Curs 2 Traumatisme DT VI RO 2021

U.M.F. “Grigore T.
Popa” Iaşi
Facultatea de Medicină Dentară
Disciplina Pedodonție
LEZIUNILE TRAUMATICE
DENTARE LA COPIL
SUMAR
1. Introducere și concepte de bază.

2. Caracteristici ale dinților temporari.
3. Prevalența și incidența leziunilor traumatice
dentare (LTD).
4. Epidemiologie.
5. Etiologie.
6. Mecanisme ale apariției LTD.
7. Clasificări.
8. Examinarea fizică a copilului cu traumatism.
7. CLASIFICĂRI ALE LTD
II. WHO & ANDREASEN, ET AL. (2011)
1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei
2. Leziuni la nivelul țesutului parodontal/de sprijin
3. Leziuni la nivelul osului de sprijin
4. Leziuni la nivelul gingiei, mucoasei orale și pielii

II. WHO & ANDREASEN, ET AL. (2011)
I. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și la nivelul pulpei
1. fisura smalțului
2. fracturarea smalțului
3. fractura smalț-dentină
4. fractura coronară complicată
5. fractura corono-radiculară necomplicată
6. fractura corono-radiculară complicată
7. fractura radiculară
9. ASPECTE CLINICE ALE LTD ÎN DENTIȚIA TEMPORARĂ
 DATE CLINICE
I. FRACTURA
 Fractura afectează smalțul
CORONARĂ
 Fractura afectează smalțul și dentina
NECOMPLICATĂ
 Pulpa nu este expusă
 REZULTATELE EXAMENULUI RADIOLOGIC

I. FRACTURA
 Nu apar aspecte radiologice anormale
CORONARĂ
 Se va putea observa relația dintre fractură și
NECOMPLICATĂ camera pulpară
 TRATAMENT  Se realizează pentru a elimina problemele

estetice și disconfortul
FRACTURA CORONARĂ
 E complicat în cazul copiilor mici, din cauza
NECOMPLICATĂ capacității reduse de cooperare în vederea
obținerii unei izolări eficiente
 Netezirea marginilor ascuțite ale smaltului cu un
disc de hârtie abrazivă
 Fractura smalț-dentină  dentina afectată se
sigilează complet cu compozit / ionomer de sticlă
pentru a preveni microinfiltrațiile
 În cazul pierderii unei cantități mai mari de
structură dentară dură, dintele poate fi restaurat
cu compozit.
I. FRACTURA CORONARĂ
NECOMPLICATĂ  Examen clinic la 3-4 săptămâni în cazul
fracturilor de smalț + dentină
 PROGNOSTIC
 Depinde de dimensiunea leziunii și de
leziunile asociate (ex. leziuni ale
țesuturilor moi)
 Dinții cu apex deschis se vindecă mai
ușor decât dinții cu apex închis
I. FRACTURA CORONARĂ
NECOMPLICATĂ  SECHELE
 Modificarea de culoare a dinților
 Necroza pulpară
 Abces
 Pierderea dinților
 Calcificări intracanalare
(obliterarea canalului radicular)
II. FRACTURA CORONARĂ

 DATE CLINICE
COMPLICATĂ
 Fractura afectează smalțul și dentina
 Pulpa este expusă
 Apare rar la dentiția primară: 0-3.2%

din LTD (Slayton &Palmer, 2019)
 Se recomandă efectuarea unei radiografii, pentru
II. FRACTURA a exclude posibilitatea existenței unei fracturi

CORONARĂ radiculare
COMPLICATĂ
 Se va evalua etapa dezvoltării rădăcinii
 Radiografia inițială poate reprezenta un element

de referință pentru o viitoare analiză comparativă
 Scop:
 Menținerea vitalității țesutului pulpar până la

