Biomateriale, echipamente şi

tehnologii în ceramica
gnatoprotetică

CURS NR. 2
ALIAJE METALICE FOLOSITE IN
RECONSTRUCTIILE
METALO-CERAMICE
 Principalul dezavantaj al utilizării
ceramicii ca material restaurativ este
rezistența scăzută la tracțiune și
forfecare.
 Deși ceramica dentară rezistă cu succes
la solicitări de compresiune,substructura
nu-i permite realizarea unor forme în
care pricipala for ță să fie cea de
compresiune
Realizarea componenetei metalice a
protezelor fixe metalo- ceramice necesită
utilizarea unor aliaje special elaborate
pentru tehnica metalo- ceramică.
 CLASIFICAREA ALIAJELOR METALICE
1)După Craig
A)Aliaje nobile: 6 tipuri
Tipul 1:
 Aur cu conţinut foarte ridicat 96-98 %;
 Platina şi Paladiul din compoziţie cresc
intervalul de topire şi micşorează
coeficientul de expansiune;
Indiul şi cositorul au rol în formarea legăturii
metal-ceramică;
Fierul în combinaţie cu Platina are rol în
creşterea rezistenţei.
Tipul 2: Aurul în concentraţie mult mai scăzută;
A crescut concentraţia de Paladiu la 38-45 %;
Nu conţine Fier şi Platină.
B) Aliajele nenobile: 3 tipuri
-pe bază de nichel
-pe bază de cobalt
-pe bază de titan
Tipul 3
 Paladiu este în concentraţie de 26-31 %;
 Argintul este în concentraţie de 14-16 %;
 Nu conţine Fier şi Platină;
 Mai conţin 20 % substanţe de adiţie:
-Indiu, Cosito, Cobalt: ele cresc rezistenţa şi
favorizează legătura metalo-ceramică, şi
totodată scad temperatura de topire.
Tipurile 4, 5, 6 sunt reprezentate de aliaje pe
bază de Paladiu:
Tipul 4 - Este un aliaj de Paldiu-Argint, Argintul
poate cauza o modificare în verzui a culorii
masei ceramice.
Tipul 5
Conţine: Paladiu, Cupru şi Galiu.
Tipul 6
Reprezentat de Paladiu-Cobalt
 CLASIFICAREA ALIAJELOR METALICE
2) După DALE si ASCHHEIM A)Aliaje nobile
Grupa 1: cuprinde aliaje nobile de culoare
galbenă elaborate în anii 50. Compoziția lor este:
 Aur 84-86% Grupa 2: cuprinde aliaje nobile albe: apărute în 1976 , ele
 Platină 4-10% conțin:
 Paladiu 5-7%  Aur 51-54%
 Metale neprețioase 2-3%  Platină 0%
 Paladiu 26-31%
 Argint 14-16%
Ele au proprietăți mecanice foarte bune cu rezistență mare la
presiune. Argintul poate cauza unele neajunsuri de culoare
maselor ceramice
Grupa 3 : cuprinde aliaje Pd-Ag; compoziția lor este:
 Aur 0%
 Platină 0%
 Paladiu 53-60%
 Argint 30-37%
 Metale neprețioase 10%
Ele sunt ușor de turnat, sunt ieftine si au proprietăți mecanice bune. Având
coeficientul de expansiune termică mai ridicat necesită o masă ceramică cu
un coeficient de contracție mai crescut. Argintul poate influența culoarea
ceramicii, din acest motiv fiind obligatorii utilizarea straturilor de opaq.
Grupa 4: cuprinde aliaje de Au-Pd; ele au compoziția:
 Aur 45-54%
 Paladiu 38-45%
 Argint 0%
 Metale neprețioase 10%
Se prepară ușor, au proprietăți mecanice bune, sunt aliaje cu exactitate
dimensională după turnare. Coeficientul de expansiune termică e mai
scăzut decât a celor din grupele 1,2,3. Realizat în anul 1978, în 1985
acestui aliaj i s-a îmbunătățit coeficientul de expansiune termică,
devenind mai compatibil cu masele ceramice obișnuite

Grupa 5: cuprinde aliaje cu un conținut ridicat de Pd; ele au următoarea

compoziție:

