HEMOGRAMA

DR.OLTEANU ARIELA
LABORATORUL CLINIC DE ANALIZE MEDICALE
SPITALUL CLINIC JUDETEAN DE URGENTA
 Hemograma
 reflecta un numar mare de mecanisme fizio-patologice:
hematopoieza, apararea organismului, hemostaza
ofera informatii pretioase pentru activitatea mai multor organe ;
maduva osoasa, ganglioni, tesut limfoid, sistemul monocito-
macrofagic;
examenul cel mai recomandat pe biletele de trimitere;
Cuprinde :
numaratoarea eritrocitelor (eritrocitometrie) (E)
determinarea hemoglobinei (Hb)
determinarea hematocritului (Ht)
determinarea constantelor eritrocitare :VEM, HEM, CHEM
rata de distributie a populatiei eritrocitare (RDW)
numaratoarea reticulocitelor ( Ret % ,#)
 numaratoarea leucocitelor si formula leucocitara (L, %, #)
 numaratoarea trombocitelor (plachetele sanguine) (Tr)
In cazul modificarilor acestor parametrii se completeaza investigatiile cu
examenul morfologic al frotiului sanguin;
Tehnicile de laborator utilizate pentru efectuarea hemogramei:
 tehnica manuala : numaratori in pipeta Potain/Unopette(Er, L,Tr)
determinarea spectrofotometrica a Hb
determinarea hematocritului (centrifugare)
 tehnica automata : numaratori electronice automatizate
principiu de determinare diferit in functie de
analizor 3diff/5diff
numararea unui numar mare de celule (mii)
fiabilitate buna
reproductibilitate foarte buna
sistem de control precis care poate afisa alarme
Hematopoieza
Compozitia sangelui periferic
Hemograma automata : principiul determinarii

• elementele sanguine sunt absorbite intr-o solutie de electroliti capabila sa conduca

curentul electric, solutie in care sunt imersati doi electrozi separati de un perete de
sticla care este deschis intr-un singur punct (apertura);
• celulele sanguine impreuna cu solutia de electroliti (diluentul)
sunt absorbite prin aplicarea unui vacum si trec prin apertura;
• la trecerea prin apertura rezistenta la flux de curent creste si va determina aparitia
unui impuls electric;
• numarul impulsurilor electrice generate este direct proportional cu
numarul elementelor sanguine din proba;
• dimensiunea impulsurilor este proportionala cu volumul celulei;

• trombocitele sunt numarate dupa principiul dimensiunii diametrului,

intre 2-20(fl) , unde nu interfereaza cum eritrocitele;
Analizoarele de hematologie
 Au inlocuit in 1980 metodele manuale pentru determinarea hemoglobinei si
numaratorile de celule;

 Mai mare acuratete si precizie;

 Sunt produse de multe firme producatoare, in toata lumea;

 Furnizeaza in mai putin de 1 minut numaratoare completa a celulelor

sanguine cu furnizarea formulei leucocitare, determinarea hemoglobinei, a
hematocritului, indicii eritrocitari, indici trombocitari, iar unele analizoare
furnizeaza si numarul de reticulocite din 200 μL sau mai putin;

 Permit un management mai eficient al fluxului de lucru in laboratoare;

• Analizoarele de hematologie complet automate aspira si dilueaza sangele din
tubul vidat prin perforarea dopului tubului vidat (cap piercing);
• Determina 8 pana la >60 de variabile ale celulelor sanguine;
• Dispun de cititoare de coduri de bara si astfel pot identifica corect specimenul,
pacientul si testul de efectuat;
• Multe analizoare pot sa verifice daca proba are volumul adecvat si pot detecta
prezenta unui eventual coagul;
• Unele analizoare sunt legate la un modul pentru prepararea frotiului sanguin;
• In afara de Hb toate variabilele sunt determinate prin evaluarea marimii si
numarului;
• Numarul si volumul celulei se determina prin impedanta electrica sau prin
folosirea unui laser;
Dispun de cel putin 2 canale pentru masuratori:
- intr-un canal se adauga diluent si este determinat numarul
si marimea hematiilor;
- in al doilea canal se adauga un agent litic impreuna cu
diluentul pentru a liza hematiile si a efectua evaluarea leucocitelor si a
produce o solutie care permite evaluarea Hb;

