Frotiul de sange periferic

Dr. Ariela OLTEANU

SCJU Sibiu
Frotiul de sange periferic
 reprezinta modalitatea de studiere a morfologiei
elementelor sanguine si a parazitilor sanguini;
 orienteaza asupra cantitatii de hemoglobina si a numarului
de leucocite, trombocite din sange;

 face parte integranta din investigarea incipienta, obligatorie

a oricarui bolnav pentru ca furnizeaza informatii
importante asupra tuturor celulelor sangvine.; 

 poate sa indice fie direct diagnosticul, fie sa sugereze

investigatii suplimentare;
 
 
Frotiul de sange periferic

 Proba biologica primara: sangele venos recoltat pe EDTA

sau sange capilar recoltat prin punctie capilara din pulpa
degetului la adult sau calcai la sugar;
 Se executa un frotiuri pe lame de sticla speciale;
 Frotiul bine executat trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
a. sa fie mai ingust decat lama (doua margini);
b. sa nu acopere toata lama, sa aiba margini drepte si
franjuri la extremitatea terminala;
c. sa aiba o grosime potrivita;
d. celulele sa fie distribuite uniform, intr-un singur
strat celular, sa nu fie deformate sau distruse.
Frotiul de sange periferic
 Semnele unui frotiu impropriu :
eritrocitele suprapuse sau deformate,
leucocitele distruse,
zone rotunde necolorate sau eritrocitele cu contur dublu
(indicand ca lama este nedegresata),
zone intinse cu eritrocitele mari prea etalate, poligonale sau
sferoidale, cu pierderea palorii centrale etc.;

 Daca frotiul nu este satisfacator, pentru a evita obtinerea de

informatii eronate se recomanda examinarea unui alt frotiu
sau efectuarea unui nou preparat
Frotiul de sange periferic
 Erori la efectuarea formulei leucocitare:

1. eroare mecanica, data de modul de efectuare al

frotiului si, mai ales, de distributia neomogena a diferitelor
tipuri de leucocite pe suprafata frotiului;
2. eroare de interpretare, care depinde de calitatea
examinatorului;
3. eroare de esantionaj (poate fi atenuata prin
cresterea numarului de celule inregistrate). Cu cat este mai
mare numarul de celule inregistrat, cu atat limitele de
siguranta sunt mai apropiate de valoarea reala; rezultate
satisfacatoare se obtin numai cand formula leucocitara se
bazeaza pe numaratori facute pe cel putin 200 de celule,
examinand in zig-zag marginile si centrul frotiului.
 Frotiul de sange periferic
Materiale si echipamente Reactivi,
•Manusi de protectie
consumabile
pentru executant;
•Cronometru;
•Sursa lumina; • kit de coloraţie rapidă May-
•Lame de sticla degresate; Grűnwald Giemsa;
•Lama slefuita mai • alcool metilic;
ingusta; • apa distilata neutral;
•Doua baghete de sticla si • ulei de cedru;
o tavita de colorat; • alcool sanitar.
•Microscop optic cu
obiectiv uscat si imersie;
•Pipeta automata 0,5-10
microL cu varfuri
corespunzatoare;
•Pipeta automata 200-
1000 microL cu varfuri
corespunzatoare;
Frotiul de sange periferic
• Solutia May-Grunwald:
eozinat de albastru de metilen 1g
glicerina neutra puritate absoluta (p.a) 50ml
alcool metilic p.a 100ml
• Solutia Giemsa:
eozinat de azur de metilen 3g
azur de metilen 0.8g
glicerina neutra p.a 250ml
alcool metilic 200ml
• Apa distilata neutra pH 7-7,2 ( 500ml AD + cateva picaturi
dintr-o solutie slaba alcalina de Na2CO3 1% sau tampon
fosfat pH 6,8
Frotiul de sange periferic
Tehnica executarii frotiului (manuala):

 se aplica o picatura de sange cu lama (pentru sange

capilar)/pipeta automata (pentru sange venos din tub vidat)
pe o lama (curata si degresata)
 se intinde rapid cat mai subtire si uniform, cu ajutorul
lamei slefuite, careia, tinand-o usor inclinata – sub un
unghi de aproximativ 45 grade - i se imprima o usoara
miscare de translatie in lungimea lamei
 se va usca apoi foarte repede, prin agitare in aer; acest timp
reprezinta o prima fixare
 recomandabil sa se recolteze doua frotiuri; unul se
pastreaza ca rezerva. Se scrie numarul CA al bolnavului cu
creionul special/ se lipeste eticheta cu CA si se pune la
colorat.
Efectuarea frotiului de sange periferic
Efectuarea frotiului sanguin din sange venos (K3EDTA)
 Frotiul de sange periferic
Coloratia May Grűnwald-Giemsa:
 
se aseaza lama pe doua baghete deasupra unei tavite si se acopera cu
alcool metilic pentru fixare, 3-5 minute.
se scurge alcoolul metilic.
se acopera apoi lama cu solutia de colorat May Grűnwald timp de 2
minute;
se adaugă peste lamele acoperite cu soluţia de colorat May
Grűnwald apă de robinet şi se mai lasă la colorat 2 minute;
se înlătură colorantul de pe lamă şi se acoperă lama cu soluţie de
colorant Giemsa (diluata 1/10 : o parte solutie nediluata livrata de
producator se amesteca cu 9 parti apa distilata) si se lasa 20 minute
la colorat.
se scurge solutia Giemsa
se spala cu apa distilata sub jet slab pana se inlatura tot colorantul.
se sterge cu grija dosul lamei pentru ca frotiul sa ramana clar
se lasa sa se usuce in stativ.
Frotiul de sange periferic

