Sunteți pe pagina 1din 31

150.

Semne clinice subiective pe baza carora se pune diagnosticul de carie simpla -prezenta modificarilor de culoare pe care le sesizeaza mai ales la nivelul dintilor frontali.Pete albe cretoase,coloratie cenusie ce transpare prin stratul de smalt subtiat prin evolutia procesului carios sau marmoratii galben-brune. -durere la excitanti termici(rece) si chimici(dulce,acru,sarat) ce dispare odata cu indepartarea excitantului.:La dulce durerea se poate prelungi datorita stationarii hidratilor de carbon timp mai indelungat pe suprafata dentara. -durerea e provocata-NU EXISTA DURERE SPONTANA -lipsa de substanta dura dentara cu retentia resturilor alimentare cere prin fermentatie,vor determina aparitia halenei fetide -sangerarea papilei interdentare care apare fie la periaj,fie in timpul masticatiei -leziuni la nivelul mucoasei labiale,jugale,linguale,produse de marginile taioase ale cavitatii carioase 151.Semne clinice obiective pe baza carora se pune diagnosticul de carie simpla Inspectia: -lipsa de substanta dura dentara mai mult sau mai putin intinsa(cavitate carioasa) -modificarea de culoare a unor suprafete dentare,de la alb cretos la brun-cenusiu(marmoratie) -uneori leziuni ulcerative ale marginilor limbii sau mucoasei jugale localizate in dreptul dintelui ce prezinta o leziune carioasa extinsa,cu margini ascutite,ca urmare a fracturarii peretilor -papila interdentara tumefiata,rosie violacee,sangeranda la atingere cu sonda sau la utlizarea de catre pacient a mijloacelor uzuale sau suplimentare de igiena orala Palparea: -prezenta dentinei alterat in interiorul cavitatii ,consistenta acesteia dependenta de tipul de evolutie al procesului carios -sensibilitate la palpare cu sonda,mai importanta atunci cand procesul carios e profund si dependenta si de gradul de percepere al durerii,specific pacientului -pierderea de substanta dura dentara si intinderea in suprafata si profunzime a acesteia -camera pulpara e inchisa si nu exista semne clinice de suferint apulpara -eventuale leziuni ale mucoasei jugale;linguale;labiale -papila interdentara papila interdentara tumefiata,rosie violacee,sangeranda la atingere cu sonda Teste complementare: -testele de vitalitate sunt + la intensitati ale curentului electic,identice cu cele ale unui dinte omolog/vecin sanatos -percutia in ax -ex radiologic pune in evidenta o radiotransparenta care nu are comunicare cu cea a camerei pulpare -semnul firului de matase:scamosarea la trecerea sa ptin spatiul interdentar,in contact cusuprafetele neregulata ale smaltului cariat -forajul exploratorprezenta sensibilitatiidureroase ca urmare a actiunii intrumentarului rotativ pe peretele pulpar al leziunii carioase 152.Diagnosticul pozitiv al cariei simple -durere provocata de excitanti fizici,chimici care dispare odata cu excitantul -modificare de culoare(pata alba cretoasa,marmoratie) -pierdere de substanta dura dentara -prezenta dentinei alterate -sensibilitate la palpare cu sonda pe peretele pulpar sau parapulpar -camera pulpara inchisa -teste de vitalitate + -percutia in ax 153.Diagnosticul diferential al cariei simple -leziuni cu pierdere de substanta dura dentara de etiologie necarioasa Leziunile de uzura dentara(atritie;eroziuni;abraziune) Anomalii dentare de dezvoltare(leziuni distrofice) 1

Leziuni traumatice in smalt si dentina fara deschiderea camerei pulpare -modificari de culoare ale dintilor 1. natura endogena:tetraciclinice;fluoroze;traumatice;senescenta;hemoragice;boli generale 2. natura exogena:nicotinice;bacterii cromogene;pigmenti alimentari -hiperestezie dentinara la care durerea e mult mai importanta,caracter afectiv deosebit,prezenta la palparea zonelor afectate sau la amsticatie,periaj -pulpitele cronice inchise propriu-zise la care pulpa dentara prezinta hipoexcitabilitate la testele de vitalitate,prin compararea cu cea a dintilor vecini sau omologi sanatosi si prezinta in antecedente pusee dureroase acute -hiperemia preinflamatorie in care e prezenta pierderea de substanta dura dentara si toate semnele de carie simpla,iar durerea provocata dureaza mai mult(10-15 min dupa indep excitantului) -gangrena pulpara la care testele de vitatlitate sunt -;procesul carios e profund si camera pulpara e deschisa -parodontitele apicale cronice ca rau aceleasi caracteristici ca si gangrena simpla ,in plus exista semne radiologice de afectare a parodontiului apical 154.Clasificarea formelor clinice ale cariei simple in functie de localizarea proceselor carioase -fetele vestibulare si orale,in zonele de retentie maxima de la nivelul coletului dentar -fetele proximale-la nivelul punctului de contact;sub punctul de contact;deasupra punctului de contact -in santuri si fosete ocluzale,vestibulare sau orale ale molarilor si premolarilor;gropitele de pe fetele palatinale ale frontalilor superiori 155.Clasificarea formelor clinice ale cariei simple dupa dinamica de evolutie -carii evolutive;progresive: 1. cu evolutie rapida;acute;umede;mai frecvente la tineri,cu multa dentina alterata de culoare galbui-maro;de consistenta moale;de cele mai multe ori leziunile sunt dureroase 2. cu evolutie lenta de ani;luni;cronica;uscata;caracteristica varstei;cu evolutie asimptomatica,care nu afecteaza pulpa dentara -carii stagnante,inactive,stationare sau stabile,ce nu au evoluat datorita disparitiei zonei de retentie interdentara 156.Clasificarea formelor clinice ale cariei simple dupa stadiul de demineralizare al tesuturilor dure dentare -leziuni cavitare care beneficiaza de tratament restaurator:superficiale;de adancime medie;profunde -leziuni necavitate,la care demineralizarea e reversibila;fiind posibila remineralizarea 157.Caracteristicile anatomo-clinice ale unei leziuni carioase necavitare -la un examen cilnic minutios se observa o usoara modificare de transluciditate a smaltului,evidenta dupa o uscare prelungita a suprafetei dentare.Corespunde absentei demineralizarii smaltului sau e o demineralizare de inceput.Suprafata dentara e aparent sanatoasa si examenul radiologic nu pune in evidenta nici o modificare -intr-un stadiu mai avansat se observa prezenta opacitatii si/sau colorarii suprafetei,usor de evidentiat pe dintele uscatopac,alb,dur si lucios la o carie cu evolutie rapida si galben-bruna la o carie cu evolutie lenta sau stationara. -culoarea alba-opaca evidenta pe un dinte uscat existenta unei demineralizari in externa a smaltului pe cand aparitia sa pe un dinte umed demineralizarea a depasit externa a smaltului,fiind prezenta in interna a acestuia si eventual in dentina. -leziunile sunt greu de observat:santul sau foseta pot aparea intecte;dar structura lor histologica e alterata.Pt acest tip de leziune,palparea cu sonda nu e indicata pt ca ar putea agrava leziunea. -radiografia poate arata o radiotransparenta minima vizibila in smalt si pt dg e necesara urmarirea radiologica efectuata la intervale de 3-12 zile. 158.Caracteristicile anatomo-clinice ale unei leziuni carioase cavitare -intr-un stradiu mai evoluat apare o leziune microcavitara de suprafata,situata in zonele de smalt opac sau colorat,asociate cu culoarea cenusie data de prezenta dentinei subiacente demineralizate si alterate,care e prezenta in 1/3 externa a dentinei.In dentina se remarca o reactie scleroasa caracterizata prin prezenta unei hipermineralizari a dentinei corespunzatoare leziunii de la nivelul smaltului si o apozitie de dentina sa iritatie la nivelul tesutului pulpar.Largirea leziunii dentinare e sensibil egala cu cea a leziunii din smalt. 2

-radiotransparenta in 1/3 a smaltului -leziune medi in dentina fara subminarea cuspizilor,cu expunerea directa a suprafetei dentinare.Dentina alterata e prezenta si poate fi palpata cu sonda>Demineralizarea intereseaza 1/3 medie a dentinei si e vizibil radiologic -leziune cavitara pana in 1/3 pofunda a dentine si poate submina partial cuspizii lipsa de substanta dura si prezenta dentinei alterate evidenta,radiotransparenta in zona circumpulpara a dentinei -leziune cavitara in zona dentinei circumpulpare si poate duce la distrugerea partiala a cuspizilor.Netratata , evolueaza spre deschiderea camerei pulpare si aparitia inflamatiei pulpare 159.Procesele carioase situate pe suprafetele netede ale dintilor : caracteristici -greu de diagnosticat datorita contactului cu dintele vecin care limiteaza accesul la inspectia zonei respective, motiv pt care leziunile se descopera mai tarziu,cand procesul carios a depasit smaltul si a atins dentina stuatie in care poate apare modificarea de culoare a crestei marginale corespunzatoare.Pt examinarea atenta a acestor zone e necesara separarea dintilor prin diferite metode(separatori elastici) spatiu de 1 mm,ce va permite vizualizarea zonei dar aplicarea cere timp(1 sapt). -la dintii frontali se evidentiaza prin inspectie sau diafanoscopie,observandu-se modificarea de culoare ce transpare prin stratul subtire de smalt -leziunile proximale la pacientii cu cariosusceptibilitate scazuta,demineralizarile de la nivelul smaltului pot suferi un proces de stagnare ce determina transformarea lor in leziuni inactive.Clinic,apar ca pete usor decolorate sau maronii,dure frecvent intalnite la dintii ce au pierdut contatcul cu dintele vecin.Cand procesul evolueaza sub punctul de contact e mai usor pus in evidenta,vizibil la palpare. -examenul radiologic da leziuni cu subestimarea importantei examene seriate la 3-12 lui cu identificarea cantitativa si calitatica a deminaralizarilor si estimarea vitezei de progresie a cariei. 160.Evolutia si complicatiile cariei dentare simple Evolutia proceselor carioase e favorabila daca ele sunt tratate in timp utl astfel sau pot determina complicatii n cazul in care nu beneficiaza de tratament. Complicatiile pot fi: 1.Imediate -inflamatii pulpare cronice si acute -gangrena pulpara simpla si complicata(acuta sau cronica) 2.Tardive extractia dentara ce au drept consecinta: edentatii mai mult sau mai putin extinde tulburari :functionale;masticatorii;fizionomice;de fonatie;de ocluzie;de intretinere repercursiuni asupa starii de sanatate genereala(tulburari digestice in principal) 3.La distanta-pot deveni focare de infectie cu punct de plecare dentar in unele forme ale bolii de focar,manifestate clinic. 161.Caria de radacina, aspecte clinice -Leziune superficiala,cu mai putin de 2 mm adancime,uneori necavitara,neteda,moale,modificata de culoare, caracterizata prin distructia cementului si penetrarea dentinei forma incipienta necavitara-are o suprafata neteda ce nu prezinta cavitate palpabila cu sonda dentara dar prezinta o culoare maro-inchis sau maro-deschis forma cavitara superficiala-suprafata cementului e moale,neregulata, opaca si la palpare cu sonda se observa un defect de suprafata cu o adancime de 0.5 mm.Prezinta o culoare variabila ,fara semne de suferinta pulpara. cavitate profuna-cu implicatia pulpei dentare radiculare,cu o coloratie variabila de la galbui la maro-inchis. -leziunile pot fi :Active-orice leziune de pe suprafata radiculara de culoare galbui sau maro-deschis,acoperita de placa bacteriana si de consistenta moale. Inactive-orice leziune de pe suprafata radiculara de culoare maro-inchis pana la negru,cu suprafata neteda, lucioasa, dura la palparea efectuata cu presiune moderata -pot fi leziuni primare sau secundare -intinderea leziunilor active cavitare e mai mare in suprafata decatin profunzime si mai mult orizontal decat vertical 3

162.Prezentati avantajele izolarii campului operator 1.Camp operator curat si uscat,eliminand posibilitatea contaminarii cu lichid bucal si lichid gingival 2.Posibilitatea unui acces si a unei vizibilitati optime atat pentru stomatolog cat si pentru asistenta 3.Obtinerea proprietatilor optime ale materialelor dentare utilizate 4.Protectia corespunzatoare a pacientului si a medicului. 5.Eficienta crescuta a actului operator,a manoperelor terapeutice. Izolarea campului implica 3 elemente conceptuale: -controlul umiditatii -indepartarea partilor moi si acces corespunzator -prevenirea accidentelor si incidentelor intraoperatorii 163.Care sunt mijloacele absorbante utilizate pentru realizarea izolarii campului operator Aspiratorul de saliva de debit mare Aspiratorul de saliva uzual Rulouri,comprese,bureti absorbanti Snururile de retractie gingivala Scuturile protectoare pentru istmul faringian 164.Aspiratorul de debit mare -cand se foloseste turbina,apa pulverizata,jetul de aer si fragmentele de lucru pot fi usor aspirate cu aspiratorul de debit mare. -aspiratoarele uzuale indeparteaza lichidul lent si au capacitatea foarte redusa de a indeparta particulele solide -un aspirator de debit mare poate prelua 0.5 L h2o in 2 sec si are capacitatea de a indeparta 75-95% din apa imprastiata de trubina si spray si de 100% a particulelor mici solide(pulbere) rezultate din tratamentul asupra dintelui -se plaseaza distal de zona de lucru Avantaje: 1.resturile de substanta dentara,materiale dentare sunt indepartate eficient din campul aspiratiei 2.nu se produce deshidratarea tesuturilor 3.campul operator irigat ofera acces si vizibilitate mai buna 4.chiar fara anestezie,durerea resimtita de pacient e mai redusa(nu se por supra incalzirea dintelui) 5.manoperele terapeutice devin mai eficiente deoarece se elimina pauzele pentru clatit 6.fragmente si pulberea metalica rezultate prin actiunea intrumentului abraziv pot fi preluate in totalitate si eventual recuperate 7.se realizeaza mai usor manoperele terapeutice de cadran 165.Aspiratorul de saliva uzual -El poate indeparta saliva din planseul bucal.Se foloseste in asociere cu absorbante de tip:rulou;comprese;diga. -dispozitiv compus dintr-o canula metalica sau plastic,un tub subtre de cauciuc in care se introduce canula si care cu captul celalat e anexat la conducta de apa.Cand se deschide robinetul se creeaza un vid necesar aspirarii si derivarii acestora la scurgerea aparatului -varf neted,rotunjit,neiritant -utilizate frecvente:canulele de unica folosinta cu varf din plastic si tija deformabila,ce se modeleaza digital,a.I. orificiile varfului canulei sa nu fie astupate de partile moi sublinguale. -SVEDOPTER:aspirator si departator de limba simultan. 166.Elementele absorbante principale si cele accesorii Mijolace absorbante:Aspiratorul de saliva de debit mare;uzual Rulouri,comprese,bureti absorbanti Snurul de retractie gingivala sau firul,filamentul interdentar Scuturi protectoare pentru istmul faringian. Mijloace izolante:automatonul;cleme si diga 167.Scuturile protectoare pentru istmul faringian 4