Alte canale sunt necesare pentru aprecierea formulei leucocitare prin mai
multe metode: impedanta, dispersia luminii, absorbanta luminii;

Un alt canal este necesar pentru evaluarea reticulocitelor;

Analizoarele nu pot recunoaste toate anomaliile celulelor (ca prin microscopie

optica) dar pot genera anumite alerte “flags”: blasti, precursori granulocitari,
limfocite atipice, eritroblasti , aglutinate trombocitare, etc;
Principii generale de analiza a celulelor sanguine
Majoritatea analizoarelor de bazeaza pe doua principii de operare : impedanta
si flowcitometria (optical scatter);

• Impedanta (low-voltage direct current (DC) resistance) a fost dezvoltata

Coulter in the 1950;
• Radiofrecventa (RF), (alternating current resistance) este folosita uneori
impreuna cu impedanta.
• Technicon Instruments Corporation (Tarrytown, NY) a introdus in 1960
metoda optica ( darkfield optical scanning).
• Ortho Clinical Diagnostics, Inc. (Raritan, NJ), a introdus instrumentele ce
foloseau laser ( laser-based optical instrument) in 1970s.
• Metoda optica ce foloseste lumina emisa de laser sau alta sursa, este cea
mai folosita astazi de catre analizoarele de hematologie.
 Metoda Impedantei detecteaza si masoara modificarile de rezistenta
electrica intre doi electrozi cand celulele sanguine trec prin apertura;
modificarile de voltaj sunt masurate si se formeaza grafice si histograme
care permit evaluarea populatiei de celule in functie de volum;

 Radio-Frecventa foloseste curent electromagnetic de voltaj inalt ( high-

voltage electromagnetic current). Modificarile masurate in semnalul RF este
proportional cu densitatea interioara a celulei sau conductivitatea;

 Impedance si conductivitatea pot genera citograme care permit evaluarea

populatiilor de celule ( cluster analysis);

 Flowcitometrele (optical scatter systems) folosesc detectia interferentei

dintre raza laser (sau alta sursa de lumina) pentru a diferentia si numara
tipurile de celule; detectia luminii dispersate la anumite unghiuri si
transformarea in semnale electrice este asigurata de fotodetectoare
(fotodiode si fotomultiplicatoare);
Analizoarele de hematologie
Analizoarele de hematologie au cateva componente comune : sistemele
hidraulice, pneumatice si electrice:

 Sistemul hidraulic include unitatea de aspirare, dispenserele, camerele de

dilutie, camerele de mixare, baile cu apertura, hemoglobinometru;

 Sistemul pneumatic genereaza vacuum si presiune pentru operarea valvelor

care duc proba spre sistemul hidraulic;

 Sistemul electric controleaza secventele operationale ale intregului sistem si

include partea electronica si de computer pentru procesarea datelor
obtinute;
Limitele analizoarelor
Legate de metoda :

 Impedanta nu face distinctie cu acuratete intre celule si alte particule cu

aceeasi dimensiune;
 Ex: fragmentele celulalare pot fi numarate ca trombocite; schizocitele si
hematiile mici pot interfera cu numaratoarea de trombocite; trombocitele
mari pot fi contorizate ca leucocite ; hematii care contin variante de Hb
( Hb S sau Hb C ) sunt rezistente la liza si numarate ca celule nucleate;
 Formula leucocitara diferentiata este furnizata uneori cu atentionari “ flag-
uri” deoarece controlul intern al aparatului nu reuseste sa valideze datele
obtinute; in acest caz este necesara revizuirea formulei la microscopul
optic;
 Laboratorul trebuie sa isi stabileasca propriile criterii pentru efectuarea de
frotiuri sanguine pentru revizuirea formulei;
Limitele analizoarelor

Limitari date de specimen (proba de sange):

 Prezenta de aglutinine la rece, icter, lipemia;

