UNI VERSI TATEA STEFAN CEL MARE SUCEAVA

LILIECII
CUPRINS
1. INFORMATII GENERALE
2. DISTRIBUTIA
3. HABITATUL
4. ADAPTARILE LILIECILOR
5. ROLUL LILIECILOR N ECONOMIA NATURII
6. CAUZELE DECLINULUI NUMERIC
7. SPECII DE LILIECI
8. LILIACUL VAMPIR
9. CE NU STIATI DESPRE LILIECI?
10. CONCLUZII
11. BIBLIOGRAFIE
LILIECII ALCATUIESC ORDINUL CHIROPTERA (DE LA KHEIR,
MANA SI PTERON, ARIPA) SI SUNT SINGURELE MAMIFERE
CAPABILE DE ZBOR SUSTINUT. SUNT IMPARTITI IN DOUA
SUBORDINI: MEGACHIROPTERA (LILIECII MARI SAU MEGA
LILIECII), CARE CONTINE CELE 170 SPECII DE LILIECI DE FRUCTE
DIN FAMILIA PTEROPODIDAE, SI MICROCHIROPTERA (LILIECII
MICI SAU MICRO LILIECII) , CARE CUPRINDE RESTUL LILIECILOR,
APROXIMATIV 800 SPECII IN 18 FAMILII, MULT MAI MULTE
DECAT IN ORICE ALT ORDIN DE MAMIFERE IN AFARA DE
ROZATOARE, IAR LILIECII CHIAR LE INTREC NUMERIC.

2. DISTRIBUTIA
LILIECII SE GASESC PESTE TOT IN LUME INAFARA DE ZONA ARCTICA, ANTARCTICA
SI CATEVA INSULE IZOLATE DIN OCEAN. TOTI LILIECII MARI SI UNELE FAMILII DE
LILIECI MICI TRAIESC NUMAI IN EMISFERA ESTICA, ALTI LILIECI MICI IN CEA
VESTICA SI FOARTE PUTINE FAMILII AU RASPANDIRE GLOBALA.
SE CONSIDERA CA LILIECII AU APARUT INTR-UN CLIMAT CALD, PROBABIL LA
INCEPUTUL EOCENULUI (CEA MAI VECHE FOSILA DE LILIAC ARE APROXIMATIV 60
DE MILIOANE DE ANI) SI CENTRUL RASPANDIRII LOR RAMAN ZONELE TROPICALE SI
SUBTROPICALE.
MEMBRII A 4 FAMILII, TOTI FACAND PARTE DIN ORDINUL MICROCHIROPTERA,
TRAIESC IN REGIUNI TEMPERATE, SI NUMARUL SPECIILOR SCADE PE MASURA CE
ZONA RESPECTIVA ESTE MAI APROAPE DE POLI. NUMAI MEMBRII A 2 FAMILII
AJUNG IN REGIUNILE SUBARCTICE DAR SI ACESTEA NUMAI VARA.
Raspandirea liliecilor pe glob
Sursa: http://images.google.ro
LILIECII NU-I CONSTRUIESC ADPOSTURI I NICI NU SE POT ADAPTA LA ORICE
ADPOST, EI FOLOSESC DOAR ACELE REFUGII CARE CORESPUND DIN TOATE PUNCTELE
DE VEDERE NECESITILOR LOR METABOLICE.
PENTRU LILIECI UN ADPOST NTRUNETE CONDIIILE NECESARE DAC:
ARE O TEMPERATUR CONSTANT ;
N PERIOADA DE MATERNITATE, UMIDITATEA ADPOSTULUI ESTE DE PESTE 90%;
ZONA OCUPAT DE LILIECI TREBUIE S FIE LIPSIT DE CURENI DE AER I, NU N
ULTIMUL RND, LILIECII AU NEVOIE DE LINITE, S NU FIE DERANJAI.
LILIECII FOLOSESC CA ADPOST PETERI, SCORBURI DE COPACI, FISURILE
STNCILOR I PODURI PRSITE. ADPOSTURILE DE IARN SUNT PENTRU HIBERNARE,
PE CND ALTE ADPOSTURI POT FI FOLOSITE PENTRU ODIHNA DIN TIMPUL ZILEI N
ALTE PERIOADE ALE ANULUI. ADESEA EXISTA SI ADPOSTURI SPECIALE PENTRU
MPERECHERE SI PUI.
3. HABITATUL
Sursa: http://http://animals.nationalgeographic.com/
4. ADAPTARILE LILIECILOR
PRINCIPALA ADAPTARE A LILIECILOR ESTE ADAPTAREA LA ZBOR, CARE A
DUS LA MODIFICAREA SCHELETULUI. ZBORUL SE REALIZEAZ PRIN
BTAIA AERULUI CU AJUTORUL MEMBRANEI ARIPILOR, PARTEA DE LNG
CORP SERVIND LA RIDICARE, IAR VFURILE LA PROPULSARE.