-indicate pentru a preveni aspirarea sau inghitirea instrumentarului mic,atunci cand nu se lucreaza cu diga,ci cu dispozitive absorbante.Util cand se lucreaza la dintii maxilari. -o compresa de tifon de 5x5 xm ,desfacuta si plasata pe fata dorsala a limbii,catre partea posterioara a CB,poate constitui un astfel de dispozitiv. 168.Automatinul =dispozitiv cu care izolam de saliva o hemiarcada sau arcul frontal inferior,cu ajutorul rulourilor de vata de marime adecvata,pe care le mentinem in fundurile de sac paralingual si vestibular,totodata indepartand de arcada dentara limba si obrazul. -dispozitiv extrabucal si unul intrabucal.Dispozitivul extabucal e alcatuit dintr-o placuta ce se sprijina sub barbie actionata de un arc ce culiseaza pe o tija verticala.Pe aceasta tija exista un sant de fixare a dispozitivului intrabucal -dispozitivul intrabucal e de 3 feluri:pentru partea dreapta,partea stanga si regiunea frontala.Se compune dintr-o pelota cu brate inegale,bratul mai ingust fiind plasat in vestibul,iar ce lat sublingual. 169.Dispozitivele mentinatoare de rulouri si clemele dentare Clemele Harward-utilizate numai la mandibula ca si automatonul,sunt cleme de diga modificate,in sensul de a putea mentine cate un rulou de vata in santul paralingual si vestibula,fixandu-se pe cate un dinte vecin situat posterior de campul operator. Clemele Haller-utilizabile la maxilar,ca si la mandibula,se compun dintr-un inel ce se fixeaza pe un dinte invecinat cu cel pe care intervenim.De la inel pornesc 2 brate,unul V si unul O ,prevazute cu butoni.Bratele fixeaza rulourile de vata,iar de butoni se fixeaza inelele de cauciuc care comprima filamentele de vata si papilele interdentare,indepartandu-le de campul operator,pe care il izoleaza de secretiile pungii si de sangerarea gingivala 170.Avantajele izolarii campului operator folosind diga 1. permite mentinerea unui camp operator perfect izolat,curat si uscat,eliminand posibilitatea contaminarii cu lichid bucal/gingival 2. elimina orice interpunere sau contact cu campul operator,prin indepartarea si mentinerea in aceasta pozitie a buzelor,obrajilor si limbiiaccesul si vizibilitatea optima,juxta sau subgingival prin indepartarea MLG.Folia inchisa la culoare=fundal intunecat,NU reflecta lumina pe care campul operator contrasteaza dand vizibilitate buna 3. odata instalata,nu necesita reinterventie pentru mentinerea accesului si vizibilitatii 4. permite obtinerea proprietatilor optime ale materialelor dentare utilizate prevenirea contaminarii prin saliva sau umiditate din mediul bucal,in timpul inserarii si modelarii materialelor de restaurare sau in timpul profilaxiei locale cu compusi florurati 5. protectie corespunzatoare a pacientului si a medicului.Diga protejeaza pacientul impotriva aspirarii sau inghitirii instrumentelor mici sau a fragmentelor si resturilor rezultate prin manopere terapeutice.Prin aplicarea de diga ele pot fi usor recuperate si indepartate.Aplicarea corecta protejeaza partile moi de substante medicamentoase,iritante ,caustice,cu gust neplacut.Elimina sau reduce impactul initial in cazul deraparii instrumentelor rotative sau manuale.Operatorul e protejat de contaminarea din mediul bucal 6. eficienta crescuta a actului terapeutic prin linistea operatorie pe care o confera.Se elimina timpul oferit pacientului pentru clatit si scuipat,e descurajata tendinta multor pacienti la conversatii inutile,deschiderea constanta ca amplitudine a cavitatii bucale,mai usor de rezolvat manoperele multiple la mai multi dinti,pana la toti dintii pe o hemiarcada 171.Dezavantajele si limitarile izolarii campului operator folosind diga 1.timpul suplimentar afectat aplicarii 2.obiectiile pacientului privind disconfortul produs de manoperele de aplicare -pot si eliminate sau reduse -aplicarea completa nu necesita mai mult de 3-5 min,interval ce confera instalarea anesteziei -limitari: dinti insuficient erupti,ce nu permit mentinerea clemelor 5

M3,in unele cazuri Dinti in malpozitii accentuate Ocazional,pacientii asmatici;cei cu probleme cu respiratia nazala(respiratori orali) nu tolereaza diga Pacienti cu probleme psihice,rar

172.Componentele principale si cele accesorii utilizate pentru izolarea campului operator cu diga Principale:Folia de cauciuc Ramele de intindere-tip Young -tip Star VISI - tip Nygaard-Ostbu -tip Sauvreur Clemele de diga Accesorii:Perforatorul Pensa Servetele de hartie absorbamta preformate Lubrifiant Acesorii de ancoraj 173.Folia de diga -confectionata dintr-un cauciuc special,mentinut in conditii de intuneric si rece(la frigider) pentru a nu imbatrani prematur -patrate preformate de 12,5/12,5 cm si 15/15 cm sau sub forma de rulou cu l=12,5 sau 15 din care se taie dimensiunea necesara -mai sunt si folii gata ambalate,sterilizate in plicuri individuale -grosimea:0,15; 0,20; 0,25 ;0,30 ;0,35 mm -foliile subtiri trec mai usor prin spatiile interdentare dar se si rup mai usor -foliile groase mai eficeinte pentru retractia partiilor moi,mai rezistente la rupere,dar tensioneaza clemele de fixare ducand la dizlocarea lor -utilizarea foliilor c grosime medie,cu elasticitate optima pt etansarea inchiderii la colet -culori deschise si inchise(roz;galben;verde;gri;albastru)-se prefera culoriile inchise pentru constrastul de fundal -au o fata lucioasa si una mata,cea mata se pune se exterior. 174.Ramele de diga -au rolul de a pozitiona si mentine marginile foliei. A)in forma de U-tip Young:cea mai raspandita,dezavantaj :fabricata din metal(radioopaca),interfera imaginiile radiologice B)in forma de U-tip Star Visi:din plastic,are radiotransparenta C)tip Nygaard-Ostby-contur inchis poligonal si e confectionata din material plastic radiotransparent D)tip Sauveur-rama articulata din plastic,o balama centrala permite ramei sa se plieze acces mai usor in zona de lucru,facilitand realizarea de radiografii,administrarea de doze aditionale de anestezic si evacuarea de lichide terapeutice ce au ajuns accidental in cavitatea bucala 175.Clemele de diga: Descriere generala -ancoreaza folia de diga si o mentin fixa in jurul dintelui,fortand in acelasi timp retractia marginii gingivala -formata din 2 brate,care s eplaseaza pe fetele opuse ale coroanei,V si O intre convexitatea maxima coronara si marginea gingivala.Bratele sunt unite printr-un arc de otel car einconjoara coroana dintelui peste fata ocluzala sau marginea incizala si mentine, prin forta sa elastica,cele 2 brate aplicate strans in jurul coroanei -se termina prin 4 pinteni, ce asigura contactul in 4 puncte cu dintele,prevenind astfel rasturnarea clemei.Pintenii pot fi indreptati spre gingival,utile pt dintii partial erupti sau retractie gingivala suplimentara. -bratele nu trebuie sa depaseasca limita meziala si distala a fetelor V si O deoarece: vor interfera pozitia penelor;se traumatizeaza marginea gingivala si sangereaza;nu se obtine etanseitate 6

-pot prezenta sau nu aripioare(prelungiri laterale ale bratelor,ce realizeaza retractia suplimentara a marginii gingivale si permit fixarea foliei inainte de plasarea acesteia pe dintele respectiv) -dezavantaj:prezenta lor poate incomoda aplicarea benzilor de matrice,penelor si portmatricelor -la restaurarile coronare se prefera clemele FARA aripioare,iar endodontic CU aripioare 176.Seturi minimale de cleme de diga. ( cele mai uzuale )-in sistem Ivory Nr 0- pt I si C cand dorim izolari multiple Nr 1-pt Pm Nr 9-pt I si C izolare unica Nr 14-pt M,pentru dinti partiali erupti sau cu distructii coronare mari Nr 26-pt M cu talie mare 177.Componentele accesorii ( echipamentul auxiliar ) utilizate pentru realizarea izolarii campului operator cu diga 1.Perforatorul sau clestele de perforat folia : cel mai utilizat e AINSWORTH - orificii de dimensiuni diferite,corespunzatoare dintelui pe care dorim sa il izolam -prezinta un platou rotativ,cu 5 sau 6 dimensiuni de orificiu (foliile de grosime medie) 1-Ic inf 2-Ic sup si C 3-Pm 4-M sup 5-M inf 6-dintii cu V anormal,dinti situati cel mai posterior in izolare 2.Pensa de aplicare a clemelor: Stokes 3.Servetele de hartie absorbanta preformata:se plaseaza intre folia de cauciuc si tegumentul pacientului: -preveni reactiile alergice la folie Absoarbe transpiratia Absoarbe saliva scrusa pe la comisura Amortizeaza actiunea de instalare a digii Ofera posibilitatea de stergere a buzelor dupa indepartarea foliei Ofera confortul pacientului 4.Lubrifiant:hidrosolubil;pt a facilita inserarea foliei prin spatiile interdentare 5.Accesorii de ancoraj:firul de bumbac;inele de cauciuc 178.Pozitionarea si dimensiunea orificiilor din folia de diga pentru izolare corecta -distanta dintre orificii e reprez de distanta de la centrul suprafetei ocluzale a primului dinte de izolat pana la centrul suprafetei ocluzale a celuilat dinte de izolat ,aproximativ 6,3mm -distanta dintre orificii e prea mare,folia se va increti intre dinti si va impiedica manoperele terapeutice -distanta e prea mica,folia va sta tensionata exagerat,se va tractiona in zona de colet,nerealizand etansare si se poate rupe. -IN tratamentul leziunilor coronare,izolarea prin diga trebuie sa cuprinda minim 3 dinti(dintele de lucru si 2 dinti vecini).IN tratamentele endodontice doar dintele de lucru,cu exceptia radacinilor neretentive,cand se izoleaza si alti dinti -restaurari coronare la niv I si fata meziala a C-toti dintii de la Pm1 dr pana la Pm2 stg,cleme doar la niv Pm. -restaurari coronare la niv C-M1 de pe hemicarcada in lucru pana la Ic opus -restaurari coronare in zona laterala-ultimul dinte posterior pana la Ic opus -la maxilar,primul orificiu creat e pt Ic,la mandibula pt dintele cel mai distal care primeste clema -orificiile se fac dupa un sablon,functie de grosime(diametru mai mic la foliile subtiri sau mai mare la cele groase) 179.Care sunt tehnicile de aplicare a izolarii cu diga 1.metoda aplicarii simultane a foliei si a clemei 2.metoda aplicarii initiale a clemei,urmata de folie 3.metoda aplicarii initiale a foliei urmata de clema 7

180.Descrieti tehnica de izolare cu diga prin metoda aplicarii simultane a foliei si a clemei; enumerati avantajele si dezavantajele metodei 1. indepartarea depozitelor de tartru de pe dinte 2. verificarea cu ajutorul firului de ata a spatiului interdentar,ca sa nu rupa foia(margini ascutite,rest de tartru) 3. perforarea foliei si intinderea ei pe rama 4. lubrifierea foliei in zona orificiului pentru a facilita insertia 5. alegerea clemei potrivite,fixarea in pensa si verificarea adaptarii pe dinte 6. indepartarea clemei si fixarea pe folia de cauciuc 7. aplicarea servetelului preformat pe fata pacientului 8. plasarea clemei spre gingival,dincolo de convexitatea maxima a dintelui cu ajutorul pensei de aplicare a clemei-mai intai bratul oral apoi bratul vestibular.Daca pacientul acuza discomfort,se poate face anestezie locala,oricum senzatia de presiune dispare la 1-2 min de la aplicare 9. eliberarea foliei de cauciuc din aripioarele clemei pentru a permite foliei sa se stranga in jurul coletului dintelui 10. daca folia nu a alunecat prin spatiul interdentar dincolo de punctul de contact,se foloseste un fir de ata interdentar,pentru a ajuta alunecarea ei dincolo de punctul de contact pana in zona cervicala 11. controlul aplicarii corecte a clemei si foliei o reprezinta faptul ca folia e intinsa si tensionata pe rama 12. se badijoneaza dintele izolat si zona adiacenta de folie cu o solutie antiseptica dezinfectanta Avantaje -cea mai usoara si comod aplicare a digii,in cazuri obisnuite -daca clema se elibereaza si scapa in orice mom al aplicarii,ea e tinuta aplicata de folie -nu necesita ajutorul unui asistent Dezavantaje -nu permite vizualizara directa a dintelui sia zonei adiacente ,in timpul aplicarii -tensiunea produsa de elasticitatea foliei actioneaza in directia opusa celei de plasare a clemei 181.Descrieti tehnica de izolare cu diga prin metoda aplicarii initiale a clemei,urmata de folie, enumerati avantajele si dezavantajele metodei 1. indepartarea depozitelor de tartru de pe dinte 2. alegerea clemei potrivite pentru dintele respectiv 3. plasarea clemei pe dinte,dincolo de convexitatea maxima a coroanei.Obligatoriu sa se potriveasca bine pentru a preveni dislocarea si inghitirea clemei 4. se trece folia,perforata si tensionata peste clema 5. daca folia nu a alunecat prin spatiul interdentar dincolo de punctul de contact,se foloseste un fir de ata interdentar,pentru a ajuta alunecarea ei dincolo de punctul de contact pana in zona cervicala 6. controlul aplicarii corecte a clemei si foliei o reprezinta faptul ca folia e intinsa si tensionata pe rama 7. se badijoneaza dintele izolat si zona adiacenta de folie cu o solutie antiseptica dezinfectanta Avantaje -permite vizualizarea directa a dintelui si a zonei adiacente in timpul plasarii clemei -metoda cea mai eficienta de plasare a digii,cand sunt dificultati in asigurarea secuitatii fixarii clemei Dezavantaje -este dificil de plasat folia peste clema,fara aplicarea unei tensiuni asupra ei,tensiune ce poate disloca clema -practic imposibila tensionare foliei si tractionarea ei peste clema cea mai mare(ivory 9) 182.Descrieti tehnica de izolare cu diga prin metoda aplicarii initiale a foliei urmata de clema; enumerati avantajele si dezavantajele metodei 1. indepartarea depozitelor de tartru de pe dinte 2. alegerea clemei si verificarea fixarii ei pe dinte 3. se perforeaza folia de cauciuc,se fixeaza pe rama si se tensioneaza orificiul din folie,astfel aceasta sa treaca de-a lungul dintelui ce trebuie tratat.Se foloseste un fir de ata interdentar 4. dupa ce s-a tractionat de folie,se plaseaza clema imediat 8

