Aparatul genital femel Marius Pentea

APARATUL GENITAL FEMEL

Este reprezentat de organele genitale femele (Organa genitalia feminina), alc tuite
din cele trei segmente majore: gonadele feminine reprezentate de ovare; c ile de
conducere ale ovulului constituite din tubele uterine, uter, vagin i vestibulul vaginal;
organul copulator reprezentat de vulv i clitoris. O parte din organul genital femel
completeaz morfofunc ional aparatul urinar, asigurând astfel eliminarea urinii la
exterior.

OVARUL

Ovarul (Ovarium) este un organ pereche, de form sferic , constitu ie ferm i

aspect neregulat datorit foliculilor ovarieni sau corpilor galbeni prezen i pe suprafa a
ovarului. Sunt organe plasate în regiunea sublombar , ventral de procesele transverse ale
vertebrele lombare I-IV i caudo-ventral de rinichi. În organism îndeplinesc atât func ie
gametogen cât i func ie endocrin .
Fiecare ovar prezint dou fe e, dou extremit i i dou margini.
Fa a lateral (Facies lateralis) i fa a medial (Facies medialis) sunt mai mult sau
mai pu in neregulate în func ie de ciclul sexual.
Marginea liber (Margo liber), în general convex este orientat ventral, excep ie
face iapa la care aceast margine este concav i marcat de fosa ovarului (Fossa
ovarii).
Marginea mezoovaric (Margo mesoovaricus), situat dorsal este caracterizat prin
prezen a hilului ovarului, locul unde p trund i ies din ovar artere, vene i nervi.
Extremitatea tubar (Extremitas tubaria) numit i pol cranial este situat în
vecin tatea infundibulului tubar, iar extremitatea uterin (Extremitas uterina) este
opus precedentei, situat înspre cornul uterin corespondent de care este legat prin
ligamentul propriu al ovarului (Lig. ovarii proprii).
Ovarul este suspendat în cavitatea abdominal de mezoul ovarian (Mesovarium)
care reprezint extremitatea cranial a ligamentelor largi, prin care marginea mezoovaric
este consolidat de peretele abdominal. Mezoul ovarian poate fi sistematizat într-un
mezou distal care este plasat între ovar i originea mezosalpinxului (mezoul tubei
uterine) i mezou proximal care se continu de la originea mezosalpinxului pân la
peretele abdominal.
Marginea cranial a mezoovarului reprezint ligamentul suspensor al ovarului
(Lig. suspensorium ovari).
Bursa ovarian (Bursa ovarica) este un reces peritoneal alc tuit din mezoul distal
i mezosalpinx, cu aspect de "capi on" i care acoper mai mult sau mai pu in ovarul în
func ie de specie.
Ovarul prezint tunica seroas , ce acoper albugineea, care la rândul s u înconjoar
esutul propriu al ovarului format din cortical i medular .
Tunica seroas învele te organul la exterior, originea sa fiind în peritoneul visceral.
Corticala este plasat la periferia ovarului, cu excep ia iepei la care se g se te la
interior, are structur parenchimatoas , iar la nivelul ei se g sesc foliculi ovarieni în
diferite stadii de dezvoltare, corpi galbeni i celule intersti iale.
Aparatul genital femel Marius Pentea

Medulara este plasat central, cu excep ia iepei, este alc tuit din esut conjunctiv
lax, con ine vase sanguine i limfatice, termina iuni nervoase i celule intersti iale cu rol
endocrin.

TUBA UTERIN

Tuba uterin (Tuba uterina) se mai nume te salpinx, oviduct, tromp uterin sau
trompele lui Fallope, este un conduct par, foarte flexuos i îngust, având lungime
variabil în func ie de specie. Este sus inut de mezoul tubei uterine (Mesosalpinx) i are
rolul de a transporta game ii de la ovar la cornul uterin corespondent, constituind i locul
unde se realizeaz cuplarea game ilor. Împreun cu uterul i cu vaginul se dezvolt
ontogenetic din canalele Müller.
Extremitatea prin care tuba uterin se prinde pe ovar se nume te infundibul
(Infundibulum tubae uterinae) sau pavilionul tubei uterine, care are aspect conic, iar
marginile sale libere sunt franjurate de o serie de pliuri, ce vor forma fimbriile tubare
(Fimbria tubae), dintre care numai una se deta eaz i se fixeaz pe ovar constituind
fimbria ovaric (Fimbria ovarica). În timpul ovula iei infundibulul devine turgescent,
fimbriile aplicându-se pe ovar în vederea capt rii ovulului. Traiectul tubei uterine este
lung i flexuos, prezentând imediat caudal de infundibul o dilata ie numit ampula tubei
uterine (Ampulla tubae uterinae). Istmul tubei uterine (Isthmus tubae uterinae)
reprezint un segment foarte îngust care este cuprins între ampula tubar i extremitatea
uterin , prin care comunic cu cornul uterin corespondent.
Structura trompelor uterine este reprezentat de mucoas , musculoas mai slab
reprezentat în regiunea pavilionului, deoarece este format dintr-un singur strat de fibre
musculare, iar la exterior seroasa învele te organul.