 TRATAMENT
exfolierea normală a dinților temporari
FRACTURA CORONARĂ
 Depinde de:
COMPLICATĂ
 Comportamentul copilului
 Maturitatea copilului
 Capacitatea copilului de a gestiona situația
 Posibilitatea de restaurare a dintilor
 Starea de sănătate a copilului
 Perioada de timp scursă de la accidentare
FRACTURA CORONARĂ  TRATAMENT
COMPLICATĂ  Pulpotomia parțială / coafajul pulpar direct
 Extracția (ca opțiune alternativă în cazurile de

necroză, lipsă de cooperare, la copiii cu o stare de
sănătate precară, la dinții prea afectați pentru a mai
putea fi restaurați)
 Ca(OH)2 și MTA sunt materialele recomandate în

astfel de intervenții
FRACTURA CORONARĂ  TRATAMENT

COMPLICATĂ  Dacă se utilizează Ca(OH)2, se poate aplica
peste pulpă un strat bine condensat de
Ca(OH)2 pur
 Dacă se utilizează MTA, se va acoperi cu un

strat subțire (liner) (ex. ionomer de sticlă
armat)
 Restaurarea dintelui cu compozit

II. FRACTURA
CORONARĂ  Examen clinic la 1 săptămână
COMPLICATĂ  Examen clinic și radiologic la 6-8 săptămâni

 Clinic și radiologic, la 1 an
 PROGNOSTIC
 Depinde de gravitatea leziunii și de momentul
II. FRACTURA prezentării la cabinetul stomatologic
CORONARĂ
 Literatura de specialitate a demonstrat
COMPLICATĂ succesul pulpotomiei parțiale cu Ca(OH)2
(tehnica CVEK)
 SECHELE
 Modificare de culoare a dinților
II. FRACTURA  Necroză pulpară

CORONARĂ  Abces
COMPLICATĂ  Pierderea dinților (ca urmare a extracției
premature,  întârzieri în erupția dinților
permanenți)
 Calficicări intracanalare (obliterarea canalului
radicular)
III. FRACTURA
 DATE CLINICE
CORONO-
RADICULARĂ
 Fractura afectează smalțul, dentina și rădăcina
 Pulpa poate fi expusă sau nu
 Pot exista și fragmente mobile de dinte, dar care

sunt încă atașate de restul structurilor dentare
 Poate apărea o deplasare minimă  moderată a

dintelui
III. FRACTURA CORONO-

 REZULTATELE EXAMENULUI
RADICULARĂ
RADIOLOGIC
 În fracturile poziționate lateral, dimensiunea
leziunii se poate evalua în raport cu marginea
gingivală
 O expunere Rx este suficientă pentru a putea
identifica existența unor fragmente multiple
 Radiografia va indica poziția și numărul
fragmentelor
 TRATAMENT  Depinde de:

 Gravitatea leziunii
FRACTURA CORONO-
RADICULARĂ
 Dimensiunea fragmentului mobil
 Expunerea țesutului pulpar
 Coperarea copilului
 Perioada de timp scursă de la
traumatism
 În funcție de datele clinice, se pot avea în vedere

 TRATAMENT două scheme de tratament:
FRACTURA CORONO-
I. Îndepărtarea fragmentului mobil în cazul în care
RADICULARĂ
fractura afectează doar o porțiune mică din rădăcină,
iar fragmentul radicular restant este suficient de
mare pentru a permite restaurarea coroanei 
coafajul pulpar direct sau pulpotomia parțială cu
Ca(OH)2  restaurare dentară foarte bună
II. Extracție în toate celelalte cazuri

 În cazul dinților la care s-a îndepărtat un

III. FRACTURA CORONO- fragment
RADICULARĂ
 Examen clinic la 1 săptămână
 Examen clinic și radiologic la 6-8
săptămâni
 Monitorizare din punct de vedere clinic și
radiologic, o dată pe an, până la erupția
dintelui succesional

 PROGNOSTIC
 Depinde de dimensiunea și de gravitatea
leziunii
 Factorii care influențează prognosticul sunt
III. FRACTURA CORONO- reprezentați de:
RADICULARĂ • absența expunerii pulpei
• măsura în care restaurarea beneficiază de o
bună sigilaremarginală și poate rămâne
intactă o perioadă lungă de timp
 Literatura de specialitate a demonstrat
succesul pulpotomiei parțiale în condițiile
utilizării Ca(OH)2
 EVOLUȚIE FAVORABILĂ
 Continuarea formării rădăcinii dinților imaturi
 Formarea barierei de țesut dur
RADICULARĂ
 EVOLUȚIE NEFAVORABILĂ
 Semne de parodontită apicală
 Oprirea formării rădăcinilor dinților imaturi
 În caz de extracție sau tratamentul de canal
radicular
 SECHELE
 Modificare de culoare a dinților