Coloratia May Grűnwald-Giemsa rapida:

 
se fixeaza frotiurile in reactivul 1 al kitului de coloratie
rapidă, 10 secunde (fixator);
se trec frotiurile fara spălare in reactivul 2, timp de10
secunde (MG);
se trec frotiurile fara spălare in reactivul 3 al kitului de
coloratie 10 secunde (Giemsa);
se spala frotiurile cu apa de robinet;
se şterge dosul lamei;
se lasa sa se usuce lamele in stativ.
Coloratia May Grűnwald-Giemsa rapida
 Frotiul de sange periferic

Tehnica executarii formulei leucocitare:

 Microscopie optica: cu obiectivul cu imersie, pentru o corecta
identificare morfologica, se parcurge frotiul deplasand
preparatul intr-un singur sens si in zig-zag, pentru a se surprinde
atat elementele marginale cat si cele din mijlocul lamei
(limfocitele au tendinta de a se grupa spre centru,
polimorfonucleatele si monocitele se disperseaza spre margine
si in franjuri)
 pe masura ce se intalnesc leucocitele, ele se noteaza pe categorii
in grupe de cate 5 elemente
 se examineaza in total cel putin 100 de elemente si se stabileste
procentul fiecarui tip de leucocit.
 
Frotiul de sange periferic

Examinarea cu obiectiv cu imersie:

 
 Eritrocitele. Limita dintre 1/3 medie si 1/3 terminala a frotiului
reprezinta zona optima, cu grosimea corespunzatoare pentru
studiul eritrocitelor la care se urmareste:
 marimea: anizocitoza, normocitoza, macrocitoza, microcitoza;
 forma: poichilocitoza, sferocitoza, ovalocitoza, drepanocitoza,
eritrocite fragmentate sau schizocite, eritrocite in picatura;
 culoarea: normocromie, hipocromie, eritrocite in semn de tras la
tinta, policromatofilie;
 incluzii eritrocitare: punctatii bazofile, inele Cabot, corpi Jolly,
eritrocite parazitate, eritroblasti;
 dispozitia: in rulouri, aglutinate.
 Frotiul de sange periferic

Leucocitele. Distributia leucocitelor pe frotiurile efectuate pe

lama nu este uniforma: celulele mari (monocitele si
polinuclearele) au tendinta sa se concentreze pe marginile
frotiului si in franjuri.
In studiul leucocitelor se urmareste:
formula leucocitara (numaratoarea diferentiata);
anomalii morfologice:
de talie: gigantocite, granulocite poliploide;
nucleare: hipersegmentare, anomalie Pelger- Huet, nuclei picnotici;
citoplasmatice: hipo sau agranularitate a neutrofilelor, granulatii
toxice, prezenta de vacuole, de granulatii gigante etc.
 Frotiul de sange periferic
Trombocitele.
 evaluarea numerica: evaluarea semicantitativa se face cel mai
bine pe frotiuri de sange fara anticoagulant, unde numarul si mai
ales marimea grupelor de trombocite estimate pe marginile
frotiului si in franjuri poate sa indice numarul lor; grupe de 15-
30 trombocite indica un numar normal; prezenta de trombocite
rare, izolate sau grupe mici de 2-8 trombocite denota
trombocitopenie, in timp ce existenta unor grupe mari de peste
80-100 trombocite indica un numar crescut.
 anomalii morfologice: anizocitoza trombocitara, modificari ale
glomerulului, vacuolizari etc.
 aglutinabilitatea.
Frotiul de sange periferic
Valori normale ale formulei leucocitare la diferite
varste
NOU- SUGAR COPIL (6 ADULT
NASCUT ANI)

Numar NL 15000- 9000- 4000- 4000-

leucocit 30000 13000 10000 10000
e
Nesegm N 5-10% 1-5% 5% 1-4%
entate
neutrofi
le
Segmen S 30-70% 30-25% 30-60% 60-70%
tate
neutrofi
le
Eozinofi E 2-5% 7% 4% 1-4%
le

Bazofile B 0-1% 1% 1% 0-1%

Limfocit L 20-40% 50-70% 30-60% 25-35%

e

Monocit M 2-8% 6-8% 4-8% 4-8%

e
 Modificari sugestive pentru diagnostic
 hipocromie + microcitoza = anemie feripriva
 hipocromie + normo(macro)citoza = anemie sideroblastica
 hipocromie + macrocitoza + policromatofilie = HPN
 hipocromie + punctatii bazofile = anemie saturnina
 hipocromie + punctatii bazofile + poikilocitoza (picatura, schizocite) = talasemie
 hipocromie + eritrocite in rulouri = anemie cronica simpla
 sferocite + policromatofilie = sferocitoza ereditara
 sferocite + policromatofilie + aglutinare + deviere la stanga = AHAI (criza de hemoliza)
 schizocite + policromatofilie + trombocite rare, izolate = anemie microangiopatica, CID
 schizocite + policromatofilie + trombocite izolate +/- neutropenie = LED
 eritrocite in picatura + bazofilie + granulocite imature + eritroblasti + trombocite anormale = MMM
 rulouri + tablou leucoeritroblastic +/- plasmocite atipice = mielom multiplu
 eritroblasti binucleati = anemie diseritropoietica
 macromegalocitoza + neutrofile hipersegmentate = anemie megaloblastica
 neutrofile cu nucleu pelgeroid si hipo- sau agranulare = mielodisplazie
 leucocitoza + bazofilie + deviere la stanga a FL = LMC
 leucocitoza + limfocitoza = LLC
 celule „hairy” + monocitopenie +/ - neutropenie = HCL
 celule blastice + bazofilie + deviere la stanga a FL = LMC in puseu blastic
 celule blastice + hiatus leucemic = leucemie acuta