Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Disciplina: Pedodonție
Prof. Coord. :Andronic Andrei
Studentă: Lica Naomi
Definiție: Caria simpla este acel process patologic, in care se produce o alterare si o distructie a
tesutului dur dentar, dar in care se pastreaza integritatea anatomica si functionala a pulpei
dentare, cel putin din punct de vedere macroscopic.
- Caria dentară este un proces patologic distructiv, dobândit posteruptiv, de natură infecţioasă.
- Caria este considerată un proces dinamic în care smalţul are un rol important de membrană
semipermeabilă de difuziune care permite schimburi cu mediul bucal.
- Caria dentară începe pe suprafaţa smalţului şi progresează lent spre interiorul lui fiind
caracterizată prin alternanţa proceselor de demineralizare şi remineralizare.
- Afecteză ţesuturile dentare dure în diferite grade, de la pierderea nedetectabilă de minerale,
până la distrucţia completă a coroanei dentare şi în final până la afectarea pulpei. - Procesul
distructiv este reversibil la început şi ireversibil în stadiile mai avansate.
b. caria de colet o poate apărea la orice vârstă o incisivii inferiori sunt dinţii cei mai rezistenţi la
carie deoarece sunt protejaţi de limbă, buze, salivă.
Caria smalţului
a. Caria incipientă a smalţului (pata albă cretoasă) de pe suprafeţele netede
- Caria incipientă este o etapa obligatorie în mecanismul de producerea al cariei simple - Caria
incipientă este mult mai greu de surprins la DT faţă de DP (explicaţie
- este o etapă foarte scurtă la DT la care smalţul este subţire şi de aceea este rapid penetrat de
procesul infecţios)
- Aspectele morfo-patologice sunt asemănătoare la ambele categorii de dinţi: o zonă superficială
care este cel mai puţin demineralizată (1-10%) o corpul leziunii reprezintă zona cu distrucţia cea
mai mare a smalţului (25%) o zona întunecată se caracterizează prin prezenţa atât a unor zone de
demineralizare cât şi de remineralizare rezultate din reprecipitarea ionilor dizolvaţi din zonele
cele mai profunde ale leziunii (6%
o zona translucidă este zona cea mai avansată a leziunii cu o pierdere minerală mică.
- Aspectele clinice şi tratamentul ei sunt asemănătoare la ambele categorii de dinţi Diagnostic:
Exament subiectiv: fără durere
Examen obiectiv: - inspecţie
- leziunea este necavitară
- demineralizarea se manifestă prin pata albă cretoasă care este vizibilă pe dintele umed dar este
mult mai bine observată pe dintele curăţat de placă bacteriană şi tartru şi este uscat
- caria incipientă de pe suprafeţele aproximale este mai greu observată decât cea de pe
suprafeţele vestibulare sau orale; ea poate fi observată după separarea uşoară a dinţilor
- palparea cu sonda
- se foloseşte o sondă rotunjită (o sondă ascuţită şi o palpare brutală poate realiza o cavitate în
smalţ, leziune care nu mai este reversibilă)
- se simte smalţul rugos (leziune activă)
- Rx bite wing şi transiluminarea simplă sau cu fibre optice:
- sunt metode complementare pentru evidenţierea cariilor incipiente proximale
- leziunea trebuie să depăşească ½ din grosimea smalţului pentru a putea fi obsrvată pe Rx
Diagnostic diferenţial:
- caria cavitară prin palpare blândă cu sonda pt a evidenţia prezenţa lipsei de substanţă
- defectele de structură ale smalţului
- hipomineralizări ale smalţului vizibile sub forma unor opacităţi albe
- hipoplazia smalţului vizibilă sub forma lipsei de substanţă în absenţa dentinei alterate
- fluoroza uşoară
b. caria smalţului suprafeţelor accidentate (ocluzale)
- morfopatologic: caria ocluzală începe prin leziuni separate situate pe pereţii laterali ai şanţului
sau fosetei
- şanţul apare nemodificat iar versanţii şanţului apar cretoşi (demineralizare)