RADICULARĂ  Abces
 Pierderea dinților (din cauza extracției
premature, care ar putea întârzia în mod
semnificativ erupția dinților permanenți)
 Calcificări intracanalare (obliterarea
canalului radicular)
 EȘECUL TRATAMENTULUI
 Patologie periapicală
III. FRACTURA CORONO-  Impactul negativ asupra dintelui

succesiv:
RADICULARĂ
 Defecte de dezvoltare a smalțului
 Erupție întârziată
 Erupție accelerată
 Erupție ectopică
 DATE CLINICE
 Fragmentul coronar poate fi mobil și

IV. FRACTURA poate fi dizlocat
RADICULARĂ
 Această entitate este definită prin
localizarea de-a lungul lungimii rădăcinii
 1/3 apicală, medie sau coronară
IV. FRACTURA RADICULARĂ
RADIOLOGIC
 Diagnosticul se pune pe baza ex Rx
 Ar putea fi necesare 2 sau 3 imagini, din
unghiuri diferite
 Fractura este prezentă de obicei pe ½ a
rădăcinii sau în 1/3 apicală
 Fragmentul coronar poate fi sau nu
dizlocat
 Depinde de:
 TRATAMENT  Gravitatea leziunii
 Dimensiunea fragmentului mobil

III. FRACTURA
 Expunerea pulpei
RADICULARĂ

 TRATAMENT
 Dacă fragmentul coronar nu este dizlocat și dacă
fractura se află în 1/3 medie sau apicală a rădăcinii
 nu este necesar tratament.
FRACTURA
RADICULARĂ  Dacă fragmentul coronar este dizlocat sau dacă
se constată depășiri ale mobilității fiziologice 
se va extrage doar acel fragment.
 Fragmentul apical trebuie lăsat să fie resorbit de

dintele permanent, atunci când acesta va erupe
 TRATAMENT
 Dacă fragmentul coronar este dizlocat și mobil, iar

copilul este suficient de cooperant  imobilizarea
FRACTURA
cu un fir ortodontic timp de 4-8 săptămâni, cu
RADICULARĂ
scopul de a reduce sensibilitatea funcțională și de
a nu stimula repararea fragmentului fracturat
 Dinte fără dizlocare
IV. FRACTURA  Examen clinic la 6-8 săptămâni

RADICULARĂ
 Examen clinic și radiologic la 1 an
 Reevaluare din punct de vedere clinic și

radiologic, o dată pe an, până la exfolierea
dintelui temporar
 Dinte extras
IV. FRACTURA
RADICULARĂ  Reevaluare din punct de vedere clinic și

radiologic la 1 an
 PROGNOSTIC
 Depinde de gravitatea dizlocării fragmentelor

IV. FRACTURA
și de localizarea fracturii, fiind posibil ca ca la
RADICULARĂ
nivelul țesutului pulpar restant să apară
inflamație sau necroză
 Cel mai rezervat prognostic îl au fracturile

radiculare din 1/3 radiculară cervicală
(coronară)
 semne de sudare a segmentelor fracturate
 resorbția continuă a fragmentului apical restant
IV. FRACTURA
RADICULARĂ
 nu este cazul
 SECHELE
IV. FRACTURA
 Obliterarea canalului radicular la aproximativ
RADICULARĂ
1 an după leziunea dentară traumatică
I. CONTUZIA  DATE CLINICE
 Sensibilitate la palpare / la atingere

 Mobilitate dentară normală
 Sângerare în jurul șanțului gingival
 Fără sângerare sulculară
I. CONTUZIA  REZULTATELE EXAMENULUI

RADIOLOGIC
 NU apar aspecte radiologice

anormale
 Spațiu parodontal NORMAL

I. CONTUZIA  TRATAMENT
 Observație
 Recomandări pentru
alimentație moale timp de 2-3
zile
 Igienă orală bună
I. CONTUZIA
 Examen clinic la 6-8 săptămâni
 Evaluarea dinților modificați de
culoare ar trebui făcută cel puțin o
dată pe an
9. CLINICAL FORMS of TDI in DECIDUOUS DENTITION
 PROGNOSTIC
 Dintele își poate modifica culoarea în galben