UTERUL

Uterul (Uterus) este un organ musculo-membranos, situat în cavitatea pelvin , cu

rolul de a primi, ad posti i hr ni produsul de concep ie i care datorit contrac iilor sale
asigur transportul spermatozoizilor spre trompa uterin .
Deriv embriologic împreun cu tubele uterine din canalele Müller, contopite par ial
i care la toate femelele mamiferelor domestice formeaz uterul bicorn, o form
intermediar între uterul simplu de la primate i uterul dublu de la iepuroaic .
Din sens cranial în sens caudal uterul este alc tuit din coarnele uterine, corpul uterin
i cervixul uterin.
Coarnele uterine (Cornua uteri) sunt ni te conducte musculare divergente. Lateral,
fiecare corn uterin prezint marginea mezometric (Margo mesometricus) de care se
prinde ligamentul lat corespondent, iar medio-ventral se afl marginea liber (Margo
libera). Cele dou coarne uterine sunt unite medial prin ligamentul intercornual (Lig.
intercornuale), variabil dezvoltat în func ie de specie i care este dublu numai la vac .
Corpul uterin (Corpus uteri) reprezint por iunea mijlocie a uterului, este plasat
cranial de cervix i circumscrie cavitatea uterin (Cavum uteri). Este aplatizat dorso-
ventral i prezint o fa dorsal (Facies dorsalis) care vine în contact cu rectul i o fa
ventral (Facies ventralis) care este în contact cu vezica urinar . Prin marginile stâng
Aparatul genital femel Marius Pentea

i dreapt (Margo uteri sinister et dexter) uterul este fixat în cavitatea abdominal de
c tre ligamentele late.
Ligamentele late (Lig. latum) stâng i drept sunt ni te mezouri, relativ groase, cu
originea pe plafonul cavit ii abdominale i pe peretele dorso-lateral al bazinului i
termina ia pe marginile mezometriale ale coarnelor i corpului uterin.

Schema aparatului genital la vac (dup Barone, 1990)

Aparatul genital femel Marius Pentea

Cervixul (Cervix uteri) sau colul uterin face leg tura între uter i vagin, asigurând
închiderea cavit ii uterine. Prezint o por iune prevaginal (Portio prevaginalis) i o
por iune vaginal (Portio vaginalis) str b tute de canalul cervixului (Canalis cervix),
îngust i care comunic cu uterul prin orificiul uterin intern (Ostium uteri internum) i
cu vaginul prin orificiul uterin extern (Ostium uteri externum). Por iunea vaginal a
cervixului proemin în vagin i formeaz floarea involt .
La toate mamiferele domestice uterul este alc tuit din seroas , musculoas i
mucoas .
Tunica seroas (Tunica serosa) sau perimetrul reprezint peritoneul care acoper la
exterior organul.
Tunica musculoas (Tunica muscularis) sau miometrul este alc tuit din fibre
musculare netede, dispuse pe dou straturi, stratul intern alc tuit din fibre circulare sau
fibre dispuse plexiform i stratul extern alc tuit din fibre longitudinale.
Tunica mucoas (Tunica mucosa) sau endometrul formeaz numeroase cute, care la
nivelul cervixului se m resc i se orienteaz longitudinal i transversal determinând
închiderea orificiului uterin extern, accesul în cavitatea uterin fiind foarte dificil.
Parametrul reprezint un esut conjunctiv flasc, bogat în vase sanguine, limfatice i
nervi, dispus între cele dou straturi musculare i care se continu bilateral cu
mezometrul

VAGINUL

Vaginul (Vagina) este un conduct musculo-membranos, u or aplatizat dorso-ventral

i care formeaz împreun cu vestibulul vaginal i cu vulva organul copulator femel.
Dorsal, vaginul vine în contact cu rectul, iar ventral cu vezica urinar i cu uretra. În jurul
por iunii vaginale a cervixului, vagina formeaz fornixul vaginal (Fornix vaginae), care
lipse te la scroaf .
Himenul (Hymen) este un pliu mucos transvers, situat la limita dintre vagin i
vestibulul vaginal, plasat pu in cranial de orificiul extern al uretrei.
Structura vaginului este reprezentat de seroas , subseroas , musculoas i mucoas .
Peritoneul nu acoper vaginul în totalitate, astfel c 1/3 caudal a vaginului este acoperit
de adventice.

