Patologie odontală și parodontală

Curs nr. 9
 CARIA DENTARĂ
= proces cronic și ireversibil de distrucție a ţesuturilor dentare (necroza
tisulară) acompaniat de demineralizare și degradarea matricei organice cu
formarea unei cavităţi neregulate (cavitate carioasă) și apariția pulpitei

Patogeneză plurifactorială

Factorul alimentear - Glucidele, carența de vit D

Factorul infecțios (placa bacteriană dentară) – incriminat în dezechilibrul

dintre floră comensală-floră cariogenă (Streptococcus mutans,
Lactobacillus)

Terenul/gazda – defecte structurale, malpoziții, forme particulare ale dinților,

rolul protector al salivei, igienă deficitară
 CARIA SMALŢULUI
= prima etapă (caria primară) în dezvoltarea cariei dentare, fiind un proces distructiv
al elementelor anorganice şi organice din structura smalţului.
-Aciditatea locală + enzimele bacteriene→necroza cuticulei smalțului cu
denudarea prismelor smalțului şi afectarea substanţei interprismatice
(demineralizarea matricei anorganice și distrugerea prismelor)
-Evolutiv – progresia cariei primare la nivelul joncțiunii smalț-dentină/dentină
Aspecte microscopice/patologice
ale cariei
Susceptibilitate
locală/depozite
microbiene/produ
cție acidă, pH

Zonă de scleroză

Zonă de
demineralizare

Invazie bacteriană
și distrucție
 CARIA SMALŢULUI

Macroscopie
•zonă maronie pe suprafaţa / aspect opac, fără luciu →pată albicioasă,
mată, cu aspect calcaros.
•Afectarea smalțului în zone de retenție alimentară (șanțuri) →pigmentare
brună
 CARIA SMALŢULUI

Microscopie
 Procesul carios - pe secțiune - formă triunghiulară: cu baza spre suprafață și vârful spre
joncţiunea smalţ-dentină
 La periferie - zona transparentă interpusă între smalțul sănătos și cel demineralizat
 O zonă intermediară – fragmentarea transversală a cristalelor de apatită și fenomene de
clivaj longitudinal, cu lărgirea spațiilor interprismatice
 În profunzime (în vecinătatea dentinei) stratul de smalț este integru
 cavitatea carioasă - floră microbiană, resturi alimentare şi structuri demineralizate,
necrozate ale smalţului
 CARIA DE DENTINĂ
• Secundară cariei de smalţ sau a cementului radicular
• Primară în defecte ale joncțiunii smalț-cement