I. CONTUZIA sau gri
 Modificarea de culoare a dintelui necesită

examen clinic și radiologic, pentru a se stabili
dacă țesutul pulpar nu a devenit necrotic
9. CLINICAL FORMS of TDI in DECIDUOUS DENTITION
 Continuarea formării rădăcinilor dinților imaturi
I. CONTUZIA  Oprirea în evoluție a rădăcinii dinților imaturi
 Radiotransparențe periapicale
 Modificarea culorii coroanei (închiderea la culoare)
 Tratamentul nu este necesar, cu excepția situațiilor

în care apare fistula ca urmare a unui proces
periapical
 SECHELE
 ↓ Complicații la nivelul pulpei
I. CONTUZIA
 ↓ Complicații parodontale
 DATE CLINICE
 Mobilitate crescută a dintelui
 Dintele nu este dizlocat din poziția sa
II. SUBLUXAȚIA
 O ușoară mobilitate poate fi persistentă
la câteva zile după LTD
 Se poate observa o sângerare din
sulcusul gingival
 De obicei, nu există modificări radiologice
II. SUBLUXAȚIA  Spațiu periodontal normal
 Incidență ocluzală  posibile semne ale

unei deplasări dentare sau prezența unei
fracturi radiculare
 Radiografia poate fi utilizată ca element de

referință în caz de complicații ulterioare
 Nu necesită tratament
 Ținere sub observație

 TRATAMENT
 Alimente moi timp de câteva zile
II. SUBLUXAȚIA
 Bună igienă orală
 Periaj cu o periuță de dinți moale
 Aplicare de CHX 0,12%, fără alcool, local, în

zona afectată, cu ajutorul unor comprese de
bumbac, 2 ori / zi, 1 săptămână.
 E posibil să apară o modificare de culoare a dintelui

II. SUBLUXAȚIA
 Tratamentul nu este necesar, cu excepția situațiilor în
care apare fistula
 Dinții închiși la culoare trebuie urmăriți cu atenție,

pentru o identificare cât mai rapidă a unor eventuale
semne de infecție
 PROGNOSTIC
 Dintele se poate colora în galben sau gri

II. SUBLUXAȚIA
 Modificarea de culoare necesită examen
clinic și radiologic, pentru a se stabili
dacă dintele este necrotic
 Modificare temporară a culorii dintelui în roșu / gri
 O virare a culorii dentare în galben  afectare
II. SUBLUXAȚIA
pulpară, dar cu un prognostic bun
 Oprirea în evoluție a formării rădăcinilor dinților
imaturi
 Radiotransparență periapicală
 Virarea culorii dentare spre gri  prezența unei
necroze pulpare
 SECHELE
 Obliterarea canalului radicular
II. SUBLUXAȚIA
 Resorbția radiculară patologică
 Pierderea dinților
 ↓ Complicații parodontale
 DATE CLINICE
 Dintele este deplasat, de obicei într-o

direcție palatală / linguală sau labială
III. LUXAȚIA LATERALĂ  Dintele va fi imobil
 Pot apărea interferențe ocluzale
 Dintele / dinții ies(e) în afara arcului

dentar
 EXAMENULUI RADIOLOGIC
 Radiografie ocluzală
III. LUXAȚIA LATERALĂ
 lărgirea spațiului ligamentului
periodontal în zona apicală
 poziția dintelui dizlocat
 relația dintelui dizlocat cu
succesorul său permanent
 TRATAMENT
 Depinde de:
 Gravitatea leziunii
 Perioada de timp scursă de la

III. LUXAȚIA accidentare
LATERALĂ
 Poziția rădăcinii dintelui în raport cu
succesorul său permanent
 TRATAMENT
III. LUXAȚIA
LATERALĂ  Dacă nu apar interferențe ocluzale, așa cum
se întâmplă fecvent în inocluzia verticală
anterioară  dintele este lăsat să se
repoziționeze spontan
 Interferențe ocluzale minore  ușoară șlefuire

