Sunteți pe pagina 1din 17

LIMBA

Limba (Lingua) este un organ musculo-aponevrotic, impar,


situat median, care ocup în ocluzie plan eul cavit ii orale. Intervine
în prehensiune, mastica ie i degluti ie, fiind de asemenea organ al
gustului. La animale are rol i în fona ie. Limba este alc tuit dintr-o
por iune liber , situat rostral numit apex sau vârf i o por iune fix ,
reprezentat de corpul i r d cina limbii.
Vârful limbii (Apex linguae) este mobil, având form diferit în
func ie de specie. Prezint o fa dorsal , care la unele specii este
parcurs median de un an i o fa ventral neted , care în
por iunea sa caudal se fixeaz de plan eul cavit ii orale printr-un
pliu mucos numit frâul limbii (Frenulum linguae).
Marginile por iunii libere ale limbii sunt rotunjite i au aspect
diferit în func ie de specie.
Por iunea fix a limbii este alc tuit dintr-o por iune mijlocie sau
corp (Corpus linguae) i o por iune caudal sau r d cina limbii
(Radix linguae). Corpul limbii este trifaciat pe sec iune, având aspect
prismatic. Fa a dorsal reprezint dorsul limbii (Dorsum linguae) i
poate fi parcurs de un an median (Sulcus medianus linguae). Pe
fa a dorsal a limbii se deschid glandele salivare linguale i de
asemenea se mai observ i o tonsil lingual , iar medio-caudal
apare o mic depresiune numit gaura oarb (Foramen caecum
linguae), vestigiul canalului tireoglos.
Fe ele laterale ale limbii sunt în general înalte i netede.
Marginile limbii sunt în num r de trei, dou margini laterale care
separ fa a dorsal de fe ele laterale i o margine ventral prin care
limba este fixat de plan eul cavit ii orale. Structural, limba este
alc tuit din aponevroz , sept, corp adipos, mu chi, vase i nervi,
fiind acoperit de mucoasa lingual . Mucoasa lingual are
caracteristici asem n toare cu mucoasa oral i con ine un sistem
de papile delomorfe, de form i structuri diferite, care au rol tactil -
papile filiforme, papile conice, papile lenticulare, dar i papile cu rol
gustativ - papile fungiforme, papile valate, papile foliate.
Papilele filiforme (Papillae filiformis) sunt cele mai numeroase
i acoper toat fa a dorsal a limbii, conferindu-i o senza ie
catifelat la palpare, excep ie fac rumeg toarele i felinele la care
acest tip de papile au rol gustativ.
Papilele conice (Papillae conicae) sunt asem n toare cu cele
filiforme, dar sunt mai groase i confer numai la bovine i feline o
senza ie aspr la palpare.
Papilele lenticulare (Papillae lenticulares) sunt specifice
rumeg toarelor i sunt plasate pe torul lingual, intervenind în
triturarea furajelor.
Papilele fungiforme (Papillae fungiformes) sunt aproximativ
rotunde, având aspect de ciuperc . Sunt mai pu in numeroase decât
papilele filiforme i conice, fiind diseminate atât pe fa a dorsal a
vârfului limbii cât i pe marginile laterale ale limbii.
Papilele valate (Papillae valatae) numite i papile caliciforme
sau circumvalate, sunt foarte vizibile la extremitatea caudo-lateral a
dorsului limbii. Sunt aplatizate i discoidale, înconjurate de un an
papilar (Sulcus papillae) i învelite de un v l papilar (Vellum
papilae). La baza an ului se deschid canalele glandelor tubulo-
acinoase (glandele Ebner) care, prin secre iile lor au rolul de a cur a
regiunea de resturile alimentare.
