACTURA
RADICULARĂ
 În cazul deplasării segmentului coronar 

repoziționați-l cât mai repede posibil 
verificați poziția pe Rx
 TRATAMENT
VII. FRACTURA
 Stabilizați dintele cu o splint flexibil timp de 4
RADICULARĂ
săptămâni.
 Fractură radiculară în apropierea zonei
cervicale a dintelui  stabilizarea pentru o
perioadă mai lungă de timp  splint de până la
4 luni
 TRATAMENT
 Se recomandă monitorizarea vindecării timp de

VII. FRACTURA cel puțin 1 an, pentru a verifica starea de
RADICULARĂ vitalitate a țesutului pulpar.
 Dacă apare necroza pulpară  tratament
endodontic al segmentului coronar al dintelui,
până la linia de fractură.
 Îndepărtarea splint-ului la 4 săptămâni

VII. FRACTURA
 Examen clinic și radiologic la 4 săptămâni
RADICULARĂ
 Îndepărtarea splintului la 4 luni, în cazul fracturilor
din 1/3 cervicală
 Examen clinic și radiologic la 4 luni
 Examen clinic și radiologic la 6 luni, la 1 an, la 5 ani
 răspuns pozitiv la testul de vitalitate
VII. FRACTURA pulpară
RADICULARĂ  în primele 3 luni e posibil un răspuns fals
negativ
 continuarea formării rădăcinilor dinților
permanenți imaturi
 semne de vindecare apărute între
segmentele fracturate
 răspuns negativ la testul de vitalitate pulpară
 în primele 3 luni e posibil un răspuns fals
negativ
VII. FRACTURA
 extruzia segmentului coronar fracturat
RADICULARĂ
 radiotransparență la nivelul liniei de fractură
 Oprirea în evoluție a rădăcinii dinților
permanenți imaturi
 semne și simptome de parodontită apicală
sau de abces exteriorizat la nivelul liniei de
fractură
30.01.2018 27.07.2018 02.03.2020
30.01.2018
27.07.2018
02.03.2020
2. Leziuni la nivelul țesutului periodontal /de sprijin
 DATE CLINICE
 Dintele este sensibil la atingere sau la

percuție
I. CONTUZIA
 Dintele nu a fost dizlocat
 Dintele nu prezintă o mobilitate crescută
 Testele de vitalitate pulpară  de obicei sunt
pozitive
 EXAMENULUI RADIOGRAFIC
 NU apar aspecte radiologice anormale

I. CONTUZIA
 TRATAMENT
 Tratamentul NU este necesar

I. CONTUZIA
 Monitorizarea stării de vitalitate a șesutului
pulpar pentru o perioadă de minim 1 an

I. CONTUZIA
 răspuns pozitiv la testul de vitalitate pulpară  în
I. CONTUZIA
primele 3 luni e posibil un răspuns fals negativ
 continuarea edificării radiculare a dinților
permanenți imaturi
 lamina dura integră
 răspuns negativ la testul de vitalitate pulpară 
în primele 3 luni e posibil un răspuns fals
I. CONTUZIA
negativ
 oprirea edificării radiculare a dinților
permanenți imaturi
 DATE CLINICE
 Dintele este sensibil la atingere sau percuție

 Dintele prezintă mobilitate crescută
 Se poate observa o sângerare la nivelul
II. SUBLUXAȚIA
sulcusului gingival
 Testele de vitalitate pulpară pot fi inițial negative
 o afectare temporară a țesutului pulpar
 Un diagnostic pulpar final se poate face doar
după monitorizarea atentă a evoluției vitalității
țesutului pulpar
 În general, NU apar aspecte radiologice

II. SUBLUXAȚIA
anormale
 TRATAMENT
II. SUBLUXAȚIA
 De obicei, NU este necesar tratament
 Pentru confortul pacientului, se poate
folosi timp de maxim 2 săptămâni o
imobilizare flexibilă, pentru a stabiliza
dintele
II. SUBLUXAȚIA  Examen clinic și radiologic la 2 săptămâni

 răspuns pozitiv la testul de vitalitate pulpară
II. SUBLUXAȚIA  în primele 3 luni este posibil un răspuns
fals negativ
permanenți imaturi
 lamina dura integră
răspuns negativ la testul de vitalitate pulpară
 în primele 3 luni e posibil un răspuns fals
II. SUBLUXAȚIA
negativ
 resorbție radiculară externă inflamatorie
 oprirea edificării radiculare a dinților
permanenți imaturi
 DATE CLINICE
 Dintele apare alungit