5. daca folia nu a alunecat prin spatiul interdentar dincolo de punctul de contact,se foloseste un fir de ata interdentar,pentru a ajuta alunecarea ei dincolo de punctul de contact pana in zona cervicala 6. controlul aplicarii corecte a clemei si foliei o reprezinta faptul ca folia e intinsa si tensionata pe rama 7. se badijoneaza dintele izolat si zona adiacenta de folie cu o solutie antiseptica dezinfectanta Avantaje -exista putine posibilitatide dizlocare a clemei in timpul sau dupa plasarea ei -permite vizualizarea directa a dintelui sia gingiei adiacente Dezavantaje -necesara participarea unui ajutor pentru a tine folia si rama in special pentru aplicarea la molari

183.Erori in aplicarea si indepartarea izolarii cu diga 1. Orificii perforate excentric in raport cu pozitiile normale plasarea gresita a digii in raport cu deschiderea cavitatii bucale si fragmente sau corpuri straine pot fi inghitite sau aspirate de pacient. Plasarea foliei in pozitie mult superioara(orificii plasate jos pe folie) duc la astuparea pasajului nazal aerian.Se va rula marginea superioara a foliei sub piramida nazala 2.Distanta nepotrivita intre orificii: -distanta prea mica:folia va fi prea tensionata si nu va izola perfect la nivel cervical;tendinta de rupere -distanta prea mare:septuri ce se vor plia interdentar;acces proximal incomodat; retractie gingivala deficitara 3.Diametrul incorect al orificiilor -diametru mai mic-orificii tensionate ce vor fi indepartate de dinte -diametru mai mare-folie pliata in jurul dintelui incomodand accesul 4.Utilizarea de cleme proprii -mai mica-supraincarcarea arcului-imposibilitatea izolarii corecte sau ruperea arcului -instabila-se misca si nu tine etansarea;lezeaza marginea gingivala -mai mare-lezarea partilor moi;impiedicarea aplicarii penei 5. Nu se inlocuieste,la momentul necesar,o diga uzata sau cu defecte,din timpul aplicarii sau in timpul tratamentului imediat 184.Care este atitudinea terapeutica fata de caria simpla dentara, in raport cu evolutia leziunilor carioase -Profilaxie/preventie:reducerea prevalentei si a incidentei leziunilor carioase -tratamentul leziunilor carioase instalate:dependent de gradul de evolutie si de extinderea procesului carios Leziunile carioase: Necavitare(incipiente-reversibile) 1. fara lipsa de substanta dura dentara decelabila macroscopic clinic 2. necesita modalitati de cariodetectie(teste diagnostice) adecvate 3. abordare terapeutica neconventionala(ne sau minim invaziva) cavitare(ireversibile) 1. lipsa de substanta dura dentara(defect)cu extinderea si profunzimea variabila:superficiale;medii;profunde 2. abordare terapeutica operatorie conventionala(invaziva) 185.Care sunt fazele tratamentului conventional ( clasic ) al cariei simple dentare si ce se urmareste prin efectuarea fiecarei faze 1.Faza de tratament chirurgical=prepararea cavitatii realizeaza eliminarea t.dure dentare alterate(modif ireversibil)prin exereza lipsa de substanta rezultata e preparata sub o anumita forma(cavitate) 2.Faza de tratament medicamentos=tratamentul plagii dentinare Plaga dentinara=suprafata denudata in urma exerezei, e expusa actiunii factorilor patogeni Se urmareste realizarea in mod adecvat a protectiei dentino-pulpare 3.Faza de tratament restaurator Refacerea morfologiei coronare si functiilor afectate 9

Prin tehnici directe(obturatii coronare);semidirecte;indirecte(inlay;onlay;fatete)

186.Ce reguli impun principiile generale clasice ( conventionale ) de preparare a cavitatilor si care sunt obiectivele prepararii cavitatilor Reguli: 1. efectuarea unor manopere instrumentate bazate pe reguli fizice 2. modificarea partiala a morfologiei coronare 3. realizarea conditiilor optime necesare pentru restaurarea morfo-functionala finala Obiective: 1. indepartarea substantei dure dentare alterate ireversibil cu menajarea si protejarea corespunzatoare a organului pulpar 2. plasarea limitelor preparatiei cat mai conservator posibil pentru structurile dentare restante,dar astfel incat sa previna reactivarea si reluarea progresiei procesului carios initial(carie reziduala sau recidiva) ori instalarea unei noi leziuni la marginea restaurarii(caria II) 3. conformarea si dimensionarea preparatiei,a.i. fortele functionale sa nu produca fractura unei componente din ansamblul dinte/restaurare coronara sau dizlocarea restaurarii 4. realizarea conditiilor cerute pentru efectuarea tuturor manoperelor instrumentale pana la finalizarea tratamentului 187.Care este definitia data de BLACK etapei de preparare a cavitatii si care sunt principiile ( regulile ) lui BLACK pentru prepararea cavitatilor prin tehnici clasice ( conventionale ) Definitie=prin prepararea cavitatii se intelege acea succesiune de manopere instrumentale folosite pentru a indeparta leziuile produse de carie, lasand portiunea restanta a dintelui in cea mai favorabila stare de a primi o obturatie care sa restaureze forma initiala coronara,asigurand rezistenta acestei restaurari si impiedicand reaparitia procesului carios pe acea suprafata dentara. Reguli: 1.crearea formei de contur 2.crearea formei de rezistenta 3.crearea formei de retentie 4.crearea formei de facilitare a accesului 5.indepartarea in totalitate a dentinei carioase restante 6.finisarea marginilor de smalt 7.curatarea cavitatii 188.Care sunt principiile (regulile) de preparare conventionala a cavitatilor, dupa scoala si autorii clasici romani 1.deschiderea procesului carios(include si usurarea sau crearea accesului) 2.exereza dentinei alterate 3.realizarea extensiei preventive 4.asigurarea retentiei 5.asigurarea rezistentei 6.finisarea marginilor de smalt 7.toatela finala 189.Care sunt principiile (regulile) de preparare conventionala a cavitatilor,sistematizate dupa scoala si autorii moderni actuali A.etapa initiala de realizare a preparatiei 1.stabilirea formei de contur si a profunzimii initiale 2.realizarea formei primare de rezistenta 3.realizarea formei primare de retentie 4.realizarea formeide convenienta-cea mai convenabila in raport cu morfologia dintelui B.Etapa finala de realizare a preparatiei coronare 5.Indepartarea dentinei alterate restante+urmele de material vechi restant 10

6.Protectie dentino-pulpara(functie de indicatia clinica) 7.Realizarea formei II de rezistenta si retentie 8.Proceduri pentru finisarea peretilor si a marginilor externe 9.Proceduri finale:curatarea preparatiei si controlul calitatii manoperelor 190.Care sunt obiectivele urmarite prin realizarea fiecarui timp (etapa) de lucru dupa principiile (regulile) de preparare a cavitatilor conventionale conform sistematizarii scolii clasice romanesti 1.Deschiderea procesului carios:evidentierea extinderii in suprafata si profunzime a procesului carios(vizibilitatea) si realizarea conditiilor necesare pentru efectuarea optima atuturor manoperelor ulterioare(acces) 2.Exereza dentinei alterate:indepartarea in totalitate,pana in plin tesut sanatos.Se pot face concesii pentru evitarea deschiderii camerei pulpare 3.Realizarea extensiei preventive:plasarea marginilor preparatiei in plin tesut sanatos,dur si marginile externe situate in zone imune,iar zonele susceptibile sa fie inglobate in totalitate in conturul preparatiei 4.Asigurarea retentie:stabilitatea si mentinerea restaurarii 5.Asigurarea rezistentei:menajarea si protejarea subst dure dentare restante(prevenirea fracturarii) si asigurarea conditiilor necesare pt rezist la solicitati funct a materialului de restaurare(pozitie,grosime) 6.Finisarea marginilor de smalt ale cavitatii:configuratie lineara,neteda,fara anfactuozitati;asigurarea unui unghi optim de intalnire cu suprafata externa coronara a peretilor laterali(include bizoatarea marginala) 7.Toaleta finala a cavitatii(NU TRATAMENTUL PLAGII DENTINARE) 191.Care este clasificarea cavitatilor dupa BLACK si care sunt criteriile care stau la baza acestei clasificari I-carii localizate santurile si fosetele ocluzale ale M si PM; santurile V si O,foramen caecum la frontali II-suprafetele aproximale ale M si PM III-fetele aproximale ale I,cu unghiul incizal integru IV-fetele aproximale ale I,cu unghiul incizal compromis V treimea cervicala a fetelor V si O ale dintilor VI-la nivelul cuspizilor dintilor laterali si la nivelul marginii incizale a dintilor frontali Cavitati atipice-cavitati compuse V-O;V-M;MOD 192.Care sunt criteriile pe baza carora se alege un material de restaurare coronara si care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un astfel de material, in raport cu aceste criterii Criterii: Criteriu biologic-sa se tina seama de textura tesuturilor dure dentare,starea organului pulpar:materialul sa fie bine tolerat de catre complexul pulpo-dentinar,precum si de catre tesuturile moi Criteriu mecanic-proprietatile fizice ale materialului,care sa asigure o buna comportare a acestuia in raport cu P masticatorie,temperatura Criteriu chimic-sa fie compatibil cu alte materiale dentare cu care vine in contact Criteriu estetic-sa redea aspectul cat mai natural,unde e absolut necesar. Conditii 1.fizic: -dur;cu o rezistenta asemanatoare cu a tesuturilor dure dentare si abraziune moderata -sa sufere modificari volumetrice minime intr-un interval de temperatura inte 0 si 50 grd celsius -in stare plastica in momentul introducerii in cavitate si sa devina rigid si rezistent dupa acee -aderenta buna,determinand o inchidere marginala cat mai etansa -bun izolator termic si electic -impermeabil pentru lichidul bucal sau alte lichide ingerate 2.chimic -stabil in mediul bucal -nu sufera alterari in contact cu saliva,alimente,medicamente -efect usor antiseptic -nu se combina cu materialele utilizate in tratamentele odontale 3.biologic -bine tolerat de organul pulpar,parodontiul marginal,partile moi adiacente 11

-sa nu fie nociv pentru organism -sa fie carioprotector 4.fizionomic -sa prezinte culoare;transluciditate si textura de suprafata cat mai apropiata de cea a structurii dentare pe care o reconstituie 193.Prezentati clasificarea generala a materialelor de restaurare coronara 1.Materiale de restaurare coronara functie de starea lor fizicain momentul utilizarii: -materiale plastice:se introduc in stare moale si se intaresc ulterior(obturatii) -materiale neplastice:se introduc sub forma rigida si se fixeaza prin cimentare(incrustatii) 2.Materiale plastice(de obturatie) dupa timpu de mentinere in cavitate: -provizorii:etape intermediare ale tratamentului -de durata:faza finala de restaurare coronara 3.Dupa gradul de aderenta la structurile dure dentare,materialele de obturatie de durata: -aderente:compozit;CIS; -neaderente:amalgam;aur;ciment silicat 4.Dupa gradul de refacere a fizionomiei,materialele de obturatie de durata -fizionomice:compozite;CIS modificate; -nefizionomice:amalgam;aur coeziv;CIS cu adaos de pulberi metalice -semifizionomice:CIS conventionale 194.Care sunt categoriile si tipurile de ciment ZOE existente si utilizabile actual Categoriile: 1.conventional(eugenolat/eugenat de Zn) 2.modificate cu polimeri(ZOE armate) 3.modificate cu acid o-etoxibenzoic(EBA) 4.non-eugenolat de Zn(HV-EBA) Tipuri I.pentru cimentari provizorii II.cimentari de durata III.obturarii coronare provizorii si obturatii de baza IV.pentru captusirea peretilor preparatiilor 195.Reactia de priza si timpul de priza la cimentul ZOE conventional; implicatii clinice NU se desfasoara in absenta apei si eaccelerata de ionii de Zn2+.Presupune o reactie de complexare intre eugenol si oxiul de Zn,cu formarea eugenolatului de Zn..In matricea sa sunt particule de oxid de Zn nereactionate si molecule de eugenol liber rezidual,acesta eliminandu-se lent Reactia de priza e reversibila:in mediu umed,preparatul intarit poate fi hidrolizat hidroxid de Zn si eliberand eugenolul,ceea ce influenteaza comportamentul sau clinic Zoe conventional e sensibil la conditiile din mediul bucal Timpul de priza e variabil:20-30min pana la cateva ore si depinde de : -dimensiunea particulelor de pulbere(particule fine=timpp de priza de redus) -raport pulbere/lichid(consistenta crescuta=timp de priza redus) -prezenta si concentratia acceleratorilor si aditivilor -tehnica de preparare(malaxare energica,prelungita=timp de priza redus) -temperatura ambianta(temperatura crescut=timp de priza redus) -cantitatea de H2O asociata Oxidului de Zn(hidratarea pulberiii=timp de priza redus 2% apa priza in 2 ore si 4% apa priza in 15 m INDICATI: -consistenta chitoasa:obturatii de baza;coafaje indirecte;obturatii provizorii(4-6 sapt);acoperirea pansamentelor calmante,devitalizante -consistenta intermediara-acoperirea materialelor de coafaj idirect;cimentarea provizorie a lucrarilor protetice conjuncte;amprentarea functionala a unor campuri protetice edentate total -consistenta fluida-obturarea canalelor radiculare(simpla sau mixta cu thenici pasta/con gutaperca) 12