Mineralizarea redusă a dentinei → evoluţie rapidă cu dureri spontane/provocate,

frecvent cu complicaţii (Leziuni pulpare / parodontale)
 CARIA DE DENTINĂ

1. Stratul superficial ( floră microbiană, resturi alimentare, dentină

necrozată)
2. Stratul de dentină cu floră microbiană
3. Strat de scleroză dentinară (canalicule înguste sau obliterate prin
hipermineralizare)
4. Strat Profund – dentină reacțională (țesut nou format ce se depune
în camera pulpară
 Pulpite
Definiție – inflamații ale țesutului pulpei dentare
Cauze – cariile, traumatismele locale, agenții termici/chimici,
bolile infecțioase
– Pulpită acută: seroasă și purulentă
– Pulpită cronică închisă (sclero-atrofică și granulom intern)
– Pulpita cronică deschisă (ulcerata)
 PULPITA ACUTĂ SEROASĂ
Microscopie
Exudat seros cu rare PMN, ectazie și congestie vasculară, marcat edem ce
disociază elementele tisulare, rețea fină de fibrină
Odontoblastele prezintă degenerescenţă hidropică
-P Parţială – coronară - limitată la camera pulpară - asociată cu durere vie
localizată, care cedează la analgezice, percuţia în ax nedureroasă
-P Totală - coronară și radiculară, asociată cu dureri mult mai intense, ce
iradiiază în dinţii vecini, percuţia în ax este foarte dureroasă
 PULPITA ACUTĂ PURULENTĂ
Microscopie
În zona centrală – necroză purulentă, exudat purulent (PMN integre și lizate, detritus
necrotic, colonii bacteriene), congestia și ectazia capilarelor, marcat edem
-P Parţială – coronară – abcese gălbui în în pulpa coronară
-P Totală - coronară și radiculară, poate fi localizată (abces pulpar) sau
generalizată (flegmon pulpar /pulpita flegmonoasă)→ gangrenă/parodontita apicală
 PULPITELE CRONICE ÎNCHISE
Pulpita sclero-atrofică
Proces inflamator cronic a țesutului pulpar caracterizat de prezența țesutului de
granulație însoțit de fibroza pulpei dentare + hialinizare şi calcificare, discret infiltrat
inflamator Ly-PL, vase capilare cu sclerohialinoză parietală şi lumen îngustat, fibre
nervoase parțial degenerate, degenerescența odontoblastelor→Camera pulpară cu
dimensiuni reduse, atrofia țesutului pulpar și dentinogeneza reacțională
 PULPITELE CRONICE ÎNCHISE
Pulpita cronică granulomatoasă
– burjon cărnos (ţesutul de granulaţie) localizat coronar sau radicular, dispus într-o zona de
resorbţie (demineralizarea dentinei →geodă), degenerescența odontoblaștilor urmat de
dispariția acestora
– ţesut de granulaţie = țesut conjunctivo-vascular de neoformaţie ce poate interesa tot
țesutul pulpar, cu lărgirea canalului radicular
 Pulpita cronică deschisă -
ulcerată
Pulpa prezintă contact direct cu cavitatea bucală printr-o arie restrânsă, ȋn suprafaţă se
identifică ulceraţie (exudat fibrino-leucocitar, detritus necrotic, floră microbiană, resturi
alimentare) bordată de ţesut de granulaţie tânăr-vascular și țesut fibros în profunzime
Complicație = pierderea progresivă a vitalităţii pulpei / gangrena pulpară
 Pulpita cronică - hiperplazică
(granulomatoasă, polipul pulpar)
Pulpa prezintă contact direct cu cavitatea bucală printr-o arie largă (camera pulpară
este larg deschisă) → inflamație şi hiperplazie epitelială reacțională
•Macroscopic: aspecte de burjon cărnos de culoare roşie, atașat la pulpa dentară de un
pedicul, leziune sângerândă
 Pulpita cronică hiperplazică
Microscopie
- ţesut conjunctivo-vascular de neoformaţie
- epitelizare în suprafaţă (epiteliu stratificat, scuamos, necheratinizat)
- sub zona de inserţie - dentină secundară
 Pulpita cronică - hiperplazică
(granulomatoasă, polipul pulpar)
 Necroza şi gangrena pulpară
Necroza pulpei dentare - cauze - agenţi fizico-chimici sau mecanici, ATS, HTA, DZ, asepsie
-Abordarea canalului radicular - nedureroasă şi nesângerândă,
-Percuţia în ax – nedureroasă
-dintele are culoare cenuşie în totalitate
-Pulpa necrozată este uscată, negricioasă, +/- necroză de lichefacție, detritus necrotic cenuşiu,
friabil

Gangrena pulpară– cauze – germeni anaerobi, microbi aerobi

-gangrenă uscată – țesut pulpar devitalizat, culoare galben-cenuşiu, necroză de coagulare,
ischemică
-gangrenă umedă - pulpa dentară cu aspect de masă semilichidă, detritus necrotic
 Parodontitele apicale
= inflamații acute sau cronice ale parodonțiului apical, care au la origine infecţia
pulpară (pulpita seroasă)→apex radicular, asociat unor tratamente
endodontice/toxice/parodontite marginale/osteită / traumatisme

LEZIUNI HISTOPATOLOGICE FRECVENTE

-PARODONTITE APICALE ACUTE SEROASE

-PARODONTITE APICALE ACUTE PURULENTE
-PARODONTITE APICALE CRONICE

- ABCESUL
- GRANULOMUL APICAL
- CHISTUL RADICULAR
 Abcesul periapical
= Colecţie purulentă localizată apical cu evoluţie acută/cronică
1. Infecţie pulpară → la nivel apical
2. secundar activării unor inflamații cronice apicale
Microscopic:
-Liza ţesuturilor periapicale (↑activitatea osteoclastelor) → spaţiul periodontal se
lărgeşte → necroză de lichefacţie - exudat purulent, fibrină în periferie →
membrană piogenă, congestie în ligamentele parodontale şi în spaţiul medular osos
Evoluție
-evacuare în cavitatea orală prin camera pulpară deschisă, afectarea țesuturilor moi
(celulita), osteomielită, periostită
-acumulare în submucoasă → abces gingival
-fistulizare - sinuzită odontogenă
-mobilitate dentară
-Sepsis - abces cerebral
Abcesul periapical
 Granulomul periapical
Leziune cronică nespecifică, localizată periapical, asimptomatic/sensibilitate
Macroscopic: formaţiune rotundă, circumscrisă, consistenţă crescută, roşu/gălbui
Microscopic: ţesut de granulaţie cu frecvente Ly, Pl, în periferie asociind fibre de colagen
ce delimitează granulomul de os alveolar
 Chistul radicular
Derivă din granulomul periapical
Țesuturile epiteliale din cadrul granulomului (resturile Malassez) sub influiența
procesului inflamator → cavitate chistică delimtată de epiteliu stratificat
scuamocelular nekeratinizat
- formaţiune chistica tapetată pe versantul intern de epiteliu, în centrul cavității se
identifică resturi epiteliale necrozate, in periferie perete fibros + Ly-Pl
Chistul radicular