 Aglutininele la rece cresc MCV >130 fl, scad nr hematiilor si cresc MCHC
>40 g/dl;
 Icterul si lipemia afecteaza masurarea hemoglobinei si a indicilor care
implica Hb in calcul;
 Lipemia creste, fals, Hb si indicii eritrocitari;
 Depasirea timpului de examinare (proba intarziata) afecteaza profund
rezultatele deoarece se produce liza hematiilor, creste fragilitatea
leucocitelor si se deterioreaza trombocitele;
 Laboratorul specifica in Manualul de recoltare care sunt conditiile
preanalitice pentru efectuarea HLG si stabileste criteriile de respingere a
probelor;
 Analizoarele de hematologie

Automatul Beckman Coulter

Principiul Coulter: permite numararea hematiilor, leucocitelor si trombocitelor si
masurarea volumului lor;
celulele sunt suspendate in lichid conductor de electricitate si numarate la trecerea
print-un mic orificiu (apertura);
trecerea fiecarei celule creste rezistenta electrica intre 2 electrozi si genereaza un
impuls electric a carui amplitudine este proportionala cu volumul sau;
numarul de impulsuri este egal cu numarul de celule care au trecut prin apertura;

impulsurile sunt clasate in functie de amplitudine in diferite canale ducand la

constructia unor histograme de distributie volumetrica;

= principiul masurarii prin impedanta;

Analizor de hematologie
 Histrograme, scattergrame

Electrozii

Apertura
• Analizoarele ce au ca principiu de lucru impedanta furnizeaza masuratori
precise ale volumului celular si a Hb;
• Eritrocitele si trombocitele sunt numrate in acelasi canal si sunt separate in
functie de marime (femtolitri)
• Leucocitele sunt extimate in canal separat (canalul pentru Hb) dupa liza
hematiilor;
• Eritroblastii sunt inclusi in numarul celulelor albe;
• Analizoarele 5 diff . efectueaza si formula leucocitara in valoare relativa
(%) si absoluta(#);
• Pentru identificarea si separarea celor 5 populatii analizorul face 3
masuratori: prin impedanta cu curent electromagnetic de joasa frecventa
(volumul), masurarea conductivitatii prin curent electromagnetic de inalta
frecventa (densitate nucleara, granulatii, raport nucleo/citoplasmatic) si
laser (structura, forma, reflectivitatea celulei);
• Toate datele sunt analizate cu un software pentru a obtine: date despre
structura interna a celulei, volum, pentru clasificarea lor si reprezentare
grafica in functie de volum;
Automatul Sysmex XE 2100

Principiul de masurare: hematiile si trombocitele se masoara cu ajutorul curentului

direct (CD), care permite masurarea taliei celulelor ce traverseaza apertura (masurare
prin impedanta cu focalizare hidrodinamica);

hematocritul =cumul de impulsuri masurate;

hemoglobina se masoara prin metode colorimetrica (in camera specifica);

leucocitele se efectueaza prin citometrie in flux cu fluorescenta in doua canale

diferite, pentru comparatie (GB/BASO,DIF); in caz de discordanta se masoara si pe
al treilea NRBC;
 Hemoleucograma
Formula leucocitara :
manual : frotiu sanguin din sange periferic colorat MGG
examinare optica la microscop
exprimare % din numarul de leucocite
metoda de referinta
automat : se face diferit in functie de analizorul utilizat
exprimarea se face % si in valoare absoluta (#)
Beckman-Coulter :Volum/Conductivitate /Difractie
volumul celulei : variatia impedantei
conductivitatea: explorarea nucleului cu un curent
electric de inalta frecventa
difractia: luminii monocromatice a unui fascicol laser la
intalnirea cu celula furnizeaza informatii despre
granulatii si suprafata celulei
Sysmex XE 2100: prin citometrie in flux
folosita pentru determinarea caracteristicilor chimice si fiziologice ale
celulei; studiu precis pe celulea individualizata datorita focalizarii
hidrodinamice;
canalul GB/Baso : este distrusa membrana celulei(-bazofile)
canal IM : curent direct pentru masurarea taliei celulei
radiofrecventa pentru nucleu si granulatii
canal NRBC: masurare prin citometrie in flux
canal RET : citometrie in flux
 subestimare supraestimare
TROMBOCITE Falsa trombocitopenie Falsa augumentare

cauze EDTA microcitoza

satelitism

LEUCOCITE Falsa neutropenie Falsa augumentare

cauze EDTA Agregate trombocitare

Satelitism Eritroblasti circulanti
Hemoliza
Crioglobulinemie

ERITROCITE Falsa diminuare Falsa augumentare

(Er,VEM,Ht, CHEM)