CALITATI 1.efect antiseptic 2.usor sedativ asupa pulpei 3.biostimulator neodentinogenetic 4.bun izolator termic si electic 5.adaptare buna la peretii cavitatii 6.aplicare usoara in cavitate(necesita izolare) 7.priza in mediu umed 8.impermeabil fata de acizi DEFECTE 1.priza lenta(20-30 min) 2.rezistenta limitata la compresiune 3.duritate redusa 4.indepartarea din cavitate laborioasa 5.in contact direct inhiba priza si altereaza calitatiile rasinilor polimerizabile 6.iritant pentru parodontiu marginal 7.Miros aromatic puternic si gust intepator 8.aspect estetic necorespunzator 196.Cimenturi ZOE armate (cu polimeri) : definitie, caracteristici si proprietati specifice; implicatii clinice Preparate biocomponente,formate din pulbere si lichid,componente similare cu cele din ZOE la care se adauga: -polimeri organici rigizi:polimetilactilat;polistiren -acid acetic;cloura sau acetat de Zn -agenti antimicrobieni:timol Proprietati specifice: -vascozitate mai amre decat ZOE conventional -propr mecanice mai bune -proprietati biologice asemanatoare -toleranta pulpara mai buna Dezavantaje specifice: -se descompune hidrolitic in mediu bucal -poate det reactii alergice -modif cul coroane de invelis sau fatete acrilice Indicatii specifice: -cimentari provizorii si de durata;obturatii de baza in toate tipurile de cavitati;reconstituiri coroane provizorii 197.Cimenturile EBA : definitie, caracteristici si proprietati specifice; implicatii clinice Sunt denumite dupa Ac O-etoxibenzoic,continut in lichidul preparatului(alaturi de eugenol). Caracteristici specifice: 1.au priza mai lunga (7-13min). 2.au cea mai mare rezistenta la compresiune 3.capacitate antibacteriana si cicatrizanta pt plaga dentinara 4.adeziune chimica prin chelare 5.variatii volumetrice din timpul prizei mai reduse 6.solubilitate mai redusa in mediu lichid bucal Indicatii specifice: -obturatii de baza(unde e necesara rezistenta mecanica superioasa);reconstituiri bonturi in 1/3 ocluzala a fetei proximale si pe fata ocluzala;cimentarea unor proteze fixe unidentare;cimentarea unor punti intinse(totale) 198.Cimenturile HV-EBA :definitie, caracteristici si proprietati specifice; implicatii clinice Eugenolul e inlocuit de n-hexil-vanilat acis o-etoxibenzoic Caracteristici specifice: 1.rezistenta superioara la compresiune 2.solubilitate mai redusa in mediul bucal 13

3.manipulare mai usoara 4.fizico-chimic si biologic nu prezinta avantaje sau dezavantaje date absenta eugenolului. 199. Cimentul FOZ Reactia de priza;timpul de priza; calitati, defecte,indicatii, contraindicatii Reactia de priza:reactie de neutralizare itnre o baza(pulberea) si un acid(lichidul) cu formarea unor sarusi fosforice hidratate.reactie exoterma,creste temp cu 4-10 grade.Dupa priza,msterialul e heterogen,masa fiind alc dintr-o structura amorfa hidratata (matrice de fosfat de Znsi Al ce contine particule initiale de ZnO necuprinse in reactie).Necesita izolare riguroasa. Tipul de priza:normal:6-10 min sau rapid:2-3 min(cant mica de ac O-fosforic).Timpul poate fi redus prin: 1.marirea rap pulbere/lichid 2.pulbere cu particule cu dimensiuni reduse(40micr.=normal) 3.incorporarea rapida a pulberii in lichid 4.cresterea conc de H2O in lichid 5.prelungira timpului de malaxare 6.cresterea temperaturii mediului ambiant Calitati: 1.rezistenta mecanica superioara 2.elasticitate redusa 3.solubilitate redusa in apa(in vitro) 4.aderenta convenabila la smalt si dentina la aliaje metalica;rasini acrilice;mase compozite 5.buna izolare termica si electrica 6.duritate mai mare decat a celorlate obturatoare provizorii 7.rezistenta relativ buna pana la uzura Defecte 1.friabil(rezistenta scazuta la tractiune/frictiune) 2.porozitate marcanta 3.pH puternic acid 2-2,4 in mom aplicarii(dupa o ora ajunge la 6 si dupa 48 se aproprie de pH neutru) 4.neestetic:opac;alb-galbui 5.se altereaza rapid in contatct cu lichidul bucal 6.fara izolarea optima,nu are calitati Indicatii 1.obturarea temporara a unor cavitati nefinalizate care nu prezinta retentii geometrice 2.obturatii de durata pentru dinti mobili la varstnici;pt dintii temporari 3.baza pt cav medii 4.baza peste cimenturile(liner) cu hidroxid de Ca in cavitati profunde sau peste ZOE pentru restaurari de durata cu compozit 5.captusirea boltilor cuspidiene nesustinute(cls IIa) pentru restaurari cu amalgam 6.restraurarea cu amalgam a dntilor devitali(pentru refacerea planseului cavitatii) 7.cimentare de durata a protezelor fixe;a inelelor ortodontice 8.obturarea mixta,cu con de gutaperca a canalelor radiculare(de electie pt momoradiculari/rezectii apicale) Contraindicatii 1.refaceri unghi incizal sau creste marginale 2.cavitati cervicale cls V 3.cavitati vizibile,pe frontali 4.cavitati profunde,nociv pt pulpa(pH acid) 5.acoperirea pastelor de hidroxid de CA pt coafaj indirect(preparatele nu fac priza) 200.Cimentul PCZ(policarboxilat de Zn): proprietati si indicatii specifice 1.Elasticitate asemanatoare cu cea a dentinei 2.NU e casant si suporta solicitari masticatorii 3.Rezistenta la compresiune si tractiune comparabil cu FOZ 4.Rezistenta la incovoiere cu 40% mai mare decat FOZ 5.Contractie redusa de priza mai mica decat FOZ 14

6.Tixotropie 7.Adeziune chimica la smalt si dentina prin chelarea Ca2+ de catre radicalii carboxilici libei 8.adera bine chimic la aliajele metalice inoxidabile 9.Adera slab la aliajele din aur(daca nu sunt sablate) 10.adera mediocru la RAS 11.NU adera la ceramica 12.pH acid pana la terminarea reactiei de priza,cu potential nociv asupra pulpei si dentinei inferior fata de FOZ(pH=530 min) 13.efect calmant asupra durerii dentinare prin inchiderea eficienta a canaliculelor 14.nu are activitate antibacteriana(prin efect bactericid direct) Indicatii -obturatii de baza(protectie pulpo-dentinara) -obturatii coronare provizorii -cimentari de proteze fixe unidentare sau punti 201.Clasificarea amalgamelor in functie de numarul de metale continute si tipul de particule ale aliajului. 1.binar: mecur+1 metal:amalgamul de cupru:Cu:30-40% si Hg:60-70%.Foarte toxic.A fost scos din uz + cadmiu/paladiu.Nocive;friabile si casante.Scoase din uz 2.ternar: mercur + 2 metale(Ag si Sn) in proportii egale 3.cuatenar: mercur+3 metale(Ag; Sn si Cu):Ag 65%; Sn 25% si Cu 6% -unele amalgame contin cantitati mici de platina,aur, iridiu;paladiu dar nu au adus imbunatatiri substantiale -aliaje cu Zn:mai mult di 0,01% Zn si fara Zn Tipul particulelor aliajului Aliaje cu pilitura formata din particule taiate neregulat Aliaje cu particle sferice sau sfenoidale Aliaje cu particule amestecate,format din particule neregulate si sferice 202.Clasificarea amalgamelor dupa continutul in cupru al aliajului -cu aliaj conventional;sarac in Cu(6%<): Ag 65-70% Sn 25-30% Cu 0-6% Zn 0-2%.Mai poate contine aur;platina si mercur2-3%.Sn PREAMALGAMAT -cu contnut crescut de Cu,sub 2 forme:cu compozitie simpla:Ag;Sn;Cu:Zn sau cu faza dispersata de aliaje Sn-Ag si eutectic Ag-Cu: Ag 40-69 Sn 7 Cu 13-20 Zn 1% 203. Proprietatile metalelor care intra in compozitia aliajului Argintul -mareste rezistena amalgamului si reduce curgerea lui(flow) -in conc mai mare de 70% creste duritatea amalgamului,dar acesta devine sfaramicios si greu de modelat,priza mai rapida si tendinta de expansiune mai mare -conc mai mica de 65 amalgam cu o duritate mai mica ,timp de priza prelungit si creste tendinta de contractie Staniu -usureaza amalgamarea,creste timpul de priza,scade expansiunea si duritatea amalgamului dupa priza Cupru -creste rezistenta amalgamului,pastreaza in limite normale coeficientul de dilatare,timpul de priza si rezistenta la coroziune -15% -antiseptic Zinc -creste rezistenta amalgamului,luciu;previne oxidarea -0,01%+umiditateexpansiunea amalgamului Iridiu,paladiu,platina -1% imbunatatesc rezistenta mecanica si coroziunea Mercur -2-3% form aliaje preamalgamate,au amalgamare mai rapida,dar in exces;creste coeficientul de dilatare si rezistenta mecanica si prelungeste timpul de priza.O conc mai mica amalgam friabil 15

-singurul metal in stare lichida la temperatura cameri -toxicitate crescuta-risc pt pacient;medic asistenta si mediu inconjurator 204. Mecanismul de priza al amalgamului Reactie de cristalizare.Hg intra in contact cu suprafata diferitelor particule ale aliajului .Ionii metalici de Ag, Sn, Cu, Zn de la suprafata particulelor se dizolva in Hg si apoi reactioneaza cu acestea formand compusi metalici noi ce precipita(prod de reactie) -amalgamele sarace in Cu: Ag3Sn+HgAg2Sn3+Ag2Hg3+Ag3Sn Gama si Gama 1=matricea in care se gasesc particule de aliaj nereactionat ale fazei gama.Gama 2 e cea mai putin rezistenta mecanic si la coroziune -amalgame bogate in Cu: Exista o cant mai mare de Cu prin inlocuirea Sn cu amestec eutectic Ag-Cu eliminarea Gama 2.In prima etapa a prizei reactia e aceeasi cu cea a amalgamului conventional.Etapa a2a: Sn7-8Hg+AgCuCu6Sn5+Ag2Hg3 -tipuri noi de amalgam bogat,gama 2 e eliminata (amalgame non gama 2) sunt cele mai rezistente la coroziune 205. Factori care influenteaza timpul de priza al amalgamului 1.raport pulbere-mercur Cant de mercur e mai mare:timpul de priza mai lent Ramane o cant mai mica de gama nereact Creste cantitatea de gama 1 si 2 scade rezistenta amalgamului 2.durata triturarii O supra sau subpreparare a amalgamului va produce modificari ale rezistentei,fluajului volumul amalgamului 3.dimensiunea particulelor Cu cat sunt mai mici ,supraf de contact cu Hg e mai mare si timpul de priza mai redus 4.imbatranirea artificiala a aliajului Aliajul proaspat reactioneaza mai repede cu Hg decat cel invechit: -tendinta de expansiune mai mare -coroziune mai importanta -rezistenta mai scazuta -imbatranirea artificiala a amalgamului reduce tensiunile interne din particule 206.Care sunt si de ce factori depind modificarile dimensionale ale amalgamului Dilatatia si contractia amalgamului,determinate de mecanismul de priza si de diferenta de temperatura din cav bucala.In timpul prizei,se produce o contractare a materialului(faza gama),in fazele gama 1 si 2 sa se produca o dilatare rapida apoi,dupa care o contractie ,urmata de o stabilizare la interfata dinte/restaurare apare o fisura Factori: -compozitia aliajului -dimensiunile particulelor -raportul aliaj/Hg -durata de triturare care,prelungita duce la cresterea expansiunii amalgamului -timpul scurs de la triturare pana la condensare in cavitate nu trebuie sa depaseasca 3-3,5 min -contaminarea cu umezeala inainte de priza,crescand coeficientul de expansiune al amalgamului -diferenta de temperatura a amlgamului,datorata diferentei T a alim,det dilatarea sa,care e mai mare decat a smaltului /dentinca,ca si contractiapercolare marginala (patrunderea de fluide la interfata dintre obturatie si peretele cavitatii) 207.Coroziunea amalgamului, tipuri de coroziune =degradarea electrochimica a metalului sub actiunea mediului bucal 1.Chimica de suprafata 16