- când cele două leziuni confluează la nivelul JSD fundul şanţului apare demineralizat (alb) şi
atunci caria a ajuns în dentina
Diagnostic pozitiv
Subiectiv: fără dureri
Obiectiv: - Inspecţie:
- examinare atentă pe dinte uscat, curat, bine iluminat şi cu magnificaţie (lupă)
- aspectul acestei carii diferă de cea de pe suprafeţele netede datorită modului diferit de
debut - modificări de culoare ale smalţului (marmoraţii / demineralizări) pot ascunde carii în
dentină
- Palparea:
- dacă palparea cu sonda se face intempestiv smalţul superficial poate fi distrus şi sunt
inoculaţi germeni în leziune (se produce o mică cavitate care este o leziune ireversibilă)
- Rx: nu este utilă în caria incipientă ocluzală deoarece complexitatea feţei accidentate
poate masca leziunea incipientă din smalţ
Diagnostic diferenţial:
- caria cavitară a smalţului:
- inspecţie: modificări de culoare a smalţului ce înconjoară lipsa de substanţă
- palparea cu sonda relevă senzaţia de „agăţare”
CARIA AVANSATĂ ÎN DENTINĂ
1) examen subiectiv
- atât copilul cât şi însoţitorul pot denatura situaţia reală
- pot furniza informaţii eronate, subiective din cauza componentei emoţionale
- simptomatologia este absentă sau minimă, inconstantă în timp şi de aceea pacientul se prezintă
târziu la medic.
Astfel:
- Lipsa durerii este o situaţie frecvent întâlnită în cazul cariilor simple izolate
- Jena provocată de agenţi fizici şi chimici care încetează odată cu încetarea excitantului reflectă
o carie simplă la DT; dg.dif. cu pulpite reversibile la care durerea se repetă în timp și este
prelungită după încetarea extitantului
- la cariile simple multiple: poate exista o nelinişte înaintea meselor, inapetenţă, somn agitat,
repulsie pentru alimentele ce le provoacă suferinţă prin cumularea durerii (sindrom algic); dg.dif.
cu pulpitele acute ireversibile
- în cazul sindromului de sept (care apare prin presarea alimentelor pe papilă cu demineralizarea
septului alveolar interdentar)
- pot apărea dureri mai mari, spontane şi exacerbate de masticaţie care trebuie să fie
diferenţiate de cele din complicaţiile pulpare (pulpite acute sau parodontite apicale acute)
- papila violacee sau gri-necrotică, uneori decapitată - durere şi sâgerare la palpare cu sonda
2) examen obiectiv (dinte curat, uscat, iluminat)
a. inspecţia dintelui şi părţilor moi vecine
Dinte - modificări de culoare localizate (alb, brun) în şanţuri sau fosete sau în dreptul crestei
marginale ca expresie a subminării smalţului de către dentina alterată
- lipsă de substanţă (cantitatea şi calitatea dentinei alterate)
Părţi moi - papile gingivale tumefiate, congestive, sângerări ca expresie a gingivitei sau aspecte
caracteristice sindromului de sept
b. palparea cu sonda
- cantitatea (mare, mică) şi calitatea dentinei alterate (umedă/uscată)
- de obicei camera pulpară este închisă
- mobilitatea dintelui. La caria simplă nu trebuie să existe mobilitate dentară patologică
(mobilitatea trebuie să fie concordantă cu gradul resorbţia radiculară sau a gradului formării
rădăcinii); Mobilitatea patologică anormal de mare exclude diagnosticul de carie simplă în lipsa
unor motive fiziologice
c. percuţia în ax (mai puțin utilizată la DT)
- se face comparativ cu dinţi sănătoşi
- la caria simplă este negativă
- răspunsuri eronate la copil
d. teste de vitalitate în special termice la rece (mai puțin utilizată la DT)
- răspunsuri eronate la copil
- normal pozitiv. Se face comparativ cu dinţi sănătoşi pt a stabili „normal pozitivul” fiecărui
pacient e. radiografia - bite wing pentru depistarea cariilor aproximale şi ocluzale
Comparativ cu D.P., la D.T. caria simpla prezinata o serie de particularitati.
Particularitati: clinice, de diagnostic si terapeutice/de tratament.