Paladiu 76-88%
Aur 0-2%
Argint 0-1%
Metale neprețioase 12-22%
Ele sunt foarte dure ceea ce le conferă o mare rezistență la rupere, dar
nu se toarnă la fel de bine ca și aliajele de aur. Aceste aliaje sunt cele
mai compatibile cu majoritatea maselorceramice
 După DALE si ASCHHEIM
B)Aliaje nenobile

Dale include aliajele nenobile in două grupe,

Grupa 1. Aliajele din nichel-crom, care au următoarea

compoziție:
-nichel 60-82%
-crom 11-20%
-molibden 2-9%
-beriliu 0-2%

Grupa 2. Aliajele pe bază de cobalt au următoarea

compoziție:
-cobalt 55-64%
-crom 25-34%
-molibden 2-9%
 3) CLASIFICAREA ALIAJELOR METALICE
A. ALIAJE NOBILE (Au, Pt, Pd, Ir, Os, Rh, Ru)
•CU CONTINUT CRESCUT DE AUR
•CU CONTINUT REDUS DE AUR
De ce aliajul de aur ?
Nu se corodeaza niciodata. Anumite aliaje
metalice, sub influenta salivei, sufera efecte de
coroziune in timp. Acest lucru duce uneori la
aparitia unor coloratii gri la nivelul gingiei.

Are o rezistenta in strat subtire superioara oricarui

aliaj metalic. Capa din aliaj de aur de grosime 0.3
mm este mult mai rezistenta decat o capa dintr-un
aliaj de crom-nichel cu grosimea similara.

Este foarte bine tolerat de organism si nu are efect

alergic, aurul fiind unul din putinele metale care are
aceasta calitate.

B. ALIAJE SEMINOBILE (metal nobil + metal nenobil)

•PE BAZA DE ARGINT-PALADIU
•PE BAZA DE PALADIU (PD-AG, PD-CU)
C. ALIAJE NENOBILE (fara continut de metale nobile)
•PE BAZA DE NICHEL-CROM
•PA BAZA DE COBALT-CROM
•PE BAZA DE TITAN
ALIAJ AUR- PLATINA-PALADIU
A. ALIAJE NOBILE
AVANTAJE
•ADEZIUNE EXCELENTA LA PORTELAN
•USOR DE TURNAT
•REPRODUCE MARGINILE SUBTIRI
•USOR DE FINISAT SI LUSTRUIT
•REZISTENT LA COROZIUNE SI NETOXIC
•REZISTENTA SI MODUL DE ELASTICITATE ADECVAT PENTRU
MAJORITATEA TIPURILOR DE PUNTI DENTARE
•EXCELENT PENTRU REPRODUCEREA SUPRAFETELOR OCLUZALE

DEZAVANTAJE
•REZISTENTA SCAZUTE LA INCOVOIERE
•MODUL DE ELASTICITATE MIC
• MARGINILE FINE SE POT DISTORSIONA
• NEINDICATE ÎN PUNTILE CU CORP DE PUNTE DE AMPLITUDINE
MARE, DECAT DACA SE ASIGURA O GROSIME SUFICIENTA
•PRET RIDICAT
 ALIAJ AUR-PALADIU-ARGINT
AVANTAJE
•PUNCT DE TOPIRE RIDICAT (1200-12600C) REZISTENTA CRESCUTA
•REZISTENTA POATE FI MAI MARE DECAT LA UNELE ALIAJE DIN Au Pt Pd
•MODUL DE ELASTICITATE CRESCUT  POT FI FOLOSITE ÎN PUNTI DE
AMPLITUDINE MARE
•USOR DE TURNAT
•USOR DE FINISAT SI LUSTRUIT
•NETOXIC
•PRET SCAZUT

DEZAVANTAJE
•ARGINTUL DIN CONTINUT POATE CAUZA “INVERZIREA” PORTELANULUI
•CULOAREA ALBA POATE VIRA SPRE GRI ÎN CAVITATEA ORALA
•CONTINUTUL CRESCUT ÎN Pd POATE CRESTE ABSORBTIA DE
HIDROGEN ÎN TIMPUL TURNARII
•ADEZIUNEA LA PORTELAN NU A FOST INCA PROBATA CLINIC SAU
EXPERIMENTAL
ALIAJ PALADIU-ARGINT
B. ALIAJE SEMINOBILE