Papilele foliate (Papillae foliatae) sunt plasate bilateral, la limita
dintre corpul i r d cina limbii fiind alc tuite din foi papilare (Folium
papillae) de aspectul unor lamele desp r ite de an uri papilare.
Al turi de papilele linguale mucoasa lingual con ine i glande
linguale, care sunt glande salivare de tip mucos, cât i glande
gustative de tip seros.
Scheletul conjunctivo-fibros al limbii este reprezentat de
aponevroza limbii (Aponeurosis linguae) mai dezvoltat spre fa a
dorsal a limbii, care se continu medio-ventral cu septul lingual
(Septum linguae).
Mu chii limbii sunt sistematiza i în mu chi extrinseci, cu originea
pe mandibul sau hioid i cu termina ia pe scheletul conjunctivo-
fibros al limbii i mu chi intrinseci sau mu chii proprii ai limbii.
Mu chii extrinseci ai limbii sunt: mu chiul stiloglos, mu chiul
hioglos, mu chiul genioglos.
Mu chiul stiloglos (M. styloglossus) are forma unei benzi
înguste i aplatizate, cu originea pe stilohioid i termina ia pe vârful
limbii. Trage limba caudal i lateral.
Mu chiul hioglos (M. hyoglossus) are aspect de bandelet
sub ire i lat , plasat medio-caudal de mu chiul stiloglos. Are
originea pe cornul cartilajului hioidian al laringelui i lateral pe
bazihioid, iar termina ia pe marginea aponevrozei linguale i pe
mu chiul lingual propriu. Trage limba ventro-caudal.
Mu chiul genioglos (M. genioglossus) este separat de
simetricul printr-o lam conjunctiv care se afl situat în prelungirea
vârfului limbii. Este un mu chi semipenat, cu originea pe suprafa a
genian a mandibulei, iar termina ia în mu chiul propriu al limbii.
Trage limba rostral, caudal i ventral.
Mu chiul lingual propriu (M. lingualis proprius) este alc tuit
din fascicule numeroase de fibre. Cele mai vizibile sunt fibrele
longitudinale superficiale plasate sub aponevroza dorsului limbii i a
r d cinii i care se termin pe hioid. Fibrele longitudinale profunde
sunt situate pe fa a ventral a apexului. Fibrele verticale sunt
cuprinse în dorsul limbii i pe marginea ei ventral , iar fibrele
transverse merg dintr-o margine în alta. Aceste fibre dau forma limbii,
iar în func ie de necesit ile fiziologice au proprietatea de a modifica
forma i consisten a limbii.
Vasculariza ia limbii se realizeaz prin intermediul unor vase
sanguine flexuoase. Artera lingual (A. lingualis), care provine din
artera carotid extern , penetreaz r d cina limbii în sens ventral,
orientându-se rostral spre apex unde se anastomozeaz cu cea de
pe partea opus . Artera sublingual (A. sublingualis) provine fie din
artera facial (A. faciales) fie din artera lingual i p trunde în limb
pe la nivelul marginii ventrale a corpului lingual.
Venele limbii nu sunt decât par ial satelitele arterelor,
descriindu-se: vene linguale (V. lingualis), vene sublinguale (V.
sublingualis), vene dorsale ale limbii (V. dorsales linguae), vene
profunde ale limbii (V. profundae linguae).
Limba este un organ cu o inerva ie bogat , realizat de nervul
lingual (N. lingualis), nervul glosofaringian (N. glossopharingeus)
i nervul laringian caudal (N. laryngeus caudalis) care asigur
sensibilitatea, iar nervul hipoglos (N. hypoglossus) pentru
motricitate.
Limba la vac (dup Barone, 1984)
Limba i faringele la porc (dup Barone, 1984)
PARTICULARIT I SPECIFICE ALE LIMBII