 Dintele este extrem de mobil
III. LUXAȚIA
 Se poate observa o sângerare de la nivelul
EXTRUZIVĂ
sulcusului gingival
 Testele de vitalitate pulpară  tind să fie
negative
 EXAMEN RADIOGRAFIC
III. LUXAȚIA
EXTRUZIVĂ
 Lărgirea spațiului ligamentului periodontal

în zona apicală
 TRATAMENT
 Repoziționați dintele, reinserându-l cu atenție

în alveolă
III. LUXAȚIA  Stabilizați dintele timp de 2 săptămâni cu un
EXTRUZIVĂ splint flexibil
 La dinții permanenți imaturi dacă apare riscul
de necroză pulpară  tratament endodontic
 La dinții permanenți maturi și imaturi cu
semne și simptome de necroză pulpară 
tratament endodontic
 Suprimarea splint-ului la 2 săptămâni

III. LUXAȚIA
EXTRUZIVĂ
 Examen clinic și radiologic la 1 an, iar apoi
anual, pe o perioadă de 5 ani
 răspuns pozitiv la testările vitalității pulpare  în
III. LUXAȚIA
 continuarea edificării radiculare a dinților permanenți
EXTRUZIVĂ
imaturi
 semne clinice și radiologice ale unui periodonțiu
normal și vindecat
 creasta marginală a osului alveolar corespunde cu cea
observată la examenul Rx după repoziționarea dintelui
 pierderea integrității osului alveolar marginal 

atelă menținută încă 3-4 săptămâni
III. LUXAȚIA  răspuns negativ la testările vitalității pulpare 
EXTRUZIVĂ în primele 3 luni e posibil un răspuns fals negativ

 apariția resorbției radiculare externe inflamatorii
 oprirea edificării radiculare a dinților permanenți
imaturi
 semne și simptome clinice și radiologice de
parodontită apicală
 DATE CLINICE
 Dinte deplasat într-o direcție palatală, linguală

sau vestibulară
IV. LUXAȚIA
 Dintele mobil
LATERALĂ
 Percuție  sunet ascuțit / metalic / anchilotic
 Fractura procesului alveolar
 Testele de vitalitate pulpară  de obicei negative
 Lărgirea spațiului ligamentului periodontal

IV. LUXAȚIA
 Radiografie ocluzală
LATERALĂ
 Radiografie periapicală excentrică
 TRATAMENT
 Repoziționați cu atenție, manual sau cu ajutorul

unui clește dintele în alveolă, în poziția inițială,
IV. LUXAȚIA
pentru a-l elibera din blocajul osos
LATERALĂ
 Stabilizați dintele cu un splint flexibil timp de 4
săptămâni.
 Monitorizați starea de vitalitate pulpară
 Dacă apare necroza pulpară, pentru a preveni
resorbția radiculară tratament endodontic
IV. LUXAȚIA  Îndepărtarea splint-ului la 2 săptămâni
LATERALĂ  Examen clinic și radiologic la 4 săptămâni

 Examen clinic și radiologic la 1 an, iar apoi
anual, pe o perioadă de 5 ani
IV. LUXAȚIA  EVOLUȚIE FAVORABILĂ

LATERALĂ
 răspuns pozitiv la testările vitalității pulpare  în
permanenți imaturi
 semne clinice și radiologice ale unui periodonțiu
normal și vindecat
 creasta marginală a osului alveolar corespunde
cu cea observată pe Rx după repoziționare
 pierderea integrității osului alveolar marginal 

atelă menținută încă 3-4 săptămâni
IV. LUXAȚIA  răspuns negativ la testările vitalității pulpare  în
LATERALĂ primele 3 luni e posibil un răspuns fals negativ

 apariția resorbției radiculare externe inflamatorii
 oprirea edificării radiculare a dinților permanenți
imaturi
 semne și simptome clinice și radiologice de
 DATE CLINICE
 Dinte deplasat axial în osul alveolar

V. LUXAȚIA  Dinte imobil
INTRUZIVĂ  Percuție sunet ascuțit / metalic / anchilotic
 Testele de vitalitate pulpară  de obicei
negative.
 Spațiul ligamentului periodontal poate lipsi

