Examenul radiologic al cordului

 Inima este un organ musculo-cavitar, tetracameral (2 atrii si 2

ventricule), situat in cavitatea toracica, in mediastin.
 Inima are forma unui trunchi de con globulos, cu axul lung
indreptat oblic in jos si spre stanga, cu varful (apexul) spre
diafragm.
 Capacitate la adult de 500-600 ml si o greutate medie de 260 g
 Lungimea inimii variaza de la 12 la 14 cm, la adult, cu o latime
de 9 cm.
 Din punct de vedere morfologic, inima este impartita de un
sept longitudinal in: inima dreapta, continand sange venos pe
care-l trimite in mica circulatie si inima stanga cu sange
arterial, care este trimis pe cale aortica, in marea circulatie.
 Invelisul extern, pericardul, este format dintr-un strat extern,
fibros si un strat intern, seros, intre care se gaseste cavitatea
pericardica, plina cu lichid pericardic secretat de stratul seros.
 Marimea cordului variaza cu varsta, in raport cu cavitatea
toracica. Radiologic, indicele cardio-toracic (diametrul cordului
fata de diametrul cavitatii toracice) este de 60% sau mai putin
la copii si adulti.
 A’
A
A’’

S
D

D’ S’

 Opacitatea cardio-vasculara are forma vag

triunghiulara; pe laturi prezinta 2 arcuri pe dreapta
si 3 arcuri pe stanga.
 Arcurile sunt delimitate intre ele prin intranduri
(“puncte”) notate cu D pe dreapta si S pe stanga –
aceste puncte sunt localizate la intretaierea arcurilor.
Punctele de interes
 A = la intersectia arcului vascular drept
aortic cu coloana vertebala;
 A-A’= conturul pediculului vascular;
 A’-A”= butonul aortei;
 D = locul de intrare al VCS in AD;
 D’= locul de intrare al VCI in AD;
 S = la unghiul rezultat de intretaierea
arcului mijlociu cu cel inferior-zona imobila;
 S’= varful cordului;
Arcurile drepte
 Conturul drept prezinta 2 arcuri principale aproape
la fel de lungi.
 Arcul inferior drept este format de conturul lateral
al atriului drept si se intinde intre punctul D (locul
de intrare al VCS in AD) si punctul D’ (locul de
intrare al VCI in AD);
 D’ reprezinta varful sinusului cardiofrenic drept
 Arcul superior drept- vena cava superioara; la
adult, in pozitie ortostatica, conturul este constituit
din aorta ascendenta si este usor bombat – atunci
cand este determinat de catre VCS conturul drept
este liniar.
Arcurile stangi
Conturul stang al cordului este constituit din 3 arcuri:
 Arcul superior stang-Butonul aortic pleaca din punctul A’ si se
intinde pana la A”.
 Arcul mijlociu stang A”-S, reprezinta conturul lateral al trunchiului
arterei pulmonare. La acest nivel opacitatea cardiaca prezinta o
depresiune numita “golful cardiac”, a carei adancime este
dependenta de pozitia diafragmului. Arcul mijlociu poate fi plan,
concav sau convex, cu batai sincrone cu ale arcului aortic si in
sens invers cu ale ventriculului stang.
 Arcul inferior stang S-S’, constituit din conturul lateral al
ventriculului stang.
 Atriul stang este situat posterior fata de celelalte cavitati ale
cordului si nu ia parte in mod normal la formarea arcurilor – chiar
in unele cazuri patologice arcul mijlociu mare si bombat se explica
prin proeminenta trunchiului arterei pulmonare si nu prin
proeminenta atriului stang;
 Urechiusa stanga: poate realiza conturul lateral al cordului, fiind o
zona muta la partea inferioara a AMS, desupra punctului S.
Conturul inferior al cordului este o
zona ce se confunda cu diafragmul
si opacitatea ficatului, reprezentand
ventriculul drept.
 Silueta cordului
 La persoane longilinii,  La pacienti hiperstenici
in toracele astenic, are cu torace larg si scurt,
pozitia aproape la picnici, la obezi;
mediana, axul  Axul longitudinal este
longitudinal fiind
aproape vertical, varful mult inclinat pe
cordului fiind aproape orizontala, unghiul de
de linia mediana; inclinatie este mic,
cordul pare culcat pe
 Cordul in picatura sau diafragm si se
suspendat, are desfasoara in sens
conturul inferior transversal spre
descoperit de stanga;
diafragm, mai ales in  Marginea dreapta pare
inspir; se intalneste in
normal sau la scurta, fiind in parte
emfizematosi (explicat mascata de cupola
prin pozitia joasa a diafragmului;
diafragmului;
 Cordul senil este orizontalizat;

