ABRAZIUNEA DENTARĂ

Abraziunea dentară OBIECTIVE

 este o pierdere de substanță dentară OGIA

L CAR
non-carioasă (uzură dentară); ETIO SIFI
CLA
LOC E
 apare atunci când substanța dentară ALI
Z ARE
se uzează din cauza frecării dintre DIA
suprafața dentară și un agent extern, DIF GNOS
ERE TIC
altul față de dintele antagonist; E NȚ
IAL
FORM

O S T IC PREVALENȚ
I A GN Ă
D
O Z ITIV
P
 CONCLUZIILE DIVERSELOR STUDII ARATĂ
CĂ ABRAZIA DENTARĂ E Pe suprafața ocluzală
UN FENOMEN DES ÎNTÂLNIT CARE AFECTEAZĂ 
TOATE VÂRSTELE.

Dentina expusă  Dentina expusă  
s-a întâlnit la s-a întâlnit la
• Un studiu realizat pe 391 29,9% dintre pacienții 42,6% dintre pacienții
de subiecti din Elvetia din 2 grupe de vârsta diferite  tineri   în vârstă
 (26-30 si 46-50 de ani)
a evidentiat prezenta abraziunii pe toate suprafetele 
dintilor.

Pe suprafețele vestibulare,
7,7%
13,2% dintre pacienți au prezentat 
cel puțin un dinte cu dentină expusă
 Ștergerea reliefului
ocluzal; 
DIAGNOSTIC
POZITIV Lărgirea suprafeţei ocluzale

Dimensiunea verticală de
ocluzie;
 Abraziunea dentară patologică poate fi însoţită de: 

•Fracturi, fisuri coronare sau radiculare

•Leziuni ale părţilor moi
•Pulpita, gangrena 
•Cefalee;

hyperlink 
Semnul obiectiv ale abraziei este modificarea
morfologiei coronare ce se produce lent progresiv
apărând fațete și suprafețe de abrazie netede, lucioase,
dure, atât la nivelul smalțului cât și la nivelul dentinei.  

Semnele subiective ce pot apărea în abrazie pot

fi: durerea provocată de agenții termici, chimici sau
mecanici datorită subțierii stratului de dentină. 
 INDICII  DE ABRAZIE

Hyperlink
INDICI SIMPLIFICAȚI
 Abrazia poate fi localizata in anumite zone:
:

vestibulară,
ETIOLOGIE linguală, 
proximală, 
generalizată. 
•abuzul de scobitori; 
•excesul de flossing, conuri interdentare 
•frictiunea cu corpuri straine, altele decat alimentele; 
•parafunctii; bruxism 
•obiceiuri vicioase; 
•ticuri profesionale:   
•interpozitia cuielor sau a acelor de cusut la tapiteri, cizmari si croitori; 
•instrumente de suflat; 
•fumatul pipei; 
•deschidera sticlelor cu dintii; 
•consum exagerat de seminte; 
•roaderea unghiilor(onicofagie); 
•abrazia dintilor in scopuri estetice(la grupurile etnice din jurul golfuluiTonkin); 
•abrazia datorata nisipului la populatiile din desert; 
•abrazia la cei care mesteca tutun; 
•Oalta cauza de abrazie este reprezentata de lucrarile protetice incorecte din aliaje dur
e, cu duritate mai mare decat cea a smaltului. Abrazia de origine etnica este
in functie de obiceiurile locale specifice 
 În abrazia generalizată pierderile ample de substanţă dură pot  LOCALIZARE
determina micşorarea dimensiunii verticale
de ocluzie cu amplificarea tulburărilor  patologice ocluzo-
articulare. 

GENERALIZATĂ

În cea localizată apar faţete de abrazie cu diferite trasee doar la 
grupurile de dinţi interesate. LOCALIZATĂ
 Abraziune fiziologică (atriție)
•-ocluzală;
•-aproximală;
•-incizală.
FORME
 Abraziune patologică:
•-abraziunea vestibulară, palatinală – periaj dentar
intempestiv,
•-abraziune atipică – la nivelul dinţilor rotaţi sau
înclinaţi.
CLASIFICARE

Clasificarea lui Broca împarte abraziunea în 5 grade:

• gradul 0 – dinţi fără abraziune;
• gradul 1 – dinţi cu abraziunea smalţului;
• gradul 2– dinţi la care dentina apare punctiform;
• gradul 3– dinţi cu relief ocluzal șters, smalţul rămâne ca un inel periferic;
• gradul 4– coroana dentară scade mult în înălţime până aproape de colet.
Complicațiile abraziei pot fi : 
•Pulpare – atunci când abrazia avansează mai rapid decât depunerea dentinei
de reacție, camera pulpară se va deschide și de obicei găsim o pulpă necrozată
datorită tulburărilor vasculare survenite la nivelul pulpei produse de bruxism sau
prin microiritații repetate în zona abrazată.  
•Parodontale – parodonțiul
reacționează compensator prin hipercementoză/îngroșarea laminei dure sau decom
pensator prin lărgirea spațiului periodontal până la cu apariția mobilității dentare. 
•Musculare – pot apărea spasme, oboseală, hipertrofia maseterilor, dureri la nivelul
musculaturii masticatorii. 
•Articulare – la acest nivel de obicei apar semne de disfuncție cum ar fi cracmente,
crepitații și dureri. 
•Prin scăderea înălțimii dinților se modifică astfel și dimensiunea verticală a
etajului inferior al feței. 
•Marginile de smalț subțiri, anfractuoase și tăioase pot produce leziuni ale părților
moi: buze, limbă sau obraji 
ABRAZIA DENTARĂ- CONSECINȚĂ A EDENTAȚIEI