cauze Aglutinine la rece Leucocitoza mare

HEMOGLOBINA Falsa crestere

cauze Hiperbilirubinemie
Ser lactescent
Hemoliza
Crioglobuline
hiperleucocitoza
 HEMOGRAMA NORMALA
 Notiunea de normalitate are o definitie statistica;
variabilele biologice ce include 95% din indivizii normali
 Rezultatul unei hemograme trebuie interpretate in context clinic de catre medicul
practician
 Valorile hemogramei variaza si cu varsta ,sexul si rasa

 Exprimarea rezultatelor se face in unitati internationale:

10¹² TERA (T) pt.H 10¯³ MILLI (m)
10⁹ GIGA (G)pt.L,Tr 10¯⁶ MICRO (µ)
10⁶ MEGA (M) 10¯⁹ NANO (η)
10³ KILO (K) 10¯¹²PICO (p)
10¯¹⁵FEMTO(f)
Hb mmol/l ; Ht l/l; HEM fmol
Unitati de exprimare : pentru numaratori : /mmc, 10³-10 ⁶/µl
pentru Hb g/dl; Ht %
pentru VEM µ³(fl)
pentru HEM pg (fmol)

Intre unitatile internationale si unitatile vechi de exprimare,

care se mai folosesc inca, exista factori de conversie

ex : L 5000/mmc 10 ⁶/10¯ ⁶ 5G/l

H 4000000/mmc 10⁶/10¯⁶ 4T/l
Ret 20000/mmc 20G/l
Ht 40% 0.40
Linia eritrocitara:
hematii hematocrit hemoglobina

barbati 4.5 – 6.0 x 10¹²/L 0.40 - 0.54 13 – 17g/dl

4.5_ 5.8 x 10⁶/µL 40% - 50% 13 – 17 g/dl

femei 4.o -5.5 x 10¹²/L 0.37 – 0.47 11.5 – 15g/dl

3.8 – 5.4 x 10⁶/µL 37 – 47 % 12 – 15g/dl

Nou-nascut >5.5 x 10¹²/L 0.44 -0.64 14 – 19g/dl

Hemoglobina:

Valori
Expde referintă – diferite în funcţie de vârstă şi sex .

Hb se exprimă în g/L sau g/dL. In cazul exprimării ca şi concentraţie în mmol/L se

utilizează următorii factori de conversie:
mmol/L = g/L x 0.0621

mmol/L = g/dL x 0.621

g/dL= mmol/L x 1.61

g/L= mmol/L x 16.1

https://www.synevo.ro
 HEMOGRAMA NORMALA
Constantele eritrocitare :

VEM (volum eritrocitar mediu) = Ht(%)x 10/Nr hematii (T/L)

= 85-95 fl ; 82-100fl
HEM (Hb eritrocitara medie) = Hb(g/dl) x 10/Nr hematii
= 27 – 32 pg ; 27 – 34pg
CHEM (conc.eritrocitara medie)= Hb(g/dl) x 100/Ht(%)
= 31-35 g/dl; 32-36g/dl
IDR = 12- 15 %

Reticulocite 0.5 – 1.5%; 0.5- 2.0%

0.25-0.75 x 10⁶/µl
sunt hematii tinere care au iesit din maduva <48 ore
pastreaza in citoplasma lor resturi de ribonucleoproteine ce pot fi reperate la
microscop peintr-o coloratie cu briliant crezyl blau;
 Hematiile normale au aceeasi morfologie pe frotiurile colorate:
discoid aplatizat, forma rotunda
coloratie roz/oranj mai intensa la periferie
diametrul 7-8µ, grosimea 2µ
VEM 85(82)-95(100) fl
 In anumite afectiuni pot apare anomalii morfologice :
• anomalii de talie: anizocitoza (diametru variabil), macro sau microcite(variatie de volum)
• anomalii de coloratie: anizocromie si policromatofilie
• anomalii de forma: poikilocitoza (variabilit. de forma),
dacriocite (picaturi,lacrima)
schizocite (hematii fragmentate)
acantocite si echinocite (crenelate)
sferocite,ovalocite,drepanocite,”in tinta”
• prezenta de incluziuni intra-eritrocitare anormale :corpi Jolly, inele Cabot, punctatii
bazofile; cu coloratii speciale : siderocite,corpi Heinz
 Hemograma: utilitate clinica
Patologia hematiilor: 1 . Anemii
2 .Poliglogulii
1. Definitia: scaderea nivelului de Hb : fatigabilitate, dispnee
<13g/dl la barbati ; <12g/dl la femei ;<15g/dl la nn;<11.5g/dl la copii