 Cordul copilului mic se apropie de tipul

orizontal; pediculul vascular este mai larg iar
butonul aortic este sters pana la 4 ani;
 Dupa varsta de 2 ani pana la 6 ani
configuratia se apropie de cea a adultului;

 La gravida este un cord orizontal, ca si in

afectiunile abdominale prin ridicarea
diafragmului;
 A’
A
A’’

S
D

D’ S’

Diametrele si dimensiunile cordului

1. Diametrul longitudinal – D S’ – reprezinta axul cordului si
masoara la adulti aprox 13cm;
2. Diametrul bazal – D’S – corespunde aprox bazei inimii,
santului atrio-ventricular si masoara aprox 10cm;
3. Diametrul longitudinal este de obicei mai mare cu 1 cm fata
de cel orizontal (12cm);
 Diametrul maxim al cordului, masurat de la linia mediana la
marginea stanga + diametrul pana la marginea dreapta nu
trebuie sa depaseasca diametrul transvers maxim al toracelui.
De asemenea marginea dreapta a cordului nu rrebuie sa
depaseasca 1/3 din diametrul total al inimii.

 Conturul posterior al ventriculului stang, vena cava si

dafragmul formeaza “triunghiul cavei”. Acesta este diminuat
in momentul hipertrofiei inimii stangi.
 Odata cu largirea VS diminua spatiul
retrocardiac. AS este proiectat posterior si
comprima esofagul. O marire a inimii drepte
este diagnosticata atunci cand cordul atinge
mai mult de 1/3 din peretele anterior toracic
(sp. retrosternal).
 Modificarile anatomice (dilatatia/ hipertrofia, in general)
sunt evidentiate in cazul multor afectiuni ale inimii si
plamanilor.
Dar nu este exclusa ca si consecinta a practicarii
sportului de performanta, depinzand in general de tipul
de efort prestat.

 Sunt descrise doua tipuri de hipertrofie cardiaca:

concentrica, indusa de efortul izometric, static,
cu ingrosarea peretelui fara largirea cavitatii VS si
excentrica, secundara efortului dinamic, izotonic,
cu largirea cavitatii proportional cu ingrosarea
peretilor VS. Alte mecanisme de producere ar
putea fi bradicardia, factorii hormonali, factorii
genetici.
 Configuratia mitrala
 Este datorata umplerii golfului cardiac de catre
trunchiul arterei pulmonare; micsorarea ventriculului
stang, stergerea butonului aortic si eventual aparitia
conturului AS pe marginea dreapta a siluetei inimii.
 Butonul aortic este sters datorita: rotatiei cordului spre
stanga, mascarea de catre trch art.pm. si a umplerii
reduse cu sange;
 Rectitudinea sau bombarea arc mijlociu rezulta din
modificarile suferite de art.pm si AS.
 VS micsorat si coborat realizeaza un arc inferior
aplatizat si de dimensiuni reduse;
 Hilurile de staza-AS nu mai poate compensa fluxul sgv,
presiunea in venele pm creste => linii SYLLA.
 Staza limfatica-linii KERLEY B = septuri perilobulare cu
limfatice;
 a 