• Pentru pacienţii cu edentaţii (inserate/inseriate/ in serie??) și fără proteze, dar care au dinții
reziduali în paradonțiul de susținere, care este rezistent la suprasolicitarea ocluzală, se poate
observa prezența abraziunii dentare.
• Cea mai frecvent topografie întâlnită a fațetelor de abraziune este dezvăluită la nivelul dintilor
reziduali frontali.
• La nivelul grupul frontal maxilar, fațetele de abraziune sunt orientate din zona vestibulară
spre zona palatinală; suprafeţele dinţilor mandibulari frontali prezintă faţete de abraziune
orientate din zona linguală spre zona vestibulară.
ABRAZIA DENTARĂ- CONSECINȚĂ A EDENTAȚIEI

Abraziune generalizată prin edentație și

consecințele acesteia.
DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL AL ABRAZIEI

• Se realizeză cu celelalte pierderi de substanță dentară (Tooth Substance Loss – TSL);

• Formele TSL nu includ: traume, bacterii sau tulburări de dezvoltare;

1. Atriția dentară;
2. Eroziunea dentară;
3. Abfracția dentară;
ATRIȚIA DENTARĂ

• Este uzura substanței dentare (sau restaurării) din cauza contactului dinte-dinte;

Atriție. (a) Pierdere de țesut, tipică plată, cu margini ascuțite pe

cuspidul vestibular al premolarului 2 superior. (b) Același subiect
ca în imaginea (a) – notați defectele de atriție pe dinții antagoniști.
EROZIUNEA DENTARĂ

• Este o uzură dentară cauzată de disoluția chimică care nu are legatură cu acizii produși de
biofilmul bacterian.
Eroziune ocluzală. Semnele
tipice sunt aplatizarea
morfologiei ocluzale, apariția
de mici adâcituri (cupe) pe
suprafața dintelui, iar
restaurarea proemină din
zona înconjurătoare (săgeți)
ABFRACȚIA DENTARĂ

• este o uzură dentară care rezultă în leziuni în formă de pană, cu o linie de unghiuri
ascuțite, care pot fi situate complet sub gingia marginală;
Defect în formă de pană
(abfracție): leziunea este
localizată la joncțiunea smalț-
ciment. Partea sa coronară taie
mai mult sau mai puțin
dreptunghiular în smalț și este în
mod normal delimitată ascuțit, în
timp ce partea sa apicală se
întinde plat către suprafața
rădăcinii.
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

• PIERDERILE DE SUBSTANŢĂ DURĂ DENTARĂ DE CAUZE NEINFECŢIOASE - ETIOLOGIE ŞI MIJLOACE ACTUALE DEPREVENŢIE. AMT, vol. II, nr. 1, 2013,
pag. 136 Gheorge Cornel Boitor 
• AN OVERVIEW OF DENTAL ABRASION CLINICAL FEATURES AND MANAGEMENT: A LITERATURE REVIEW Razan Hassan Sulaimani1 *, Fatima Abdulaziz
Hamooda1 , Shahad Tariq Albar1 , Mooayad Ahmad Fairaq1 , Ghadi Omar Zerain1 , Ammar Farouq Mirza1 , Mudaher Habeb Alhamoud2 , Mohammed Fuad Alhassan3 ,
Abdulmalik Khalid Almuhaydib3 , bdulaziz Mohammad ALsabbagh 4 , Farid Naser Ashi 5,2020
• Abrasion and Implications for Oral Health A Peer-Reviewed Publication Written by Bridget Conway, RDH.
• GRIPPO, J. O., SIMRING, M., & SCHREINER, S. (2004). Attrition, abrasion, corrosion and abfraction revisited. The Journal of the American Dental Association, 135(8),
1109–1118.
• I, Azouzi & I, Kalghoum & Hadyaoui, Dalenda & B, Harzallah & M, Cherif. (2018). Principles and guidelines for managing tooth wear: a Review. Internal Medicine and
Care. 2. 10.15761/IMC.1000112.
• Bhundia, S., Bartlett, D. & O’Toole, S. Non-carious cervical lesions - can terminology influence our clinical assessment?. Br Dent J 227, 985–988 (2019).
https://doi.org/10.1038/s41415-019-1004-1
• Bassiouny MA. Distinguishing and diagnosing contemporary and conventional features of dental erosion. Gen Dent. 2014 May-Jun;62(3):46-52. PMID: 24784514.
• https://pocketdentistry.com/diagnosis-of-dental-erosion/
• Clinical measurement of tooth wear: Tooth wear indices