V. LUXAȚIA complet sau doar într-o parte a rădăcinii
INTRUZIVĂ  Joncțiunea smalț-cement este situată mai
apical în comparație cu cea a dinților adiacenți
integri, uneori chiar apical, la nivelul osului
alveolar marginal
 TRATAMENT
 DINȚII PERMANENȚI IMATURI

 Se așteaptă re-erupția dintelui fără nicio
V. LUXAȚIA intervenție
INTRUZIVĂ  Dinte intrudat ≤ 7 mm + nici tendință la re-
erupție spontană într-un interval de câteva
săptămâni  repoziționare ortodontică /
extruzie
 Dinte intrudat > 7 mm  repoziționare
chirurgicală sau ortodontică
 TRATAMENT
 DINȚII PERMANENȚI MATURI

 Dinte intrudat ≤ 3mm  se așteaptă re-erupția
V. LUXAȚIA dintelui fără nicio intervenție timp de 2-4
INTRUZIVĂ săptămâni
 Dacă NU se constată nicio tendință la re-erupție
spontană după 2-4 săptămâni  repoziționare
chirurgicală sau ortodontică înainte de apariția
anchilozei
 TRATAMENT
V. LUXAȚIA  Dinte intrudat 3-7 mm  repoziționare
INTRUZIVĂ chirurgicală sau ortodontică  stabilizare cu

splint flexibil 4 săptămâni
 Dintel intrudat > 7mm  repoziționare

chirurgicală  stabilizare cu splint flexibil 4
săptămâni
 TRATAMENT

 Țesutul pulpar se va necroza în special la această
V. LUXAȚIA
categorie de dinți  se recomandă tratamentul cu
INTRUZIVĂ
obturație temporară intracanalară cu pastă de
Ca(OH)2; tratamentul trebuie să fie realizat la 2-3
săptămâni post-repoziționare

V. LUXAȚIA  Examen clinic și radiologic la 4 săptămâni
INTRUZIVĂ  Îndepărtarea splint-ului la 4 săptămâni
 Examen clinic și radiologic la 1 an, iar apoi anual, pe
o perioadă de 5 ani
 Dintele este poziționat corect

V. LUXAȚIA
 Lamina dura integră
INTRUZIVĂ
 Nu există semne de resorbție radiculară
permanenți imaturi
V. LUXAȚIA
 Dinte blocat în poziție intrudată  sunet
INTRUZIVĂ
anchilotic la percuție
 Resorbție radiculară externă inflamatorie
 Resorbție de înlocuire
 Semne și simptome clinice și radiologice de
 DATE CLINICE
 Dinte ieșit cu totul din

alveola dentară
VI. AVULSIA
 Alveola dentară  goală
 Alveola dentară  cu
cheag sanguin
 Alveolă dentară goală

 Se pot observa linii de fractură la nivelul
VI. AVULSIA osului pereților alveolari
 TRATAMENT  SFATURI PENTRU PACIENȚI
 Păstrați-vă pe cât posibil calmul

 Localizați dintele și apucați-l de coroană (partea albă)
 Evitați pe cât posibil să atingeți rădăcina dintelui
VI. AVULSIA  Dinte murdar  spălați-l puțin (10 secunde) sub jet
de apă rece
 Repoziționați-l
 Mușcați pe un servețel/batistă ca să îl mențineți în
poziție
 Adresați-vă de urgență unui serviciu de stomatologie
VI. AVULSIA
 TRATAMENT  SFATURI PENTRU PACIENȚI
 Dacă nu este posibil să replantați dintele 

introduceți dintele într-un mediu de transport
(soluție salină, lapte, ș.a) sau în cavitatea orală
în zona laterală, la nivelul vestibulului bucal
(între molari și obraz)
 NU transportați dintele în H2O2
 Adresați-vă de urgență unui serviciu de
stomatologie
 TRATAMENT  DP REPLANTAT DE PACIENT
1. Lăsați dintele în poziție