Vestibulul vaginal (Vestibulum vaginae) este un conduct uro-genital, bine

individualizat la femele mamiferelor domestice. Reprezint continuarea caudal a
vaginului i se întinde pân dup orificiul extern al uretrei, în dreptul labiilor vulvare.
La vac , oaie, scroaf i c ea pe plan eul i/sau în peretele lateral al vestibulului
vaginal se deschid glandele vestibulare mici (Gll. vestibulares minor).
Glandele vestibulare mari (Gll. vestibulares major) denumite i "glandele lui
Bartholin" sunt plasate câte una în pere ii ventro-laterali ai vestibulului vaginal i se
deschid în vestibul printr-un canal mic. Sunt prezente la vac , pisic i inconstant la oaie,
având rolul de a lubrefia vaginul, iar datorit unor substan e odorante atrag masculii în
perioada c ldurilor.
Bulbii vestibulari sunt forma iuni erectile, bogat vascularizate i plasate în
submucoasa vestibular , prezen i numai la iap i c ea.
Aparatul genital femel Marius Pentea

Schema aparatului genital la iap (dup Barone, 1990)

Aparatul genital femel Marius Pentea

VESTIBULUL VAGINAL

VULVA

Vulva (Pudendum femininum, s. Vulva) reprezint singurul segment extern al

organului genital femel, fiind alc tuit din dou labii vulvare (Labia pudendi), unite
dorsal i ventral la nivelul comisurii dorsale i ventrale (Commissura labiorum ventralis
et dorsalis) i care delimiteaz , vertical, fanta vulvar (Rima pudendi).
Vulva este situat ventral de anus, de care este desp r it prin perineu. Labiile
vulvare sunt acoperite la exterior de piele fin , nud sau prev zut cu peri fini.
La nivelul comisurii ventrale a vulvei se g se te clitorisul (Clitoris), un organ
erectil, omolog penisului de la masculi, având originea pe arcada ischiadic . Clitorisul
prezint analog penisului, dou r d cini, un corp i un gland.

PARTICULARIT I SPECIFICE ALE APARATULUI GENITAL FEMEL

La iap ovarele sunt mari i globuloase, cu aspect reniform. Au marginea liber

br zdat de fosa de ovula ie, fiind plasate ventral de vertebrele lombare IV-V. Medulara
este situat la exterior, iar corticala la interior. Mezoul ovarian este lung, putând fi palpat
transrectal. Peritoneul acoper ovarul cu excep ia fosei de ovula ie.
Tuba uterin este lung i flexuoas . Infundibulul trompei uterine se prinde de ovar
în jurul fosei de ovula ie. Bursa ovarian este plasat lateral pe ovar.
Uterul este bicorn, neseptat, situat în cavitatea abdominal . Coarnele uterine sunt
divergente i u or curbate cranio-dorsal, ajungând pân în vecin tatea ovarelor.
Ligamentul intercornual este simplu. Por iunea vaginal a cervixului proemin în fornixul
vaginal, formând floarea involt .
Vaginul este relativ lung i extensibil, având mucoasa u or plisat longitudinal.
Vestibulul vaginal este scurt, bulbii vestibulari bine dezvolta i, iar glandele
vestibulare mici sunt prezente pe plan eul i în pere ii laterali ai vestibulului.
Vulva este pigmentat , comisura dorsal este ascu it , iar comisura ventral este
rotunjit . Labiile vulvare sunt groase, iar clitorisul bine dezvoltat.
La vac ovarele sunt mici i neacoperite de peritoneu. Suprafa a lor este neregulat
datorit prezen ei a numero i foliculi ovarieni sau corpi galbeni în diferite stadii de
evolu ie. Ovarele pot fi palpate transrectal în dreptul tuberului coxal al iliumului.
Tubele uterine sunt relativ lungi, dar cu flexuozit ile terse. Bursa ovarian este
foarte larg , iar infundibulul acoper aproape total ovarul.
Uterul este bicorn, par ial septat, iar ligamentul intercornual este dublu. Coarnele
uterine sunt lungi, curbate caudo-ventro-lateral i spiralate asem n tor coarnelor de
berbec.
Mucoasa uterin prezint pliuri longitudinale i este prev zut cu proeminen e
mucoase, numite carunculii uterini (Caruncules), rotunzi sau ovali, dispu i pe 4 rânduri,
câte 10-14 carunculi, de forma unui bob de fasole la vacile negestante, dar care în gesta ie
se m resc considerabil ajungând de m rimea unui cartof. Suprafa a carunculilor este
convex i rugoas datorit criptelor în care se angreneaz placenta. Cervixul prezint 3-4
pliuri circulare astfel c floarea involt apare dubl sau tripl . Fornixul vaginal este mai
profund în sens dorsal decât ventral.
Aparatul genital femel Marius Pentea