DE ASEMENEA, EXIST IMPORTANTE ADAPTRI PENTRU ASIGURAREA
CAPACITII DE DEPLASARE N NTUNERIC I PENTRU CAPTURAREA
HRANEI, PRIN FOLOSIREA ECOLOCAIEI. ACEASTA ESTE EMISIA DE
VIBRAII DE SUNETE CU FRECVENE NALTE CARE SUNT REFLECTATE
NAPOI CA ECOURI N URECHILE LILIACULUI DINSPRE SUPRAFEELE
NCONJURATOARE, INDICND POZIIA, DISTANA RELATIV I CHIAR
NATURA OBIECTELOR DIN MEDIU.
SUNETELE SE FORMEAZA IN LARINGE SI LA DIFERITE SPECII SUNT EMISE
PRIN GURA SAU NRI.
Sursa: http://animals.nationalgeographic.com
5. ROLUL LILIECILOR N ECONOMIA NATURII
LILIECII POT FI CONSIDERAI UN INSECTICID NATURAL, AVND UN ROL
NSEMNAT N COMBATEREA INSECTELOR DUNTOARE PDURILOR,
LIVEZILOR I AGRICULTURII PRIN IMPLICAREA LOR N CONTROLUL
MRIMII POPULAIILOR DE INSECTE, DINTRE CARE MULTE SUNT
DUNTOARE PENTRU ECONOMIA UMAN.
AU UN ROL DEOSEBIT N CONTROLUL POPULAIEI DE INSECTE NOCTURNE
CARE SUNT MULT MAI NUMEROASE DECT CELE DIURNE. DE ASEMENEA,
LILIECII INSECTIVORI PARTICIP INDIRECT, PRIN DISTRUGEREA UNUI
NUMR MARE DE DUNTORI, LA NLOCUIREA PESTICIDELOR, SI ASTFEL
LA DIMINUAREA EFECTELOR SECUNDARE PE CARE TRATAMENTUL CU
PESTICIDE A CULTURILOR AGRICOLE L ARE ASUPRA SNTII UMANE.
RSPNDIREA SEMINELOR PRIN CONSUMAREA DE CTRE
LILIECI A FRUCTELOR DE AVOCADO, BANANE, SMOCHINE,
GUAVA, MANGO FAVORIZEAZ RSPNDIREA ACESTORA LA
DISTANE MARI. N ACEST FEL, PLANTELE DE CULTUR I CELE
SPONTANE DIN ZONELE TROPICALE SUNT LARG RSPNDITE.
PAGUBELE PRODUSE DE LILIECI PRIN CONSUMAREA
FRUCTELOR NU SUNT IMPORTANTE, DEOARECE, PE DE O PARTE,
SE HRNESC CU FRUCTE NEUTILIZATE DE OM. FRUCTELE
DESTINATE EXPORTURILOR SE CULEG NAINTE DE A FI COAPTE,
IAR LILIECII NU SE HRNESC DECT CU FRUCTE COAPTE
PREMATUR SAU CU CELE CARE S-AU COPT DUP CE RECOLTA A
FOST CULEAS.

6. CAUZELE DECLINULUI NUMERIC
FACTORI CARE INFLUENEAZ NUMRUL CHIROPTERELOR SUNT:
TURISMUL NECONTROLAT N PETERI;
FOLOSIREA PESTICIDELOR N AGRICULTUR I SILVICULTUR;
DISTRUGEREA HABITATELOR (DEFRIRI, BLOCAREA
INTRRILOR N PETERI ETC);
MONOCULTURA I REDUCEREA ZONELOR UMEDE PRIN
DESECRI;
TURISMUL NEORGANIZAT I ZGOMOTOS, RMNEREA N PETERI PESTE
NOAPTE, APRINDEREA FOCULUI LA INTRAREA N PETERI SAU I MAI RU
CHIAR N INTERIORUL PETERII AU CONDUS LA REDUCEREA MAJOR A
MARILOR COLONII DE LILIECI, CUNOSCUTE NTR-O SERIE DE PETERI CU
DOAR 2 3 DECENII N URM.

DERANJAREA COLONIILOR DE NATERE DIN PETERI DETERMIN
LILIECII S-I SCHIMBE ADPOSTUL, N MULTE CAZURI FEMELELE
ABANDONNDU-I PUII, CARE NC NU POT ZBURA SAU NU SE POT HRNI
SINGURI.