2. Spălați zona cu spray de apă/ser fiziologic/CHX
VI. AVULSIA
3. Suturați eventualele lacerații gingivale
4. Verificați replantarea dpdv clinic și radiologic
5. Splint flexibil pentru maxim 2 săptămâni
VI. AVULSIA
 TRATAMENT  DP REPLANTAT DE PACIENT
6. Antibioterapie  Tetraciclină (Doxyciclină) 4.4mg/kg/zi la 12 ore în

ziua cu replantarea apoi 2.2mg/kg/zi, 7 zile
 Penicilina V (la pacienții < 12 ani) 1.000.000UI
imediat post-replantare, apoi 2-4.000.000UI/zi, 4 zile
 Amoxicilină
7. Antitetanos în funcție de situația clinică
8. Alimentație moale 7 zile
9. Periaj dentar după fiecare masă (periuțe cu peri moi)
10. Clătiri cu CHX 0.1%, 2 ori/zi, 7 zile
VI. AVULSIA
 TRATAMENT  DP păstrat în mediu propice, fiziologic (soluție salină

Hank, lapte, ser fiziologic, salivă) + TIMP USCARE < 60 min
1. Spălați dintele cu soluție ser

fiziologic
2. Irigați alveola cu ser
fiziologic
VI. AVULSIA

3. Examinați alveola  dacă există fragmente de

perete alveolar fracturate și deplasate 
repoziționați-le
4. Replantați dintele cu o presiune ușoară, fără forță
VI. AVULSIA


 Penicilina V (la pacienții < 12 ani) 1.000.000 UI
imediat post-replantare, apoi 2-4.000.000 UI/zi, 4 zile
 Amoxicilină
VI. AVULSIA
 TRATAMENT  DP păstrat în mediu propice, fiziologic (soluție salină Hank,

lapte, ser fiziologic, salivă) / mediu nefiziologic + TIMP USCARE > 60 min
 Replantarea întârziată  prognostic rezervat pe

termen lung  anchiloză (clinic  infrapoziție),
resorbție radiculară
 Scop replantare întârziată  favorizarea
dezvoltării osului alveolar + încapsularea
dintelui avulsionat
 ANCHILOZĂ  clinic  infrapoziție care dacă e
> 1mm  la copii < 15 ani, decoronare pentru a
menține înălțimea crestei alveolare
VI. AVULSIA
 TRATAMENT  DP păstrat în mediu propice, fiziologic (soluție

salină Hank, lapte, ser fiziologic, salivă) / mediu nefiziologic + TIMP
USCARE > 60 min
1. Îndepărtați cu un compres țesuturile moi necrotice

atașate de dinte
2. Tratament endodontic înainte de replantare / la 7-10
zile post-replantare / la îndepărtarea splint-ului (se
va aplica Ca(OH)2 intracanalar ca și material
interimar de obturație radiculară, apoi MTA)
3. Puneți dintele în soluție de NaF 2% timp de 20 min
(↓resorbția radiculară)
VI. AVULSIA
 TRATAMENT  DP + DINTE păstrat în mediu propice, fiziologic (soluție

USCARE > 60 min
4. Irigați alveola cu ser fiziologic

repoziționați-le
9. Splint flexibil pentru 4 săptămâni
VI. AVULSIA
 TRATAMENT  DP + DINTE păstrat în mediu propice, fiziologic (soluție

USCARE > 60 min

 Penicilina V (la pacienții < 12 ani) 1.000.000 UI
imediat post-replantare, apoi 2-4.000.000 UI/zi, 4 zile
 Amoxicilină
VI. AVULSIA
 TRATAMENT  DPT REPLANTAT DE PACIENT
1. Lăsați dintele în poziție

2. Spălați zona cu spray de apă/ser fiziologic/CHX
3. Suturați evetualele zone de lacerații gingivale
VI. AVULSIA
 TRATAMENT  DPT REPLANTAT DE PACIENT

 Amoxicilină
VI. AVULSIA
 TRATAMENT  DPT păstrat în mediu propice, fiziologic (soluție salină

1. Spălați dintele cu soluție ser fiziologic

3. Dacă aveți posibilitatea acoperiți rădăcina dintelui
cu granule de Minociclină hidroclorică sau imerți-o
în soluție de Doxiciclină (1mg doxi/20ml ser
fiziologic)
repoziționați-le
VI. AVULSIA


6. Suturați eventualele lacerații gingivale mai ales
cele de la nivelul zonei cervicale
VI. AVULSIA


 Amoxicilină
VI. AVULSIA

Hank, lapte, ser fiziologic, salivă) / mediu nefiziologic + TIMP USCARE
> 60 min
 Replantarea întârziată  prognostic rezervat pe

termen lung  anchiloză (clinic  infrapoziție),
resorbție radiculară
 Scop replantare întârziată  menținerea
nivelului osului alveolar
 ANCHILOZĂ  clinic  infrapoziție care dacă e
> 1mm  decoronare pentru a menține
înălțimea crestei alveolare
VI. AVULSIA

