FIZIOLOGIE LP 6

FIZIOLOGIE LUCRAREA PRACTICA NR.6

Studiul frotiului de sânge periferic. Determinarea formulei leucocitare.

Formula leucocitară reprezintă exprimarea procentuală a diferitelor tipuri de leucocite,

în urma examinării pe frotiul de sânge periferic, a cel puţin 200 de leucocite.
Pe un frotiu colorat prin metoda May-Grünwald-Giemsa se aplică o picătură de ulei de
cedru şi se fixează poziţia folosind obiectivul de imersie, diafragmul deschis, condensatorul
sus.
Se parcurge frotiul, deplasând preparatul într-un singur sens în zig-zag, pentru a
surprinde atât elemente marginale, cât şi pe cele din mijlocul lamei: limfocitele au tendinţa de
a se grupa spre centru iar granulocitele şi monocitele se dispersează spre margine.
Pe măsură ce se întâlnesc leucocite se notează pe un tabel în dreptul simbolului,
notaţia făcându-se pe grupe de câte 10 elemente.
Se examinează în total 200 de elemente şi se stabileşte procentul fiecărui tip de
leucocite. Exactitatea rezultatelor creşte cu cât numărul de leucocite examinate este mai mare
(300-400).

1
FIZIOLOGIE LP 6

2
FIZIOLOGIE LP 6

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
N
(neutrofile
nesegmentate)
S
(neutrofile
segmentate)
E
(eozinofile)
B
(bazofile)
L
(limfocite)
M
(monocite)

VALOARE PROCENTUALA
VALOARE ABSOLUTA se calculeaza cu regula de 3 simpla

Valoarea absolută a tipului de leucocite exprimă numărul fiecăruia dintre elemente

conţinut într-un milimetru cub de sânge.

Se calculează cunoscând formula leucocitară şi numărul absolut total de leucocite

dintr-un milimetru cub printr-o regulă de trei simplă.
Exemplu: leucocite/mm3= 6700
Limfocite/mm3= 23%
deci numărul absolut de limfocite/mm3= 6700  23/100=1541 limfocite/mm3.

3
FIZIOLOGIE LP 6

FORMULA PROCENT VALOARE

LEUCOCITARĂ E ABSOLUTĂ
Neutrofile nesegmentate 0–4 0 –300
Neutrofile segmentate 50 – 70 2500 – 6000
Eozinofile 2–4 50 – 300
Bazofile 0–1 0 – 80
Limfocite 20 – 40 1200 – 2400
Monocite 4 –8 240 – 600

4
FIZIOLOGIE LP 6

1. Neutrofile PMN
- nesegmentate-formă tanără,celulă mare de 12-14 microni,nucleul în formă de potcoavă,
citoplasmă acidofilă, prezintă granulaţii fine de culoarea brună,
-segmentate- citoplasmă acidofilă, nucleu lobat (2-5 lobuli; 6-7 lobuli la neutrofilele
imbatranite), granulaţii de culoare brună.
a. Neutrofilia – reprezintă creşterea în valoare absolută a neutrofilelor la peste 6000
neutrofile/mm3.
Leucocitoză cu neutrofilie se întâlneşte în: infecţii bacteriene, boli inflamatorii,
tumori, stress etc.
În infecţii apar granulocite tinere eliberate înainte de segmentarea nucleului (apar
nuclei cu 2-3 lobi sau nesegmentate),
-iar în infecţiile grave neutrofilele pot prezenta granulaţii toxice (granulaţii bazofile
intens colorate) şi corpusculii Döhle (vacuole intracitoplasmatice) ceea ce sugerează un
prognostic mai sever.
În arsuri, traumatisme, infarcte, neutrofilia este determinată de leziuni tisulare întinse
cu resorbţie de pirogeni.

5
FIZIOLOGIE LP 6

În boli metabolice (acidoză diabetică, gută) neutrofilia este consecinţa leziunilor

tisulare.
În tumori maligne creşterea numărului de neutrofile se datorează necrozelor
intratumorale.

b. Neutropenia – reprezintă scăderea numărului de granulocite neutrofile în valoare

absolută sub 1500/mm3 şi apare prin:

- proliferare medulară scăzută: hipoplazie medulară (medicamentoase,);

- granulocitopoieză ineficientă: anemii megaloblastice, unele medicamente, idiopatic;
- scăderea duratei de viaţă: sechestrare splenică, neutropenii izoimune, neutropenii
autoimune (lupus, mononucleoză etc.), unele medicamente (piramidon).
Agranulocitoza este o neutropenie severă sub 500/mm3.