-pierderea luciului si modificarea de culoare dat sulfurarii si oxidarii:pe suprafata apare un film de oxizi;sulfuri sau hidroxizi ce se pot distruge aparitia unei suprafete rugoase 2.La interfata dinte/restaurare -apare numai unde exista diferente de concentratie in oxigen.Intre peretii cavitatii si suprafata restaurarii,unde O2 e mai mica.Faza cea mai sensibila la coroziune e gama2 ( folosirea amalgamelor non-gama 2) 3.Galvanica -dat contactului dintre amalgam si alte metale sau aliaje in mediul bucal electrolitic 208. Proprietatile biologice ale amalgamului de argint -bine tolerat de tesuturile dure dentare,parodontiu si pulpa dentara -prop usor antiseptice,dat actiunii Ag si Cu,cand concentratia acestuia e mai mare de 6% -prin manipulare incorecta in cabinet,vaporii de mercur sau contactul direct cu acestia pot determina intoxicatie mercuriala -Introducerea amalgamului CU CONTINUT BOGAT IN Cu SI A SISTEMELOR ADEZIVE: 1.mai putin afectat de fulaj 2.modificari dimensionale minime 3.rezistenta mecanica superioara altor material dentare pe care le depaseste prin: Rezistenta la compresiune si tractiune;modul de elasticitate;duritate mai mare imediat dupa priza; rezistenta mai mare la coroziune;performante clinice mai bune; valori medii ale rezistenti legaturii adezive la structura dura dentara e mai mare decat a compozitului;permite o preparatie minim invaziva;reduce riscul aparitiei cariei II 209.Galvanismul bucal =prezent la pacientii ce au mai multe restauri dentare metalice diferite si e legat de disolutia electrostatica a salivei care determina o diferenta de potential electric intre diferitele restaurari;foarte greu de masurat.Manifestari: 1.dureri,senzatie de intepatura 2.perceptia prezentei unor curenti electrici 3.gust metalic Exista o corelatie intre calitatea restaurarii ,calitatea salivei,igiena orala si simptomatologia clinica 210.Calitatile clinice ale amalgamului 1.usor de preparat si manipulat 2.pret de cost redus 3.e foarte rezistent la factorii chimici si mecanici din mediul bucal 4.se finiseaza si se lustruieste cu usurinta 5.e radioopac 6.are stabilitate buna in mediul bucal 7.rezistenta la abraziune,similara cu cea a smaltului 8.longevitate clinica mare,inmedie de peste 15 ani 9.proprietati de autosigilare a interfetei restaurare/preparatie 10.aplicat corect,nu e iritant pt pulpa dentara si parodontiu marginal DEPIND de: -corectitudinea realiz prepr -corect plas amalgamului in int prepr -adapt marginala sup la amalgamele non gama2 -calitatile de autosigilare prin prod de coroziune Amalgamul mat restaurator pt ca: -nu necesita aparatura sofisticata -utilizarea sub forma de capsule predozate: Amestec corect al componentelor;Timp suficient de lucru; Proprietati mecanice bune; Diminuarea fulajului si a modificarilor dimensionale -insertia si condensarea in cavitate usor de realizat 211.Defectele amalgamului 17

1.nu are aderenta la peretii cavitatii 2. e nefizionomic, de culoare cenusie,putand colora in timp tesuturile dure dentare 3.e bun conducator de caldura si electricitate 4.poate crea bimetalism,in contact cu alte aliaj4 sau metale din cavitatea bucala 5.amalgameaza lucrarile de aur deteriorandu-le 6.sufera contractii si dilatari,dupa inserarea in cavitate 7. sufera in timp coroziune electrochimica -aspect inestetic:in timp prin corodare devine negru si modif culoarea tesuturilor din jur -posibilitatea de fracturare a materialului in cavitatile neretentive,ce nu ofera grosime suficienta materialului 212.Indicatiile utilizarii amalgamului de argint 1.restaurarea cls I pe fetele V si O ale M si Pm si pe fetele ocluzale ale M si Pm 2.restaurarea cls I pe fetele P ale F,cand grosimea e mare si nu permite transparenta culorii 3.restaurarea cls II cu exceptia celor situate mezio-ocluzal la niv Pm1(fizionomia) 4.restaurarea cav V la niv M si Pm 5.restaurarea cav atipice M si Pm(MOD) 6.restaurarea coronara a Pm si M devitali,cu sau fara mijloace suplimentare de retentie 7.refaceri de bonturi coronare ce vor primi microproteza de acoperire 213.Surse de mercur din cabinetele dentare La indepartarea restaurarii de amalgam,lustruire finisare fara racire si aspirare;aruncare pe jos La triturare si manipulare(fara manusi) Din sursere le mercur existente in cabinet incorect depozitate sau reziduu incorect pastrat pentru aruncare Poluarea accidentala cu Hg(lipsa unei aerisiri corecte a cabinetului) 214.Principiile de realizare a formei de contur pentru o cavitate preparata pentru o restaurare din amalgam 1.amplasarea marginilor cavitatii in plin tesut santos,a.i. se vor indeparta in totalitate t.dure alterate ireversibil 2.conturul cavitatii pana la obtinerea unei jonctiuni amelo-dentinare indemne de carie 3.se indep in totalitate smaltul subminat,fara suport de dentina sanatoasa si prismele de smalt modif ca aspect si culoare 4.marginile cavitatii vor fi plasate a.i. sa permita o buna inchidere marginala si o buna finisare restaurarii 5.se vor plasa marginile,evitandu-se zonele cariosusceptibile-inafara santurilor si fisurilor 6.marg cavitatii in zonele dentare supuse autocuratirii si curatirii artificiale,evitand vf cuspizilor si crestele marginale 7.conturul exterior realizat din curbe lin,unghiuri rotunjite si linii drepte 8.conturul intern:realiz unui spatiu pt amalgam de gros sufic,rezistent la fractura sub infl fortelor de masticatie:Ocluzal:1,5-2mm(peretle pulpar e plasat in dentina la 0,5mm JAD) 215.Realizarea conturului primar in cazul cavitatilor preparate pentru leziuni carioase situate la nivelui santurilor si fosetelor ocluzale Marginile preparatiei in plin tesut sanatos 1.extinderea marginilor cavitatii trebuie sa tina seama de realizarea unei cavitati care sa permita accesul instrumentarului necesar prepararii si restaurarii sale 2.se vor extinde marginile cavitatii pana in tesut sanatos avand grija sa nu lasam smalt nesustinut de dentina sanatoasa la amrginea preparatiei 3.se plaseaza marginile a.i. sa includa in conturul lor santul sau foseta in care e localiza procesul carios(toata).Daca la niv peretilor preparatiei exista o fisura necarioasa nu se include in preparatie.Se sigileaza dupa plasarea amalgamului 4.daca exista o leziune carioasa necavitara in smalt insa radiografia sau alte mij de dg ca este extinsa pana in dentina se va intra in smaltul sanatos si cavitatea se largeste pentru a facilita exereza dentinei alterate in totalitate 5.cand exista 2 sau mai multe leziuni carioase in santuri si fosete diferite ale aceluiasi dinte si exista o grosime de 1,52mm de tesut sanatos inte ele se vor realiza 2 cavitati distincte,altfel se frealizeaza o cavitate unica. 6.liniile marginale de contru ale cavitatii depind de forma anatomica a dintelui:Ocluzal,marginile preparatiei vor fii formate din linii curbe,largi care ocolesc cuspizii si mentin morfologia normala a fetei ocluzale.Marginile externe ale cavitatii =netede,fara neregularitati,forma externa acavitatii nu trebuie sa prezine unghiuri ascutie ,pentru a pe mite plasarea corecta a amalgamului.Pm sup;ocluzal in santul intercuspidian proc carios si extins in santurile din fosetele 18

meziale :aspect de piscot /fluture cu partea mai ingusta in sens V-O,situata in santul intercuspidian si care pastreaza integre ,pantele cuspidiene si crestele marginale.Istmul nu trebuiesa depaseasca 1/3 din distanta dintre varfurile cuspizilor.Pm inf,cand santul nu e in centrul feti ocluzale,cavitatea ocluzala va fi mai apropiata de cuspidul cel mai voluminos 7.peretele parapulpar al cavitatii ocluzale,in dentina sanatoasa la 0,5-1 mm de JAD,asigurand astfel rezistenta materialului de restaurare la fortele masticatorii ocluzale 216.Modalitati de realizare a formei de retentie pentru cavitatile de clasa I-a preparate pentru o restaurare cu amalgam 1.pentru o cavitate conventionala mica,pt realizarea unei retentii optime,suficeint paralelismul a cel putin 2 pereti verticali in raport cu axul dintelui si o usoara convergenta spre ocluzal.Unghiuri bine exprimate la locul de intalnire a peretilor verticali intre ei si unghiurile drepte la intalnirea peretilor verticali cu cel parapulpar.In cavitatile profunde: unghiuri interne bine rotunjite. 2.peretele pulpar trebuie sa fie plan sau in trepte,daca nu este posibil se face o obturatie de baza cu FOZ 3.cu cat cavitatea e mai mare si retentia e mai dificil de obtinut:mijloace suplimentare de retentie :pivoturi para pulpare;stifturi;cavitati de retentie suplimentara;santuri reciproce in dentina restanta la o adancime de 1-2-3 mm 217.Modalitati de realizare a formei de retentie pentru cavitatile de clasa II-a preparate pentru o restaurare cu amalgam -realizarea unei forme a preparatiei care sa permita accesul si manipularea instrumentarului necesar restaurarii dintelui,sa ofere acces corect si vizibilitate buna in toate etapele de condensare a amalgamului curbe line,unghiuri rotunjite si liniile drepte ale formei de contur care permit adaptarea amalgamului la peretii si marginile cavitatii -realizarea retentiei la cavitatea proximal ,peretii V si O vor fi scosi din contact cu dintele vecin si usor convergenti spre ocluzal.Preparatia trebuie sa aiba o dimensiune M-d de 1.5 mm 218.Realizarea formei de rezistenta a unei cavitati de clasa I-a preparata pentru o restaurare cu amalgam 1.orientarea peretilor trebuie sa fie facuta a.i. sa fie perpendiculari sau paralei cu directia de transmitere a fortelor 2.nu se vor pastra portiuni de smalt fara insertia de dentina sanatoasa subiacenta sau portiuni de smalt subtiate lipsite de rezist 3.prismele de smalt in cele mai multe zone ale suprafetei ocluzale sunt paralele cu axul lung al dintelui.Pentru a rezista fracturilor ,peretii de smalt trebuie preparati la 90 grade sau obtuze in raport cu suprafata externa a dintelui.Un unghi mai mic e predispus la fracturi 4.latimea V-O a preparatiei e de 1/3 din distanta dintre vf cupidului V si cel O 5.extensia marginilor cavitatii :pastrarea unor cuspizi si creste marginale sustinute de dentina sanatoasa.Cuspizii trebuie examinati si evaluati pentru a nu exista fisuri care sa determine fracturi ale acestora.Daca un cuspid e prea subtire pentru a rezista f de masticatie,el trebuie intarit prin captusire sau redus pentru a fi acoperit ulterior cu un material de restaurare 6.grosime suficienta materialului restaurator in raport cu fortele pe care acesta le va suporta.In acest sens,o restaurare ocluzala de amalgam trebuie sa aiba o grosime ocluzo-gingivala de 1,5-2 mm pt a rezista fracturilor in timpul masticatiei 219.Realizarea formei de rezistenta a unei cavitati de clasa II-a preparata pentru o restaurare cu amalgam Cav cls II sunt supuse unor forte ce tind sa disloce restaurarea sagital/vertical.Pentru rezistenta,cavitatea de retentie de pe suprafata ocluzala trebuie sa aiba dimensiuni V-o de din distanta intre cuspidul V si cel O. -cavitatea ocluzala v-a respecta principiile de preparare de la cls I,cu un perete proximal lipsa.In zona de unire acelor 2 cavitati apare istmul de intalnire care va fi rotunjit -marginile cavitatii se extind in tesut sanatos cu smalt nesubminat,dar se are in vedere ca atunci cand suprafata ocluzala prezinta leziuni carioase ,se ocolesc varfurile cuspizilor si creasta amrginala opusa leziunii carioase,creasta oblica a molarilor superioria.i. acces sufficient pentru preparare si restaurare. -peretele gingival al cav verticale va trebui coborat sub punctul de contact la 1,5 mm,drept ,perpendiculat pe axul lung al dintelui sau cu o usoara inclinare spre peretele axial.Pentru mareirea retentiei se poate efectua un sant la locul de intalnire a celor 2 pereti:peretele axial(parapulpar) si gingival. Peretele gingival M-D 1-1,5mm. 19