> 60 min
1. Îndepărtați cu un compres țesuturile moi necrotice

atașate de dinte
2. Tratament endodontic înainte de replantare pe la
nivelul apexului deschis
3. Puneți dintele în soluție de NaF 2% timp de 20 min
(↓resorbția radiculară)
1. Leziuni la nivelul
VI.țesutului
AVULSIA dentar dur și al pulpei

> 60 min

repoziționați-le
9. Splint flexibil pentru 4 săptămâni
VI. AVULSIA

> 60 min

 Amoxicilină

 Îndepărtarea splint-ului la 4 săptămâni (dacă timpul
de uscare > 60 min sau menținere dinte în mediu
VI. AVULSIA nefiziologic)
 Examen radiologic 1/săptămână în primele 4
săptămâni
 Examen clinic și radiologic la 1 an, iar apoi anual, pe
o perioadă de 5 ani
 Dintele este poziționat corect
VI. AVULSIA  Lamina dura integră

 Nu există semne de resorbție radiculară
permanenți imaturi
 Nu apare necroza septică, anchiloză
VI. AVULSIA
 Dinte blocat în poziție intrudată  sunet

anchilotic la percuție
 Resorbție radiculară internă inflamatorie
 Resorbție radiculară externă inflamatorie
 Resorbție de înlocuire
 Semne și simptome clinice și radiologice de

Curs 3 Traumatisme DP VI RO 2021

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 3 Traumatisme DP VI RO 2021

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

U.M.F. “Grigore T.

1. Introducere și concepte de bază.

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

I. FISURA SMALȚULUI  DATE CLINICE

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

I. FISURA SMALȚULUI  EXAMENUL RADIOLOGIC

 Tipul recomandat de radiografie  Rx

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

I. FISURA SMALȚULUI  TRATAMENT

 De obicei  tratamentul NU este necesar

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

 NU este necesară urmărirea evoluției

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

I. FISURA SMALȚULUI  EVOLUȚIE FAVORABILĂ

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

I. FISURA SMALȚULUI  EVOLUȚIE NEFAVORABILĂ

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

II. FRACTURA DE SMALȚ  DATE CLINICE

 Fractura afectează smalțul

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

II. FRACTURA DE SMALȚ  EXAMENUL RADIOLOGIC

 Tipurile de Rx recomandate (pentru a stabili cu certitudine

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

II. FRACTURA DE SMALȚ  TRATAMENT

 Fragment dentar păstrat  colați-l pe

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

II. FRACTURA DE SMALȚ  Examen clinic și radiologic la 6-8

 Examen clinic și radiologic la 1 an

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

II. FRACTURA DE SMALȚ  EVOLUȚIE FAVORABILĂ

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

II. FRACTURA DE SMALȚ  EVOLUȚIE NEFAVORABILĂ

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

III. FRACTURA SMALȚ-DENTINĂ  DATE CLINICE

 Fractura interesează smalțul și dentina

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

III. FRACTURA DE SMALȚ-DENTINĂ  EXAMENUL RADIOLOGIC

 Tipurile de Rx recomandate (pentru a stabili cu

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

III. FRACTURA DE SMALȚ-DENTINĂ  TRATAMENT

I. Fragmentul de dinte s-a păstrat  se va încerca

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

III. FRACTURA DE SMALȚ-DENTINĂ  TRATAMENT

 Aplicarea sistemului adeziv

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

III. FRACTURA DE SMALȚ-DENTINĂ  TRATAMENT

II. Fragmentul de dinte lipsește, iar stratul de

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

III. FRACTURA DE SMALȚ-DENTINĂ  TRATAMENT

III. Fragmentul de dinte lipsește, iar stratul de

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

III. FRACTURA DE SMALȚ-DENTINĂ

 Examen clinic și radiologic la 6-8 săptămâni

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

III. FRACTURA DE SMALȚ-DENTINĂ  EVOLUȚIE FAVORABILĂ

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

III. FRACTURA DE SMALȚ-DENTINĂ  EVOLUȚIE NEFAVORABILĂ

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

IV. FRACTURA CORONARĂ COMPLICATĂ /

 Fractura afectează smalțul și dentina

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

IV. FRACTURA CORONARĂ COMPLICATĂ /

 Pentru a se stabili gradul de dezvoltare al rădăcinii