AVANTAJE
•REZISTENTA LA INCOVOIERE ŞI MODUL DE ELASTICITATE CRESCUTE
•INDICAT ÎN PUNTI DE AMPLITUDINE MARE
•NETOXIC

DEZAVANTAJE
•DIFICIL DE TURNAT
•NU REPRODUCE MARGINILE FINE LA ALIAJELE NOBILE
•CONTINUTUL CRESCUT ÎN ARGINT INTERFERA CU ADEZIUNEA ŞI
CAUZEAZA DISCOLORATIA PORTELANULUI
•CONTINUTUL CRESCUT ÎN PALADIU CRESTE ABSORBTIA DE GAZE
•CULOARE DEFICITARA
 ALIAJ NICHEL-CROM
C. ALIAJE NENOBILE

AVANTAJE
•REZISTENTA ŞI MODUL DE ELASTICITATE CRESCUTE PERMIT
TURNAREA ÎN SECTIUNI MICI
•COST REDUS

DEZAVANTAJE
•TURNAREA DETALIILOR DIFICILA
•MARGINILE POT FI SCURTE SAU NEREGULATE
•ADEZIUNEA PORTELANULUI SAU CULOAREA ACESTUIA POT FI
AFECTATE PRIN PRODUCEREA EXCESIVA DE OXIZI
•REZISTENTA ADEZIUNII TREBUIE INCA TESTTA
•POATE FI TOXIC PENTRU PACIENTII CU SENSIBILITATE LA NICHEL
•DIFICIL DE INDEPARTAT DE PE SUBSTUCTURI ÎN CAZUL LUCRARILOR
CE TREBUIESC REPARATE
C. ALIAJE NENOBILE (fara
continut de metale nobile) • PE BAZA DE TITAN
Titanul este un material relativ nou, prezentând cinci proprietăți care -l deosebesc și îl
impun față de alte materiale restaurative: - densitate mai mică de 4,5g/cm3
 - conductibilitate termincă foarte redusă 22 W/mk
 - raport favorabil între modulul de elasticitate și densitate
 - rezistență mare ,care poate fi crescută prin aliere
- rezistență la coroziune și în mediu deosebit de agresiv,precum și rezultanta acestei
proprietăți,biocompatibilitatea •usor
• fara gust
•neutru galvanic
• nealergic
•radio-transparenta
relativa
 REMATITAN

• rezistent la coroziune
• biocompatibil
• usor
• fara gust
• conductivitate termica
scazuta
• neutru galvanic
• nealergic
• rezistenta suficienta
• radio-transparenta
relativa
Avantajele aliajelor nenobile:
componenta metalică poate fi
subţire;
rigiditate crescută;
densitate mică; Avantajele aliajelor nobile:
conductivitate termică redusă;
contracţie termică redusă; turnare precisă;
fidelitate; prelucrare uşoară;
legătură metal-ceramică coeficient de dilatare termică similar
bună; ceramicii;
după ardere, răcirea lentă interval de topire scăzut;
asigură egalarea coeficienţilor ductile;
de dilatare termică; rezistente la coroziune;
rezistenţă la coroziune, biocompatibilitate crescută faţă de
posibilitatea dezvoltării cele nenobile
tehnologiei;
preţ de cost redus;
nu se depune placă
bacteriană;
CONDITIILE pe care trebuie sa le indeplineasca
ALIAJELE METALICE folosite in
RECONSTITUIRILE METALO-CERAMICE