-majoritatea cav cls II au acces ocluzal.Daca proc carios e la JSC:acces V sau O(prin gaura cheii) ,cavitatea va fi sub punctul de contact.Marginile cavitatii vor fi in cement sau in dentina,unghi de 90 grade cu suprafata externa a dintelui -daca lipseste dintele vecin,dar avem acces(treme;distructii coronare)sau exita o cav sub punctul de contact pe dintele vecin:cavitate tip caseta(90 grade cu suprafata externa) 220.Caracteristicile cavitatii proximo-ocluzale tip slot pentru restaurarea cu amalgam Cavitatea tip slot:2 santuri adiacente situate la contactul peretelui V si O cu cel axial,in dentina,la distanta de zona de jonctiune amelo-dentinara pt a evita riscru deschiderii camerei pulpare sferica de 0.5 mm -0.5 mm adancime si 0.5 mm latime, santurile se plaseaza astfel incat sa ramana 0.25-050 mm dentina intre santuri si JAD -daca cav proximala e foarte larga,a.i retentiile nu sunt pe suprafete opuse:restaurare adeziva pentru amalgam sau plasarea unor stifturi orizontale sau verticale parapulpare 221.Exereza dentine alterate restante -cu aj sondei si prin inspectie,consistenta si culoarea dentinei restante. -in leziunile carioase mici si medii,tesuturile patologice sunt indepartate odata cu realizarea etapelor de lucru.In cav mai extine,pe un perete gata preparat,intr-o anumita zona poate ramane o cantitate de dentina altera,ce v-a fi indepartata fara a fi necesara modificarea formei sau pozitiei peretelui -in cav profunde,cu afectarea pulpara,fara semne clinice majore-indepartarea totala -deschiderea accidentala a camerei pulpare,in timpul exerezei se poate pastra dentina alterata daca: 1.nu exista semne clinice de suferinta pulpara 2.cantitatea nu depaseste 1-1,5 mm 3.starea de reactivitate locala si generala a pacientului e buna indicatie de coafaj indirect:tratamentul pladii dentinare 222.Modalitati de realizare a finalizarii marginilor cavitatii in cazul unei preparatii realizate pentru materiale neadezive -inchidere marginala buna la interfata preparatie-restaurare si o trecere cat mai putin denivelata intre ele;rezistenta mecanica optima a smaltului si a marginilor restaurarii: Directia prismelor de smalt Prismele de smalt sectionate sa se sprijine pe dentina sanatoasa ata la niv JAD/margini externe Localizare marginilor preparatiei Materialul de restaurare si zona de suprafata coronaraa pe care se aplica fortele -materialele de restaurare neadezive(amalgam) finisarea marginilor de smalt se realizeaza a.i. prismele de smalt sa aiba capatul interior sprijijit pe dentina:impiedicarea desprinderii acestora si aparitia unei zone marginale retentive la limita preparatie/restaurare -pt amalgam unghiul format la toate marginile de smalt sa fie 90,dar greu de obtinu asa ca:unghiul dintre peretele lateral si suprafata pantei cuspidiene sa fie mai amre pe masura ce cavitatea devine mai extinsa(peretii realizati mai convergenti spre ocluzal) -peretii cavitatii spre exterior trebuie realizati a.i. sa aiba conturul format din linii curbe,unghiul de intalnire a 2 margini externe de smalt sa fie rotunjit.Marginile de smalt, dupa finisare trebuie sa fie cat mai netede ,cat mai putin anfractuoase 223.Prepararea cavitatilor situate pe suprafetele vestibulare si orale ale dintii laterali in scopul restaurarii lor cu amalgam Cavitatile de cls V nu pun pb din pct de vedere al abordarii procesului carios sau a rezistentei,fiind expus direct vederii si accesului si nu e situat in zone expuse direct presiunilor masticatorii. Forma de contur:exereza in totalitate a tesuturilor dure alterat ireversibil,smaltului modificat de aspect si culoare de la marginile cavitatii.Retentia:inclinarea divergenta a peretilor laterali ai cavitatii spre peretele axial convex.Finisarea marginilor cavitatii:margini netede ,cu linii curbe fara unghiuri exterioare. 20

250.Prezentati caracteristicile principale ale tehnicii adezive directe de realizare a restaurarilor coronare estetice Adeziunea amelo-dentinara se realizeaza prin gravare acida a smaltului si dentinei urmata de o splare abundenta cu apa si aplicare primer si adeziv.Pt realizarea adeziunii,dintele trebuie sa ramana umed,iar flaconul cu adeziv trebuie seschis doar in momentul utilizarii(contine acetona).Plasarea primerului se face cu aplicator,dupa care flaconul se va inchide rapid,se usuca rapid si cu blandete dintele si se aplica adezivul de colajse asteapta 15-20 sec,cat sa intre in toate structurile demineralizate,apoi se usuca si se polimerizeaza.Se aplica si un al-2lea strat 263.Metode de compensare a contractiei de polimerizare la materialele compozite 1.Segmentul polimerizarii folosind tehnica polistraturilor orizontale;oblice sau tridimensionale -reduce masa de compozit polimerizat in fiecare etapa,reducand astfel raportul dintre suprafata colata si suprafata libera.Stratul mai subtire de rasina asigura o polimerizare completa a compozitului in zonele profunde ale cavitatii 2.Condensarea si polimerizarea de conuri sau introducerea de insertii beta-quatrz pentru: -reducerea V de material compozit supus contractiei -cresterea rezistentei la abraziune -cresterea modulului de elasticitate la valori asemanatoare tesuturilor dure dentare -reducerea expansiunii termice -inserturile(aluminiosilicat) se introduc in masa de compozit nepolimerizat,facand masa comuna cu propr fizice mai bune(expansiune termica,contractie de polimerizare.radioopacitate),dar prelungesc timpul de lucru si au pret de cost ridicat 266.Dezavantaje (defecte) ale materialelor compozite folosite pentru restaurarea leziunilor coronare Metoda directa de restaurare cu rasini compozite e simpla,economica si rapida dar: 1.Dificultatea obtinerii unui punct proximal corect la cavitatiile de clsIIa 2.Abraziunea ocluzala a restauratiei 3.Contractia de polimerizare,mai ales la cavitatiile extine de cls I si IIa care determina aparitia de microinfiltratii si sensibilitate postoperatorie 4.Nu permite pastrarea de stopuri ocluzale stabile 267. Indicatii generale de utilizare a materialelor compozite 1.Intinderea leziunii- de tratament beneficiaza leziunile u pierderi de tesut dentar nu pra important.O distructie importanta duce la slabirea rezistentei t.dure restante 2.Aspectul estetic-indicate la restaurarile dd anteriori ,dar si la dintiii laterali cand fortele ocluzale exercitate nu sunt f importante.Altfel se poate produce fracturarea restauratiei.E diminuat in cazul in care se utilizeaza o suprafata amelara mai mare,pt a mri suprafata de adeziune si utilizand o rasina mai stabila.Cand deteriorarea subst org e foarte importanta si include punctele de contact:restaurate metalica sau ceramica 3.Materialul restaurator:functie de cerintele estetice ale pacientului;stabilitate ocluzala si sa fie usor de manipulat.D-aia se prefera compozitele hibride datorita stabilitatii si rezistentei lor,si a faptului ca au culori;opacitati si vascozitati diferite.Compozitele cu microumplutura pot fi mai bine finisate si permit o restaurarea asememanatoare cu a smaltului,sunt mai sensibile la fractura,se folosesc in combinatie cu compozitele hibride sau la restaurarea obturatiilor mici sau fetelor vestibulare.Stabilitatea compozitelor hibride +aspect estetic al compozitelor cu microumpluturala limita amelo-dentinara 4.Colajul amelo-dentinar sa fie de buna calitate,sa ofere forta de adeziune suf pt a evita fracturarea dintelui sau a compozitului. 5.Igiena orala trebuie sa fie f buna sau buna cu indepartarea riguroasa a PB,mai ales la niv marginilor preparatiei unde prezenta sa=risc de aparitie a recidiveid e carie 6.Tratamentul estetic trebuie efectuat cu competenta;medicul sa recunoasca culoarea,tehnica de utilizare a materialelor i efectul aspura psihologiei pacientului.Sa poata modela un dinte asemanator cu cel restaurat,functional fiziologic,pret de cost corelat cu situatia pacinetului. 268.Indicatii specifice de utilizare a compozitelor fluide 21

Compozite moderene actuale,care au compozitie,mec de priza si structura perfectionate si optimizate.Nu se mai indica utilizarea linerului sau a obturatie de baza in cavitatile de adancime medie.Tratamentul plagii si protectia dentino-pulpara se face prin realizarea corecta a adeziunii.Pt facilitatea adaptarii la suprafata dentinara si prevenirea aparitiei discontinuitaii se indica utilizarea unui FLOW fotopolimerizabil,care prezinta avantajul compensarii contractiei de polimerizare cu reducerea tensiunilor interne care apar astfel FLOW se poate folosi si in sigilari si in cavitati de adancime medie si mica. 278.Tehnica inserarii si polimerizarii in straturi la cavitatile declasa I ocluzale restaurate cu materiale compozite. -Realizarea unei preparatii cu unghiuri interne rotunjite -Aplicarea unei obturatii de baza cu CIS intr-un strat gros cu scopul de a limita cantitatea de material compozit necesara pt realizarea restaurarii(cu cat cantitatea de compozit e mai mica cu atat contractia sa de priza e mai mica) -Aplicarea in straturi succesive a materialului compozit a.i fiecare strat sa vina in contact cu un nr cat mai mic de pereti ai cavitatii.Straturile nu trebuie sa depaseasca grosimea de 2-2,5mm pt a se putea realiza o puna polimerizare. -la cavitatile de cls I mici si superficiale,compozitul poate fi aplicat in ! strat care va fi polimerizat,iar santurile si fosetele pot fi sigilate cu o rasina compozita -daca avem cavitati mai intinse timpi: 1.I strat de compozit se plaseaza pe peretele V si se intinde spre podeaua cavitatii olic,se fotopolimerizeaza dinspre V apoi spre ocluzal 2.II strat se aplica O,oblic si se polimerizeaza dinspre O apoi spre ocluzal 3.III strat,ocluzal -compozitele autopolimerizabile sunt recomandate pt restaurari posterioare,pt ca induc o contractie de polimerizare mai mica decat cele foto,cu directionarea acesteia spre centrul restaurarii,iar rasinile compozite foto au tendinta de contractie spre sursa de lumina,slabind legatura dintre restauratie di peretii laterali si pulpar al cavitatii dat polimerizarii mai lente 279.Tehnica inserarii si polimerizarii in straturi la cavitatile declasa II ocluzo-proximale restaurate cu materiale compozite Mai economic pt leziunile proximale:cavitati in tunel sau in galerie,functie de marimea procesului carios.Fotopolimerizarea se face intr-o singura etapa.La cavitatile proximale cu sau fara retentie ocluzala,aplicarea fotopolimerizarii se face in straturi succesive folosindu-se matrice transparenta autocolanta sau o banda simpla,fixata cu ajutorul unei pene de lemn sau pene reflectorizante transparente(prin reflectia luminii potenteaza fotopolimerizarea) -cand cavitatea e mare,materialul se aplica in mai multe straturi: 1.I strat se aplica la nivelul pragului gingival si se face fotopolimerizarea aplicand spotul luminos pe pana reflectorizanta dinspre L,apoi V si in final se completeaza dinspre ocluzal 2.II strat se aplica oblic oral,fara sa ajunga la peretele V,se polimerizeaza dinspre O spre ocluzal,se muta pana V ,se aplica un nou strat V oblic si se repeta fotopolimerizarea V apoi ocluzal -cavitatea e mai mica,se face aplicandu-se straturile O si V:O biluta de rasina care se fotopolimerizeaza,apoi in cavitatea verticala se pune o cant de compozit cu spatula .In acest strat se aplica biluta,astfel incat sa intre in contact cu peretii axiali si cu fata interna a matricei.Sfera actioneaza ca o pana interna(pct de contac mai eficient modelat).Se fotopolimerizeaza dinspre ocluzal si daca e necesar se mai adauga un strat ocluzal si se fotopolimeriz pana la oburarea completa: a.I fragment de compozit va fi intalnit indirect pe directia luminii dinspre pana b.II fragment,mai mare si III mai mic,se foto dinspre oral/bucal, c.IV fragment obtureaza si se polimerizeaza dinspre ocluzal 280.Reguli generale de realizare a preparatiei dintelui pentru restaurari directe cu materiale compozite. Preparatia se face indepartand in totalitate dentina si smaltul afectate de procesul carios,mentinand o suprafata de subs suficienta pt adeziune si grosimea suficienta a materialului de obturatie. NU se indeparteaaza substanta dura sanatoasa pt retentie sau extensie preventica si unghiurile interne vor fi rotunjite.Suprafata ocluzala NU se bizoteaza(posibilitatea includerii stopurilor centrice aparitia cariilor II).Aria 22

ocluzala =pierderea de substanta dura dentara,dupa care cu hartia de articulatie se verifica punctele de ocluzie pentru a fixa conturul definitiv al cavitatii.Zonele de smalt se vor conserva si captusi cu CIS. Unde smaltul cervical nu poate fi pastrat,nu se reconstituie cu rasina compozita pt ca adeziunea sa la dentina e muult inferioasa celei de la nivelul smaltului. Pentru prevenirea cariilor II:sigilarea santurilor si zonelor cariosusceptibile,iar pt carii izolate se vor pregati cavitati izolate cu sigilarea santurilor de legatura.Forma cavitatii poate influenta desprinderea sau adaptarea compozitului la peretii preparatiei,orientand sensul fotopolimerizarii 281.Tehnica realizarii unei restaurari (obturatii) preventive de tipul I cu materiale compozite Tipul I: indepartarea cat mai conservatoare a tesutului alterat cu ajutorul unei freze sferice si se face palparea exploratorie pt determinarea intinderii procesului carios. -Izolare -demineralizare in vederea aplicarii sigilantului -spalarea si uscarea suprafetelor dentare demineralizate -aplicarea sigilantului 282.Tehnica realizarii unei restaurari (obturatii) preventive de tipul II cu materiale compozite Tipul II:leziunea carioasa a progresat si in dentina,dar e inca putin extinsa indepartarea dentinei alterate: -izolare -aplicare obturatie de baza Ca(OH)2/CIS care realizeaza o legatura mai buna cu dentina -demineralizare smalt -spalare si uscare -aplicarea agentului de legaura(nu se aplica cand baza se realizeaza din glass-ionomeri) -aplicarea rasinii compozite Se folosesc compozite rezistente la uzura.Poate di folosita pt restaurare preparatie,iar pt sigilarea santurilor:material de sigilare 283.Tehnica realizarii unei restaurari (obturatii) preventive de tipul III cu materiale compozite Tipul III:tehnica de restaurare preventiva in care se utilizeaza glass-ionomeri a caror adeziune la dentina si inchidere amrginala sunt mai bune. -periaj profesional cu pasta neflururata -spalare cu apa -pregatirea conservatoare a cavitatii -izolare -spalarea cavitatii cu apa si uscare blanda cu jet de aer -indepartarea smear layer cu ac.Poliacrilic 10 sec(in cavitatile profunde se aplica Ca(OH)2 si dupa aceea conditionerul) -spalarea cavitatii cu apa si uscarea cu aer -aplicarea glass-ionomer ca liner(legatura mai buna cu sigilantul) -demineralizarea glassului si a santurilor si fosetelor cu Ac fosforic 37% -Spalrea cu jet de apa fara presiune 30 sec -Aplicarea materialului de sigilare peste suprafetele demineralizare -Controlul restauratiei in ocluzie 284.Caracteristici ale restaurarilor adezive pentrui procesele carioase cu localizare ocluzala si tipuri de preparatii ce pot fi realizate Restaurarea adeziva=creearea accesului asupra procesului carios in smalt si dentina.indepartarea smaltului alterat si pastrarea celui subminat,indepartarea dentinei alterate:forma autoretentiva Carie ocluzala:forma obtinuta dupa exereza tesuturilor alterate cu conservarea smaltului subminat .Daca exista mai multe procese carioase: se realizeaza deschiderea fiecarei leziuni in parte ,si daca tesutul separator e suficient de gros se prepara separat,daca nu se vor uni intr-o singura cavitate. O preparatie conventionala:procesul carios depaseste 5 mm VO si e localizat in smalt si dentina.Pereti cu forme rotunjite, evitandu-se crearea de unghiuri interne accentuate care favorizeaza contractia in timpul prizei.Cu cat cavitatea e mai profunda,cu atat adeziunea se face mai dificil:obturatie tip sandwich 23