 TRATAMENT
III. LUXAȚIA
LATERALĂ
 Interferențe ocluzale accentuate, dintele poate fi
repoziționat cu blândețe printr-o presiune combinată
labială și palatinală după utilizarea anesteziei locale
 Dizlocare severă, când coroana este deplasată într-o

direcție labială  se recomandă extracția
III. LUXAȚIA  Examen clinic la 1 săptămână

LATERALĂ  Examen clinic la 2-3 săptămâni
 Examen clinic și radiologic la 6-8 săptămâni
 PROGNOSTIC
 Dintele își poate modifica culoarea ca

III. LUXAȚIA
urmare a apariției necrozei pulpare
LATERALĂ
 Risc de anchiloză ↓
 Dinte asimptomatic
 Semne clinice și radiologice de țesut parodontal
normal sau vindecat
III. LUXAȚIA
 Se poate produce o modificare temporară a culorii
LATERALĂ dintelui
 Simptome și semne radiologice care corespund
afectării periodontale
 O colorare permanentă a dintelui în gri
 IMPACTUL ASUPRA DINTELUI SUCCESIONAL
 Risc de apariție a defectelor de smalț, cum

III. LUXAȚIA ar fi opacitatea sau hipoplazia smalțului, în
LATERALĂ
special dacă dintele a fost luxat vestibular
 Dilacerări radiculare
 Erupție ectopică
 SECHELE
 Calcificări intracanalare (obliterarea calcică a
III. LUXAȚIA
canalului radicular)
LATERALĂ
 Pierderea prematură a dinților
 Resorbție radiculară inflamatorie
IV. LUXAȚIA EXTRUZIVĂ
 DATE CLINICE
 Dizlocarea parțială a dintelui din
alveola sa
 Dintele pare alungit
 Dintele poate fi sensibil la
percuție
 Dintele este mult prea mobil
RADIOLOGIC
IV. LUXAȚIA  Expunere ocluzală
EXTRUZIVĂ
 lărgirea spațiului ligamentului
parodontal în zona apicală
 Depinde de:
 TRATAMENT  Gravitatea extruziei

 Gradul de mobilitate
IV. LUXAȚIA
 Nivelul de dezvoltare al rădăcinii
EXTRUZIVĂ
(cheagul de sânge din alveolă)
 Dacă copilul își suge degetul
 Dacă copilul folosește suzeta
 TRATAMENT  În cazul unei extruzii minore (< 3 mm) la un

dinte în creștere imatur  o repoziționare
IV. LUXAȚIA atentă sau dintele va fi lăsat să se alinieze
spontan
EXTRUZIVĂ
 Extruzie de > 3mm la dinții temporari complet
formați  extracție.
 FOLLOW UP
 Examen clinic și radiologic la 6-8
III. LUXAȚIA săptămâni
EXTRUZIVĂ  Examen clinic și radiologic la 6 luni
 Dinții cu decolorare întunecată trebuie
urmăriți cu atentie, pentru a identifica cât
mai rapid eventualele semne de infecție
 PROGNOSTIC
 Dintele se poate decolora din cauza
IV. LUXAȚIA necrozei
EXTRUZIVĂ  Risc de necroză pulpară
 O decolorare temporară în roșu / gri
 O decolorare galbenă indică obturarea pulpei, dar
IV. LUXAȚIA
are un prognostic bun
EXTRUZIVĂ
 Fără o continuare a formării rădăcinilor dinților
imaturi
 Radiolucențe periradiculare
 O decolorare întunecată persistentă indică
prezența unei necroze pulpare.
 IMPACTUL ASUPRA DENTIȚIEI PERMANENTE

 Risc de defecte ale smalțului, cum ar
IV. LUXAȚIA
fi opacitatea sau hipoplazia smalțului,
EXTRUZIVĂ în special dacă dintele primar a fost
repoziționat
 Defecte de dezvoltare, dacă la dintele
temporar a apărut un abces care nu a
fost tratat la timp
 SECHELE
IV. LUXAȚIA  Obturarea canalului pulpar (metamorfoza
EXTRUZIVĂ calcică)
 Pierderea prematură a dinților
 Resorbție radiculară inflamatorie
 DATE CLINICE
 Dintele este de obicei dizlocat de la
nivelul coticalei vestibulare
 Traumatismul poate fi avea ca și
consecință lezarea mugurelui dintelui
succesional
V. LUXAȚIA  În cazurile grave, dintele poate avea un
INTRUZIVĂ aspect clinic de dinte cu avulsie sau cu
fractură situată sub marginea gingivală
 Buza superioară poate fi tumefiată