La ecvine limba este foarte mobil , relativ lung , apexul este


aplatizat dorso-ventral, fiind str b tut dorsal de un an median, a
c rui extremitate rostral cresteaz marginea vârfului limbii, ceea ce
d un aspect u or bilobat. Corpul limbii este trifaciat, frâul limbii situat
median i perpendicular pe plan eul cavit ii orale. Papilele filiforme
sunt r spândite pe toat fa a dorsal a limbii, papilele fungiforme
sunt plasate pe vârful i marginile limbii. Papilele valate sunt în
num r de dou , câte una pe fiecare parte, iar papilele foliate
formeaz un organ gustativ de 1-3 cm lungime.
Bovinele au limba mai îngro at , apexul limbii este mai lung,
rotunjit i convex. Pe fa a dorsal a corpului limbii se reliefeaz torul
lingual (Torus linguae), pe care, sunt plasate papilelele lenticulare.
Rostral de torul limbii este situat o depresiune, fosa limbii (Fossa
linguae) unde se pot acumula i înfige aristele gramineelor. Frâul
limbii este dispus transversal. Papilele filiforme i conice sunt
cornificate, r spândite pe fa a dorsal a limbii i confer senza ia de
aspru la palpare, iar papilele fungiforme sunt dispuse pe marginile
laterale ale limbii. Papilele valate sunt aranjate pe dou rânduri,
caudo-lateral de torul limbii, în num r de 8-16 pe fiecare parte.
Lipsesc papilele foliate.
La ovine i caprine limba este mai pu in îngro at decât la
bovine, apexul este mai pu in conic i mai aplatizat, cu un început de
an median pe fa a dorsal . Torul limbii este mai larg dar mai scund
decât la rumeg toarele mari, iar papilele lenticulare mai mici.
Papilele filiforme sunt cornificate, papilele fungiforme sunt
numeroase i r spândite pe fa a dorsal a limbii. Papilele valate sunt
în num r de 18-24, dispuse pe dou rânduri. Papilele foliate sunt
absente.
Suinele au limba alungit , moale i catifelat la palpare. Apexul
are contur ogival, iar fa a sa ventral este neted . Dorsul limbii
prezint un relief median longitudinal, îngro at ca o creast . Papilele
filiforme i fungiforme sunt plasate pe fa a dorsal i pe marginile
laterale ale limbii. Papilele valate, în num r de dou , plasate câte
una de fiecare parte a planului sagital al limbii. Papilele foliate
formeaz un organ gustativ de aproximativ 1 cm.
La canide limba este foarte mobil i aplatizat dorso-ventral,
str b tut pe fa a dorsal a apexului i a corpului de c tre un an
median, bine eviden iat. Papilele filiforme sunt r spândite pe fa a
dorsal a limbii, dau aspect catifelat la palpare. Printre ele i mai ales
pe apex sunt dispuse papilele fungiforme. Papilele valate sunt în
num r de 2-3 pe fiecare parte, iar papilele foliate formeaz un organ
gustativ de câ iva mm lungime. Pe fa a ventral a apexului limbii se
dezvolt un cordon fibros numit lisa (Lyssa) sau viermele turb rii.

Limba la canide (dup Barone, 1984)

Felinele au limba mai scurt dar mai aplatizat decât canidele.


Papilele conice sunt cheratinizate, curbate caudal i aspre la palpare,
papilele fungiforme sunt r spândite pe marginile laterale ale limbii, iar
papilele valate sunt în num r de 2-3 pe fiecare parte. Papilele foliate
sunt mai pu in dezvoltate i alc tuiesc un organ gustativ mai mic
decât la canide. Lisa este prezent dar mai pu in dezvoltat .
La leporide, apexul lingual este aplatizat dorso-ventral. Pe fa a
dorsal este prezent torul lingual, redus. Papilele filiforme i
fungiforme sunt dispuse atât pe fa a dorsal a apexului cât i pe
marginile laterale. Papilele valate sunt în num r de dou , câte una
pe fiecare parte, iar papilele foliate alc tuiesc un organ gustativ de
form eliptic .