În vestibulul vaginal exist un diverticul suburetral evident, iar în plan eul vestibular
sunt prezente glandele vestibulare mari.
Vulva este pu in pigmentat , având comisura ventral ascu it i prev zut cu un
smoc de peri lungi, iar comisura dorsal este rotunjit . Clitorisul este mai redus.
La oaie i capr ovarele sunt foarte mici i plasate ventral de vertebra lombar V.
Uneori corpul galben poate fi de dou ori mai mare decât ovarul.
Tubele uterine sunt foarte lungi i flexuoase.
Uterul este bicorn, par ial septat. Coarnele uterine sunt asem n toare cu cele de la
vac , dar spiralarea lor este mai strâns , iar ligamentul intercornual este unic. Carunculii
uterini sunt dispu i pe dou rânduri, în num r de 10-12 i au suprafa a u or concav . La
capr , num rul carunculilor uterini este mai mare i suprafa a lor este plan . Floarea
involt este unic . Glandele vestibulare mari i mici sunt prezente ocazional numai la
oaie, fiind absente la capr .
Labiile vulvare sunt relativ sub iri, comisura dorsal rotunjit , comisura ventral
ascu it i prev zut cu un apendice cutanat conic. Clitorisul este evident i are glandul
ascu it i curbat caudal.
La scroaf ovarele au form neregulat i datorit numero ilor foliculi ovarieni i a
corpilor galbeni au aspect de "mur ".
Trompele uterine sunt lungi i sinuoase, infundibulul este larg, iar fimbriile tubare
sunt reduse sau lipsesc
Mezosalpinxul este foarte amplu i bogat vascularizat. Bursa ovarian este larg ,
acoperind în totalitate ovarul.
Uterul este bicorn, par ial septat i plasat în cavitatea abdominal . Coarnele uterine
sunt foarte lungi (pân la 150 cm), flexuoase, de constitu ie ferm . Corpul uterin este
scurt, în schimb cervixul este foarte lung, iar canalul cervical se închide prin intermediul
unor perni e cervicale (Pulvinus cervicales) sau cuzine i, care se angreneaz reciproc,
asigurând etan eitatea cervixului.
Vaginul este lung i lipsit de fornixul vaginal. În vestibulul vaginal se deschid
glandele vestibulare mici, fiind prezent i diverticulul suburetral.
Vulva are comisura ventral ascu it i prelungit de un apendice conic. Clitorisul
este mic.
La c ea i pisic ovarele sunt mici, ovale i acoperite total de bursa ovarian . Sunt
plasate caudo-ventral de rinichi, în dreptul vertebrelor lombare III-IV. Mezosalpinxul
con ine o mare cantitate de esut adipos la c ea i mai pu in la feline.
Uterul este bicorn, par ial septat. Coarnele uterine sunt lungi, uniforme i divergente.
Ligamentul intercornual este scurt. Corpul uterin este relativ scurt. Ligamentele largi sunt
bogate în esut adipos. La feline uterul seam n cu cel de la c ea, în schimb canalul
cervixului este oblic, iar fornixul vaginal are aspect de papil .
În vestibulul vaginal sunt prezen i bulbii vestibulari, eviden i, iar glandele
vestibulare mici sunt dezvoltate. La feline, în vestibulul vaginal se deschid i glandele
vestibulare mari.
Labiile vulvare sunt dublate lateral de câte un pliu cutanat. Clitorisul este foarte
dezvoltat, fiind prev zut cu o forma iune cartilaginoas , asem n toare osului penian.
La iepuroaic ovarele sunt mici i alungite, cu suprafa a neregulat i sunt dispuse
ventral de vertebrele lombare II-III. Bursa ovarian este slab dezvoltat i nu acoper
ovarele.
Aparatul genital femel Marius Pentea

Uterul este bicorn, total septat ca i la marsupiale i monotreme. Coarnele uterine

sunt cilindrice, flexuoase i nu se deschid în comun în cavitatea uterin , ci se continu
spre vagin prin dou canale independente care se deschid fiecare prin câte un cervix
propriu.
Labiile vulvare sunt acoperite de peri lungi i fini, fiind dublate medial de câte o
cut a mucoasei care vor constitui labiile mici. Comisura dorsal este ascu it , iar cea
ventral este rotunjit . Clitorisul este lung i înconjurat de un veritabil prepu .
Aparatul genital femel Marius Pentea