 Când apexul este deplasat către sau pe la nivelul
tăbliei osoase vestibulare, se poate observa la
acest nivel apexul dintelui traumatizat  acesta
V. LUXAȚIA pare mai scurt decât contralateralul său
INTRUZIVĂ  Când apexul este deplasat spre mugurele dintelui
permanent sucesional, apexul nu poate fi
vizualizat  dintele pare alungit
 De obicei, este suficientă doar o radiografie în
incidență ocluzală
 Uneori poate fi nevoie și de o radiografie laterală
extraorală
 TRATAMENT
V. LUXAȚIA
 Dacă apexul este deplasat către sau prin tăblia
INTRUZIVĂ osoasă vestibulară, dintele este lăsat să se
repoziționeze singur, spontan
 Se așteaptă re-erupția în poziția inițială a
dintelui pentru o perioadă de aproximativ 3 luni,
în funcție de:
 gravitatea leziunii traumatice intruzive
 vârsta copilului
 gradul de extindere al leziunii la nivelul
osului alveolar

 TRATAMENT
 Dacă apexul este deplasat spre mugurele
dintelui succesional  extracție
 pentru a minimiza riscul de afectare a
dintelui permanent succesional  nu
V. LUXAȚIA se vor folosi elevatoare
INTRUZIVĂ  Se vor utiliza clești care permit

fixarea dintelui traumatizat proximal,
pentru ca apoi să se exercite
presiune pe dinte, astfel încât apexul
rădăcinii să fie poziționat vestibular
 pentru a evita contactul cu
mugurele dintelui permanent
succesional
 TRATAMENT
 Frecvent  este necesară suturarea locului

de extracție pentru a facilita vindecarea
V. LUXAȚIA plăgii
INTRUZIVĂ
 TRATAMENT
V. LUXAȚIA
INTRUZIVĂ

V. LUXAȚIA
 Examen clinic și radiologic la 3-4 săptămâni
INTRUZIVĂ
 Examen clinic și radiologic la 6 luni
 Reevaluare din punct de vedere clinic și
radiologic, 1/an până la erupția dintelui
succesional
 PROGNOSTIC
 Dintele poate prezenta modificări de
V. LUXAȚIA culoare ca urmare a apariției necrozei
INTRUZIVĂ pulpare
 Risc de apariție a anchilozei
 Risc de apariție a resorbției radiculare de
tip inflamator
V. LUXAȚIA  Dinte nu îsi va modifica poziția
INTRUZIVĂ  Dintele își continuă erupția
 Absența modificărilor de culoare
 Prezența modificărilor de culoare
tranzitorii
 Impactarea dintelui trraumatizat
V. LUXAȚIA  Semne radiologice și clinice de
INTRUZIVĂ parodontită apicală
 Modificare permanentă a culorii
dintelui
 Afectarea dintelui permanent
succesional
 IMPACTUL ASUPRA DENTIȚIEI PERMANENTE

 Risc de defecte ale smalțului, cum ar
V. LUXAȚIA
fi opacitatea sau hipoplazia smalțului
INTRUZIVĂ
 Tulburări de erupție
 Dilacerări coronare
 SECHELE
V. LUXAȚIA  Necroza pulpară
INTRUZIVĂ
 Modificări de culoare
 Anchiloză dentară
 Infecții la nivelul situsului de intruzie
 DATE CLINICE
 Dintele este deplasat cu totul în afara
alveolei
VI. AVULSIA
 Se va verifica cavitatea orală  pentru a fi
siguri că, copilul nu a înghițit sau aspirat
dintele traumatizat
 În cazul în care există suspiciunea de
aspirare  trimitere pentru o radiografie
toracică
VI. AVULSIA  Examenul radiologic este absolut

necesar pentru a verifica dacă dintele
lipsă nu a suferit o leziune traumatică
de tip intruziv
 TRATAMENT
 NU SE RECOMANDĂ REPLANTAREA DINȚILOR