1. capacitate de producere a oxizilor de legatura cu masa ceramica de

placare
2. coeficient de dilatare termica putin mai mare decat cel al
portelanului
3. temperatura de topire cu mult mai mare decat temperatura de
fuziune a ceramicii
4. nedeformabilitate la temperaturi inalte - sa nu se deformeze in
timpul arderii ceramicii
5. usor de manipulat din punct de vedere tehnologic – topire, turnare,
prelucrare, lustruire
6. biocompatibilitate
 PROPRIETATI ale aliajelor utilizate
in restaurarile metalo-ceramice:
1. ALIAJELE NOBILE CONTIN
• COMPONENTE DE BAZA (Au, Pt, Pd)
• ADAOSURI (St, Fe, Ir, Cr) – asigura formarea stratului de oxizi
2. CU CAT ESTE MAI MARE CONTINUTUL ÎN AUR, CU ATAT MAI PRECISA ESTE TURNAREA ŞI
MAI USOR DE UTIIZAT
3. CONTINUT ÎN PALADIU SCAZUT  SCADE ABSORBTIA DE GAZE
4. INLOCUIREA Pd CU Ta  COLORATIA ÎN GALBEN A ALIAJULUI
5. ALIAJELE NOBILE SUNT CELE MAI REZISTENTE LA COROZIUNE

6.CRESTE CONTINUTUL ÎN METAL NENOBIL (Ni, 8. TEMPERATURA DE TOPIRE TREBUIE SA FIE

Cr)  SCADE CONTROLUL ASUPRA PRODUCERII
DE OXIZI ÎN STRATURILE MOLECULARE
7.ALIAJELE NENOBILE
•SUNT MAI IEFTINE
•AU O CONDUCTIBILITATE TERMICA DE 10
ORI MAI MICA DECAT CELE NOBILE
•AU O GREUTATE SPECIFICA MAI MICA
•AU UN INTERVAL DE TOPIRE MAI RIDICAT
•AU O DURITATE ŞI REZISTENTA LA RUPERE
FOARTE MARI  SE PRELUCREAZA FOARTE
GREU
CU 150 - 200º C MAI MARE DECAT
TEMPERATURA DE ARDERE A MASELOR
CERAMICE PENTRU A NU SE DEFORMA
9. COEFICIENTUL DE DILATARE TERMICA AL
ALIAJULUI SA FIE APROXIMATIV EGAL CU CEL
AL MASEI CERAMICE (forte de forfecare sau
tangentiale)
10. PRAG RIDICAT DE DEFORMARE PLASTICA ŞI
MODUL DE ELASTICITATE APROPIAT DE CEL
AL MASELOR CERAMICE
EXEMPLE
REALIZAREA SCHELETULUI METALIC
 REALIZAREA SCHELETULUI METALIC
Se obtine fie prin tehnogia clasică de machetare- ambalare- -
A. (TURNARE)
fie prin tehnologii moderne:

Grosime 0,35-0,5 mm
• infrastructurile cu dimensiuni insuficiente
determină o contracţie mai mare a ceramicii
şi astfel necesită arderi suplimentare
• infrastructurile cu dimensiuni insuficiente nu
reprezintăun sprijin adecvat pentru faţetade
ceramică care sepoate fisura sau ciobi dacă
straturile sunt prea groase
 CONDITIONAREA SUPRAFETEI METALICE IN
VEDEREA APLICARII COMPONENTEI FIZIONOMICE
scheletul pentru lucrari ceramice este neted;
ceramica se leaga de metal prin legaturi
chimice, foarte puternice

acrilatul si compozitul se leaga de metal

doar prin retentiile special create pe
schelet
Legătura metalo-ceramică
Cea mai importantă cerinţă în realizarea lucrărilor metalo-ceramice
este posibilitatea de legare a maselor ceramice pe suportul metalic.
În timp au fost enunţate mai multe ipoteze în ceea ce priveşte
mecanismul de legare a maselor ceramice prin ardere directă pe
suportul metalic.
Legătura fizică - Susţine că legătura metalo-ceramică se datorează
forţelor Van der Waals sau legăturii umede ̋. Forţele Van der Waals
sunt responsabile cu umectarea suprafeţei metalice în cursul
arderii masei ceramice.
Legătura mecanică - În practică s-a dovedit că neregularitătile
suprafeţelor favorizează retenţia, dar în acelaşi timp, formează sursa
de concentrare a unor microtensiuni care facilitează încorporarea
bulelor de aer.
Legătura chimica
Este considerată cea mai importantă şi eficientă. Legătura chimică se
realizează numai dacă la suprafaţa metalului există un strat de oxizi.
 CONDITIONAREA SUPRAFETEI METALICE IN
VEDEREA APLICARII COMPONENTEI FIZIONOMICE