Fig.
a) Cord global marit cu predominanta AS; AS este proiectta
deasupra AD (sageata neagra); in incidenta laterala se
noteaza proeminenta posterioara a acestuia
 Fig.
Insuficienta mitrala – cresterea in dimensiuni a
AS cu amprentarea esofagului si impingerea
acestuia spre posterior.
Configuratie aortica
 In IA nu se mai constata pulsatii vii ale
peretilor vasului din cauza ateromatozei si
sclerozei ce duc la largirea lumenului.
 Cand se produce dilatatia miogena se
constata largirea AS ce poate ajunge pana in
dreptul liniei axilare, golful cardiac se
accentueaza, rezultand configuratia aortica
neta;
 Cu timpul se produce mitralizarea cordului,
semnn de decompensare in insuf aortica;
prin astuparea golfului se produce
transformarea in configuratie mitro-aortica;
 Fig.
Moderata hipertrofie a ventriculului
stang, cu accentuarea convexitatii
arcului inferior stang si coborarea
apex-ului cardiac.
Configuratie pericarditica
 Producerea lichidului in cavitatea pericardica este
datorata unui proces inflamator;
 Cel mai frecvent decelarea lichidului merge pana la 10%
post-mortem;
 Pana la cantitatea de 250ml lichidul ocupa diferite spatii
anatomice fara sa modifica dimensiunile siluetei inimii;
 Cand lichidul este in cantitate mai mare se constata
modificari radiologice:
- Cresterea dimensiunilor umbrei cardiace in toate
sensurile, mai ales in sens transversal, mascand hilurile;
- Diparitia/ atenuarea pulsatiilor arcurilor;
- Modificarea conturului si dimens cordului;
Bombarea arcurilor se sterge;
Pe incidenta de profil, umbra cordului ocupa spatiul
retrosternal si spre esofag, ce poate fi impins posterior;
 Fig.
Pericardita – cresterea opacitatii cardiace.
Nicio cavitate cardiaca nu este marita.
 Fig.
a) Lichidul pericardic este observat ecografic
(grosimea acestuia este notata intre ++);
grosimea este mai mare posterior si mai putin
marcata anterior.
b) Computer Tomografia – camerele cardiace
sunt pline cu substanta de contrast, lichidul
pericardic observandu-se in jurul inimii.

a 
Configuratie miopatica
 Capacitatea de activitate a miocardului poate
fi modificata din cauza alterarii troficitatii
fibrei musculare in cursul unor procese care
produc miocardita:
- Infectioase (miocardite datorate
reumatismuli, scarlatinei, gripa etc)
- Toxice (alcoolism)
- Metabolice (anemii, b endocrine)
- Degenerative (scleroza coronarelor)

Rx se constat o marire globala a cordului care

se recunoaste ca are caracter miopatic
deoarece se produce in sens transversal;
 Dilatatia afecteaza atat cavitatile
stangi cat si cele drepte, explicand de
ce nu se produce staza in mica
circulatie;
 In cazul in care se produce afectarea
pe un cord la care erau bolnave
anumite cavitati, de aceasta data se
accentueaza aspectul mitral sau aortic
pe care il aveau inainte de instalarea
miocarditei;
Diagnosis: Pericardial Effusion
Stenoza mitrala

Dimensiuni normale ale cordului.

Se remarca atrul stang
proeminent cu prezenta de
dublu contur la nivelul
marginii drepte cardiace
sugerand cavitate largita la
nivelul atriului stang.
Se remarca prezenta unei
calcificari la nivelul valvei
mitrale indicand posibila
afectare in cadrul unei boli
reumatice. Discreta
accentuare a desenului
vascular pulmonar
intercleidohilar bilateral
indicand redistributie
vasculara – presiune
venoasa crescuta secundar
presiunii crescute in atriul
stang