285.Caracteristici ale restaurarilor adezive pentrui procesele carioase cu localizare proximala la dintii laterali si tipuri de preparatii ce pot fi realizate 1.Proces carios care ajunde pana la JSD 2.Proces carios care a evoluat si in dentina Cav cls II pt compozit se realizeaza cat mai conservativ,strict tesuturile alterate,fara extinderea in santuri si fosete,unghiuri interne rotunjite si nu se vor include in conturul cavitatii stopuri centrice.Cand smaltul cervical nu poate fi pastrat,reconstituirea cu rasina compozita e CI datorita lipsei de adeziune a materialului la acest nivel 1.daca procesul carios e situat pe fata proximala,sub pct de contact,la distanta de creasta marginala se pot realiza: -Cavitatea proximala tip CASETA:in cazul in care ave acces direct asupra suprafetei proximale afectate(distructii coronare vecini;edentatii sau o preparatie fata in fata pe dintele vecin).Zona nu e expusa direct fortelor ocluzale se va efectua cu CIS autopolimerizabil -Cavitatea tip TUNEL cu abordare dinspre ocluzal,la distanta de 2 mm de creasta marginala care trebuie conservata.Deschiderea initiala acavitatii se realizeaza cu Freze diamantate fine la turatie medie,cu spray de apa si aer.Cav ocluzala se va largi treptat cat sa permita o exereza a tesuturilor alterate,protejand ditnele vecin(matrice metalica interdentara).Restaurrea CIS fotopolimerizabil -Cavitate tip GALERIE cu acces V-O,cu localizare sub pct de contact proximal -Cavitate tip SLOT pentru procesele carioase situate in aproprierea crestei marginale sau chiar prin creasta.Restaurare cu CIS foto -Cavitate ADEZIVA:procesul carios a evoluat ducand la intreruperea crestei marginale.Caracteristic:marginile cavitatii proximale nu sunt extinse pana in zonele de autocuratire si exereza dentinei alterate o forma autoretentiva in sens orizontal 2.leziunea e extinsa in smalt si in dentinase va realiza o cavitate tip CUTIE pe cale ocluzala care inglobeaza procesul carios si la care restauratiile adezive NU sunt necesare.Margini netede si regulate,finisate,nebizotate,cu santuri retentive pe peretele gingival si pe cei laterali ai cav verticale,unghiuri rotunjite. -daca e nevoie de o cavitate tipica de clsII,din cauza unei evolutii mai extinse:forma convetionala,fara bizou periferic si santuri de retenti proximale sau gingivale -daca exista 2 lez carioase mici proximaleL2 cavitati distincte.Daca leziunile sunt intinse si cuprind santul meziovestibular:MOD 286.Caracteristici ale restaurarilor adezive pentrui procesele carioase cu localizare proximala la dintii frontali (fara distructia unghiului incizal) si tipuri de preparatii ce pot fi realizate 1.Preparatie conventionala Forma clasica de triunghi cu 4 pereti orientati: V;O parapulpar si gingival.Marginile se termina cu bizou drept.Proces carios pe suprafata radiculara 2.Preparatie conventionala bizotata Prismele de smalt descoperite prin bizotare sunt supuse mai eficient gravarii acide,realizand o retentie mai buna,cu reducerea posibilitatii de infiltrare marginala si colorare a restaurarii.Caracteristici: -forma triunghiulara,cu marginile externe bizotate -peretii laterali perpendiculari pe suprafata smaltului si marginea e bizotata -adancimea cavitatii poate sau nu sa fie uniforma -NU santuride retentie(dat gravarii acide) Se foloseste cand se inlocuieste o restaurare veche de compozit 3.Preparatie conventionala modificata -Nu prezinta forma speciala si nici adancime anume(intinderea si adancimea proc carios prin exereza in totalitae a dentinei alterate) -marginile exterioare ale caviatii sunt bizotate,indepartandu-se si smaltul friabil de la marginea cav -adeziunea e data de gravarea acida Procese carioase initial mici,nou aparute sau corectarea unor defecte de smalt 287.Caracteristici ale restaurarilor adezive pentrui procesele carioase cu localizare proximala la dintii frontali (cu distructia unghiului incizal) si tipuri de preparatii ce pot fi realizate 24

Cav de cls IV se prepara la fel ca si cav de cls III,cu distructia unghiului incizal:obtinerea unei suprafete importante de smalt pt colaj;obtinerea unui bizou amelar la marginile cavitatii(cu cat e ami mare,cu atat adeziunea compozitului pe dint e mai buna.Se fa face un bizou arcuit pt ca amrginea vestibulara sa fie cat mai putin vizibila) 1.Preparatie conventionala -cand marginea gingivala a restaurarii se extinde pna la niv suprafetei radiculare orice portiune a cavitatii trebuie sa prezinte un unghi de intalnire intre peretii laterali si suprafata externa de 90 grade,plus santuri de retentie 2.Preparatie bizotata -restaurarea proceselor carioase mari ce afect si unghiul incizal.Se suplimenteaza suprafata de smalt bizotata pentru realizarea retentiei,care se poate obtine si cu santuri;retentii tip coada de randunica;stifturi parapulpare.Santurile de retentie incizale si gingivale se indica in cavitatile intinse si sunt similare ca aspect cu cele de de la cls III 3.Preparatie modificata -restaurarea leziunilor carioase mici/moderate sau rezolvarea unor leziuni traumatice.Se indeparteaza cat mai putin t.dentar , incluzand in cornul extern tot smaltul friabil,albicios de la marginea preparatiei. -marginile exterioare se bizoteaza 288.Caracteristici ale restaurarilor adezive pentru procesele carioase cu localizare cervicala si tipuri de preparatii ce pot fi realizate -in mod curent se restaureaza cu compozite cu microumplutura,doarece obturatia va deveni mai lucioasa si mult mai flexibila 1.Preparatie conventionala Procese carioase situate partial sau total pe suprafata radicularaV sau O,caract uni cavit pt amalgam 2.Preparatie bizotata Inlocuirea unei obturatii vechi,pentru leziuni carioase mari,a caror preparare a necesitat santuri gingivale(doar daca marginea gingicala nu e plasata in smalt) 3.Preparatie modificata In defecte mici de smalt,leziuni carioase cervicale mici si moderate sau zone decalcificare sau hipoplazie de smalt. -leziuni abrazive:compozite microsarjate sau hibride sau tehnica sandwich cu aceste 2 materiale -leziuni carioase limitate in smalt:compozit hibrid cu utilizarea de tehnici adezive pentru smalt -leziunile discoidale a caror origine e idiena orala si recesiunea gingivala:CIS sau copomer(elib fluor).Preparatie conventionala -leziuni erozive:material eliberator de fluor si cu solubilitate scazuta:copomer sau ionomere rasinoase prin tehnici adezive. 289.Caracteristicile dentinei ( structura si repartitia topografica a componentelor, proprietati fizice si chimice ) si semnificatia lor functionala in tratamentul plagii dentinare -tesut mineralizat cu structura heterogen,alcatui din 3 faza cu repartizare inegala * faza anorganica(hidroxiapatita )50% din V si 67% din masa *faza organica(fibre de colagen,proteine necolagenice,glicozaminoglicani)30% din V si 20% din masa *apa 20% din V si 13% din masa -structura si repartitia:componentele dentinei sunt repartizate neomogen,inegal volumetric si cantitativ: -componenta anorganicapredomina in dentina pericanaliculara;dispusa uniform atat supreficial cat si profund -componenta organica(fb de colagen si apa) predomina in dentina intercanaliculara si in canaliculii dentinari;distribuita neuniform in stratul superficial si in cel profund.Colagen mai mult in stratul superficial-apa mai multa profund -lumenul canaliculelor dentinare creste odata cu profunzimea ,avand un diametru mai mar ein zona circumpulpara,fata de cel de la nivelul jonctiunii amelo-dentinare -nr de canalicule dentinare creste cu profunzimea,avand un diametru mai mare circumpulpar fata de cel de la nivelul jonctiunii amelodentinare -proprietati fizice: 1.rezistenta mecanica,depinde de grosimea stratului dentinar restant si de gradul de diversificare a orientarii spatiale a fb de colagn intercanaliculare 25

-se poate ameliora prin cresterea structurii de rezistenta prin stimularea depunerii de dentina II sau prin hibridizarea plagii dentinare(rasina adeziva-preia o parte din tensiuni) 2.duritatea-scade pe masura aproprierii de pulpa 3.elasticitate-neuniforma(modul de elasticitate diferit intre dentina peri- si cea intercanaliculara);superioara smlatului 4.permeabilitatea-depinde de densitatea si de diametrul canaliculelor dentinare disponibile -se poate produce prin difuziune -se poate produce prin filtrate -Proprietati chimice 1.capacitatea tampon pt aciditate 2.protectia antitoxica pentru pulpa 290.Prezentati particularitatile plagii dentinare 1.lipsa sangerarii:avantaj-vizibilitate si comoditate in lucru;dezavantaj:lipsa mec de aparare sangvina 2.expunerea directa la factorii in mediul bucal-factorii devin odontopatogeni in lipsa protectiei dentino-pulpare adecvate -diferentele de temperatura de pH de concentratie si presiune osmotica -mircoorganismele si toxinele -enzime si produsi metabolici 3.contaminarea cu germeni:prin contact direct (septic) sau prin persistenta germenilor pionieri in canaliculele dentinare dupa izolare 4.prezenta limfei dentinare (din canaliculele dentinare unde se afla alaturi de prelungirile celulare odontoblastice si fibrilare nervoase):lichid limpede,care contine apa;saruri minerale,enzime, AA=mediul care regleaza echilibrul trofic al dentinei. -mediu de cultura pt germeni -umiditate permanenta a suprafetei de sectiune dentinare 5.prezenta smear layer) 291. Detritusul dentinar remanent ( definitie, morfologie, compozitia chimica, solubilizare ) si semnificatia sa functionala in tratamentul plagii dentinare si protectia dentino-pulpara =strat superficial microscopic aderent, care acopera suprafata dentinara,rezultat in urma cantitatii de rumegus dentinar produs prin zdrobirea neuniforma a dentinei in timpul prepararii prin taiere(indiferent de tipul instrumentarului utilizat:actionat manual sau mecani-rotativ,oscilant,vibrator) datorita deformarilor mecanice si a caldurii de frictiune. Morfologie -strat amorf,relativ neted,format din particule microcristaline inglobate intr-o matrice din structuri organice denaturate sub forma de pelicula(film) -grosimea variabila inte 1-5 mi10-15mi -factorii care influenteaza grosimea stratului de DDR 1.marimea si forma preparatie 2.tipul instrumentului taietor 3.prezenta uni solutii de irigare si racie in timpul sectionarii dentinei 4.cantitatea si compozitia solutiei de irigare Stratul se prezinta sub forma de micropelicula si de cepuri intracanaliculare(smear layer and plugs).Cepurile patrund in canalicule pe o lungime variabila(1-2 mi) mai ales in cavitatiile profunde deoarece Compozitie chimica Constituenti dentinari :din dentina peri si intercanaliculara:hidroxiapatita;colagen denaturat Din canaliculi:GAG;PG; germeni microbieni Constituenti de origine extra dentinara(lichidul bucal):saliva;germeni microbieni;tox;prod de degradare metabolica;elem cel. Solubilizare -aderent de dentina si ferm atasat de plaga dentinara,chiar la un lavaj cu jet de apa sub presiune.Solubilizarea se porduce prin gravaj;demineralizare(acizi) sau utilizare chelatori(EDTA) -acizii inlatura DDr in totalitate;chelatorii inlatura doar micropelicula 26

