TRANSFER TERMIC ÎN LUNGUL UNEI BARE ÎN REGIM STAŢIONAR

1.Scopul lucrării
a)Stabilirea profilului de temperature în lungul unei bare în regim staţionar
b)Determinarea conductivităţii termice prin metoda comparaţiei

2.Aspecte teoretice
La încălzirea unei bare se întâlnesc două moduri de transfer de căldură,unul conductiv
(prin interiorul barei) şi unul convective(de la suprafaţa barei la mediul înconjurător
fluid).
În cazul încălzirii unei bare de secţiune circulară prin extremitatea x=0 temperatura în
bară este T0, iar la extremitatea X=L, Temperatura Ta,temperature mediului
înconjurător.Considerând bilanţul energiilor care intră şi ies printr.un element
infinitezimal de bara se poate scrie,cu notaţiile dn fig 1, în regim staţionar:

Qx − Qx+dx = Qc

Pentru simplificarea calculului se consideră constantă temperatura în secţiunea A a

barei, aproximaţie justificată în cazul barelor metalice, cu conductivitatea termică bună.

Căldura Qx care intră prin secţiunea A a barei, la nivelul x, conform legii lui Fourier este:

dt
Qx = − λ ∙ A ∙ dx (2)

Căldura Q x+dx care iese prin secţiunea barei la nivelul x+dx se poate scrie:

dt d dt
Qx = −λ ∙ A ∙ + (−λ ∙ A ∙ ) ∙ dx (3)
dx dx dx
Căldura Qc care iese prin convective prin suprafaţa laterală a cilindrului infinitezimal de
lungime dx este dată de relaţiile:

Qc = α ∙ P ∙ dx ∙ t (4) , in care 𝑃 = 𝜋 ∙ 𝑑 –perimetrul barei de diametru d

t = T − T0
Din relaţiile (1-4) rezulta:

d2 t α ∙ P
= ∙t (5)
dx 2 λ ∙ A

Ecuaţia (5) poate fi soluţionată în funcţie de condiţiile la limită.Pentru cazul unei bare
semiinfinite:
X=0 t=t0 (6)

X=∞ t=0

In care t 0 = T0 − Ta

Soluţionând ecuaţia (5) pentru cazul bare semiinfinite rezultă:

t = t 0 ∙ e−μ∙x (7)

În care μ = √α ∙ P ∙ λ ∙ A

Logaritmând ecuaţia (7) se obţine:

t0
ln =μ∙x (8)
t

Cantitatea de căldură transferată conductiv prin bară este:

dt
Q = −λ ∙ ( ) ∙A (9)
dx x=0

Sau ţinând seama de relaţia (7) a profilului de temperatura:

Q = λ ∙ μ ∙ A ∙ t0 (10)

Metodele de determinare a conductivităţii termice a materialelor solide prin comparaţie

se bazează pe ecuaţia (9) şi constau în măsurarea profilelor de temperatură în lungul a
doua bare, dintre care una are conductivitatea termică cunoscută.Cele două bare
trebuie să îndeplinească condiţiile:
-sa fie de secţiuni egale;
-suprafetele să aibă coeficienţi de emisie egali.
Aceste condiţii sunt necesare pentru a asigura egalitatea coeficientiilor parţiali de
transfer termic, 𝛼, pentru cele două bare.
Notând cu t1 temperatura barei cu conductivitatea termică cunoscută în punctul 𝑥1 şi cu
t 2 temperatura barei cu conductivitatea termică necunoscută la un punct x2 , în care
𝐭𝟐 = 𝐭𝟏 = 𝐭 (11)

Din relaţia (7) rezultă, deoarece diferenţa de temperatura la rădăcina bare este
aceasi pentru ambele bare:

e−μ1∙x1 = e−μ2 ∙x2 (12)

Sau μ1 ∙ x1 = μ2 ∙ x2 (13)

α∙P
Deoarece μ2 = ,din relaţia (16) rezultă :
λ∙A

𝑥2
λ2 = λ1 ∙ 𝑥22 (14)
1

3.Descrierea instalaţiei
Instalaţia este alcătuită dintr-un bloc încălzitor în interiorul căruia se afla o rezistenţă
electrică racordata la sursa de energie electrică prin intermediul unui reostat (R).

Fig.2.Schema instalaţiei experimentale

În placă frontală a blocului încălzitor se afla încastrate două bare metalice de natură
diferită (una din alamă cu necunoscut şi cealaltă din oţel cu ).

Pe fiecare din cele două bare sunt fixate, la distanţe diferite de bara, un număr de 10
termocuple pentru măsurarea temperaturii barei în punctul respectiv.
Distanţele la care sunt montate termocuplele sunt cele din tabelul nr.1

Diametrele barelor:10 mm
 Tabelul nr.1
Termocuplu Distanţa în mm

Bară A Bară B

(oţel) (Alamă)

0 0 0