7. SPECII DE LILIECI
LILIACUL MIC CU POTCOAVA (RHINOLOPHUS HIPPOSIDEROS)
LILIACUL DE EST ROSU (LASIURUS BOREALIS)
LILIACUL FANTOMA (MACRODERMA GIGAS)
LILIACUL CU ARIPI LATE (EPTESICUS SEROTINUS)
LILIACUL URECHEAT CENUIU (PLECOTUS AUSTRIACUS)
LILIACUL DE IAZ (MYOTIS DASYCNEME)
LILIACUL DE SEAR (NYCTALUS NOCTULA)
Liliacul mic cu potcoava (Rhinolophus hipposideros)
Este un tip de liliac European, inrudit indeaproape cu
marele liliac cu potcoava (Rhinolophus ferrumenquinum),
fiind insa mai mic decat acesta, cantarind doar 5-9
grame. Specia Rhinolophus hipposideros face parte din
genul Rhinolophus si isi trage numele de la forma distinctiva
a nasului membrilor sai.
Raspandirea Rhinolophus hipposideros
Liliacul de est rosu (Lasiurus borealis)
Descris ca fiind unul dintre cei mai frumosi lilieci din
America de Nord, liliacul de est rosu este o specie
distinctiva, caracterizata, asa cum sugereaza si
numele, prin blana sa in nuante de la rosu luminos la
rosu-ruginiu.
Urechile ii sunt scurte, largi si rotungite, cu
proeminentele din fata ale urechii externe
(tragus) in forma triunghiulara, acoperite cu
o blana deasa.
Aripile ii sunt lungi si ascutite, iar blana se
extinde de-a lungul zonelor axiale pana la
articulatia radio-carpiana.
Liliacul fantoma (Macroderma gigas)
Cel mai mare liliac din familia lui -
Megadermatidae, acesta isi
datoreaza numele coloraturii sale
pale neobisnuite. Blana lunga si
moale este, de regula, alba sau
cenusie, cu fire individuale ce
variaza intre alb si nuante de
maro-cenusiu.
Traieste in Australia, unde are o
distributie neregulata de-a lungul
teritoriului nordic, in Queensland si
in partea vestica a continentului.
Raspandirea Macroderma gigas
Liliacul cu aripi late (Eptesicus serotinus)
Acest liliac mare, groi, are blana maro inchis si urechile rotnjite si negricioase. Zona inferioara a
corpului este mai deschisa la culoare. Aripile sunt mari, iar zborul acestor lilieci este distinctiv-
Epesicus serotinus vaneaza cu un zbor saltat, de-a lungul gardurilor vii si la marginea padurilor.
Raspandirea Eptesicus serotinus
Liliacul urecheat cenuiu (Plecotus austriacus)
Este un liliac similar cu Brown Long-eared, avand urechi aproape la fel de lungi ca si
corpul. Lobul intern al urechii este cenusiu, nu translucent, ca la liliacul Brown Long-eared.
De obicei, apare dupa apusul soarelui si are un zbor planat. Obisnuieste sa vaneze la
marginile padurilor, in camp deschis si in jurul luminilor stradale.
Raspandirea Plecotus austriacus
Liliacul de iaz (Myotis dasycneme)
Este un liliac de culoare gri-maronie pe partea superioara a corpului si cenusie pe partea
inferioara. Acesti lilieci prezinta o caracteristica foarte rara: au picioarele si aripile
acoperite de par. Aceasta specie este in pericol de disparitie, datorita otravirii cu
substantele chimice destinate tratarii lemnului pentru cherestea.
Raspandirea Myotis dasycneme
Liliacul de sear (Nyctalus noctula)
Este o specie de liliac de
talie mare cu o greutate
de 15-30 grame,urechea
este lat, de forma
triunghiular, cu captul
rotunjit. Tragusul are
forma unei ciuperci, fiind
lit i puternic rotunjit, n
jumtatea terminal.
Nyctalus noctula are
spatele brun-ruginiu
lucios i abdomenul
maroniu.
Raspandirea Nyctalus noctula
8. LILIACUL VAMPIR
LILIECII-VAMPIRI TRIESC N AMERICA DE SUD I N PARTEA MERIDIONAL A AMERICII DE
NORD, N SUDUL MEXICULUI. ELE REPREZINT SINGURELE SPECII DE MAMIFERE PARAZITE
CUNOSCUTE.
SPECIA CARE CONSUM SNGELE MAMIFERELOR - I CARE ATAC, OCAZIONAL, I OMUL -
ESTE LILIACUL-VAMPIR COMUN, DESMODUS ROTUNDUS. EL E CEL CARE A DAT NATERE
"PERSONAJULUI" POVETILOR DE GROAZ DESPRE LILIECII CARE SUG SNGELE OAMENILOR.
