Examen coproparazitologic

-diagnostic parazitoze produse de specii in tubul digestiv, glande anexe,

apparat respirator, prin depistarea – chisturi, oochisturi, oua, larve,
forme adulte.
Recoltare – din fecale/direct din rect ( betisor ) , din scaune diferite / zi
La animale mari – recoltare prin exploratie rectala
Animale mici – bagheta de sticla

Animale mari 300-400 g repetare examen la

interval de 2-3 zile, deoarece parazitii
prezinta perioade negative in
eliminarea oualor/larvelor
Porci , caini, oi, capre 50 g
Pisici, iepuri, pasari 25-30 g

Recoltarea se face in recipiente, cutii, pungi … inchidere ermetica.

-> laborator – se adauga un conservant – cel mai frecvent formol / NaCl

Examenul coproscopic
-macroscopic– modificari de consistenta ( fecale diareice in eimerioza,
histomonoza, trichomonoza )
-modificari de forma a crotinelor (tricostrongilide- crotinele
devin rotunde, stellate, unite prin mucus ca un sirag de margele )
 - modificari de culoare ( galben – histomonoza, verzui –
trichomonoza , initial albe -> hemoragice – eimerioza )
- prezenta helmintilor intregi ( nematode – ascarizi, oxiuri,
trematode) , a fragmentelor unor helminti sau a larvelor unor insecte
miazigene
-microscopic – chisturi, oochisturi, oua , larve de helminti
Poate fi calitativ sau cantitativ

Examenul microscopic cantitativ

Metoda McMaster – pt numararea oualor usoare ( nematode,

protozoare ) – se bazeaza pe principiul flotatiei

Tehnica – 2 g fecale -> omogenizare + 10 ml NaCl -> mojar

-> se trece intr-un cilindru gradat + NaCl pana la 30 ml
-> se filtreaza intr-un pahar de plastic
-> din solutie se vor umple cele 2 camere McMaster
( omogenizare buna, fara bule de aer )
-> repaus 5 min -> microscop
-> se Numara ouale de pe liniile marcate ale celor 2 camere

EPG= nx100/2
Metoda Euzeby – pt numararea larvelor de strongili pulmonari

Tehnica – 10 g fecale + apa calda -> Baermann

-> repaus 36 ore
->recoltare 6 ml din lichid deasupra clemei palniei
-> omogenizare -> 0,15 ml -> lama

LPG = 40xn/10 = 4n

Examenul microscopic calitativ

-chisturi, oochisturi, oua ( metode ovoscopice ), larve nematode
( metode larvoscopice )

Examenul ovoscopic
1. Metoda simpla directa – oochisturi unor protozoare, oua de helminti
( nu se utilizeaza la ierbivore )
Tehnica – 10-15 portiuni fecale cat un bob de orez , fiecare pe o lama +
ser fiziologic/ alt clarifiant
-> se adauga o lamela -> omogenizare
-> se preseaza -> microscop

2. Metoda de concentrare – pt depistarea oualor grele

Metode fizice de sedimentare
-Metoda spalarii si sedimentarii repetate
Tehnica – 25-50 g fecale + apa ( treptat ) -> omogenizare ( bagheta
sticla )
- continutul care ocupa un sfert din inaltimea paharului se trece
succesiv prin cele 2 site in alt pahar conic
- sedimentat cel putin 1h
-se arunca lichidul supernatant, fara a deranja sedimentul si se
adauga din nou apa curata
- omogenizare -> sedimentare 1h
( operatiunea se poate repeta, pana ce supernatantul este curat )
- microscop x10

Metoda centrifugarii
Tehnica – fecalele se amesteca in proportie 1/4- 1/5 intr-un Berzelius
- amestecul se strecoara prin sita si palnie -> eprubete
-centrifugare 1500 rpm 1-2 min
- se decanteaza supernatantul si peste sediment se adauga 2-3
picaturi albastru de metilen
-microscop x10

Metode difazice de sedimentare – Tellemann – Rivas

- pt ouale de helminti
Tehnica – 15 g fecale + putina apa daca sunt consistente fecalele
-> + acid acetic pana se obtine o pasta fluida
->amestecul se filtreaza in tuburi de centrifuga circa 4 ml peste
care se adauga aceeasi cantitate de eter
-> tuburile se agita puternic pt omogenizare
-> centrifugare 1500 rpm 2 min
-> consecutiv centrifugarii => 4 straturi ( 1 superficial de eter in
care s-au dizolvat grasimile, 2 un depozit din detritusurile usoare si
unele oua de helminti , 3 un strat de acid acetic cu pigmenti si mucus, 4
un depozit din detritusuri mai grele si oua de helminti )
-> se fac preparate din stratul 4, dar se mai pot efectua si din 2
care de obicei este adherent la peretii tubului de centrifuga, necesita
decolare cu o pipeta Pasteur

Indicata – in fecale grase ( porc, carnivore ) pt depistarea oualor de

trematode, nematode, chisturi protozoare

Metoda Willis
- pt ouale usoare si oochisturi
Tehnica –> 5g fecale + Nacl -> Berzelius , in proportie de 1/5
->amestecul se filtreaza prin sita si palnie in paharul
Erlenmayer, incet, pe peretii vasului, fara a se forma spuma, pana cand
se formeaza un menisc.
->se aseaza cu grija o lamela -> repaus 20-30 min
-> Se ridica usor lamella si se aseaza pe lama
-> microscop 10x, 20x, 40x – imediat
Indicatii – pt diagnosticul coccidiozelor, identificarea oochisturilor altor
protozoare si a oualor majoritatii nematodelor ( oua usoare ) si cestode.

Examene larvoscopice – pt depistarea larvelor de helminti

- se bazeaza pe mobilitatea larvelor care in contact cu apa parasesc
fecalele si sedimenteaza.

Metoda Vajda -5-10 g crotine + apa calda ( 40*C ) pana la acoperire

-> 15-20 min repaus ( pt ca larvele sa iasa )
-> se indeparteaza cu grija crotinele cu o pensa
-> se examineaza lichidul la lupa ( in special in centru )

Metoda Baermann – 10 crotine pe sita -> se introduce in palnie + apa

calda ( 40*C) pana la acoperire
-> se elimina aerul din tubul de cauciuc
-> se fixeaza o eprubeta la capatul liber al tubului
-> min 30 min repaus
-> se recolteaza 10-15 ml in eprubeta si se
centrifugheaza
-> se lasa la sedimentat si se recolteaza cu pipeta
Pasteur
-> examinarea se face, fie pe lame, fie pe sticle de
ceasornic
Examinarea se face la lupa sau la microscop
Indicatii – strongilidoze respiratorii la ovine
Pt diagnosticul dictiocaulozei bovine metoda Baermann a fost
modificata, deoarece fecalele de bovine au o consistenta scazuta.