I. Particularitati clinice: - interesarea precoce si rapida a tesutului pulpar, datorita:
• Grosimii scazute a tesuturilor dure ale dintelui (smalt, dentina , cement);
• Canaliculelor dentinare numeroase si largi (cu diametru mare);
• Camerei pulpare, care este mai crescuta ( mai voluminoasa);
• Smaltului si dentinei, care sunt mai permeabile (mai poroase)
II. Particularitati de diagnostic:
- se caracterizeaza prin dificultatea de a stabili cu precizie gradul de afectare a tesuturilor
pulpare, datorita:
• Impreciziei semnelor subiective furnizate de copil (limbajul si SNC insuficient maturate), plus
frica
• Discordanta dintre modificarile histo-patologice si simptomatologie
• Reactie mult mai scazuta la stimuli:
• Mai putine fibre nervoase mielinizate
• Mai putine complexe mecano-receptoare
• Complexe/plexuri subodontoblastice incomplet dezvoltate
• Capacitatea crescuta de a depune dentina secundara in stadiile fiziologice I si II (dinte imatur,
repectiv dinte matur/stabil).
Obs: in stadiul III, apar fenomene regresive pulpare (care se instaleaza odata cu rezorbtia
radiculara). !
Simptomatologie:
Subiectiv:
o Simptomatologie stearsa sau absenta, deoarece cand vin/ajung la cabinet copiii prezinta
diferite complicatii
o In cazul cariilor simple/multiple, copiii pot prezenta o stare de neliniste, inaintea/in timplul
meselor
o In cazul cariilor aproximale (zgomotoase), cu distructia crestei marginale, se produce o durere
consecutiva, datorita traumatizarii directe cu alimente a papilei interdentare sindrom de sept -
(durere vie). Fenomenul dispare de obicei dupa indepartarea alimentelor de pe papila.
Obiectiv:
o La inspectie, leziunile de carie se pot prezenta:
Fara lipsa de substanta:
✓ Pata alba cretoasa localizată în smalț
- carie iniţială (white spot)
– Fază preclinică
– dispariţia translucidităţii
– suprafaţa smalţului intactă
– leziune nepigmentată, albă, cretoasă
– succesiune de straturi ordonate şi concentrice
– pierdere de componentă anorganică
✓ Pata bruna, care indica/denota o carie simpla oprita din evolutie.
Aceste leziuni apar de obicei pe fetele proximale, in vecinatatea unor edentatii sau resturi
radiculare
Obs: palparea se realizeaza cu latul sondei, pentru a nu genera o lipsa se substanta!
Cu lipsa de substanta: cu diferite localizari (ocluzal, aproximal, vestibular, oral), cu sau fara
intreruperea crestei marginale de smalt.
- Cand creasta de smalt nu este intrerupta, leziunea este tradata de iritarea papilei;
- Inainte de a fi intrerupta, creasta de smalt poate prezenta modificari de culoare, cu tenta
albicioasa (usor gri);
- Cand lipsa de substanta este vizibila, se pot evidentia aspectul si consistenta dentinei alterate,
precum si intinderea si profunzime a procesului carios. Cand dentina alterata are aspect de
dentina umeda, cu consistenta scazuta, de culoare galbuie, gri-alburie si cel mai frecvent in
aceasta situatie, deschiderea procesului carios este mai mic in suprafata, dar intins in profunzime,
putem caracteriza o leziune acuta de carie. Cand dentina alterata are o consistenta mai ferma si
este de culoare bruna, iar leziunea este mai intinsa in suprafata si mai putin in profunzime putem
caracteriza o leziune cronica de carie.
Testele de vitalitate – Nu se efectueaza in mod curent, deoarece copilul se sperie si poate exagera
senzatia pe care o are in momentul aplicarii stimulului excitant. Pentru caria simpla, specifica
este durerea provocata la rece, care dispare in momentul indepartarii excitantului.
Examenul radiologic – este util pentru depistarea cariilor incipiente pe fetele aproximale si
pentru cele care nu au interrupt creasta de smalt Daca procesul de carie este evident si toate
celalalte elemente pledeaza pentru diagnosticul de carie simpla, nu mai este necesar Rx.
Obs: In general parintii refuza Rx.