A. SABLAREA – ceramica, compozit,

B. GRAVAJUL ELECTROLITIC – compozit
C. OXIDAREA SUPRAFETELOR METALICE - ceramica
D. SILANIZAREA - compozit
E. CERAMIZAREA - compozit
F. STRAT INTERMEDIAR DE SILICATI - compozit
G. METALIZAREA - compozit
H. COSITORIREA - compozit
Conditionarea scheletului metalic pentru
placarea cu mase CERAMICE
A. SABLAREA (4 – 6 BARI) –
• CURATAREA RESTURILOR DE MASA DE AMBALAT ŞI A
OXIZILOR SUPRAFETELOR METALICE
• CONDITIONAREA SUPRAFETELOR
• CURATAREA SUPRAFETELOR METALICE
• MARIREA SUPRAFETELOR METALICE
• CREAREA MICRORETENTIILOR
• REDUCEREA SUPRAFETELOR TANGENTIALE
SABLAREA
-Scheletul metalic va fi sablat cu oxid de aluminiu (in cazul aliajelor
nenobile), sau particule PMA (polimetacrilat de metil) în cazul aliajelor
nobile.
-Se contraindică sablarea cu particule de oxid de siliciu (cuart) – exista
posibilitatea inclavarii acestor particole pe suprafata metalului
C. OXIDAREA
Agenţii de legătură au următoarele proprietăţi:
• asigură o legătură putemică între aliaj şi ceramică, la interfaţa dintre
aceşţea;
• realizează legături covalente cu masa ceramică;
• constituie un strat tampon între cele douâ materiale heterogene reducând,
foarte mult forţele tangenţiale sau de forfecare care apar la interfaţă m
cursul unor variaţii termice sau sub
 ECHIPAMENTE SI
TEHNOLOGII
INTEGRAL CERAMICE

METALO-CERAMICE
 MASELE CERAMICE SINTERIZABILE
Forma de prezentare

Ex. - Trusa IPS Classic (Ivoclar) conține:

Ceramica Baot Full kit-PFM
(metalo-ceramica)
Wash Opaque:1 x 7g 41 buc/set
Opaque paste: 1x5gr A2,1x5gr B3,1x5gr
C2,1x5gr D3
Opacious Dentine: 1x15gr A2,1x15gr
B3,1x15gr C2,1x15gr D3
Dentine: 1x 15gr A2,1x15gr B3,1x15gr
C2,1x15gr D3
E-namel: 1x15gr E-1A, 1x15gr E-1B, 1x15gr
E-1C
Transparent:T-1(medium & high): 1x15g
Gingiva:1x 15gr Gin-1A, 1x15gr Gin-1B
Cervical: 1x15gr C-1A, 1x15gr C-1B, 1x15gr
C-1C, 1x15gr C-1D
Margin: 1x15g M-1A, 1x15gr M-1B, 1x15gr M-
1C, 1x15gr M-1D
Opal Effect1:1x15g T-1 062
Opal Effect3: 1x15gr T-1 064
Transpa Blue :1x15gr T-1 068
Occlusal Dentine : 1x15gr C-1C 003
Stain: 1x3gr S-1A, 1x3gr S-1B, 1x3gr S-1C,
1x3gr S-1D
Lichid de modelare: 1x15ml
Lichid pentru glaze & stain: 1x15ml
Lichid pentru opac: 1 x15ml
Chei de culori pentru ceramica
 Vita Classical

Vita 3D Master
PENSULE CERAMICA
 ACCESORII PRELUCRARE CERAMICA
- Accesoriile de prelucrare ceramica sunt extrem de importante.
- gasim o gama variata: palete de mixare, multiple varfuri pensule, spatule,
pad-uri, etc.
SPATULE CERAMICA
Instrumentul Mamelon cutter
Cleste pentru coroane ceramica
Ceramica dentara se aplica pe toate fetele
dintelui. Totusi, la nivelul coroanelor dentare,
va mai ramane, in cele mai multe situatii,
o mica portiune din metal, neacoperita de
ceramica, necesara tehnicianului dentar
pentru fixarea lucrarii ( cu un cleste special )
in timpul aplicarii ceramicii.
Cuptoare de sinterizare a maselor ceramice
 ETAPE
După îndepărtarea masei de ambalat,
scheletul metalic trebuie să fie şlefuit pe
toate suprafeţele înainte de arderea
ceramicii, pentrua asigura o suprafaţă
curată.