Semnificatia functionala -liner iatrogen,prin origine si structura.Functional e liner natural: -reduce permeabilitatea dentinara -influenteaza conductanta hidraulica(miscarea limfei in canaliculel dentinare) -blocheaza penetrarea germenilor spre pulpa,dar nu si a toxinelor,enzimelor,prod de metabolism -pb microinfiltratiei marginale Intr-o cavitate nerestaurata,DDR dispare in cateva saptamani,prin dizolvarea sa de catre acizii endogeni in slaiva si din placa bacteriana 292.Microinfiltratia marginala : semnificatia functionala si abordarera terapeutica a.microspatii intre peretiicavitatii si materialul de restaurare b.permeabilitatea stratului protector c.porozitati si interstitii DDR Combaterea microinfiltratiei marginale: -tram clasic:nu infl DDR -tram modern:modifica/indeparteaza DDR hibridizarea plagii dentinare=cuplarea adeziva de interfata la nivelul suprafetei dentinare si inchiderea etansa,inclusiv sigilarea canaliculelor dentinare realizarea adeziunii dentinare 293.Prezentati obiectivele tratamentului plagii dentinare ( ale protectiei dentino-pulpare) 1.Protectie pasiva(inerta) -izolarea campului operator,corelata cu toaleta cavitatii(indepartarea resturilor de dentina si smalt,a urmelor de saliva,sange,secretii ramase din timpul prepararii) -protectia fata de agentii fizici(mecanici;termici si electrici) si chimici -obliterarea orificiilor canaliculelot dentinare pt a preveni difuziunea in directia pulpara a stimulilor nocivi -restabilirea formei interne optime a preparatiei(corectarea unor imperfectiuni ale peretilor parapulpar si pulpar) -etansarea palietala/marginala pt evitarea microinfiltratiei 2.Protectie activa(biologica) -terapie cu efect antimicrobian(bacteriostatic/bactericid) -stimularea mecanismelor defensive si reparatoare locale pulpo-dentinare(cicatrizare;remineralizare a dentinei restante afectate reversibil;neodentinogeneza) 294.Care sunt calitatile necesare unui material optim de protectie dentino-pulpara 1.neiritant pentru structurile pulpo-dentinare,prin compozitie si proprietati chimice;biologice;fizice 2.pansament adecvat pentru prelungirile celulare fibrilare sectionat din interiorul canaliculelor dentinare 3.izolare si rezistenta mecanica(presiuni mast) 4.izolare termica-inclusiv fara reactie exoterma proprie de priza 5.izolare electrica 6.izolare chimica 7.compatibilitate chimica cu materialul de restaurare coronara 8.radioopacitate 9.blocarea germenilor existenti in canaliculele dentinare 10.reminerealizare dentinei afectate reversibile 11.stimularea formarii dentinei scleroase( rezistenta crescuta si premeabilitate scazuta) 12.stimularea depunerii dentinei II de reparatie 13.rezorbtia inflamatiei pulpare asimptomatice produsa prin evolutia cariei simple 14.insolubil si inalterabil in conditiile mediului bucal 15.absenta colorarii(impreganrii) structuriilor dure dentare(evitarea discromiilor) 16.manipularea clinica usoara 295.Prezentati conceptia clasica ( bazata pe materiale si tehnici conventionale) in tratamentul plagii dentinare 27

-considera ca plaga dentinara necesita o abordare terapeutica fct de profunzimea cavitatii si aspectului dentinei din zona cea mai apropiata de camera pulpara. -prevenirea actiunii unor factori iritativi nocivi asupra pulpei dentare,ce provin din componentele materialelor restauratoare,de la diferente de temperatura sau potential electic transmise prin intermediul materialului de obturatie sau penetrarea microorg ori a prod patogeni prin spatiile existente la interfata preparatie/restaurare(microinfiltratie marginala) -nu tine cont de rolul DDR -cavitatiile pot fi superficiale;medii;profunde -dentina restanta de la niv plagii: 1.de aspect si duritate normala -pare sanatoasa,dar e alcatuita din dentina normla,in care canaliculele dentinare nu prezinta in interiorul lor microorganisme;dentina partial demineralizata fara microorg pioniere;dentina transparenta,translucida sau scleroasaa,degenerescenta calcara(obliterare prin hipercalcifiere) relativ impermeabila pt microog si dentina opaca,cu canalicule cu traiecte moarte -daca dentina restanta are sub 2 mm,caldura poate determina leziuni pulpare reversibile/ireversibile necroza -prelungirile odontoblastice din interiorul canaliculelor dentinare,daca nu au fost expuse anterior nici unui factor iritativ(nu s-a adaptat)-degenerescenta si necroza canaliculele dentinare implicate vor deveni goale(traiecte moarte) -clinic se poate delimita dentina alterata de normala prin aspect si consistenta,in cariile acute cu evol rapida se dif greu 2.dura si pigmentata -prezinta aceleasi zone ca si dentina de aspect normal,specifica cariei cu evolutie lenta,caracterizata prin scleroza canaliculelor dentinare cu formare de dentina transparenta.E mai calcificata si mai eficienta importiva atacului microbian,e bine de pastrat. 3.dura cu zone mici de dentina alterata ireversibil -alternanta celor 4 zone,cu o suprafata de 1 mm2,in care dentina e distrusa ireversibil,canaliculele dentinare sunt dilatate,cu microorganisme,enzime si toxine in interior,cu demineralizarea intensa a dentinei intercanalicualre -daca indepartarea zonei punctiforme duce la deschiderea camerei pulpare:coafaj indirect,daca conditiile permit acest lucru. 296.Definiti si prezentati baza propriu-zisa (obturatia de baza ) =aplicarea pe suprafata dentinei expuse cimenturi dentare(baza propriu-zisa) ce au o rezistenta mecanica superioasa,asem cua dentinei: 1.ofera protectie fizica si chimica pt dentina si pulpa 2.constituie un suport mecanic pt restaurarea de durata 3.substituent al dentinei distruse din cauza proc carios,sau indepartata de instrumente -grosime minima de 1-1.5mm a bazei,trebuie sa prezinte rezistenta mare la compresiune,modul de elasticitate ridicat,conductibilitate si difuzabilitate termica similare cu a tesuturilor dure dentare. -bazele propriu-zise sunt folosite in cavitati de adancime medie,in care exista dentina normal colorata sau pigmentata.Materialele indicate pt obturatii de baza: FOZ;PCZ;ZOE(modificate);CIS 297.Definiti si prezentati liner-ii si varnish-urile ( lacurile dentare ) -utilizat pt suspensii;paste;cimenturi biocomponente pe baza de Ca(OH)2;ZOE sau CIS conventionale,CSI modificate prin adaos de rasini fotopolimerizabile.Se aplica strict pe dentina,intr-un strat fin ,formand o pelicula subtire de 0,5 mm.Linerii se folosesc si in coafajul indirect,realizara unei bariere protectoare fata de factorii chimici nocivi si termici. -preparatele,cu exceptia CIS,nu au duritate si rezistenta mecanica suficienta si nici grosime convenabila ,se acopera,in cavitati medii cu baza propriu zisa -lacurile dentare sunt subst inerte,neutre chimic,care se aplica pe peretii preparatiei pt a creea o bariera fata de act iritanta a unor materiale de restaurare si a penetrarii fluidului bucal la interfata preparatiei/restaurare.Ele por preveni modificarea culorii dintelui(in cazul obturatiilor de amalgam) permit un grad de izolate a canaliculelor dentinare sesctionate,putand preveni/limita hipersensibilitatea dentinara postoperatorie. 28

=solutii de rasini naturale(copla;colofoniu)sau sintetice(polistiren;acetat de celuloza) solubilizate in solventi organici(alcool acetona,eter).Evaporarea solventului pelicula cu rol izolator fara actiune protectoare mecanica,termica sau stimulatoare biologica.Anumite lacuri pot contine si substante cu rol terapeuti:eugenol;timol;fluor -lacurile nu sunt indicate in restaurarile cu materiale adezive pe baza de rasini prin monomeri dizolvarea rasinii lacului dentar;unele componente pot influenta negativ reactia de priza 298.Definiti si prezentati coafajul indirect ( inclusiv bazele intermediare ) =metoda de tratament mult mai complexa : -dezinfectia plagii dentinare -obliterarea canaliculelor dentinare sectionate -protectia pulpei dentare fata de agentii iritanti -stimularea neodentinogenezei(prin preparate cu Ca(OH)2 sau ZOE) -se urmareste distrugerea germenilor prezenti in canaliculele dentinare,precum si reducerea permeabilitatii dentinare prin formarea de dentina transparenta si reducerea microinfiltratiilor marginael ce pot genera inflamatia pulpara. -rolul bazelor intermediare utilizate in coafajul indirect: -acoperirea si protejarea preparatului de coafaj -izolant impotriva agentilor chimici -agent terapeutic pulpar -rezistenta mecanica redusa si slaba protectie antitermice,plus incompatibilitati unora dinte ele(ZOE) cu materiale de restaurare aderente pe baza de rasini,trebuie acoperite cu un alt material care sa asigure convenabil aceste cerintebaze propriu-zise FOZ;PCZ pt ZOE/CIS pt Ca(OH)2baze intermediare(acopera preparatele de coafaj) -materiale folosite pot fi:ZOE conventional;cimenturi cu Ca(OH)2;CIS tip III 299.Prezentati conceptia moderna ( bazata pe materiale si tehnici actuale ) in tratamentul plagii dentinare -ia in considerare toate caracteristicile plagii dentinare,in special prezenta si rolul DDR,in ceea ce priveste posibilitatea obtinerii inchiderii etanse palietale/marginale,in scopul evitarii aparitiei microinfiltratiei(e considerata factorul nociv principal pt apartia complicatiilor pulpare;prin penetrarea germenilor pana la niv pulpei; se evita prin inchiderea etansa a interfetei preparatie/restaurare) -tratamentul modern al plagii e bazat pe conceptul de adeziune dentinara:modificarea sau indepartarea DDR(hibridizarea plagii dentinare=cuplarea adeziva de interfata la nivelul suprafetei dentinare si inchiderea etansa,inclusiv sigilarea canaliculelor dentinare) realizarea adeziunii dentinare. Hibridizarea si adeziunea: 1.Mentinerea DDR si cresterea fortei de coeziune:prin infiltrarea si impregnarea cu primer si monomer adeziv DDR modificat,care evita dizolvarea sau desprinderea ulterioara de pe suprafata dentinara: -ameliorarea rezistentei acide a DDR,prin tratarea cu fosfat acid de Ca -fixarea DDR prin impregnarea cu rasini -fixarea DDR cu glutaraldehida,ac tanic -modificarea DDR si substituirea cu un precipitat PDR,prin tratare cu ac azotic 2.5% si oxalat feric 2.indepartarea trapeutica a DDR:partiala(micropelicula) sau totala -prin gravare acida(pt adezivi) si conditionarea plagii dentinare(PCZ si CIS) 300.Care sunt avantajele si dezavantajele gravarii acide a plagii dentinare 1.lipsa totala a nocivitatii pulpare 2.inlaturarea completa a DDR=eliminarea gemenilir si prod toxice 3.descoperirea si eliberarea canaliculelor dentinare 4.eliberarea fibrelor superficiale din colagenul dentinar:microretentii mecanice si substrat pt legaturi chimice dizolvate 5.evitatea microinfiltratie marginale consecutive dizolvarii in timp a DDR(permite penetrarea si colonizarea germenilorcarie II marginala si recidiva de carie) 29

Dezavantaje:cresterea semnificativa a permeabilitatii dentinare,variabila in raport cu grosimea DDR indepratat si cu grosimea dentinei restante 301.Care sunt avantajele si dezavantajele adezivilor pentru tratamentul plagii dentinare si protectia dentino-pulpara Avantaje -sigilarea suprafetei dentinare(+orif canaliculelor) si a interfetei cu materialele de restaurare -eliminarea sau reducerea hipersensiblitatii/hiperesteziei dentinare -biocompatibilitatea pulpara corespunzatoare:blocarea penetrarii germenilor si toxinelor(indep DDR) Maj componentelor cu potential toxic ale sist adezive scad rapid sau sunt blocate in compusi chimici stabili(priza scurta) Flux centrifug si diluare pin limfa dentinara -detoxifiera posibila prin circulatia pulpara de intoarcere Dezavantaje -esecuri in timp ale sigilarii etanse dehiscente si microinfiltratii la intrefata cu dentina -adeziunea initala slaba in vecinatatea canaliculelor dentinare -adeziunea redusa in cavitatiile profunde,in apropierea pulpei(canalicule dentinare mai multe-orificii scade suprafata de adeziune si rezistenta la forfecare) -adeziune initiala mai slaba la plaga dentinara cu modificari carioase incipiente(reversibile) -scaderea potentialului defensiv pulpar(imunosupresia limf T) -cresterea temp intrapulp(la sist adezive fotopolimerizabile) -gravarea acida sau conditionarea acida a dentinei: Cresterea permeabilitatii dentianare Favorizeaza excitatii terminatilor nervoase Favorizeaza patrunderea microorganismelor 302.Prezentati conduita terapeutica pentru tratamentul plagii dentinare in cavitati superficiale -pulpa dentara e acoperita de un strat suficient de dentina restanta,cu asp normal care asigura protectia necesara fata de factorii agresori,iar infiltratia microbiana la nivel dentinar e minima sau absenta. -daca folosim amalgamul de argint se suficienta aplicarea unui lac dentar pt a creea o bariera impotriva coroziunii -in tehnicile moderne se indica utilizarea tehnicilor adezive(adezivi amelo-dentinari pt amalgam) -daca se utilizeaza un compozit se face hibridizare prin tehnici adezive pt protejarea suprafetei dentinare denudate. 303.Prezentati conduita terapeutica pentru tratamentul plagii dentinare in cavitati medii -daca materialul restaurator va fi amalgamul de Ag,izolarea termica a pulpei dentare se utilizeaza o obturatie de baza cu CIS(foto) care sa ofere o rezistenta optima la fortele de condensare a amalgamuluisi la posibila degradare.Materiale;PCZ;FOZ(izolare termica,electrica si rezist mecanica;strat 1-1,5mm) -pt restaurarea directa cu compozit in cavit ocluzale sau ocluzo-poximale la dintii laterali,tehnica clasica,conventionala, materialu ales pt protectia plagii:ciment compatibil cu compozitul si rezistent la fortele e masticatie:CIS modificat,foto;CIS tip III auto,PCZ;FOZ -daca restaurarea nu e supusa fortelor ocluzale,pt protectie se utilizeaza liner cu Ca(OH)2 pe o intindere controlata,limitata pt a nu reduce nejustificat suprafata de adeziune dentinara.se mai poate aplica un liner pe baza de CIS fotopolimerizabil. 304.Prezentati conduita terapeutica pentru tratamentul plagii dentinare in cavitati profunde -daca dentina ramasa pe peretele pulpar/parapulpar e de grosime redusa(0,5-1mm) nu mai asigura o protectie sadisfactoare pulpei dentare si restaurarea va fi facuta cu amalgam se poate realiza un coafaj indirect:preparat cu Ca(OH)2 tip liner,aplict in zona cea mai profuna(stimulare neodentinogeneza si calitati pulpare si antimicrobiene) ce va fi acoperit cu ZOE modificat,cu PCZ sau CIS 30

-restaurarea directa(obturatie) sau indirecta(incrustatie) de tip compozit,profund de aplica o baza intermediara din Ca(OH)2(o intindere controlata ,strict limitata ,pt a nu reduce nejustificat suprafata de adeziune dentinara),cre va fi acoperita cu o baza propriu-zisa din CIS

31