2. Se cauta mecanismul apoi etiologia :

Numarul de reticulocite : crescut =anemie periferica ,regenerativa
scazut = anemie centrala,nonregenerativa
Valoarea constantelor eritrocitare : VEM, HEM, CHEM
anemii normocitare , macrocitara, microcitara
anemii normocrome, hipocrome
Examinarea frotiului sanguin :
anemie dismorfe cu constante normale
anizocitoza, anizocromie, poikilocitoza, policromatofilie
acantocitoza, schizocitoza, dacriocitoza
sferocite, ovalocite
hematii cu incluziuni intracitoplasmatice (corpi Jolly etc)
paraziti intra eritrocitari: paludism
o 1. Mecanismul anemiei :
a.anemie periferica : anemie hemoragica, anemie feripriva
anemie hemolitica : congenitala ,castigata
b.anemia centrala : aplazia medulara
mielodisplazia
2. Poliglobulie/policitemie
 Definitia : cresterea nivelului de Hb si Ht : hipervascozitate
Hb>17g/dl; Ht> 54% la barbati
Hb>15g/dl; Ht >47% la femei
Mecanismele poliglobuliei :
poliglobulie secundara: afect. resp.,afect.cardiace,renale
(hipersecretie de eritropoietina)
poliglobulie primitiva: Policitemia vera(L↑,Tr↑,mielemie)
 Linia leucocitara
leucocite neutrofile eozinofile bazofile limfocite monocite

adulti 4-10 x 10⁹/L 2-7.5 x 10⁹/L 0.04-0.5 x 0.01-0.1 x 1.5-4 x 0.2-1 x

4-10 x 10³/µl 2-7.5 x 10³/µl 10⁹/L 10⁹/L 10⁹/L 10⁹/L
0-0.7 x 0-0.2 x 1.5-4 x 0.2-1 x
10³/µl 10³/µl 10³/µl 10³/µl
45-75% 0-5% 0-1%
20-45% 2-10%