Capa se sablează cu oxid de aluminiu

Se curăţă cu jet de abur sub presiune apoi se

pune pe un suport pentru a se arde în
cuptorul de ceramică (arderea de oxidare
1.După oxidare se aplică primul strat de opaquer şi se arde în cuptorul de ceramică.

2.Se aplică al doilea strat de opaquer şi se arde din nou.

Are rolul de a nu permite metalului din

schelet sa transpara prin lucrarea
ceramica.
3. Se izolează bontul şi modelul apoi se aplică
primul strat de ceramică- dentina- si se arde
4. Se aplica al doilea strat de ceramică- smalt după care se arde din
nou.
5. Se aplică stratul de glazură, pentru ai da luciu coroanei dentare, şi se
arde.

Se secţionează tija de prindere, se prelucrează şi se lustruieşte

Ceramica dentara are o 
gama foarte mare de culori, fiind
posibile si multiple combinatii intre
acestea.
 Progresele remarcabile din ultimele
doua decenii, in special imbunatatirea
proprietatilor mecanice ale ceramicilor
SISTEME INTEGRAL si dezvoltarea de noi procedee de
CERAMICE laborator simplificate au dus la o
reproductibilitate mai buna a
restaurarilor integral ceramice.

Datorita materialului ceramic si lipsei componentei metalice

prezente la coroanele metalo-ceramice, coroanele ceramice
reprezinta o varianta biocompatibila cu gingia cu care intra in
contact direct, dar si cu intreg organismul.
 Variante de sisteme integral ceramice după
tehnologia de realizare in laborator

1.Sisteme pulbere/lichid prelucrate prin stratificare

manuală și sinterizate
2.Prolucrarea ceramicii în stare plastică prin injectare
sau turnare
3.Prin infiltrarea cu sticlă a unor structuri poroase si
sinterizare
4.Prin prelucrare mecanica a unor lingouri ceramice
prefapricate
 1.Sisteme pulbere/lichid prelucrate prin
stratificare manuală și sinterizate

- Este cel mai vechi procedeu de realizare a ceramicii (datând din 1886)
- Nu necesita o aparatura specială de laborator – foloseste ceramica
clasică feldspatică similară celei pentru placarea metalo-ceramică și
cuptor de ardere
Problemele tehnicii sint legate de:
- Este o tehnică foarte sensibila atat pt medic (sint f fragile inainte de
fixare) cât și pt tehnician (nu mai sunt posibile arderi ulterioare de
corectie după proba in cavitatea orală)
- Necesita 3 modele pentru un caz clinic, deci tehnica este laboriaosă
- Rezistenta la flexiune a ceramicii feldspatice este cea mai mică dintre
toate sistemele actuale

TEHNICA REZERVATĂ
 2.Sisteme ceramice prin presarea ceramicii în stare
plastică
Tehnica este cea mai raspindită datorită:
-tehnicii cerii pierdute pe care o stapinesc toti tehnicienii,
-aparaturii de laborator necostisitoare,
-versalității sistemelor actuale care acoperă toate tipurile de lucrări
protetice
Cel mai cunoscut exemplu al ceramicii presate este Sistemul
Empress (Ivoclar Vivadent)
Toate sistemele care preseaza ceramica folosesc ac principiu
tehnologic:
-se modelează din ceară pe model fie restaurarea finală fie la
dimensiune mai redusă- nucleu,
-se aplică tije de presare ,
-se ambalează,
- se elimină ceara din tipar,
-apoi ceramica este încalzita la temperatura inaltă și injectată/turnată în
tiparul obținut
 EMPRESS
CERAMICA PRESATA
VITAPRESS
 CERGO COMPACT
CERAMICA PRESATA
 TOUCH PRESS
CERAMICA PRESATA
 3. Sisteme ceramice cu nucleu cristalin obținut
prin infiltrarea cu sticlă a unor structuri poroase
si sinterizare