Limba la feline (dup Barone, 1984)


Limba la leporide (dup Barone, 1984
Structura dintelui (dup Barone, 1984)
DIN II

Generalit i

Din ii (Dentes) sunt organe dure, albicioase, cu aspect pietros


i localizate în alveolele dentare. Sunt componente active ale
mastica iei, intervenind i în prehensiune, dar sunt i arme eficace
pentru atac i ap rare.
Morfologia din ilor este corelat cu modul de via i cu
alimenta ia animalelor domestice. În cavitate oral din ii sunt
localiza i în alveolele dentare maxilare i mandibulare, formând
arcada dentar superioar (Arcus dentalis superior) i arcada
dentar inferioar (Arcus dentalis inferior). În ocluzie cele dou
arcade dentare se suprapun. Între din i pot s apar o serie de spa ii
interdentare, mai mari sau mai mici, denumite bar sau diastem i
care reprezint spa iul dintre canin i primul premolar.
Atunci când arcada dentar superioar se suprapune perfect
peste arcada dentar inferioar dantura este izognat , iar când
suprapunerea arcadelor dentare nu este perfect atunci dantura este
anizognat . În seria mamiferelor domestice nu exist niciodat
izogna ie veritabil .
Mamiferele domestice, cu foarte rare excep ii sunt heterodonte,
adic din ii se deosebesc morfologic între ei, fiind clasifica i în din i
incisivi (Dentes incisivi), canini (Dentes canini), premolari (Dentes
premolares) i molari (Dentes molares).
Animalele care au to i din ii asem n tori morfologic sunt
izodonte, ca de ex. pe tii i reptilele.
În general, mamiferele domestice sunt specii difiodonte, adic
au dou genera ii de din i, denti ia decidual , format din din i de
lapte sau caduci, o denti ie temporar , specific animalelor tinere i
denti ia permanent care înlocuie te treptat denti ia decidual .
Speciile de animale care prezint o singur genera ie de din i în tot
timpul vie ii lor se numesc monofiodonte, de ex. cetaceele i
chiropterele, iar speciile de animale care au mai multe genera ii de
din i sunt polifiodonte, de ex. rechinii. În cadrul denti iei difiodonte
se întâlnesc din i monofizari, care nu au precursori în denti ia
caduc , cum sunt molarii i caninii la arm sar i din i difizari care au
precursori în denti ia de lapte.
Fiecare specie de animale posed , pentru fiecare tip de denti ie,
un num r fix de din i, cu toate c sunt întâlnite i anomalii numerice.
Num rul total de din i de pe cele dou arcade este reprezentat de
formula dentar , un tablou sinoptic sub form de frac ie, în care la
num r tor se înscriu din ii de pe arcada dentar superioar , iar la
numitor sunt trecu i din ii de pe arcada dentar inferioar . În cadrul
formulei dentare fiecare categorie de din i este reprezentat de litera
ini ial : I, C, P, M.
Formula dentar poate fi: unilateral , care cuprinde din ii de pe
jum tatea arcadelor dentare, ex. I 3/3, C 1/1, P 4/4, M 3/3;
bilateral , care cuprinde to i din ii de pe cele dou arcade, ex. I 3-3 /
3-3, C 1-1 / 1-1, P 4-4 / 4-4, M 3-3 / 3-3; dezvoltat în care se înscriu
cu cifre romane din ii caduci i cu cifre arabe din ii deciduali.