Copii 5-15 x 10⁹/L 1.8-8 x 10⁹/L 0-0.6 x 0-0.2 x 1.5-6.5 x 0-0.8 x

10 ani 2-7.5 x 10³/µl 10⁹/L 10³/µl 1 0⁹/L 10⁹/L

Nou 10-30 x 6-26 x 10⁹/L 0-0.85 x 0-0.64 x 2-11 x 10⁹/L 0.4-3.1 x

nascuti 10⁹/L 10⁹/L 10³/µl 10⁹/L
In primele
48 ore
In prima copilarie, pana la 4 ani, procentajul limfocitelor poate sa fie
mai mare decat al polimorfonuclearelor neutrofile (PMN);
La rasa neagra exista o neutropenie fiziologica datorita unei
hipermarginatii vasculare, < 30% PMN
In formula leucocitara nu trebuie sa apara leucocite morfologic
anormale si nici precursori medulari
In interpretarea formulei leucocitare se tine seama de cifrele absolute
nu de exprimarea la%
Formula Arneth: : PMN cu 1 lob<5%; 2lobi 10-30%;3lobi40-50%;
4lobi 10-20%; <5% cu 5lobi ;<1% cu 6 lobi sau ↑
In cazul anomaliilor cantitative se efectueaza frotiu de sange periferic
colorat MGG si se cauta si anomaliile calitative
Anomalii celulare cantitative si morfologice :
• Anomalii morfologice ale citoplasmei sau ale nucleului PMN:
asincronism de maturatie nucleo/citoplasmatic,corpiDohle,
corpi May-Hegglin,incluzii Chediak-Higashi,anomalia Pelger-
Huet,anomalia Adler,hipo-agranularitate;aceste anomalii pot fi
congenitale sau castigate
• Mielemia :prezenta in sangele periferic a precursorilor medulari al
PMN(uneori si eritrocitari);caracteristica sd.mieloproliferative acute si
cronice,poate sa apara ca epifenomen in cancere,
infectii,toxice,iradieri.limfoame,sarcinaprezenta eritroblastilor
circulanti necesita corectia numarului de leucocite
• Anomalii morfologice castigate ale limfocitelor care caracterizeaza
anumite afectiuni: tricoleucocitele,limfocitegranulare, celule Sezary
Anomalia Pelger-Huet
Anomalia May-Hegglin
 Patologia leucocitelor:
1.Neutrofilia : cresterea nr. de neutrofile>7.5 x10⁹/L
examenul frotiului periferic:anomalii de granulatii(toxice)
anomalii de nucleu(hipo/hipersegm)
determinarea FAL :↑in reactii leucemoide
etiologie:fiziologic in sarcina,nn,exercitii fizice,stres, tabagism
medicamentoase:corticoterapie, neopogen
patologic;sd.inflamator,infectii bacteriene,necroze tisulare,
hemoragii, hemolize,cancere,hemopatii
 2.Neutropenia :scaderea nr.de neutrofile<1.5x10⁹/L
riscul infectios proportional cu nr. de neutrofile (<0.5 import.)
dificil de efectuat FL
etiologie:fiziologic:rasa neagra, varsta
periferica:hipermarginatie,hipersplenism,toxice,autoimune
centrale:insuficienta medulara
mielodisplazie
3.Eozinofilia : cresterea nr. de eozinofile>0.5x10⁹/L
etiologie : parazitoze,boli alergice, hemopatii,
sd.hipereozinofilic
4. Bazofilia : cresterea nr.de bazofile > 0.1x10⁹/L
etiologie : observata in sd. mieloproliferatice cronice
5. Limfocitoza : cresterea nr de limfocite sanguine>4x10⁹/L
examinarea frotiului sanguin evidentiaza o proliferare
polimorfa(reactiva) a limfocitelor
etiologie: convalescenta bolilor infectioase,MI,
sd.mononucleozice diverse,toxoplasmoza
proliferare monomorfa:la copii: tusea convulsiva
la adult:limfoproliferari cronice
LLC, HCl, sd. Sezary
6. Limfopenie : diminuarea nr.limfocite < 1.0x10⁹/L
risc infectios datorat deficitului de imunitate celulara(lyT)
etiologie : deficite congenitale a imunitatii celulare
deficite castigate : radiatii, chimioterapie
SIDA
hipersplenism, boli autoimune,tbc miliar
7. Monocitoza: cresterea nr de monocite>1.0x10⁹/L
etiologie : tbc,leishmanioza,endocardite,sifilis, bruceloza
candidoza, paludism
proliferari maligne (LMMC,LAM5)
cancere,sarcoidoza,ciroze,postchimioterapie
8.Monocitopenia : rara, in leucemia cu tricoleucocite
Trombocitele:plachete sanguine
celule anucleate ce intervin in hemostaza (in timpul vasculo-plachetar)
explorarea se face manual in camera de numarat sau automat pe analizoare
hematologice
Valori de referinta : 150-400.000/µL 150-400x10³/µL
1.Trombopenia : < 140.ooo/µL(<120.000/µL)
risc hemoragic in functie de numarul de trombocite:
<20.000 risc important
intre 20.000-50.000 risc moderat
intre 50.000-100.000 risc scazut
examinarea frotiului pentru excluderea unei pseudotrobocitopenii
(aglutinare la EDTA, satelitism), pentru a studia talia trobocitului
(macrotrombocite in regenerare,SMD,SMp,LAM7, trombopatii)
Mecanisme : periferice: distructie periferica(splina,ficat)
maduva bogata in megacariocite
 Mecanisme : periferice: distructie periferica(splina)
maduva bogata in megacariocite
centrala : aplazie medulara
mielodisplazie

