03/04/2020

Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” Iași Restaurare rigidă care se aplică la nivelul unui singur
Facultatea de Medicină Dentară
Disciplina Proteza Unitară dinte și care reface morfologia și funcționalitatea
acestui dinte.

Reconstituire / Acoperire/ Substitutie

proteza unitară micro-proteză

Conf. Dr. Oana Țănculescu

I. Considerații asupra biologiei dentare

II. Considerații parodontale privind
restaurarea fixă protetică
III. Considerații privind ocluzia dentară şi
restaurarea fixă
IV. Considerații privind evoluția și
complicațiile leziunilor coronare

I.1. Fiziologie dentară

I.1.a. Smalțul I.1.a. Smalțul

• Unitatea de bază a smalțului este prisma de
smalț.
• Prismele de smalț sunt situate pe un rând
de-a lungul dintelui, iar axa principală a Bizotarea prismelor de smalț nesusținute de dentină
prismei este, în general, perpendiculară pe
dentina subiacentă.
• La dinții permanenți, prismele de smalț în
apropierea joncțiunii smalț-cement (JEC) se CONDIȚII!!!!
înclină ușor spre rădăcina dintelui.

Procentul ridicat de minerale din

smalt este responsabil nu numai
pentru rezistența sa, ci și pentru
friabilitatea sa. Dentina, care este
mai puțin mineralizată și mai puțin
friabilă, este esențială ca suport și
compensează punctele slabe ale
smalțului.

1
 03/04/2020

I.1.b. Dentina I.1.c. Pulpa dentară

Funcțiile pulpei dentare :
Permeabilite
• Canalele tubulare deschise ale dentinei compromit funcția sa ca o barieră
protectoare. Atunci când protecția exterioară a dentinei, reprezentată de smalț sau
ciment, este îndepărtată, tuburile expuse devin conducte între pulpă și mediul A. Funcția de producere sau
orală externă.
formare a dentinei
B. Funcția de nutriție

• Noii dinți erupți, având tubulii C. Funcția nervoasă

relativ largi, sunt deosebit de
D. Funcția de apărare
vulnerabili în fața cariei active cu
penetrarea rapidă a bacteriilor la
nivelul pulpei.

Diferența de talie și număr a tubulilor din Evoluția considerabilă a tehnicilor şi materialelor vine în sprijinul
planșeul dentinar al unei cavități preparate conservării vitalității pulpare, astfel că tendința actuală este de a considera
superficial (A) şi profund (B)
pulpectomia ca fiind un eșec terapeutic.

I.1.c. Pulpa dentară

Reprezentare Reducerea volumului camerei

schematică a pulpare din cauza formării de
pulpoliților dentină secundară

Celulele care participă în

procesele de apărare a
pulpei

I.2. Pathologie odontală - clasificarea

Pulpa dentară se retrage în timp din cauza depunerii continue de dentină leziunilor odontales coronare (LOC)
secundară la periferia sa.

I.2.a. Clasificarea Dechaume I.2.a. Clasificarea Dechaume

III. LOC dobândite în perioada pre-eruptivă
I. Anomalii de sediu, poziție, număr, formă și volum III.1. Hipoplazii simple de smalț
I.1. Anomalii de sediu III.2. Hipoplazii complexe
I.2. Anomalii de poziție III.3. Anomalii dentare prin iradiere
I.3. Anomalii de număr
I.4. Anomalii de formă IV. LOC dobândite în perioada post-eruptivă
I.5. Anomalii de volum IV.1. LOC dobândite pe dinți temporari
a. Melanodontie
II. LOC congenitale cu specific ereditar b. Carrie (rampante) / traumatisme / modification de couleur

II.1. Anomalii de smalț IV.2. LOC acquises dobândite pe dinți permanenți

Amelogeneza imperfectă a. Leziuni carioase
b. Fracturi
II.2. Anomalii de dentină c. Uzuri dentare
a. Dysplazia Capdepond d. Érosions chimiques
b. Dentina opalescentă Hodge e. LO prin iradieri prelungite
c. Dentinogeneza imperfectă f. Sindrom Dubreuil – Chambardel (melanodonție)
d. Displazia dentinară g. LO consecutive intoxicațiilor medicamentoase
e. Dinți în formă de cochilie h. Discromie dentară

2
 03/04/2020

I.2.b. Clasificarea după tipul I.2.b. Clasificarea după tipul

lezional și etiologie lezional și etiologie
I. LEZIUNI CORONARE CU PIERDERE DE SUBSTANȚĂ: II. LEZIUNI CORONARE FĂRĂ PIERDERE DE SUBSTANȚĂ:

• carii – formele Black

• distrofii secundare • de sediu
1. De etiologie carioasă • LO consecutive iradierii prelungite • de poziție
• sindrom Dubreuil – Chambardel 1. Anomalii dentare • de număr
2. De etiologie necarioasă • de formă
• de volum
• Traumatisme dentare
- acute: fracturi, fisuri
mecanice 2. Modificări de culoare
- cronice: abrazii, abfracții
• congenitale • distrofii primare - forme cicatriciale
chimice eroziuni
• extrinseci
• dobândite
• Anomalii de structură distrofii primare evolutive • intrinseci

II.1.1. Morfologie parodontală

II.1. Fiziologie parodontală

II.1.1. Morfologie parodontală II.1.1. Morfologie parodontală

• Orice margine care poate fi plasată
DINTI PERMANENTI ÎN ERUPTIE CLINICA 1,2 - 2,9 mm supragingival ar trebui plasată
DINTI PERMANENTI TINERI 2 - 2,6 mm supragingival.
DINTI PERMANENTI MATURI 0,5 - 1,9 mm (0,25 - 1,35 mm)
• Cariile, considerațiile estetice,
retenția și restaurările anterioare
sunt principalele motive pentru
plasarea subgingivală a marginii
restaurării.

• În general marginea gingivală nu

trebuie să intre niciodată în sulcus
cu mai mult de jumătate din
adâncimea sulcusului. În general,
asta înseamnă o adâncime de 1,0
mm sau mai puțin, mai puțin fiind
mai bine.

• O margine plasată subgingival ar

trebui să fie cât de atraumatică
posibil pentru gingie.

3
 03/04/2020

II.1.2. Tipologia dento-parodontală II.1.2. Tipologia dento-parodontală

Parodonțiu gros, plat

Parodonțiu fin, festonat

II.1.2. Tipologia dento-parodontală

II.2. Patologie parodontală

II.2. Patologie parodontală II.2. Patologie parodontală

Lésion de l’ espace biologique parodontale

Indices biologiques de rétraction gingivales

4
 03/04/2020

II.3. Relația parodonțiu – restaurare fixă protetică

II.3. Relația parodonțiu – restaurare fixă

protetică

II.3. Relația parodonțiu – restaurare fixă protetică II.3. Relația parodonțiu – restaurare fixă protetică

II.3. Relația parodonțiu – restaurare fixă protetică