Structura i forma din ilor

Dintele se formeaz dintr-un folicul sau germene dentar. În


momentul erup iei, osul se resoarbe i este perforat de un iter dentar
care se m re te, în timp ce gingia se resoarbe i dintele apare în
cavitatea oral . Cre terea dintelui se termin odat cu definitivarea
r d cinii dintelui. Când r d cina se definitiveaz repede i coroana
este scurt , dintele este de tip brahiodont. Când r d cina se
definitiveaz târziu, iar coroana este lung , dintele este de tip
hipselodont. Din ii aradiculari nu au r d cin , iar cre terea
coroanei se face continuu, de ex. incisivii la roz toare.
Din ii sunt plasa i în alveolele dentare i prezint pentru
descriere coroan , col i r d cin . Clinic, coroana dintelui este
por iunea de dinte care se vede în cavitatea oral , iar coroana
anatomic este acea por iune a dintelui care este acoperit de email
sau smal . Colul dintelui (Collum dentis), în stomatologie se
nume te colet, reprezint por iunea de tranzi ie a dintelui de la
coroan la r d cin . R d cina clinic reprezint acea por iunea a
dintelui înfipt în alveola dentar , iar r d cina anatomic este
por iunea dintelui acoperit de cement. Dup num rul r d cinilor,
din ii pot fi din i simpli sau haplodon i, cu o singur r d cin (I, M) i
din i compu i care au 2-4 r d cini (P, M).
Coroana dintelui prezint o mai multe fe e: fa a vestibular
(Facies vestibularis) orientat spre vestibulul oral, fa a lingual
(Facies lingualis) orientat spre limb , fa de contact (Facies
contactus) orientat spre din ii adiacen i i fa ocluzal (Facies
occlusalis) care vine în contact cu fa a ocluzal a dintelui de pe
arcada opus . Pentru premolari i molari se mai descriu câte o fa
mezial (Facies mesialis) i o fa distal (Facies distalis), fa
distal a unui dinte vine în contact cu fa a mezial a dintelui urm tor.
La nivelul fe ei ocluzale, diferit în func ie de specie pot s apar
creste de smal (Crista enameli), cuspizi dentari (Cuspis dentis)
sau tuberculi dentari (Tuberculum dentis). Din ii pe a c ror fa
ocluzal apar tuberculi dentari rotunji i sunt de tip bunodont, de ex.
P i M la suine. La ierbivore, pe fa a ocluzal sunt prezente o serie
de invagina ii de smal în dentina coroanei, realizând infundibulul
dentar (Infundibulum dentis) i care descrie o serie de creste i plici
de email, din ii fiind de tip lofodont. La rumeg toare desenul
crestelor de email are aspect semilunar, din ii fiind de tip
selenodont. La carnivore din ii sunt de tip secodont
(tuberculosectorial), premolari i molarii au pe fa a ocluzal creste
ascu ite, t ioase.
Structural, dintele este constituit din dentin (Dentinum) sau
ivorium care g zduie te cavitatea dentar (Cavum dentis) i care
circumscrie pulpa dintelui (Pulpa dentis) format din esut
conjunctiv, pulpocite, fibre de colagen izolate sau dispuse în
fascicole, o re ea hemocapilar i un bogat plex venos. Dentina
con ine 28% materie organic i 72% substan e minerale. Dinspre
cavitate spre exterior dentina este str b tut de canaliculi dentinari
care ad postesc prelungiri ale odontoblastelor. Dentina este de dou
tipuri, dentin primar format înainte de erup ie i dentin
secundar care apare dup erup ie. Dentina secundar con ine
dentin reac ional care apare de obicei în urma leziunilor traumatice
sau infec ioase. Între dentina primar i dentina secundar se
dispune o linie de demarca ie, linia incremental (Linea
incrementales dentini).
La ierbivore, în urma tocirii din ilor incisivi, fa a ocluzal a
dintelui se va oblitera cu dentin secundar i va forma stelu a
dentar .
La exterior, coroana este acoperit de email (Enaleum) sau
smal , o substan foarte dur , translucid i care con ine 3% materie
organic , restul fiind substan e minerale.
Din ii de pe arcada dentar inferioar la cal (dup Barone, 1984
Dentina r d cinii dintelui este acoperit de cement (Cementum), o