 2.Trombocitoza : >450.000/µL
apar tromboze si hemoragii(↑)
frotiu sanguin evidentiaza numeroase trombocite pe lama, anomalii
morfologice(anizotrombocitoza)
etiologie: trombocitoze secundare:post splenectomie,sd infl,anemie
regeneretiva; < 700.000/µL
trombocitoze primitive: sd. mieloproliferativ cronic(TE)
>1.000.000/µL
 Faza preanalitica
1.Recoltarea probelor primare:
• intocmirea cererii de analiza: conform proceduri lab
• pregatirea pacientului: a jeun
• locul de recoltare; laborator, pct recoltare, spital
• alegerea venei: plica cotului, nu bratul cu perfuzie
• durata mentinerii garoului: sub 1min
• anticoagulantul recomandat pentru HLG din2010 de CLSI
• (Clinical and Laboratory Standards Institute) :
• EDTA di/tripotasic (Ethylene DiamineTetraacetic Acid)
• K2.EDTA, K3.EDTA
• mixarea probei dupa recoltare : rasturnare de 5X (fara spuma)
 Recoltarea sangelui capilar:
la adult partea laterala a pulpei degetului(inelar.mijlociu)
la nn, sugar partea plantara a calcaneului
dezinfectia tegumentului cu alcool,
se inteapa destul de profund
se indeparteaza prima picatura
recoltare in scopul propus
aplicare de tampon cu alcool

 2. Transport :la 20-24 ◦C

in pozitie verticala
 3. Timp recoltare probe-procesare:
• 6-8 ore la temp. camerei
• 24 ore la 4◦C
• stocarea peste acest interval duce la modificari ale unor parametrii
• VEM↑,CHEM↓modific ale FL(3diff)
• efectuarea frotiurilor pentru morfologia celulara in 30min(ideal)max 2h
• de la recoltare
4. Conditii de respingere a probelor primare:
-proba nu este identificabila (neetichet,incorect etichet.)
-proba nu corespunde cantitativ
-proba nu corespunde calitativ (coagulate,hemolizate,
lipemice
-proba transportata/stocata in conditii neadecvate

 5.Prepararea probelor primare:

- omogenizarea probelor inaintea introducerii in aparate
- verificarea macroscopic a prezentei microcoagulilor
 Faza analitica:
 Pregatirea aparatului :intretinerea zilnica
 Controlul intern: pe trei nivele (ISO 15189)
efectuare/interpretare/acceptare
 Valori de panica: (Tratat de medicina interna/HematologieII,Radu
Paun,1999)
parametrul joase inalte

Nr leucocitex10⁹/L <2.0 >20

Nr. <2.0
Eritrocitex10¹²/L
Hb g/dl <7
Ht % <18 >60
VEM fl <65 >120
Nr tromocite <50 >900
x10⁹/L
Nr neutrofilex10⁹/L <1,0
 Frotiuri examinate de morfolog:(Tratat de Medicina Interna/HematologieII
Radu Paun1999)
alarma valoarea
eozinofile >0.7x10⁹/L
blasti totdeauna
Morfologia eritrocite dupa caz
Morfologia leucocite dupa caz
Aglutinare trombocitara intotdeauna
Cu scaderea nr. de trombocite

Neutrof.nesegmentate >20%pt L<11.0x10⁹/L

>30% pt restul
Limfocite atipice >5%
Eritroblasti totdeauna
Granulocite imature >5%
Plasmocite totdeauna
Monocite >2.0x10⁹/L
 Faza postanalitica
Eliberarea rezultatului dupa validare
Eliberare pe suport de hartie si LIS,lizibile si inmanate persoanelor autorizate
 Biletului pt eliberarea rezultatelor (raport)trebui sa cuprinda:
• identificarea clara a analizei(proceduri de masurare)
• date de identificare ale laboratorului care a emis raportul
• unica identificare apacientului
• identificarea solicitantului
• data si ora recoltarii probei primare
• data si ora eliberarii raportului
• originea si tipulprobei de analizat
• rezultatul analizei raportat in unitati internationalesau care se pot transforma in UI
• intervale biologice de referinta
• interpretarea rezultatelor
• alte comentarii(ex.calitatea probei primare)
• date de identificare ale persoanei care a autorizat emiterea raportului
• daca este relevant rezultatele originale si corecturile aferente
• semnatura si autorizatia persoanei care a verificat si emis rezultatul
 Alinity H
DxH 800 Hematology
Analyzer

Sysmex XN 1500

Mindray BC
6200
VA MULTUMESC