Uterul, vaginul, vestibulul vaginal i vulva la vac (dup Barone, 1990)

Cervixul uterin la vac (dup Barone, 1990)

Aparatul genital femel Marius Pentea

Uterul, vestibulul vaginal, vaginul i vulva la scroaf (dup Barone, 1990)

Aparatul genital femel Marius Pentea

Ovarele, uterul, vaginul, vulva la c ea (dup Barone, 1990)

Aparatul genital femel Marius Pentea

GLANDA MAMAR

Glanda mamar (Mama) sau mamela este o forma iune anatomic alc tuit din
dou sau mai multe complexe glandulare, de form , volum i num r variabil în func ie de
specie.
Mamela este considerat o forma iune anex a aparatului genital femel, a c rei
dezvoltare i func ie este coordonat neurohormonal. Func ia sa esen ial este de a
produce lapte.
Glanda mamar numit i uger este o gland sudoripar modificat a c rei
dezvoltare începe înc din perioada intrauterin , din crestele mamare.
Fiecare mamel este alc tuit din corpul mamelei i din papila mamar sau
mamelonul. Dou mamele simetrice sunt desp r ite între ele prin an ul intermamar.
Corpul glandei mamare (Corpus mammae) este format dintr-un esut glandular i
din stroma conjunctivo-adipoas , fiind organizat în lobi glandulari de la care pornesc
conductele lactifere (Ductus lactiferi) care converg în partea ventral a corpului
mamelei în sinusul lactifer (Sinus lactiferi) numit i sinus galactofor.
Papila mamar (Papilla mammae), situat ventral este str b tut de un conduct
papilar (Ductus papillaris) care porne te din sinusul lactifer i se deschide la exterior
prin ostiul papilar (Ostium papillae).
La limita dintre corpul mamelei i papila mamar se plaseaz sinusul lactifer care
este format din dou por iuni, glandular i papilar .
Glanda mamar este ancorat de trunchi prin aparatul suspensor (Apparatus
suspensorius mammarius) care este alc tuit din dou lame laterale i o lam medial . La
iap i vac lamele mediane se unesc în plan median i formeaz ligamentul suspensor
al ugerului (Lig. suspensorium uberis).
La exterior mamela este acoperit de o capsul tegumentar , onctuoas i prev zut
cu peri fini.
Vasculariza ia arterial este asigurat de arterele mamare, care provin din arterele
pudend extern i epigastric caudal superficial , dar i de ramuri mamare provenite
din arterele epigastric cranial superficial , toracic intern i toracic extern .
Venele sunt satelite arterelor i pot forma importante plexuri far echivalent arterial.
Inerva ia mamelei este senzitiv i organo-vegetativ , asigurat prin perechi
rahidiene toracice, lombare i sacrale.
La iap , ugerul este plasat în regiunea inghinal , format dintr-o singur pereche de
mamele, fiecare mamel prezint câte o papil mamar care este str b tut de 2 canale
papilare.
La vac , ugerul este format din patru mamele, numite i sferturi, fiind situat
inghinal. Mamelonul este foarte dezvoltat, gros i str b tut de un singur canal papilar.
La oaie i capr ugerul este format din dou mamele inghinale, iar papila mamar
este parcurs de un singur canal papilar.
La scroaf exist 7 perechi de mamele, situate bilateral de linia alb a abdomenului.
Sunt sistematizate în toracale (2), abdominale (4), inghinale (1). Au aspect conic i
fiecare mamelon este parcurs de câte 2-3 canale papilare.
La c ea mamele sunt situate ca i la scroaf , în num r de 4-6 perechi, dispuse
pectoral, abdominal i inghinal. Mameloanele sunt scurte i str b tute de 8-12 canale
papilare.
Aparatul genital femel Marius Pentea

La feline exist 4 perechi de mamele, 2 perechi toracale mai dezvoltate i 2 perechi

abdominale mai reduse, care se deschid la exterior prin 5-7 canale papilare.
Iepuroaica prezint 5 perechi de mamele, 3 perechi toracale, 1 pereche abdominal
i 1 pereche inghinal , fiecare fiind str b tute de unul sau mai multe canale papilare.

Conforma ia i structura papilei mamare (dup Barone, 1990)

Aparatul genital femel Marius Pentea

Structura glandei mamare la scroaf (dup Barone, 1990)

Structura glandei mamare la c ea (dup Barone, 1990)