LILIACUL-VAMPIR COMUN ARE CCA. 9 CM LUNGIME, O ANVERGUR A ARIPILOR DE 18 I
CNTRETE CCA. 60 GRAME. DAC MULI LILIECI, ADAPTNDU-SE LA ZBOR, I-AU PIERDUT
ABILITATTEA DE A SE DEPLASA PE SOL, VAMPIRUL COMUN E UNA DINTRE PUINELE SPECII
CAPABILE S MEARG PE SOL, CEEA CE L AJUT S SE APROPIE DE VICTIMELE SALE.
E O SPECIE ADAPTABIL, CARE, DEI PREFER CLIMA CALD I UMED, POATE TRI TOTUI,
NTR-O VARIETATE DE CLIMATE I ECOSISTEME, DE LA PDURI TROPICALE I CMPII, PN LA
REGIUNI MUNTOASE I ZONE DEERTICE.

Desmodus rotundus
SE HRNETE N SPECIAL CU SNGELE ANIMALELOR DOMESTICE - VITE, PORCI, CAI - ,
ATACND DOAR UNEORI OMUL, ATUNCI CND GSETE O OCAZIE PREA BUN PENTRU A FI
NEGLIJAT. NS ATACURILE ASUPRA OAMENILOR SUNT RARE, COMPARATIV CU CELE ASUPRA
ANIMALELOR - PENTRU VAMPIRUL COMUN, E MULT MAI SIMPLU S ATACE NITE VITE CARE
DORM N NUMR MARE AFAR, ADUNATE NTR-UN ARC. PROBABIL DIN ACELAI MOTIV, AU
AJUNS S LE PREFERE PE ACESTEA N LOCUL UNOR ANIMALE SLBATICE SUD-AMERICANE.
Sursa: http://animals.nationalgeographic.com
9 .CE NU STIATI DESPRE LILIECI?
LILIECII SUNT MAI INRUDITI CU OMUL SI PRIMATELE DECAT SUNT CU
ROZATOARELE, ASA CUM S-AR FI CREZUT. VULPILE ZBURATOARE SUNT
DESCENDENTE ALE PRIMELOR PRIMATE, LEMURIENII.
EXISTA APROXIMATIV 1200 DE SPECII DE LILIECI, CE REPREZINTA 25%
DINTRE TOATE SPECIILE DE MAMIFERE.
EXPRESIA ORB CA UN LILIAC NU ESTE ADEVARATA. CHIAR DACA NU AU
ACEST SIMT BINE DEZVOLTAT, LILIECII REUSESC SA VADA PE TIMPUL
ZILEI.
AVAND SIMTURI ATAT DE DEZVOLTAT, ESTE ERONAT MITUL CONFORM
CARUIA LILIECII SE INCALCESC IN PARUL NOSTRU.
CONSUMUL DE INSECTE SI LARVE ALE ACESTORA ESTE MARELE
BENEFICIU PE CARE LILIECII IL ADUC NATURII.
O COLONIE DE 30 DE MILIOANE DE LILIECI MEXICANI FARA COADA, DIN BRACKEN CAVE,
TEXAS, MANANCA 250 DE TONE DE INSECTE PE NOAPTE.
ABIA LA VARSTA DE 4 LUNI, MICUTUL INVATA SA ZBOARE.
O MAMA ISI POATE GASI ODRASLA INTR-O COLONIE DE MILIOANE DE PUI, IMPRASTIATI
PE UN PERIMETRU DE 5000 DE METRI PATRATI.
VULPILE ZBURATOARE DIN INDONEZIA, UNA DINTRE CELE MAI MARI SPECII DE LILIECI,
AU O ANVERGURA A ARIPILOR DE PANA LA 2 M.
MICUL LILIAC MARO, ORIGINAR DIN AMERICA DE NORD, ESTE CEL MAI LONGEVIV
MAMIFER, RAPORTAT LA DIMENSIUNEA SA. MINIONUL POATE TRAI PESTE 30 DE ANI.
LILIACUL FARA COADA MEXICAN POATA ZBURA PANA LA O INALTIME DE 4 KM, PENTRU A
VANA SAU PENTRU A PRINDE UN CURENT DE AER CARE SA IL DEPLASEZE CU O VITEZA DE
APROAPE 150 DE KM/ H.
10. CONCLUZIE
E VREMEA S DEPIM IDEILE ABSURDE LEGATE DE
LILIECI - FIE ELE SUPERSTIII VECHI SAU LEGENDE
URBANE MAI NOI - I S VEDEM N EI CEEA CE SUNT:
FPTURI CU UN ROST NSEMNAT N ECHILIBRUL
LUMII.


11. BIBLIOGRAFIE
VA MULTUMESC PENTRU TIMPUL ACORDAT !