substan dur , opac , de culoare gri-galbuie i cu structur asem n toare
esutului osos i care con ine cementocite. Vârful r d cinii dintelui este perforat
de gaura dintelui (Foramen apicis dentis) prin care cavitatea dintelui comunic
cu alveola dentar i prin care intr i ies vasele i nervii dintelui.
Din ii sunt fixa i în alveolele dentare prin periodont (Periodontium), format
din ligamentul periodontal i peretele osos al alveolei. Aceast membran
fibroas are rolul de a uni r d cina dintelui de alveol i permite o u oar
mobilitate a dintelui, întâlnit la incisivii rumeg toarelor. Suplimentar, din ii sunt
fixa i în alveole i prin intermediul gingiei (Gengivae).
Vasculariza ia din ilor este asigurat de o re ea sanguin , sângele fiind
transportat la nivelul alveolei prin ramurile dentare ale arterei alveolare
inferioare (A. alveolaris inferiori) pentru arcada inferioar i prin ramurile dentare
ale arterei infra-orbitare (A. infraorbitalis) pentru arcada superioar , artere ce
provin din artera maxilar (A. maxilaris). Venele dentare sunt satelite ale
arterelor.
Din ii sunt organe cu inerva ie puternic ceea ce confer o sensibilitate
sporit i veritabile propriet i tactile. Nervii care realizeaz inerva ia din ilor
rezult din a V-a pereche de nervi cranieini (nervul trigemen), din care se
desprind nervul mandibular i nervul maxilar. La nivelul canalului mandibular,
nervul mandibular se continu cu nervul alveolar inferior (N. alveolaris inferiori)
care emite ramuri pentru premolari i molari, iar de la nivelul g urii mentoniere se
divide în nerv mentonier (N. mentonnier) i nerv profund pentru incisivii i
caninii inferiori. Din nervul maxilar se desprinde nervul infra-orbitar (N.
infraorbitalis) pentru alveolele incisive canine, molare i premolare superioare.
De asemenea diversele ramuri alveolare gingivale i dentare se anastomozeaz
formând plexul dentar superior i inferior.
La ecvine, denti ia este de tip difiodont, heterodont i izognat . Din ii sunt
hipselodon i, lofodon i, difizari. Denti ia de lapte cuprinde 26 de din i, iar cea
permanent 40 la arm sar i 36 la iap . Spa iul interdentar (bara) este lung, iar
formula dentar unilateral este: I 3/3, C 1/1 la masculi i 0/0 la femele, P 4(3)/3,
M 3/3.
Rumeg toarele au denti ia difiodont , heterodont , anizognat , difizar
(excep ie fac molarii). Datorit desenului de pe fa a ocluzal din ii sunt de tip
selenodont. Denti ia de lapte cuprinde 20 de din i, iar cea permanent 32.
Incisivii de pe arcada dentar superioar lipsesc, alveolele dentare fiind înlocuite
de un burelet gingival. Diastema este foarte lung . Formula dentar unilateral
este: I 0/4, C 0/0, P 3/3, M 3/3.
La suine din ii sunt difiodon i, heterodon i, difizari, brahiodon i i bunodon i.
Denti ia de lapte este alc tuit din 32 din i, iar cea permanent din 44. Formula
dentar unilateral cuprinde: I 3/3, C 1/1, P 4/4, M 3/3.
Canidele au în general din i de tip difiodont, heterodont, difizar, brahiodont,
secodont. Din ii caduci sunt în num r 32, iar cei permanen i de 42. M selele sunt
inegal dezvoltate, astfel c ultimul premolar superior i primul molar inferior sunt
cei mai dezvolta i formând m seaua carnasier . Formula dentar unilateral
cuprinde: I 3/3, C 1/1, P 4/4, M 2/3.
Denti ia la feline este asem n toare cu cea de la canide. Din ii de lapte
sunt în num r de 26, iar cei permanen i 30. Formula dentar unilateral este: I
3/3, C 1/1, P 3/2, M 1/1.
La leporide din ii sunt difiodon i, hipselodon i, selenodon i. Incisivii superiori
sunt dispu i pe dou rânduri, cei rostrali sunt mai dezvolta i i curba i, iar cei
caudali sunt mai redu i, cresc continuu i sunt aradiculari. Formula dentar
unilateral cuprinde: I 2/1, C 0/0, P 3/2, M 3/3.

Arcada dentar superioar i inferioar la canide (dup Barone, 1984)


Formula dentar bilateral la canide (dup Barone, 1984)