- Cel mai cunoscut reprezentant al acestei categorii este

In Ceram (Vita, Germania), introdus in 1985
- Sistemul In Ceram foloseste o capă ceramică cu
rezistență crescută, de alumină sau de magneziu, care
ulterior este infiltrată cu o sticlă de aluminosilicat de
lantan
- Peste acest nucleu se depun straturi de ceramică
feldspatică ce se sinterizează similar cu tehnica metalo-
ceramică
- Este indicat pt toate tipurile de restaurări total ceramice:
fațete, inlay, onlay, coroane unitare, punți de intindere
redusa
Există 3 variante diferite:

1.In Ceram Alumina (cu o matrice cristalină de Al2O3), are rezistanța

la flexiune ridicată și transluciditate medie, deci poate fi indicat pe dinti
frontali si laterali sub formă de coroane unitare
2.In Ceram Spinell (cu matrice de oxid de magneziu și alumină), este
cel mai translucid sistem și cu o rezistență mecanică medie, deci
poate fi folosit pentru coroane și fatete în zona frontală
3.In Ceram Zirconiu (cu matrice de alumină 30% si zirconiu 70%),
este sistemul cel mai rezistent, dar in același timp și cel mai opac- fiind
folosit în punți de 3 elemente în zona laterală

4. In Ceram Celay- este un sistem substractiv care obține capa

ceramică prin frezare mecanică, si după infiltrarea acesteia cu
aluminosilicat, se face placare ei pentru obținerea morfologiei și culorii
 IN-CERAM
CERAMICA INFILTRATA
 DICOR
CERAMICA TURNATA – VITROCERAMICA
 Sisteme CAD/CAM de prelucrare mecanica a unor
lingouri ceramice prefapricate

Ca în toate domeniile vieții moderne, si tehnica dentara devine din ce in

ce mai automatizata și computerizată
-Avem astază pe piata materialelor dentare zeci de sisteme CAD/CAM, ce
cele 2 componente CAD (Computer Aided Design) si CAM (Computer
Aided Manifacturing), toate avand 4 componente de baza:
1. o unitate de achiziție a imaginii
2. Un software care va realiza design-ul restaurării pe model virtual
3. Un aparat de frezare
4. Un sistem de comunicare între scanner si aparatul de frezare

Sistemele:
-pot sa scaneze direct în cavitatea orală cu un scanner intraoral (ex: Lava
Cos, E4D, Cerec Blue Cam),
-fie scanerul este în laborator, unde se va scana un model de gips realizat
după o amprenta conventională,
-fie direct amprenta trimisa d la cabinet Cerec InLab, Cercom
 CEREC
FREZAJ COMPUTRIZAT
 Materiale ce pot fi prelucrate prin tehnica CAD/CAM
1. Ceramicile vitroase cu adaos de disilicat de litiu, folosite pt restaurări
conservative fatete, inlay, onlay, coroane unitare anterioare
Ex. Vita- blocurile Vitablocks Mark II și Esthetic Line
Ivoclar Vivadent – Procad si IPS emax CAD

2. Ceramicile cristaline cu faze interpenentrante: blocurile contin alumina sau

alumina si magneziu care sint frezate doar in sistemul CEREC in LAB si apoi
infiltrate cu sticla de aluminosilicat de lantan, după o tehnica similara
sistemului InCeram
- Cele pe baza de alumină sint indicate pt coroane pe dinții frontali iar celelalte sint
indicate pt coroane unitare anterioare si posterioare
3. Ceramicile monofaza monocristaline (oxid de zirconiu)
- Sisteme CAD/CAM care frezează restaurarea direct direct în forma finală
dorită dintr-un bloc de oxid de zirconiu (GCS Preciscan)
- Sistemul Procera (Nobel Biocare) care foloseste un model
supradimensionat peste care se ambutiseaza alumina sau oxid de
zirconiu, se sinterizează. Prin acest sistem sint produse abutmenturile
fabricate în laborator pentru implanturile Branemark
- Al 3 sistem frezează o infrastructura supradimensionată dintr-un bloc de
oxid de zirconiu presinterizat care va fi ulterior sinterizat. Va rezulta o capă
pentru o coroana sau un schelet redus.
Ex: Cerec inLAb (blocurile VITA YZ sau Ivoclar Emax CAD)
LAVA (3M ESPE)
Cercon (Degudent)