III. Particularitati terapeutice:
Obiecive:
- Oprirea evoluției procesului carios
-Prevenirea apariției complicațiilor locale și la distanță
- Refacerea morfologiei şi funcţionalităţii dintelui
- Păstrarea vitalității dentare în vederea asigurării ritmului fiziologic de rezorbție radiculară,
pentru menținerea dintelui pe arcadă până la exfoliere.
caracteristici:
• se folosesc cavităţi suplimentare de retenţie pe palatinal pentru superior şi pe vestibular
pentru inferior pe mijlocul acestor feţe,
• istm între aceste două cavităţi puţin mai îngust unghiuri dentinare interne rotunjite
pereţii laterali convergenţi spre suprafeţele libere (freza pară)
• pereţii se îngroaşă prin scurtare pentru a rezista la demineralizările acide
• zonele de smalţ pigmentate se îndepărtează
• se vor folosi benzi de celuloid ţinute cu mâna
Inca din anul 1950, leziunile carioase pe dintii temporari sunt tratate prin coroane pedodontice
metalice, iar în anul 2014 în România au fost introduse coroanele preformate pedodontice, special
concepute pentru copii, de zirconiu. Marele avantaj al acestor coroane reprezinta faptul ca sunt estetice,
imita foarte bine culoarea naturala a dintilor, iar pe langa acest aspect sunt mult mai bune inclusiv decat
obturatiile fizionomice care se realizeaza pe dintii de lapte, datorita faptului ca sunt rezistente la carie si
la acumularea de placa bacteriana.
Coroanele de zirconiu sunt biocompatibile, adica sunt foarte bine tolerate de catre organismul uman si
nicidecum respinse ca si corp strain si inclusiv sunt bioinerte, adica nu interactioneaza cu elementele din
jur. Pe langa aceste avantaje, coroanele de zirconiu nu lezeaza gingia, ci, dimpotriva intretin sanatatea
gingiei, nu interfera cu procesele de crestere osoasa. In momentul in care dintele permanent va erupe,
dintele de lapte va cadea impreuna cu coroana. Suprafata externa a coroanelor de zirconiu este lucioasa,
ceea ce face ca resturile alimentare sa nu adere cu asa usurinta, iar igiena dentara sa se efectueze mult
mai usor de catre pacienti. Inca un avantaj major al coroanelor de zirconiu, pastreaza structura dentara
restanta sanatoasa, adica, in momentul in care un dinte prezinta o carie profunda, iar noi trebuie sa
indepartam leziunea carioasa, din dinte mai ramane foarte putina substanta si atunci coroana de zirconiu
avand o rezistenta foarte crescuta la fortele mecanice practic protejeaza dintele de fracturi.
Aceste coroane se recomanda in cazul dintilor temporari cu leziuni incipiente si medii, adica in
cazul dintilor care prezinta leziuni carioase nu foarte avansate in profunzime, adica nervul dintelui este
viu si atunci protejam structura dentara printr-o astfel de coroana. De asemenea, coroanele de zirconiu
sunt recomandate inclusiv in cazul dintilor temporari cu leziuni carioase profunde si a dintilor
permanenti tineri. De cele mai multe ori, cand indepartam din procesul carios ramanem cu o structura
dentara foarte subtire si exista riscul foarte mare ca dintele sa se fractureze, lucru care nu ne dorim sa se
intample. Coroanele de zirconiu sunt, de asemenea, recomandate in cazul dintilor fracturati in urma
traumatismelor, in cazul dintilor atipici ca forma si dimensiune, in cazul dintilor care prezinta necroze,
adica sunt colorati inspre gri in loc sa aiba culoarea naturala si frumoasa a dintelui si in mod special in
cazul copiilor cu un grad crescut de carie care prezinta recidive frecvente si in cazul copiilor cu nevoi
speciale, cu dizabilitati care au o igiena dentara precara.
Bibliografie
https://www.televiziunea-medicala.ro/coroane-de-zirconiu/
https://www.slideshare.net/gheorgheliviuharnagea/curs-5-dt-caria-simpla
https://www.slideshare.net/gheorgheliviuharnagea/curs-6-dt-forme-particulare-de-carie
https://www.slideshare.net/gheorgheliviuharnagea/curs-4-dt-caria-dentaraetiopatogenia-cariei-dentare-
la-dintii-temporari
https://rjs.com.ro/articles/2012.3/Stoma_Nr-3_2012_Art-16.pdf