2. Eozinofile
-citoplasmă acidofilă,nucleu bilobat în formă de desagă, conţine granulaţii de culoare
portocalie.
a. Eozinofilie – creşterea numărului de eozinofile în valoare absolută peste 500/mm3.
Apare în: boli alergice,dermatologice, parazitare, în boala Addison, leucemia granulocitară
cronică, în boala Hodgkin.
b. Eozinopenia – scăderea numărului de eozinofile sub 50/mm3. Cauze: stress, exces
de ACTH, cortizon, epinefrină. Eozinopenia este explicată prin scăderea mobilizării
rezervelor medulare şi este însoţită de neutrofilie.

6
FIZIOLOGIE LP 6

3. Bazofile- mai mic, citoplasmă acidofilă, nucleu în formă de trefla şi numeroase

granulaţii de culoare albastru-violet, ele fiind inegale şi acoperă nucleul.
Bazofilia – reprezintă creşterea numărului de bazofile peste 80/mm3.
Poate să apară în: leucemie mieloidă cronică, după splenectomie, în boala Hodgkin,
varicelă, colita ulceroasă.
Dupa radioterapie sau chimioterapie numărul de leucocite scade, dar numărul de
bazofile se menţine crescut.

4. Limfocitele-citoplasmă bazofilă comparată cu ”cerul senin de vară”, nu conţine

granulaţii, are nucleu mare situat excentric.
Pe frotiul de sânge periferic 90% sunt limfocite mici şi 10% limfocite mijlocii şi mari.
a. Limfocitoză – creşterea numărului de limfocite peste 2400/mm3.
Există două tipuri:
relativă (în care numărul total de limfocite circulante este neschimbat, dar numărul de
globule albe este scăzut datorită neutropeniei)
şi absolută (în care numărul limfocitelor circulante creşte).
Leucocitoză cu limfocitoză poate să apară şi în: boli infecţioase acute (mononucleoza
infecţioasă, pertussis), infecţii bacteriene cronice: tuberculoză, bruceloză, sifilis etc.

O cauză de limfocitoză severă este leucemia limfatică cronică (80-90% sunt limfocite
adulte). În acest caz, pe frotiul de sânge periferic se pot observa şi umbrele nucleare
Gumprecht – formaţiuni nucleare întinse, fără resturi de citoplasmă, ce provin din limfocitele
distruse din cauza fragilităţii lor, în momentul realizării frotiului.

7
FIZIOLOGIE LP 6

b. Limfopenia – reprezintă scăderea numărului de limfocite sub 1200/mm3.

Poate fi: falsă (prin creşterea numărului de granulocite) şi reală ce apare în: tratament
cu citostatice, boală Hodgkin, SIDA etc.

5. Monocite-cele mai mari celule ajung pana la 24 microni, citoplasmă bazofilă,

comparată cu ”cerul dinaintea furtunii”, cromatină în nucleu are aspect pieptănat.
a. Monocitoza – creşterea numărului de monocite peste 750/mm3. Monocitoza este
adeseori însoţită şi de neutrofilie, deoarece monocitele şi neutrofilele deriv dintr-o celulă
primară comună. Poate să apară în: leucemie cu monocite, tuberculoză, endocardită bacteriană
subacută, mononucleoză infecţioasă, neoplasme, boli vasculare de colagen.
b. Monocitopenie – scăderea monocitelor sub 240/mm3. Apare în: infecţii masive,
aplazii medulare etc.
Pe frotiul de sânge periferic se mai pot evidenţia: leucoblaşti în stările leucemice,
celule canceroase în cancerul în curs de diseminare, celule Reed-Sternberg în boala Hodgkin.

FORMULA ARNETH-SHILING
1) Formula Arneth –deviata la stânga :
-avem neutrofilie prin creşterea producţiei medulare, predominand neutrofilele
tinere segmentate şi nesegmentate.
-într-o inflamaţie acută avem leucocitoză cu neutrofilie şi cu deviere la stânga a
formulei Arneth.
2) Formula Arneth – deviată la dreapta : -numărul de neutrofile scăzut sau normal
dar formele circulante sunt forme îmbătrânite, polilobulate sau hipersegmentate.
-întâlnită în anemia Biermer
-formele de neutrofile sunt îmbătrânite iar tendinţa este de neutropenie.

8
FIZIOLOGIE LP 6

9
FIZIOLOGIE LP 6

Frotiu de sabge periferic coloratie Giemsa, M.O. X1000 5 PMN

10
FIZIOLOGIE LP 6

Frotiu de sange periferic, coloratie Giemsa, M.O. X 1000 : PMN, Eo, Mo, Li, Li

11
FIZIOLOGIE LP 6

Recunoasteti tipurile de leucocite

12