TEMPORARI AVULSIONAȚI
VI. AVULSIA  Proteza parțială fixă  un aparat similar cu

dispozitivul Nance, având însă atașați unul sau mai
mulți dinți acrilici în zona anterioară
 Proteză parțială amovibilă  un sistem de contenție
ortodontic cu material acrilic la nivel palatinal, cu
croșete pe molari pentru retenție și cu unul sau mai
mulți dinți în zona anterioară
 TRATAMENT
 NU SE RECOMANDĂ REPLANTAREA
DINȚILOR TEMPORARI AVULSIONAȚI
VI. AVULSIA
 Nu se va mușca și nu se va mesteca pe
aparat
 Igienă orală bună
 Contraole periodice pentru a monitoriza
erupția dinților permanenți
VI. AVULSIA  Examen clinic la 1 săptămână

 Monitorizare din punct de vedere clinic
și radiologic, o dată pe an, până la
erupția dintelui permanent succesional
 PROGNOSTIC
 ??? probleme estetice ???
VI. AVULSIA
 Spațiul pierdut are șansa de a se
menține dacă incisivii au fost pierduți
înainte de erupția caninilor temporari
VI. AVULSIA
 Afectarea dintelui permanent succesional
 IMPACTUL ASUPRA DINȚILOR PERMANENȚI

 Defecte de smalț  opacitatea sau hipoplazia
smalțului
VI. AVULSIA  Dilacerări coronare
 Hiperplazia smalțului
 Angulație radiculară vestibulară
 Angulație radiculară laterală
 Modificarea de culoare a smalțului  galben sau alb
 Erupție întârziată

Curs 2 Traumatisme DT VI RO 2021

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 2 Traumatisme DT VI RO 2021

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

U.M.F. “Grigore T.

1. Introducere și concepte de bază.

II. WHO & ANDREASEN, ET AL. (2011)

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

2. Leziuni la nivelul țesutului parodontal/de sprijin

3. Leziuni la nivelul osului de sprijin

4. Leziuni la nivelul gingiei, mucoasei orale și pielii

I. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și la nivelul pulpei

4. fractura coronară complicată

5. fractura corono-radiculară necomplicată

6. fractura corono-radiculară complicată

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

 REZULTATELE EXAMENULUI RADIOLOGIC

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

 TRATAMENT  Se realizează pentru a elimina problemele

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

II. FRACTURA CORONARĂ

 Pulpa este expusă

 Apare rar la dentiția primară: 0-3.2%

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

 REZULTATELE EXAMENULUI RADIOLOGIC

 Se recomandă efectuarea unei radiografii, pentru

II. FRACTURA a exclude posibilitatea existenței unei fracturi

 Radiografia inițială poate reprezenta un element

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

 Menținerea vitalității țesutului pulpar până la

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

FRACTURA CORONARĂ  TRATAMENT

COMPLICATĂ  Pulpotomia parțială / coafajul pulpar direct

 Extracția (ca opțiune alternativă în cazurile de

 Ca(OH)2 și MTA sunt materialele recomandate în

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

FRACTURA CORONARĂ  TRATAMENT

 Dacă se utilizează MTA, se va acoperi cu un

 Restaurarea dintelui cu compozit

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

COMPLICATĂ  Examen clinic și radiologic la 6-8 săptămâni

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

II. FRACTURA  Necroză pulpară

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

 Pulpa poate fi expusă sau nu

 Pot exista și fragmente mobile de dinte, dar care

 Poate apărea o deplasare minimă  moderată a

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

III. FRACTURA CORONO-

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

 TRATAMENT  Depinde de:

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

 În funcție de datele clinice, se pot avea în vedere

II. Extracție în toate celelalte cazuri

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

 În cazul dinților la care s-a îndepărtat un

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

III. FRACTURA CORONO-

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei

III. FRACTURA CORONO-  Impactul negativ asupra dintelui

1. Leziuni la nivelul țesutului dentar dur și al pulpei